Sunteți pe pagina 1din 11

Academia de Poliție „Ștefan cel Mare” din Chișinău

Facultatea: Drept

Specializarea: Drept Penal

Curs: Victimologie

Suicidul la copii și adolescenți

Profesor:

dr. hab. în drept, prof. univ. Gheorghe GLADCHI

Masterand:

Marcu Dan

- Chișinău 2017 -
Cuprins:
 Introducere……………………………………………….3

 I. Suicidul la copii şi adolescenți………………………….4

 II. Cauze ale sinuciderii la copii şi adolescenţi ……….….5

 III. Factorii de risc implicați în suicid ……………………6

 IV. Modul de realizare a suicidului……………………….7

 V.Combaterea suicidului la copii şi adolescenţi …………8

 Concluzii …………………………………………………

 Bibliografie ………………………………………………..

2
Introducere

Societatea contemporană tratează cu multă uşurinţă problema sinuciderii.


Suicidul (de la „sui” – de sine și „cidium” – omorâtor) semnifică „orice caz
în care moartea rezultă direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ, făcut de
victimă însăşi, care ştie că trebuie să producă acest rezultat”.
Sinuciderea este actul de disperare al unui om care nu mai doreşte să
traiască.
După Larousse-Dictionar de psihologie (2000), sinuciderea este acea acţiune
de a-şi lua singur viaţa, în mod voluntar, cel mai adesea pentru a scăpa de o
situaţie devenită intolerabilă.
Suicidul comportă şi o definiţie operational-psihologică în virtutea căreia
„suicidul este un act uman de încetare din viaţă, autoprodus şi cu intenţie proprie”
(Schneidman, 1980). OMS atrage atenţia că începând cu anul 2015 suicidul şi
depresia au devenit una din cele mai mari probleme în domeniul sanătaţii.
„Toate ţările, indiferent de continent, au atras însă atenţia că ideea suicidară
este comună la adolescenţi iar experimentarea uneia sau mai multor tentative de
suicid în lungul existenţei acestor adolescenţi este o problemă greu de cuantificat
de la o ţară la alta”1.
Şi în Republica Moldova rata sinuciderilor în rândul adolescenţilor a crescut
foarte mult în ultimii ani.
„În ceea ce priveşte structura personalităţii, toate statisticile demonstrează că
frecvenţa sinuciderii cunoaşte o curbă ascendentă de la vârsta de 14-15 ani până la
vârsta de 50 de ani, cu două creşteri foarte accentuate la adolescenţă şi la vârsta a

1
Livica Frățiman – Noțiuni de devianță și delicvență juvenilă, ed. Universitară 2009, pag. 3.
3
treia”2 . Adolescenţa este perioada cea mai vulnerabilă, în care forţele impulsionale
se confruntă cu exigenţele valorilor morale.

Capitolul I: Sinucidul la copii și adolescenți

„Suicidul la copii şi adolescenţi este o problemă gravă cu care ne


confruntăm zi de zi.
Această problemă este mai puţin abordată de adulţi şi şcoală pentru că se
consideră că moartea nu este un subiect accesibil copiilor şi aceştia nu au motive să
îşi dorească moartea. În contradicţie cu aceste convingeri şi atitudini, stereotipe,
numărul copiilor şi adolescenţilor care comit acte sucidare este din ce în ce mai
mare”3.
Şi în ţara noastră rata sinuciderilor în rândul adolescenţilor a crescut
alarmant în ultimii ani. Datorită acestui fenomen ar trebui dezvoltate programe de
prevenţie, centre comunitare de consiliere pentru copii şi adolescenţi, consiliere
prin telefon, grupuri de suport pentru copiii şi adolescenţii care au avut tentative
de suicid.
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi abordare adecvată a situaţiilor de
criză previne adoptarea unor metode grave de “rezolvare” a acestor situaţii. Este
important ca familia şi şcoala să conştientizeze aceste aspecte şi să participe la
programele de prevenţie organizate de psihologii şcolari şi de asociaţiile non-
guvernamentale. Informarea elevilor privind aceste tipuri de servicii pe care le
oferă comunitatea este foarte importantă în prevenţie. Consilierul şcolar are un rol
important în identificarea situaţiilor de risc pentru suicid.

2
Ibidem – pag. 4.
3
Lect.dr. Viorel Mih, CURS CONSILIERE ŞCOLARA, UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA.

4
Capitolul II: Cauzele sinuciderii la copii și adolescenți

Comportamentul suicidar al copilului şi adolescentului poate să fie o metodă


de soluţionare a problemelor sau un mecanism de apărare, de a evita confruntarea
cu ele.
„La preadolescenţi şi adolescenţi are loc descoperirea propriului eu, tendinţa
spre emancipare, dificultăţile în comunicare cu persoanele de alt gen, riscul de
influenţă al factorilor externi (comportamentul prietenului, modelul
comportamental din mass – media), selectarea unor mijloace originale
corespunzătoare de manifestare individuală, de a se evidenţia din grup”4 .
Conduita adolescentului (16 – 19 ani) este şi ea plină de opoziţie şi surprize.
În această vârstă se formează conştiinţa morală, identificarea Eului real de cel
ideal. „Aceste formaţiuni noi pot provoca în anumite circumstanţe:
• tensiune şi instabilitate emoţională;
• exaltare sau stări depresive;
• conflictul intern.
Astfel, unele acţiuni ale copilului şi adolescentului pot fi imprevizibile şi
lipsite de raţiune”5. Un studiu realizat de profesorul Ponomariov M. B. în anul
2001 asupra sferei emoţionale a preadolescenţilor, a demostrat că tendinţa spre
furie sporeşte exagerat în perioada de 10 – 15 ani. „Comportamentul agresiv spre
alţii, conflictele cu părinţii, dorinţa de originalitate, onoarea faţă de banalităţi,
gustul speculaţiilor abstracte, dorinţa de independenţă şi autonomie pot sta la baza
unor conflicte cu adulţii şi pot servi motivul unui suicid”6 . Tentativele de suicid şi
suicidul la minori au mai mult rolul de a restabili legătura cu grupul ambiant, de a
atrage atenţie asupra propriilor probleme şi nici de cum de a – şi întrerupe definitiv
viaţa.

4
Savca Lucia - Psihologia personalităţii în dezvoltare, 2003 Chişinău., pag. 39.
5
Ibidem – pag. 42.
6
Ibidem – pag. 99.
5
„Pentru vârsta pubertară şi adolescentă viaţa este ca un joc distractiv fără
aprecierea spirituală. Fenomenul comportamentului suicidar este o enigmă şi un
paradox deoarece instinctul de conservare trebuie să anuleze pe cel de
autodistrugere iar conştiinţa valorizării vieţii să se opună devalorizării ei dramatice
prin suicid. Temerea conştientă de moarte este să nu caute, cu orice preţ, moartea,
ci depăşirea stării de criză. Situaţia care a provocat starea de criză să devină un
stimul de a înţelege aprecierea şi a dori viaţa sau un impuls pentru o schimbare”7.
Din aceste motive sinuciderea devine o moarte nemotivată, prematură,
nejustificată pentru mulţi autori, atât pentru cercetători, cât şi pentru opinia
publică. Ea este considerată o moarte inutilă.

Capitolul III: Factorii de risc implicați în suicid

Factorii cu potenţial suicidar crescut sunt:


 factori familiali: relaţiile conflictuale în familie, familii dezbinate şi
dezorganizate, abuzuri în familie (abuz emoţional, fizic, neglijare, abuz
sexual), divorţul, moartea unei persoane apropiate. Unele studii arată că
modelul parental poate fi una dintre cauzele suicidului prin învăţarea de
către copil a acestei modalităţi de rezolvare a problemelor - suicidul. Alte
studii însă susţin faptul că este vorba de învăţarea unui model general,
defectuos de rezolvare a situaţiilor de criză.
 performanţele şcolare: notele au devenit unul din principalele motive
pentru care copiii şi adolescenţii recurg la suicid. Presiunea familiei şi a
şcolii prin standarde iraţionale impuse îl determină pe copil să rezolve
“eşecul” prin suicid - “Sunt un ratat şi un prost şi mi-am dezamăgit părinţii
şi profesorii aşa că nu mai are nici un sens să trăiesc.”
 stresorii sociali: lipsa abilităţilor de comunicare, de exprimare emoţională,
de relaţionare sunt factori importanţi în creşterea riscului suicidar. Studiile

7
Scripcaru C. - Suicid şi agresivitate, Ed. Psihomnia, Iaşi, 1996, pag. 212.
6
relevă faptul că un procent important de copii recurg la suicid ca o
modalitate de “fugă” faţă de atitudinea negativă a colegilor (umilire fizică şi
verbală). Problema pe care o ridică aceste cazuri este faptul că mass-media
le prezintă ca pe nişte “sinucideri raţionale” sau acte justificate. Această
atitudine pune în pericol viaţa altor copii aflaţi în situaţii similare şi care ar
putea opta şi ei pentru suicid ca soluţie pentru problemele lor de relaţionare
şi adaptare.
 factori individuali: emoţionali – sentimentul de singurătate, depresia,
neajutorarea, lipsa de speranţă, distres emoţional; cognitivi - lipsa abilităţilor
de rezolvare de probleme şi a strategiilor de coping adaptativ;
comportamentali - consum de substanţe interzise; de sănătate - boli
terminale, psihopatologie gravă.

Capitolul IV: Modul de realizare a suicidului

Din studiul efectuat asupra suicidului realizat în Republica Moldova, după


cum am menţionat, acest fenomen social negativ a luat amploare şi devine un
pericol pentru societate. În anii 1995 – 2000 cele mai frecvente cazuri de suicid
erau realizate prin intoxicarea cu medicamente la fete şi tăierea venelor la băieţi,
iar aruncarea de la înălţime era o raritate. Iar în periaoda 2007 – 2009 metodele de
realizare a suicidului, comform datelor MAI sunt sub influenţa mass - media şi
modelului social (transmiterea informaţiei), printre care prevalează intoxicarea cu
medicamente şi spânzurarea.

Modul de realizare a suicidului

Cazuri total Intoxicarea cu Aruncarea de la Provocarea


medicamente Strangulare înălțime vătămărilor grave

60 31 22 4 3

7
Tabelul 1. Modul de realizare a suicidului8

Anul Total cazuri Băieți % Fete %


2007 16 7 43 9 56,25
2008 37 13 35,13 24 64,89
2009 (2 luni) 7 2 28,57 5 71,43
Total 60 22 37,7 38 62,3

Tabelul 2. Frecvenţa realizării suicidului în funcţie de gen9.

Capitolul V: Combaterea suicidului la copii și adolescenți

Pentru combaterea cazurilor de suicid în rândul copiilor și adolescenților,


familia şi şcoala trebuie să realizeze în comun cu comunitatea şi specialiştii
următoarele acţiuni:

• Să creeze un climat psihologic în care nici o persoana nu s-ar simţi


singuratică (solitară), nerecunoscută şi inferioară.

• Să acorde mai mare atenţie persoanelor din grupul de risc.

• Să ajute minorii (10 – 18 ani) să se autoaprecieze corect şi să râvnească


spre evoluare, să-şi formeze o imagine pozitivă despre sine.

• Exersarea minorilor în dezvoltarea respectului de sine şi încrederii în


forţele proprii.

• Formarea montajelor psihologice care determină valorile vieţii.

• Formarea scopurilor de perspectivă, orientarea profesională a elevilor.

8
Op. cit. – Profilaxia comportamentului suicidar la minori, Chișinău 2009. Pag. 20.
9
Ibidem – pag. 20.
8
• Formarea abilităţilor de comunicare eficientă, prevenire şi rezolvare a
conflictelor.

• Formarea capacităţii de autocontrol al gândurilor, emoţiilor,


comportamentului său.

• Dezvoltarea adaptării sociale prin formarea calităţilor adaptive.

• Formarea toleranţei la situaţiile psihotraumatizante.

• Formarea şi dezvoltarea stabilităţii interioare a personalităţii, stabilităţii


emoţionale şi comportamentale.

• Coordonarea nivelului de aspiraţie cu dezvoltarea personală.

• Susţinerea şi acordarea asistenţei psihologice persoanelor cu stări


depresive.

• Stimularea motivaţiei în scopul integrării sociale adecvate.

• Cultivarea atitudinii pozitive faţă de oameni şi formarea relaţiilor


interpersonale pozitive în familie şi în colectivele de copii.

• Furnizarea unor noi modalităţi de conduită faţă de evenimentele


neaşteptate.

• Controlul anxietăţii, micşorarea nivelului anxietăţii.

• Reintegrarea socială care cuprinde:

1. Organizarea unei ocupaţii şcolare;

2. Încadrarea activă în viaţa socială;

3. Reorientarea valorică, schimbarea stereotipurilor;

4. Organizarea timpului liber (diferite ocupaţii culturale după interese);

5. Stabilirea ideaţiei negative şi apoi a gândurilor alternative adecvate


realităţii.

9
Concluzii:

În concluzie, suicidul nu trebuie să fie un subiect tabu pentru familie şi


şcoală. A nu discuta despre o problemă nu implică dispariţia ei. Din nefericire,
datele epidemiologice confirmă acest fapt.

10
Bibliografie:

Cărți:

1. Durkheim, E., 1993, Despre suicidere. Ed. Inst.europ., Iaşi.


2. Savca, L., 2003, Psihologia personalităţii în dezvoltare, Chişinău.
3. Scripcaru, C., 1996, Suicid şi agresivitate. Ed. Psihomnia, Iaşi.
4. Vrasti, R. Ghid practic de intervenție în criză, Chișinău.

Articole:

 Savca, L. Psihologia dezvoltării

Surse web:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/articol_Savca-15-26.pdf

http://www.vrasti.org/6.%20Particularitatile%20crizei%20suicidare%20la%
20copii%20si%20adolescenti.pdf

http://new.neovita.md/wp-content/uploads/2014/12/J.-Chihai-
J_Suicidul_prevenire.pdf

11