PARTICULARITĂŢI

MORFOSTRUCTURALE
ALE DINŢILOR TEMPORARI

Planul cursului

Sisteme de notare a dinţilor

Particularităţi morfostructurale ale dinţilor temporari
Morfopatologia dinţilor temporari
Incisivii temporari
Caninii temporari
Molarii temporari
Structura dinţilor temporari
Fiziopatologia dinţilor temporari
 Sisteme de notare a dinţilor
DEFINIŢIE DIFIODONTĂ
Dentaţie temporară
Dentaţie mixtă
Dentaţie permanentă

I 2/2 ; C 1/1 ; M 2/2 = 10

Sistemul anatomic
I 2/2 ; C 1/1 ; PM 2/2 ; M 3/3 = 16

Sistemul universal – A.D.A. 1975

A B C D E F G H I J
DT
T S R Q P O N M L K

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
DP 32 31 30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17

Sistemul Palmer

E D C B A A B C D E
DT
E D C B A A B C D E

8 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8
DP 8 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8
Sistemul internaţional de notare:

-2 cifre: - prima cifră - tipul de dentaţie

- cadranul (hemiarcada)
- a doua cifră - precizează dintele

Maxilar dreapta 5 6 Maxilar stânga

DT
Mandibulă dreapta 8 7 Mandibula stângă

1 2
DP
4 3

Sisteme de notare a dinţilor

 Particularităţi morfostructurale generale ale
dinţilor temporari

Dentaţia temporară
semnificaţie biologică → dezvoltare generală somatică a organismului
rol psihosocial
consevarea spaţiului pentru erupţia dinţilor permanenţi
modelarea şi dezvoltarea structurilor sistemului stomatognat

Generalităţi
Coroana dentară :
dinţii temporari au coroana mai mică
culoarea este mai deshisă
este convergentă spre cervical
faţa ocluzală mai îngustă
smalţul şi dentina redusă dimensional
ariile de contact dintre malarii temporari sunt foarte plate şi întinse
prismele de smalţ în treimea cervicală se extind în direcţie uşor ocluzală dinspre
JAD şi sunt orientate spre apical la dinţii peramenţi
conţinutul mineral al celor două dentaţii este asemănător

Pulpa dentară
are dimensiuni mai mari decât a dinţilor permanenţi în raport cu volumul
coroanei
forma camerei pulpare schiţează suprafaţa coroanei
coarnele pulpare sunt mai aproape de suprafaţa dintelui
coarnele meziale sunt mai aproape de suprafaţa dintelui decît cele distale
camera pulpară a molarilor mandibulari este mai mare decât a
molarilor maxilari
există un corn pulpar corespunzător fiecărui cuspid
histologic există diferenţe între pulpa dinţilor temporari şi faţă de pulpa dinţilor
permanenţi

Rădăcina dentară
rădăcina dinţilor frontali este aplatizată meziodistal
rădăcina molarilor temporari este mai lungă şi mai subţire comparativ cu cea a
dinţilor permanenţi
rădăcinile se îngustează spre apex → spaţiu suficient pentru dezvoltarea
mugurilor dinţilor permanenţi
 Morfologia dinţilor temporari
Culoarea: Dimensiunea:
alb – alburie redusă cu o treime
alb - albăstruie modificarea raportului coroană/rădăcină
Dimeniunile medii ale dinţilor temporari (în mm) (după
Black, citat de Van Beek)
Dinte Diametru Lungime Lungime
M-D V-O Coroană Rădăcină totală

Ic sup 6,5 5,0 6,0 10,0 16,0

Il sup 5,2 4,0 5,6 10,2 15,8
C sup 6,8 7,0 6,5 13,0 19,5
Ml sup 7,1 8,5 5,1 10,0 15,1
Mn sup 8,4 10,0 5,7 11,7 17,4
Ic inf 4,0 4,0 5,0 9,0 14,0
Il inf 4,5 4,0 5,2 9,8 15,0
C inf 5,5 4,9 6,0 11,2 17,2
Ml inf 7,7 7,0 6,0 9,8 15,8
Mn inf 9,7 8,7 5,5 12,5 18,0
Forma :
coroane îngute, globuloase şi mai înguste la colet
creastă cervicală: faţa vestibulară şi orală I
faţa vestibulară M
rădăcinile dentare: lungi, subţiri, evazate
se desprind din baza coroanei
camera pulpară voluminoasă
coarnele pulpare urmăresc morfologia exterioară a
dintelui, mai lungi şi ascuţite
 INCISIVII TEMPORARI

marginea incizală netedă

creasta cervicală pe faţa V
cingulum pe faţa orală
cameră pulpară sub formă de evantai
de regulă un singur canal radicular,
oval pe secţiunea transversală
→ foramen apical cu deschidere mare
 coroană dentară mai mică, globuloasă
D. M-D coronar → D cervico-incizal
unghiul mezio-incizal ascuţit
unghiul disto-incizal rotunjit
punctele de contact întinse pe toată suprafaţa proximală
rădăcina dentară lungă, uşor efilată spre regiunea apicală, înclinată
uşor spre distal şi vestibular
înălţime totală 16mm
înălţimea coroanei 6mm
stratul de smalţ accentuează convexităţile
linia coletului are forma unei curbe cu convexitatea spre rădăcină

51 distcb 51 lingcb 51 meslcb 51 vestcb

Incisivul central superior are rădăcina complet edificată şi îşi continuă
erupţia până la vârsta de 1 an şi jumătate.
Traumatismele dentare necesită terapie endodontică până la vârsta de 2 ani.
Morfologie pulpară
incisivul central → 2-3 coroana pulpară
marginea incizală se află la 2,3mm → M şi la 2,4mm D de la
camera pulpară
 formă asemănătoare cu incisivul central
coroana dentară mai mică şi mai îngustă
cingulum-ul palatinal mai puţin proeminent
înălţime totală 15,5mm
înălţime coroană 5,5mm

52 distcb 52 lingcb 52 meslcb 52 vestcb

62 distcb 62 lingcb 62 meslcb 62 vestcb

Morfologie pulpară
distanţa de la marginea incizală la pulpă este de 2,6mm
 cel mai mic dinte din dentiţia temporară
cingulum pronunţat cu creste marginale mai puţin proeminente
creasta cervicală mai proeminentă mezial
rădăcina dentară rotunjită şi înclinată distal

71 distcb 71 lingcb 71 meslcb 71 vestcb

81 distcb 81 lingcb 81 meslcb 81 vestcb

Morfologie pulpară
camera pulpară urmează conturul suprafeţei externe
pulpa se află la 2,6mm de marginea incizală
 mai mare decât centralul
unghiul disto-incizal rotunjit
mandibular
cingulum-ul mai mare
mai lung dar mai îngust
înălţime totală 15mm
suprafaţa orală mai concavă
înălţimea coroanei 5,2mm
unghiul mezio-incizal ascuţit

72 distcb 72 lingcb 72 meslcb 72 vestcb

82 distcb 82 lingcb 82 meslcb 82 vestcb

Morfologie pulpară
camera pulpară respectă conturul dintelui
 CANINII TEMPORARI
☻ coroane mai mici şi mai globuloase decât ale caninilor permanenţi
☻ un cuspid ascuţit care se abrazează în timp
☻ pante cuspidiene inegale
☻ creastă longitudinală şi orală
☻ creastă vestibulară şi orală
☻ punct de contact aproape de treimea cervicală a dintelui
☻ rădăcină de două ori mai lungă decât coroana
☻ camera pulpară cu un singur corn pulpar care se continuă treptat cu
canalul radicular

 cel mai voluminos dinte din grupul dinţilor frontali

 înălţime totală = 18,5mm
 coroana dentară = 7mm
 marginea liberă proeminentă sub formă de „V”
 faţa vestibulară convexă – maximum de convexitate situat în 1/3 cervicală
 faţa palatinală prezintă cingulum şi două creste marginale
 porţiunea apicală înclinată spre vestibular

53 distcb 53 lingcb 53 meslcb 53 vestcb

Morfologie pulpară
camera pulpară urmează conturul coronar
cornul pulpar la 3,2mm de J.A.D. în dreptul cuspidului
spre M şi D există 2,1 mm de la J.A.D. spre exterior
 mai mic şi mai puţin voluminos decât cel maxilar deoarece crestele
cervicale, vestibulare şi orale sunt mai puţin pronunţate
 marginea incizală prezintă 2 versanţi, cel distal mai lung decât cel mezial
 înălţimea totală = 17mm
 coroana = 6mm
 rădăcina dentară bine dezvoltată şi aplatizată în sens M-D, apexul înclinat
spre vestibular

73 distcb 73 lingcb 73 meslcb 73 vestcb

83 distcb 83 lingcb 83 meslcb 83 vestcb

Morfologie pulpară
camera pulpară urmează conturul coronar
pulpa coronară se află la 3mm de JAD în direcţie incizală
spre M şi D distanţa de la JAD la pulpa coronară este de 1,8mm
 MOLARII TEMPORARI

☻ două variante morfologice

 un tipar morfologic asemănător molarilor permanenţi
 un tipar morfologic asemănător premolarilor
☻ îngustare cervicală marcată
☻ creste cervicale vestibulare mai pronunţate
☻ convergenţa spre ocluzal a suprafeţelor vestibulare şi orale plate
☻ contact strâns între molari rezultând suprafeţe de contact întinse şi plate
☻ camera pulpară coronară mare, în special la M1 mandibular
☻ numeroase canalicule accesorii în podeaua camerei pulpare (joncţiunea
cemento- dentinară)
☻ canale radiculare neregulate
tipar ocluzal premolariform: - 2 cuspizi: - mare-vestibular
- mic-palatinal
- sanţ longitudinal
- 2 fosete M – D puţin exprimate
tipar ocluzal molariform: - 2 cuspizi vestibulari
- 2 cuspizi palatinali
- şanţ longitudinal
- 2 fosete M şi D + 1 fosetă centrală
pe faţa vestibulară o protuberanţă de smalţ = tuberculul Zukerkandl
rar – pe faţa palatinală – tuberculul Carabelli
3 rădăcini – 2 vestibulare, 1 palatinală

54 distcb 54 lingcb 54 meslcb 54 vestcb

Morfologie pulpară

corn pulpar corespunzător fiecărui cuspid

cornul M-V cel mai proeminent
distanţa de la cornul pulpar – vârful cuspidului 1,8mm-MV;
2,3mm-DV; 2mm-lingual
protuberanţă cervicală foarte dezvoltată în jumătatea mezială a
feţei V – tuberculul Zukerkandl
constricţie cervicală vestibulară importantă
suprafaţa mezială mai lată decât cea distală
suprafaţa ocluzală mult mai îngustă V-O
suprafaţa ocluzală – 4 cuspizi – rareori 5: 2 vestibulari şi 2-3 linguali
cuspizii vestibulari mai scurţi şi rotunjiţi
cuspizii palatinali mai lungi şi ascuţiţi
creasta de smalţ – între cuspidul MV şi DV
2 fosete principale M şi D
2 rădăcini – una mezial, alta distal

74 distcb 74 lingcb 74 meslcb 74 vestcb

Morfologie pulpară
4 coroane pulpare
coarnele meziale MV şi DV la 2,1mm de JAD
coarnele distale – la 2,4mm de JAD
rădăcina mezială 2 canale
rădăcina distală 1 canal
mai voluminos decât primul
4 cuspizi ocluzali – 2 vestibulari; - 2 palatinali
şanţuri „H”
2 fosete principale M şi D
cuspidul MP – DV – creastă oblică de smalţ
faţa palatinală – 85% din copii – tubercul Carabelli
3 rădăcini – 2 vestibulare, 1 palatinală

55 distcb

55 lingcb 55 meslcb 55 vestcb

Morfologie pulpară

corarnele pulpare 4 sau 5 pentru fiecare cuspid

cornul MV cel mai mare şi mai apropiat de JAD – 2,8mm
cornul DV – distanţă faţă de JAD – 3,1mm
configuraţie ocluzală foarte apropiată de
molarul prim permanent
prezintă proeminenţă cervicală vestibulară
convergenţă ocluzală a suprafeţei vestibulare
contur ocluzal dreptunghiular mai regulat cu
diametrul M-D mai mare decât cel V-O
foarte vizibili cei cinci cuspizi ocluzali
rădăcinile foarte divergente şi curbate spre interior

75 distcb

75 lingcb 75 meslcb 75 vestcb

Morfologia pulpară

5 coroane pulpare
cornul MV cel mai proeminent – 2,8 mm faţă de J.A.D.
cornul D+V – se află la 3,1 mm de J.A.D.
SMALŢUL
 grosimea redusă cu aproximativ 30%
 prismele de smalţ la nivelul fisurilor şi forţelor ocluzale sunt aproape paralele
în
axul lung al dintelui
 la nivelul coletului - prismele de smalţ sunt înclinate 44-46° faţă de axul
longitudinal pentru dinţii frontali şi 32-34° pentru dinţii laterali ⇒ nu este
necesară bizotarea prismelor de smalţ
 striaţiile Retzius aproape paralele cu suprafeţa dintelui
 chimic cantitatea de fluor este mai mică datorită perioadei mai scurte de
maturare a smalţului
 la suprafaţa tuturor dinţilor temporari există un strat de smalţ aprismatic –
30µm grosima, în care cristalele sunt paralele între ele şi perpendicular J.A.D.
⇒ demineralizare cu acid fosforic 50% timp de 2 minute
DENTINA
 mineradentina redusă dimensional
 canaliculele dentinare au diametrul mai mare spre J.A.D. şi se îngustează spre
camera pulpară
 dentina lizată prenatal faţă de cea mineralizată postnatal → se identifică
prin linia neonatală → incisivi - la nivelul coletului;
→ molari - la nivelul punctului de contact

CEMENTUL
 redus dimensional - număr scăzut de cementocite
 joncţiunea dento-cementară diferă la dinţii temporari:
smalţul separat de cement printr-o zonă de dentină = 30% cazuri
cementul acoperă smalţul în 60% cazuri
smalţul acoperă cementul în 10% cazuri

PULPA DENTARĂ
 aproximativ aceeaşi structură ca la dinţii permanenţi
 elemental fibrilar mai bine reprezentat – fibre de colagen şi reticulină
 densitatea inervaţiei, numărul şi distribuţia elementelor nervoase reduse faţă de
dintele permanent
 unele cerrcetări → plex nervos subodontoblastic nedezvoltat
 elemental nervos – sediul unor fenomene degenerative variabile
 degenerescenţa vasculară a odontoblastelor
 vasele sanguine dilatate → hemoragii pulpare
 Cantitatea de smalţ formată până în momentul naşterii
(după Lunt şi Law, citaţi de Mathewson şi Primosch, 1995)

Dintele Cât smalţ este format

Incisiv central:
maxilar Cinci şesimi
mandibular Trei cincimi

Incisiv lateral:
maxilar Două treimi
mandibular Trei cincimi

Canin:
maxilar O treime
mandibular O treime

Molar I:
maxilar Cuspizi uniţi; suprafată ocluzală com plet
mandibular mineralizată
Cuspizi uniţi; suprafaţa ocluzală mineralizată complet

Molar II:
maxilar Cuspizi uniţi; suprafaţa ocluzală mineralizată
incomplet şi 1/5-1/4 din înălţimea coroanei
mandibular Cuspizi uniţi; suprafaţa ocluzală incomplet
mineralizată
 Formare – perioada intra-uterin
Erupţie – între 6 luni şi 3 ani
Ocluzie şi stabilitate – scurtă în detaţia temporară
Resorbţia radiculară debutează:
4-5 ani pentru incisivi
după 6 ani – canini, molari mandibulari
după 8 ani – canini, molari maxilari

Perioadele de creştere şi dezvoltare

Faza de creştere şi dezvoltare până se edifică coroana şi rădăcina –
stadiul I – durată 1 an
Faza de maturare şi stabilitate – stadiul II – durata 3 ani ± 6 luni
Faza de resorbţie – stadiul III – durata 4 ani

Stadiul I – Dinte temporar tânăr sau imatur

☻ Perioada în care îşi edifică creşterea radiculară (1-2 ani

din momentul erupţiei)
☻ Rar atins de proces carios
☻ Frecvent sediul unor traumatisme – pulpa recţionează
♦ reacţie inflamatorie – cu conservarea vitalităţii
♦ stimularea în exces a dentinogenezei cu
obturarea canaliculilor dentinari
☻ Necroza pulpară asimptomatică → discromie

Patologie – carie (rar), traumatism

Reparaţie – întotdeauna
Terapie – conservarea vitalităţii - pulpa cu element celular
- comunicări longitudinale
pulpoparodontale
Dinte temporar stabil – stadiul II – durată 3 ani

Patologie – atingere pulpară rapidă şi parodontală frecventă

Reparaţie – posibilă
Terapie – conservare pulpară

Dinte temporar stadiul III – resorbţia radiculară

☻ Factori anatomici
☻ Factori endodontici
☻ Factori parodontali

modificarea str.
parodontale
- os interradicular
- componentele
parodonţiului

vecinătatea d. permanent
modificarea str. radiculare
- foramen apical
- lungimea rădăcinii