Sunteți pe pagina 1din 21

Cuprins

CAPITOLUL I. NOȚIUNI GENERALE DESPRE REGIMURILE VAMALE DEFINITIVE.


IMPORTUL ................................................................................................................................................. 2
1.1 Importul ............................................................................................................................................. 4
1.2 Aplicarea măsurilor de politică economică la importul mărfurilor pe teritriul vamal .............. 5
1.3 Aplicarea măsurilor de politică necomerciale ..............................................................................15
1.4 Punerea mărfurilor în liberă circulație .........................................................................................15
1.5 Reintroducerea mărfurilor autohtone ...........................................................................................17
Concluzii.....................................................................................................................................................19
Bibliografie.................................................................................................................................................20

1
CAPITOLUL I. NOȚIUNI GENERALE DESPRE REGIMURILE VAMALE
DEFINITIVE. IMPORTUL
Pornind de la prevederile art. 1 din Codul Vamal al Republicii Moldova prin regim vamal
înțelegem totalitatea reglementărilor vamale care determină statutul mărfurilor și a mijloacelor
de transport în funcție de scopul operațiunii și destinația mărfurilor.

Clasificarea aceasta în regimuri vamale definitive și suspensive se desprinde din art.23


al Codului Vamal al Republicii Moldova, însă o definiție concretă legală legislatorul moldav nu
a dat în conținutul actelor normative ce cuprinde domeniul activitații vamale.

O tălmacire a termenului de regim vamal definitiv o găsim în literatura de specialitate.

Eduard Sărbu și Viorel Melnic menționează că regimurile vamale definitive sunt


operațiuni de o singură data, prin care mărfurile se scot din supraveghere vamală și se pun în
circulație, fie pe teritoriul vamal, fie în afara acestuia, cu achitarea drepturilor de import sau de
export și cu aplicarea măsurilor de politică economică respective.1

În același context acești autori determină și trasăturile specifice regimurilor vamale


definitive:

a) Regimurile vamale se utilizează fără o autorizație specială, eliberată


de organul vamal;
b) Regimurile definitive sunt operațiuni momentane, fără o realizare pe
parcursul unei perioade de timp;
c) Utilizarea regimurilor definitive este condiționată de achitarea
drepturilor de import sau de export;
d) Utilizarea regimurilor vamale definitive este condiționată de aplicarea
măsurilor de politică economică;
e) În rezultatul plasării mărfurilor într-un regim definitiv, acestea se pun
în circulație.

În concluzie, analizând definiția dată și luând în considerație trăsăturile menționate odată


ce persoana solicită un regim vamal definitiv, el nu mai poate continua cu un alt regim vamal sau
reveni la altul precedent până nu se încheie regimul vamal ales inițial si anume unul definitiv.

Printre regimurile vamale definitive enumerate în art. 23 din Codul Vamal al Republicii
Moldova se regăsește si regimul vamal definitiv de import căruia îi sunt atribuite toate

1
Eduard Sîrbu, Viorel Melnic, Sistemul destinațiilor vamale în Republica Moldova, pag. 15, Chișinău 2009.
2
caracteristicile enumerate mai sus și este tema unei analize doctrinare bazate pe prevederile
actelor normative de specialitate.

3
1.1 Importul
Art. 31 al Codului Vamal al Republicii Moldova prevede că importul este regimul vamal
în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulație
numai după ce sunt platite drepturile de import și sunt aplicate măsurile de politică economică.

În aspect comparativ regimul vamal de import în Codul Vamal al Federației Ruse are o
denumire specifică Выпуск для внутреннего потребления (art. 163).2 În acest regim
mărfurile sunt introduse pe teritoriul Federației Ruse rămân pe teritoriul vamal fără obligația de a
fi scoase de pe teritoriu.

Reieșind din definiția legală dată la art. 31 din Codul Vamal al Republicii Moldova,
desprindem 3 componente de bază ale importului:

a) Aplicarea măsurilor de politică economică (măsuri tarifare – achitarea


drepturilor de import și celor netarifare, impuse din circumstanțe economice);
b) Aplicarea măsurilor necomerciale (acele măsuri, aplicate din alte puncte de
vedere decât cele economice);
c) Punerea în circulație liberă.

Din punct de vedere a aplicării drepturilor de import, delimităm următoarele tipuri de


import:3

a) Import de mărfuri care fac obiectul plății drepturilor de import prevăzute


de legislația în vigoare – se utilizează în cazul plasării mărfurilor în regim vamal de
import cu achitarea integrală a drepturilor de import stabilite de legislație, precum și în
cazul în care legislația nu prevede achitarea anumitor tipuri de impozite și taxe pentru
categoria respectivă de marfă ( de exemplu - pentru poziția respectivă nu este prevăzută
taxa vamală sau accizul).
b) Import de mărfuri care fac obiectul plății drepturilor de import dar pentru
care este prevăzută posibilitatea restituirii drepturilor de import achitate. Acestea sunt
cazurile de introducere a mărfurilor în republică și plasarea lor în alt regim de
perfecționare activă, cu restituire.
c) Import de mărfuri care fac obiectul scutirii de la plata drepturilor vamale –
adică import de acele mărfuri, care în temeiul legislației în vigoare sunt scutite de careva

2
http://www.tks.ru/codex/1000000018, ora 14.52. Joi, data: 23.11.2017.
33
Eduard Sîrbu, Viorel Melnic, Sistemul destinațiilor vamale în Republica Moldova, pag. 24, Chișinău 2009.

4
drepturi de import ( inclusiv taxa pentru proceduri vamale). Totodată importul poate fi
realizat și cu reducerea sau scutirea de la unele din aceste taxe, în virtutea unor anumite
prevederi speciale ale legislației în vigoare.
d) Introducerea mărfurilor în vederea utilizării definitive sub controlul vamal-
este o modalitate de import, când scutirea sau reducerea de drepturi de import se acordă
cu condiția respectării anumitor cerințe, pe parcursul unei anumite perioade determinate.
Astfel, procedura respectivă se utilizează în toate cazurile când legiuitorul, pe motivul
unei utilizări binevenite în stat, eliberează mărfurile importate de unul sau mai multe
drepturi de import.

Respectarea tuturor cerințelor cadrului legislativ ce reglementează una sau altă facilitate
de scutire totală sau parțială justifică acordarea acestei facilități de către organele vamale.

1.2 Aplicarea măsurilor de politică economică la importul mărfurilor pe teritriul vamal


Măsurile de politică economică reprezintă una din cele trei componente de bază ale
importului ca regim vamal definitiv.

În conținutul pct. 24) art. 1 al Codului Vamal, legislatorul prevede că prin măsuri de
politică economică se înțelege totalitatea restricțiilor la introducerea și scoaterea din Republica
Moldova a mărfurilor și mijloacelor de transport, stabilite din considerente de politică
economică, ce prevăd licențierea, cotarea, impozitarea, stabilirea prețului minim și maxim.

Acestea, la răndul lor, se divizează în următoarele două categorii:4

I. Aplicarea măsurilor tarifare, adică achitarea drepturilor de import


prevăzute de legislația în vigoare, pentru categoria de mărfuri respectivă.
II. Aplicarea măsurilor netarifare, adică controlul respectării, de către titularul
regimului, a diferitor restricții și prohibiții, instaurate de stat din raționamente economice,
dar care se manifestă altfel, nu prin aplicarea tarifelor fașă de mărfurile în cauză.

Măsurile tarifare
Pentru determinarea cunatumului fix pentru achitarea drepturilor de import atât agentul
economic cât și organul vamal urmează să efectuieze următorii pași:5

1. Determinarea tipului mărfurilor.

44
Eduard Sîrbu, Viorel Melnic, Sistemul destinațiilor vamale în Republica Moldova, pag. 27, Chișinău 2009.
4
Eduard Sîrbu, Viorel Melnic, Sistemul destinațiilor vamale în Republica Moldova, pag. 27, Chișinău 2009.

5
Tipul și natura mărfurilor care urmează a fi importate trebuiesc cunoscute de agentul
economic. Pentru determinarea poziției corecte prevăzute de Nomenclatorul mărfurilor al
Republicii Moldova trebuie de descris marfa din punct de vedere tehnic, ambalarea,
denumirea comercială și alte informații ce fac posibilă identificarea mărfii.

Actualmente, clasificarea mărfurilor se efectuează în conformitate cu Nomenclatorul


combinat a mărfurilor al Republicii Moldova aprobat prin Legea nr. 172, din 25.07.2014

2. Determinarea valorii în vamă.

Determinarea valorii în vamă a mărfii se face cu respectarea normelor prevăzute de


codul Vamal al Republicii Moldova și Legii cu privire la Tariful vamal.

În conformitate cu art. 2, din Legea nr. 1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful
vamal, prin valoare în vamă a mărfii înțelegem – valoarea mărfii introduse pe sau scoase de
pe teritoriul vamal, stabilită în scopul perceperii drepturilor de import.

Conform art. 10 al Legii cu privire la tariful vamal, valoarea în vamă a mărfii se


determină prin următoarele metode:

a) în baza valorii tranzacției, respectiv în baza prețului efectiv plătit sau de


plătit;
b) în baza valorii tranzacției cu marfă identică;
c) în baza valorii tranzacției cu marfa similară;
d) în baza costului unitar al mărfii;
e) în baza valorii calculate a mărfii;
f) prin metoda de rezervă.

Principala metodă dintre cele menționate mai sus este metoda determinării valorii în
vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală
nu poate fi aplicată, se folosesc celelate metode. Este important de știut că aceste metode se
aplică în ordine succesivă, dacă nu poate fi stabilită valoarea în vamă conform metodei
precedente.

În baza art. 11 din Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380 din 20.11.1997, la
determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției, respectiv în baza prețului efectiv
plătit sau de olătit, în valoarea tranzacției se includ următoarele componente în cazul în care nu
au fost incluse anterior în valoarea mărfii:

6
a) cheltuielile pentru transportul mărfii la eroport sau în alt loc de introducere
a mărfii pe teritoriul vamal:
- cheltuielile aferente asigurării;
- costul transportului;
- costul încărcării, descărcării și transbordării mărfii.
b) Cheltuielile suportate de cumpărător:
- Costul containerelor și sau a altui ambalaj de folosință repetată, dacă, în
corespundere cu Nomenclatura combinată a mărfurilor, acestea sânt considerate un
tot întreg cu marfa;
- Costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de ambalaj și al lucrărilor
de ambalare, si altele.

Ne dăm seama că luând în considerație toți factorii pentru determinarea valorii în vamă a
mărfii, această procedură poate fi de lungă durată și comlicată, pentru a fi finisată imediat după
depunerea declarației.

Astfel în ajutor ne vine prevederea din Regulamentul privind modul de declarare a valorii
în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 600 din 14.05.2002. Conform acestui regulament pentru organele vamale este
introdusă posibilitatea constituirii din partea agentului economic a unei garanții care să asigure
incasarea drepturilor de import, care fixează un termen de cel mult 60 de zile în cadrul căruia
importatorul poate prezenta documentele concludente privind valoarea în vamă a mărfii
declarată, după care organul vamal purcede la încasarea drepturilor de import.

Totodată, este nevoie să precizăm unele excepții de la regulile generale pentru


determinarea valorii în vamă a mărfii, precum sunt:6

- Pentru mărfurile primite de persoanele juridice, care nu fac obiectul unor


tranzacții comerciale, valoarea în vamă o constituie valoarea înscrise în documentele
primite de la expeditorul extern, acestea având valoare numai pentru vamă.
- Pentru mărfurile, ale căror prețuri definitive se stabilesc pe bază de cotații
bursiere, și pentru mărfurile căror valoare definitivă se determină pe baza rezultatelor
determinărilor cantitative și calitative, efectuate potrivit condițiilor menționate în
contractele comerciale, valoarea în vamă se determină pe baza facturii pro-forma,
emisă de furnizor, cu prețurile cunoscute la data întocmirii acesteia. În termen de 150

66
Eduard Sîrbu, Viorel Melnic, Sistemul destinațiilor vamale în Republica Moldova, pag. 29, Chișinău 2009.

7
de zile de la data declarației vamale, se depune factura definitivă, pe baza căreia se
fac regularizările privind obligațiile de plată în vamă.

Modul de calculare și achitare a drepturilor de import

Potrivit art. 117 din Codul Vamal al Republicii Moldova, în cazul trecerii mărfurilor
peste frontiera vamală, se percep, ca drepturi de import următoarele;

a) Taxa vamală;
b) Taxa pe valoare adaugată;
c) Accizele;
d) Taxa pentru proceduri vamale;

În continuare vom încerca să redăm prin exemple și formule cum se calculează fiecare
categorie de taxe ce alcătuiesc în comun drepturile de import.

Conform art. 118 din Codul Vamal al Republicii Moldova, mărfurile care trec peste
frontiera vamală se supun taxei vamale conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor.

Exemplu:7

Agentul economic X, importă în republica Moldova un lot de boabe de cafea (poziția


tarifară 0901), cu valoarea în vamă de 250 de lei pentru un kg. Lotul este compus din 100
de kg.

Drepturile de import se vor calcula în felul următor:

Taxa vamală

Valoarea în vamă: 250 lei * 100 kg = 25 000 lei

Cota taxei vamale: 10 %

Cuantumul taxei vamale spre achitare: 25 000 lei / 10 % = 2500 lei

Acciz

Valoarea în vamă: 250 lei * 100 kg = 25 000 lei

Cota accizului: 10 %

Cuantumul accizului spre achitare: 25 000 lei / 10% = 2500 lei

77
Eduard Sîrbu, Viorel Melnic, Sistemul destinațiilor vamale în Republica Moldova, pag. 29, Chișinău 2009.

8
Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale

Valoarea în vamă: 250 lei* 100kg = 25 000 lei

Cota taxei: 0,2 %

Cuantumul taxei spre achitare: 25 000 lei / 0,2 % = 500 lei

Taxa pe valoare adaugată

Valoarea în vamă : 250 lei * 100kg) + (2500 lei + 2500 lei + 500 lei) = 30 500 lei

Cota TVA: 20 %

Cuatumul TVA spre achitare: 30 500 lei / 20% = 6100 lei

Tratamentul tarifar
Legislația națională, prevede în anumite cazuri când sunt întrunite toate condițiile
necesare, aplicarea unui anumit tratament tarifar special, sau numite și facilități tarifare.

Conform art. 27 din Legea cu privire la tariful vamal prin facilități tarifare se subânțelege
facilitațile acordate de către țară, în condiții de reciprocitate sau unilateral, pentru mărfurile
trecute peste frontiera vamală a acestei țari sub formă de stabilire a unor cote tarifare pentru
importul preferențial de mărfuri, de reducere a taxei vamale, de scutire de taxă, de restituire a
taxei platite anterior. Facilitățile tarifare se stabilesc prin lege sau de acordurile internaționale la
care Republica Moldova este parte și nici de cum nu pot fi acordate în mod individual de către
organul vamal. Codul vamal al Republicii Moldova operează cu două tipuri de tratamente:

a) Tratament tarifar preferențial – se înțelege o reducere sau o scutire de


taxe vamale, care poate fi aplicată și în cadrul unui contingent cantitativ sau valoric. De
acest tratament tarifar preferențial pot beneficia unele categorii de mărfuri în funcție de
originea acestora, potrivit acordurilor internaționale la care Republica Moldova este
parte. Conform Ordinului nr. 346 din 24.12.2009 al Serviciului Vamal referitor la
aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației
vamale în detaliu, anexa nr. 11, Republica Moldova este parte la astfel de acorduri
internaționale cu : Austria, Federația Rusă, Statele Unite ale Americii ect..
Conform Acordului între Republica Moldova și Guvernul Federal al Austriei
privind transporturile aeriene civile din 1993, sunt aplicate scutiri mărfurilor) piese de
schimb, carburanți, provizii de bord).

Aceste preferințe nu se acordă automat, ci doar la solicitarea declarantului precum și cu


prezentarea documentelor ce atestă dreptul la scutirile solicitate.
9
Din cele relatate mai sus, reiese că tratamentul tarifar preferențial stabilit prin acorduri ori
convenții internaționale la careRepublica Moldova este parte. Se acordă la depunerea
certificatului de origine a mărfurilor, înscrierea codului stabilit pentru fieare acord sau convenție
în rubrica corespunzătoare, din declarația vamală ân detaliu și, după caz, îndeplinirea altor
condiții speciale stipulate de respectivele acorduri.8

b) Tratament tarifar favorabil – se înțelege o reducere sau o scutire de


drepturi de import, care poate fi aplicată și în cadrul unui contingent valoric sau
cantitativ. La fel de acest tratament pot beneficia unele categorii de mărfuri, în
dependență de tipul mărfii sau destinația ei finală, în conformitate cu legislația națională
sau cu acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.

Exemplu:9

În prezent, tratamentul tarifar favorabil se aplică oricăror mărfuri, importate în


Republica Moldova și calificate ca ajutor umanitar. Astfel, art. 103, alin. (5) al Codului
Fiscal dispune că TVA nu se aplică mărfurilor definite ca ajutor umanitar; art. 124, alin (2)
lit. a) stipulează că accizele nu se achită la importarea mărfurilor supuse accizelor și
definite ca ajutoare umanitare; art. 28, pct. D) al legii cu privire la tariful vamal scutește de
taxa vamală mărfurile introduse sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor
umanitar; pct. 5 al Notelor la Anexă nr.2 la Legea cu privire la Tariful Vamal stipulează că
taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile introduse sau
scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar. Reieșind din aceste prevederi,
la prezentarea documentelor justificare, eliberate în modul stabilit de către Ministerului
Sănității, Muncii și Protecției Sociale, importatorul unor astfel de mărfuri oate solicita
scutirea sau reducerea de drepturi de import, pentru mărfurile de import.

Conform art. 28 al Legii cu privire la tariful vamal sunt scutite de taxa vamală
următoarele categorii de mărfuri:

a) Mărfurile plasate sub regimurile de tranzit și antrepozit vamal și sub


destinațiile vamale de distrugere și abandon în folosul statului;
b) Mărfurile autohtone anterior exportate și reintroduse, în termen de 3 ani,
în aceeași stare și produsele compensatoare după perfecționarea pasivă conform
reglementărilor vamale;

8
Eduard Sîrbu, Viorel Melnic, Sistemul destinațiilor vamale în Republica Moldova, pag. 31, Chișinău 2009.
9
Eduard Sîrbu, Viorel Melnic, Sistemul destinațiilor vamale în Republica Moldova, pag. 31, Chișinău 2009.

10
c) Mijloacele de transport folosite la transporturi internaționale de pasageri și
bagaje, de mărfuri, precum și obiectele de aprovizionare tehnico-materială,
echipamentul, combustibilul, alimentele, necesare pentru exploatarea acestor
mujloace de transport în cursul deplasării sau procurate în străinătate în legătură cu
lichidarea defecțiunilor, în suma stabilită de actele legislative corespunzătoare, etc.

Cazul specific de aplicare a tratamentului tarifar favorabil îl constituie punerea în


cirulație liberă a mărfurilor la drepturi de import reduse sau zero ( art. 35 Codul Vamal al
Republicii Moldova). Anumite categorii de mărfuri, expres prevăzute de legislație, pot să fie
importate cu aplicarea tratamentului tarifar favorabil condiționat de motivul destinației lor finale.
În acest caz, mărfurile rămân sub supraveghere vamală cel puțin 3 ani, care se încheie numai
atunci când condițiile prevăzute pentru acordarea drepturilor de import reduse sau zero, încetează
a mai fi aplicate ( de exemplu marfa s-a consumat și în natură nu mai există, sau în cazurile când
mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal). Importatorul mărfurilor respective, ce sunt
predestinate unei utilizări facilitate de stat, în cazul în care, ulterior importului, schimba acel mod
de utilizare a mărfii, este obligat să înștiințeze organul vamal. Acesta din umră va aplica un
regim tarifar vamal corespunzător noii destinații. Regimul tarifar aplicabil în cazul da va fi cel în
vigoare la data schimbarii destinației mărfurilor și trebuie solicitat organului vamal înainte de
realizarea schimbarii destinației mărfurilor.

Exemplu:

Într-o situație de speță, un agent economic importă un utilaj străin, pe care îl


plasează în capitalul statutar al întreprinderii mixte, create în comun cu fondatorul străin.
Reieșind din acel fapt, că în Republica Moldova punerea în circulație a mărfurilor cu
drepturi de import reduse, se efectuează cu utilizarea procedurii speciale a procedurii de
import, anume cea de 9400. Totuși, pe motivul acordării unui tratament tarifar favorabil,
întreaga perioadă de beneficiere de tratamentul respectiv pe o perioadă de cel puțin 3 ani,
mărfurile, importate vor rămane concomitent sub supraveghere vamală, fără să fie
achitate drepturile de import.

În cazul adoptării unei decizii de punere a utilajului respectiv în circulație liberă pe


piața internă, importatorul va fi nevoit să efectueze importul cu achitarea drepturilor de
import, stabilite la momentul schimbării destinației. Codul regimului vamal extins în acest

11
caz va fi cel de 4094. Numai după depunerea acestei declarații și achitării drepturilor de
import prevăzute de legislație, marfa se va scoate definitiv din supraveghere vamală. 10

Măsuri netarifare
Măsurile netarifare aplicate față de mărfurile ce se importă, manifestă unele particularități
similare cu măsurile necomerciale. Astfel, ca și măsurile necomerciale, măsurile netarifare se
prezintă ca niște restricții sau prohibiții față de mărfurile străine; controlul respecării acestora în
mare parte a cazurilor se efectuează de către organele vamale prin solicitarea documentului
justificativ, eliberat de către organul public abilitat; măsurile respective se aplică primordial în
cadrul regimului de import, fără a avea aplicabilitate în cazul plasării în alte regimuri vamale.
Bazându-ne pe clasificările efectuate de către experții OMV, putem indica următoarele categorii
de măsuri netarifare, ca categorie a măsurilor de politică economică:11

a) Măsuri legate de intervenția statului în economie

Acest grup de măsuri include acele instrumente specifice, cu ajutorul cărora statul
influiențează în mod direct, prin stimularea sau defavorizarea economică a importatorilor de
mărfuri străine și în așa mod, exercitând o presiune esențială asupra importului unor anumite
categorii de mărfuri. Printre asemenea măsuri putem enumera:12

1) Facilități acordate consumatorilor producției interne

Aici, cu titlu de exemplu, pot fi aduse înlesnirile și failitățile fiscale (reduceri sau
scutiri de impozite), acordarea creditelor de stat cu o rată scăzută, scutirea de la anumite
forme de control al agenților economici, utilizând materie a statului la formarea capitalului
statutar al anumitor agenți economici care se vor preocupa de prelungirea materiei prime
locale.

2) Subvenții la export

Aici se include orice actiune a statului în vederea finanțării întreprinderilor ce exportă


mărfuri din țară și care are drept scop compensarea diferenței ce apare între prețul pe piață
internă și cea străină. Stimularea financiară a exportului, aplicată concomitent cu facilitarea
producerii interne, reduce esnțial interesul agenților economici față de activitatea de import,
și mărește interesul pentru export.

10
Eduard Sîrbu, Viorel Melnic, Sistemul destinațiilor vamale în Republica Moldova, pag. 32., Chișinău 2009.
11
Eduard Sîrbu, Viorel Melnic, Sistemul destinațiilor vamale în Republica Moldova, pag. 33, Chișinău 2009.
12
Eduard Sîrbu, Viorel Melnic, Sistemul destinațiilor vamale în Republica Moldova, pag. 36, Chișinău 2009.

12
3) Achiziții de stat

Ca și oricare cumpărător de rând, statul este în drept să stabilească anumite condiții și


cerințe speciale față de vânzătorul mărfurilor sau originea acestora. În acest sens, orice
descriminare a ofetelor într-o achiziție de stat, bazată pe principiul originii mărfurilor, se
poate fi calificată ca o măsură de influiențare a importului de mărfuri respective în țară.

4) Activitatea întreprinderilor economice de stat

Activitatea agenților economici în orice domeniu, inclusiv cel de comerț internațional,


trebuie guvernată de principiile pieții libere și prevenirii unei concurențe neloiale. Totuși,
existența pe piață a întreprinderilor de stat, în mod sigur influiențează volumul și cantitatea
mărfurilor ce vor fi importate de către concurenții săi.

b) Introducerea unor bariere comerciale specifice

În virtutea dreptului suveran și conducându-se de anumite considerente economice și


politice, statul poate să introducă unele bariere comerciale, care limitează accesul mărfurior
nedorite pe piața internă.

1) Interzicerea importului

în conformitate cu Legea reglementării de stat a activității comerciale externe nr.


1031 – XIV din 8 iunie 2000 sau cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este
parte, Guvernul, pornind de l ainteresele naționale, poate stabili interdicții și restricții la
exportul și sau importul de mărfuri, lucrări, servicii precum și de rezultate ale activității
intelectuale, vizând în special:

a) Asigurarea securității statului


b) Susținerea balanței de plăți a Republicii Moldova;
c) Susținerea producătorului național;
d) Îndeplinirea angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova.
2) Cotarea importului de mărfuri

prin cotare se subânțelege restricție referitoare la mărfurile care pot fi importate,


limitarea putând fi exprimată prin cantitatea sau costul mărfurilor.

Sunt cunoscute următoarele forme ale cotării:

a) Cote globale – stabilirea unei limite generale a acantități sau volumului de


mărfuri care pot fi importate.

13
b) Cote individuale – care prevăd stabilirea unei limite de anumite mărfuri și
provenind dintr-o anumită țară. De obicei se aplică pe principii de reciprocitate.
c) Cotă (contingent) tarifar - adică acea limită, în interiorul căreia mărfurilor
li se aplică un anumit tratament tarifar( fie favorabil, fie cel preferențial), iar acelora care
depășesc acest contingent – li se aplică un tratament tarifar general;
d) Cote sezoniere - se aplică cu titlu provizoriu, de regulă în privința
producției agricole care, în anumite perioade de timp, atinge un nivel maxim de
producere.
e) Cote procentuale – adică acele care se stabilesc ca un procent de la
volumul global al exporturilor de mărfuri respective.
3) Licențierea importului de mărfuri

Prin licență, se înțelege acel act oficial, eliberat de autoritatea pentru licențiere, ce
atestă dreptul titularului de licență de a desfășura, pentru o perioadă determinată, genul de
activitate indicat în acesta, cu respectarea obligatorie a condițiilor de licențiere.

În baza legii indicate mai sus, sunt supuse licențierii următoarele activități:

a) Importul alcoolului etilic; importul și sau comercializarea angro a


băuturilor alcoolice și a berii importate;
b) Importul produselor din tutun; importul și sau prelucrarea industrială a
tutunului;
c) Importul și sau comercializarea produselor de uz fitosanitar și a
fertilizanților;
d) Importul și sau fabricarea, depozitarea, comercializarea angro a
substanțelor și materialelor chimice toxice, articolelor și produselor chimice de menaj,
importul produselor care distrug stratul de ozon, precum și al echipamentelor ce conțin
astfel de substanțe;
e) Importul armamentului și munițiilor;
f) Importul materialelor explozive;
g) Importul mijloacelor criptografice și tehnice de protecție a informației,
dispozitivele tehnice speciale pentru obținerea ascunsă a informației;
h) Importul benzinei, motorinei și gazului lechifiat.
C) Stabilirea prețului minim și maxim

După cum am menționat mai sus, calcularea cuantumului drepturilor de import


aplicate față de mărfurile importate, se efectuează nu din prețul indicat în documentele

14
comerciale ce însoțesc marfa, dar din valoarea în vamă a mărfurilor. Această valoare se
bazează pe costul efectiv al mărfurilor, însă nu este identic cu acesta. Mai mult ca atât, în
situația în care, pentru calculul drepturilor de import, organul vamal decide utilizarea unui
altui preț, decât cel declarat de părți, organul public nu poate să-l modifice, dat fiind faptul,
că prețul este o parte a înțelegerii între participanți la comerțul extern. În asemenea situații
statul modifică numai valoarea în vamă, astfel influiențând și cuantumul drepturilor de
import.

1.3 Aplicarea măsurilor de politică necomerciale


Organul vamal nu este răspunzător doar pentru asigurarea stabilității economice a
statului, pe lângă această obligație, Codul Vamal enumeră ți alte atribuții ce nu sunt mai puțin
importante, și realizarea lor ține nemijlocit de implimentarea politicii vamale de către organele
vamale. Conform art. 11 al CV, organele vamale luptă împotriva contrabandei, a încălcării
reglementărilor vamale și legislației fiscale ce se referă la trecerea mărfurilor peste frontiera
vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală; contribuie la prevenirea și combaterea
spălării banilor, precum și a terorismului internațional; contribuie la realizarea măsurilor de
apărare a securității statului, de asigurare a ordinii publice și morale, de apărare a sănătății
oamenilor, de ocrotire a florei și faunei, a întregului mediu înconjurător, de protecție a pieței
interne.

Măsurile neeconomice pot fi definite ca un complex de măsuri legale cu caracter


restricționat sau prohibitiv, ce sunt aplicate de stat în vederea împiedicării mărfurilor străine pe
piața internă, fiind stabilite din alte considerente, decăt cele economice.13

Aceste măsuri de obicei se aplică pentru asigurarea:

- Protecția securității publice


- Protecția florei și faunei;
- Protecția sănătății publice,etc.

1.4 Punerea mărfurilor în liberă circulație


Reieșind din conținutl art. 31 al CV al Republicii Moldova, importul mărfurilor nu
înseamnă doar introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal, dar și conferirea statului de mărfuri
puse în liberă circulație. De ce se menționează că puse în liberă circulație, deoarece această este
caracteristica ce diferențiază regimul vamal de import de restul destinațiilor vamale suspensive,

13
Eduard Sîrbu, Viorel Melnic, Sistemul destinațiilor vamale în Republica Moldova, pag. 37, Chișinău 2009.

15
ce presupun doar introducerea pe teritoriul vamal, fără posibilitatea deciderii libere a viitorului
lor la buna voință a solicitantului regimului vamal.

Pct. 15 din CV menționează că punerea în liberă circulație este acțiunia prin care organul
vamal lasă necondiționat și fără restricții la dispoziția persoanei mărfurile și mijloacele de
transport după vămuire.

Din conținutul CV, deosebim două tipuri de punere în liberă circulație:

1) Punerea în liberă circulație – adică scoaterea mărfurilor de sub


supraveghere vamlă și lăsarea mărfurilor la dispoziția persoanei, după achitarea
drepturilor de import și cu respectarea măsurilor de politică economică.
2) Punerea condiționată în liberă circulație- din pct. 16 din CV, punerea în
circulație liberă a mărfurilor și mijloacelor de transport, condiționată de îndeplinirea unor
restricții, cerințe sau condiții.

Dacă la punerea în liberă circulație, organul vamal lasă mărfurile la dispoziția


persoanei, atunci aceste mărfuri la punerea condiționată în liberă circulație se află sub
supraveghere vamală, atât timp cât sunt valabile restricțiile sau condițiile impuse. De cele
mai dese ori aceste condiții sunt legate de suspendarea drepturilor de imort sau aplicare la
cota zero.

16
Este binevenită o astfel de reglementare pentru agenții economici, deoarece în
activitatea lor comercială (economică), deoarece nu mereu este posibil analiza tuturor
riscurilor.

Aceste destinații vamale sunt bineenite deoarece, odată solicitate ele se acordă cu
anumite facilități tarifare, cum ar fi scutirea de drepturile de import.

Aceste două destinații presupun mai simplu spus, întoarcerea mărfurilor care anterior
au fost scoase de pe teritoriul vamal.

Conform reglementărilor Codului Vamal, astfel de proceduri se aplică la solicitarea


unor două destinații vamale:

1. Procedura de reintroducere.
2. Procedura de reimport.

1.5 Reintroducerea mărfurilor autohtone


Procedura de reintroduce a mărfurilor pe teritoriul vamal, este reglementată în art. 37
al CV, în interiorul căruia, mărfurile autohtone care, după ce au fost exportate, sânt
reintroduse pe teritoriul vamal ți sânt puse în liberă circulație în decursul unei perioade de 3
ani sânt scutite de drepturi de import la solicitarea persoanei care anterior a exectuat exportu.

Din definiția dată de legiuitor, desprindem că ca, persoana să poată solicita această
destinație trebuie întrunite patru condiții:14

1) Mărfurile să fie autohtone- conform art. 1 al CV sunt considerate mărfuri


autohtone: obținute integral pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, în condițiile
prevăzute la art. 20 din Legea cu privire la tariful vamal, care nu încorpozează mărfurile
importate din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. Mărfurile obținute din
mărfurile plasate sub un regim vamal suspensiv nu se consideră a avea caracter autohton;
mărfurile importate din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, care au fost puse
în liberă circulație; obținute sau produse pe teritoriul Republicii Moldova fie din
mărfurile importate și puse în circulație liberă fie din cele autohtone și cele importate;
obținute integral sau transformate suficient în zona liberă, în condițiile prevăzute la art. 7,
ali.(41) din Legea nr. 440- XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice;
2) Mărfurile autohtone să fi fost scoase de pe teritoriul vamal sun regim
vamal de export.

14
Eduard Sîrbu, Viorel Melnic, Sistemul destinațiilor vamale în Republica Moldova, pag. 45, Chișinău 2009.

17
3) Mărfurile să fie introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova în
decurs de trei ani din data scoaterii lor din acest teritoriu.

Data introducerii și data scoaterii mărfurilor se consideră data traversării efective a


frontierei de stat a Republicii Moldova la export, și data punerii în liberă circulație, respectiv,
la import. Nu se va lua în considerație data înregistrării vamale de export sau de export, sau a
altor declarații aferente. Legislația în vigoare nu prevede posibilitatea legală de prelungire a
acestui termen sau posibilitatea repunerii în termen din anumite circumstanțe justificative.

4) Deoarece scutirea se acordă anume pentru mărfurile moldovenești anterior


exportate, organele vamale trebuie să le identifice la introducerea lor. Prin urmare,
scutirea se va acorda numai pentru mărfurile care se află în aceiași stare, în care au fost la
momentul scoaterii, cu excepția uzurii lor normale și a pierderilor lor naturale, aferente
transportării și păstrării în condiții bune. O altă consecință importantă a acestei condiții
este faptul, că reintroducerea mărfurilor autohtone cu acordarea scutirii respective, poate
fi efectuată numai la biroul vamal care a perfectat anterior exportul acestor mărfuri,
întrucât numai acesta poate compara starea mărfurilor la momentul reîntoarcerii cu cea de
la data scoaterii din țară.

Toate aceste condiții trebuie să fie întrunite simultan. În cazul nerespectării a uneia
dintre ele, persoana nu este împiedicată să introducă mărfurile în țară, dar ca sancțiune legală
va surveni lipsirea acesteia de dreptul de a solicita scutirea de la plata drepturilor de import
pentru mărfurile reintroduse.

În așa mod, persoana va reintroduce mărfurile în țară sub regim vamal de import al
mărfurilor străine, care va avea consecință, achitarea drepturilor de import si aplicarea de
măsuri de policiă economică.

Reimportul mărfurilor autohtone

În baza art. 991 al Codului Vamaml al Republicii Moldova, reimportul este destinația
vamală care constă în reintroducerea, fără perceperea drepturilor de import, cu excepția taxei
vamale pentru proceduri vamale, și fără aplicarea măsurilor de politică economică, a
mărfurilor și a mijloacelor de transport scoase anterior temporar în afara teritoriului vamal în
conformitate cu prezentul cod și cu alte acte normative. La fel pot fi reimportate mărfurile
autohtone și produsele compensatoare rezultate din perfecționarea pasivă..

Pentru solicitarea acestei destinații vamale, persoana la fel trebuie să țină cont de niște
condiții:
18
1) Mărfurile autohtone să fie scoase temporar de pe teritoriul țării;
2) Trebuie să fie reintroduse în termenul stabilit în autorizație( perfecționare
pasivă) și/sau declarație (export temporar).

Dacă este sa tragem o paranteză și să identificăm deosebirile dintre aceste două destinații
vamale care după denumire par a fi identice, însă diferă total.

În cazul reimportului mărfurilor, mărfurile trebuie să fie plasate anterior într-un regim
vamal de export temporar, pe când în cazul reintroducerii vorbim despre un export definitiv.

În cazul reintroducerii avem termenul de 3 ani în care persoana poate solicita astfel de
regim, iar în cazul reimportului avem termene stipulate în autorizații și declarațiile vamale
completate de persoană.

În cazul reimportului mărfurile pot fi atât autohtone cât și străine, iar în cazul
reintroducerii, mărfurile trebuie să aibă statut de mărfuri autohtone.

Atât la reimport cât și la reintroducere, aceste proceduri nu pot fi efectuate doar de către
organul vamal care a perfectat anterior operațiunia de scoatere a mărfurilor respective. În
practică poate apărea situația când mărfurile au fost vămuite și plasate în regim vamal de export
temporar sau definitiv de către un organ vamal intern. În astfel de situații, la solicitarea unei
astfel de destinații vamale organul vamal de frontieră la cererea persoanei va plasa mărfurile în
regim vamal de tranzit național, până la biroul vamal intern.

Concluzii
Prin prisma reglementărilor legislației în vigoare, și din practica cotidiană, trbuie să
recunoștem că Republica Moldova este un stat ce se bazează pe mărfurile și serviciile importate
de peste hotare. În zilele noastre este imposibil de imaginat un stat care ar supraviețui

19
independent și închis din punct de vedere al comerțului internațional. Mărfurile și serviciile sunt
diferite, precum și nu orice stat poate produce anumite bunuri și presta anumite servicii din
anumite condiții, climaterice, atmosferice, economice, poziția geografică etc. Acest regim vamal
de import precum și destinațiile vamale de reintroducere și reimport sunt binevenite datorită,
facilităților tarifare ți posibilitatea agenților economici de ași acomoda planurile și bussinesul
după condițiile survenite și neașteptate.

De exemplu în cazul în care un agent economic a exportat niște mărfuri, dar din anumite
cauze nu mai poate să le utilizeze conform scopului propus, legiuitorul prevede posibilitatea
reintroducerii lor în țară, cu aplicarea scutirilor de drepturi de import. Într-un fel agentului
economic i se deschid niște ușe care, ar putea fi numite niște căi de asigurare în cazul unui eșec
de plan.

Importul în general este regimul ce acordă posibilitatea fiecărui stat, de a asigura și


aproviziona cu acele mărfuri și servicii necesare populației sale, dar și datorită acordurilor
internaționale la Care Republica Moldova este parte se stabilesc niște relații de prietenie și
colaborare în domeniul perfectării legislației și procedurilor de import între două state.

Bibliografie
Literatura de specialitate:

20
1. Eduard Sîrbu, Viorel Melnic, Sistemul destinațiilor vamale în Republica Moldova,
Chișinău, 2009.
2. Ianuș Erhan, Teodor Cârnaț, Drept vamal comunitar, E.„PRINT-CARO” SRL,
Chișinău 2011.

Acte normative:

3. Codul Vamal al Republicii Moldova, Publicat : 01.01.2007 în Monitorul Oficial.


4. Legea cu privire la tariful vamal, nr. 1380 din 20.11.1997.
5. Hotărârea nr. 1140 din 02.11.2005 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a
destinațiilor vamale prevăzute de Codul Vamal al Republicii Moldova.
6. Hotărârea nr. 974 din 15.08.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de
declarare a valorii în vamă a mărfurilor.
7. Ordinul Serviciului Vamal nr. 346 din 24.12.2009 referitor la aprobarea Normelor
tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu.

Surse internet:

8. http://www.tks.ru/codex/1000000018, ora 14.52. Joi, data: 23.11.2017.


9. http://www.customs.gov.md/ ora 15.03, Joi, data 23.11.2017

21