Sunteți pe pagina 1din 13

RRTTLC 2017

Întârzierea în dezvoltarea limbajului. Studiu de caz


Carolina BODEA HAȚEGAN1, Larisa VOICU2

Abstract
The paper is structured in two sections: the first one establishes the theoretical framework, while the practical
section, the second one describes a case study. The first section discusses, from a theoretical point of view,
general elements of speech delay as they were described and analyzed in time according to different psycho-
linguistic approaches. The second section, structured as a case study, describes the importance of early
intervention at 0-5 years old children with speech delay. The case study includes ways of evaluation at this
particular age, aiming to design a personalized intervention plan that is focused on all the aspects that
influences the language acquisition and development - receptive language, expressive language, cognitive level
and motor level. Results underlined that the early intervention in speech delay cases have major implications
for their global development by offering the children the possibility to reach a proper development path.
Keywords: speech delay, speech disorders, language, expressive language disorder,
receptive language disorder

Delimitări conceptuale copilului cu tulburări de limbaj. Reperul


Întârzierea în dezvoltarea limbajului temporal oferit de acest model este vârsta
provine din termenul-„speech and cronologică de 4 ani. Astfel abordarea
language delay”, cu origine anglofonă. Un terapeutică a copilului cu tulburări de
sinonim al acestui termen este cel de limbaj ar trebui să aibă loc după ce copilul
retard în dezvoltarea limbajului, provenit împlinește vârsta cronologică de 4 ani.
din termenul „retard de language”, cu Totuși diagnosticul de întârziere în
origine francofonă (Bodea Hațegan, 2016, dezvoltarea limbajului desemnează acea
p.542). categorie patologică ce presupune
Diagnosticul de întârziere în dezvoltarea achiziția deficitară a limbajului, având în
limbajului presupune raportarea la o vedere repere normative, tipice, ce poate fi
normă și la un standard privind etapele recuperată pe parcursul perioadei de
achiziției limbajului, ceea ce înseamnă că preșcolaritate, între 2 și 6 ani, ceea ce
întârzierea apărută reprezintă o abatere de înseamnă că diagnosticul de întârziere în
la normă, de la dezvoltarea normativă a dezvoltarea limbajului se poate pune încă
limbajului. de la vârsta de 2 ani, iar demersul de
intervenție trebuie să urmeze
Reperele normative după care se identifică diagnosticarea imediat. Nu se poate ca
nivelul achiziției limbajului diferă diagnosticul să fie fixat la vârsta de 2 ani,
cultural. Datorită acestui lucru părinților iar intervenția să fie amânată până la 4 ani.
le e mai greu să identifice soluția potrivită
pentru abordarea situației cu care se Din numeroasele studii care au vizat copiii
confruntă copilul lor. Bodea Hațegan cu întârzieri în dezvoltarea limbajului se
(2016, p.543) subliniază că în țara noastră notează faptul că mulți copii recuperează
modelul cultural blagian se pare că întârzierea mai târziu. În 2009, Leonard
modelează în mod semnificativ abordarea arăta că nu în toate cazurile întârzierea în

4
RRTTLC 2017

dezvoltarea limbajului se concretizează activitățile comunicaționale, chiar dacă


ulterior într-o tulburare de limbaj. Acesta abilitățile sale comunicaționale expresive
afirma că majoritatea copiilor cu o formă sunt limitate sunt elementele considerate
de întârziere de limbaj, dar fără alte predictori pentru normalizarea ritmului
dizabilități specifice cunoscute, nu mai atipic de dezvoltare a limbajului, pentru
prezentau tulburări de vorbire la vârsta de recuperarea întârzierii în dezvoltarea
cinci ani. Ceea ce înseamnă că vârsta de 5 limbajului până la vârsta de 5 ani. Totuși
ani poate fi considerată un reper extrem de autorul atrage atenția părinților și
important de la care deja nu se mai poate specialiștilor că chiar dacă rata recuperării
stabili diagnosticul de întârziere în spontane a întârzierilor în dezvoltarea
dezvoltarea limbajului conform acestui limbajului este una crescută, aceasta nu
cercetător. Acesta a menționat datele unui înseamnă că programele de prevenție a
studiu care a vizat întârzierea în apariției tulburărilor de limbaj și
dezvoltarea limbajului, studiu care arăta comunicare, precum și cele de intervenție
că doar 9% din copii mai aveau tulburări timpurie (acolo unde diagnosticul de
de vorbire la vârsta de 5 ani, precum și întârziere în dezvoltarea limbajului este
datele unui alt studiu unde doar 8 % mai adâncit de un alt diagnostic sau de un fond
aveau probleme (Camarata, 2016). de sensibilitate identificată) sunt excluse
Pe de altă parte, profesorul Dale susține sau nejustificate. Un alt element care se
faptul că întârzierea în dezvoltarea poate constitui într-un predictor al
limbajului poate fi un factor de risc pentru dezvoltării naturale a limbajului este
a dezvolta o tulburare de limbaj ulterioară. gestul protodeclarativ (Zambrana, Ystrom,
Este de notat distincția factor de risc vs. Schjolberg, Pons, 2013).
factor etiologic, distincție care surprinde Factorii de risc și cauzele apariției întârzierii
cel mai bine specificul întârzierii în în dezvoltarea limbajului
dezvoltarea limbajului (Camarata, 2016). Factorii de risc pentru tulburările de
Problematica întârzierii în dezvoltarea limbaj și comunicare sunt: istoricul
limbajului se conturează și în jurul familial care poate evidenția prezența
întrebării, în ce măsură ritmul atipic de unor patologii de limbaj, genul masculin al
dezvoltare se va normaliza înspre vârsta de copilului, nașterea prematură și greutatea
5 ani în mod spontan. Din studiile mică la naștere (Wankoff, 2011).
conduse, Camarata (2016) menționează că S-a dovedit faptul că întârzierea în
60% se recuperează spontan, dar rămân dezvoltarea limbajului poate fi delimitată
chiar și la vârsta de 17 ani cu abilități mai ca formă de diagnostic și prin asocierea
reduse în sfera limbajului, ascultării și acesteia cu prezența în istoricul familial și
comunicării. Acesta subliniază astfel că al copilului a frecventelor episoade de
întârzierea în dezvoltarea limbajului poate otite medii. Cercetătorii subliniază că
fi un semn al unei aptitudini mai reduse a frecvența crescută a otitelor medii
corelează cu abilități scăzute la nivel
copilului pentru sfera comunicațională. fonetico-fonologic, fapt care duce la
Autorul menționează că nivelul crescut de întârziere în planul pronunției sunetelor,
înțelegere a limbajului oral, abilitățile de ca și consecință a limitării input-ului
imitare crescute și implicarea copilului în auditive.

5
RRTTLC 2017

Boyse (2012 apud Bodea Hațegan, 2016) Direcții de abordare timpurie a limbajului
enumeră câteva surse etiologice pentru Conceptul de educație timpurie- ET (early
întârzierea în dezvoltarea limbajului: education EE) vizează acțiunea
disfuncțiile cerebrale și cognitive care multidimensională și multifactorială a
conduc la tulburări în dezvoltarea modelării persoanei în intervalul cuprins
limbajului, tulburări de neuro-dezvoltare; între naștere și momentul intrării în
dizabilitățile auditive (în momentul în școală, aspectul din urmă însemnând, în
care sunt semnalate primele întârzieri în funcție de vârsta de 6 sau 7 ani (Stan, 2016,
dezvoltarea limbajului, copilul trebuie să p.16).
fie evaluat din punct de vedere
audiologic); dizabilitatea intelectuală; Educația timpurie era asociată în mod
condițiile neprielnice de mediu; tradițional cu educația preșcolarilor, însă
prematuritatea; tulburarea de procesare ulterior a vizat și copiii mai mici de 3 ani
auditivă; tulburarea din spectrul autist; aflați în familie, creșe, centre de zi sau în
leziunile cerebrale, paralizia cerebrală, alte forme/modalități de supraveghere,
afectarea neurologică; tulburările susținere sau asistență. Tot acest interval
mecanice, organice, de natură structurală, este esențial pentru întreaga viață a
somatică; apraxia verbală; tulburările din copilului deoarece ea trebuie privită ca un
categoria logonevrozelor, mutismul context existențial familial și extrafamilial
electiv; tulburările emoționale. și nu numai. ”Filosofia educației timpurii
transmite ideea de bază conform căreia
Dincolo de această enumerare a primii ani de viață ai persoanei trebuie
posibilelor cauze, întârzierea în puși în relație cu activitatea de învățare
dezvoltarea limbajului poate fi un semn într-o măsură mult mai mare și mai
timpuriu al unor tulburări de limbaj și insistent decât până la mijlocul secolului
comunicare nespecifice, care abordat XX. Efectele educației timpurii se preiau și
corespunzător poate crea premise se continuă prin educația elementară,
prielnice evoluției copilului. adică prin învățământul elementar.” (Stan,
Pe de altă parte trebuie reamintită și 2016, p. 16).
situația bilingvismului față de care Un element specific al educației timpurii
literatura de specialitate adoptă o este reprezentat de asigurarea unui mediu
atitudine controversată. În urma unor educațional stimulativ care poate să îi
studii realizate s-a ajuns la concluzia ca asigure copilului oportunități de a
bilingvismul poate influența negativ experimenta, a învăța și a răspunde creativ
dezvoltarea limbajului, dar nu o provocărilor și noutăților din mediu.
blochează. Dinamica socială de la nivelul Astfel copiii pot să își asume riscuri, să
întregii lumi obligă la abordarea atentă a exploreze și să investigheze lumea. Un
acestui context care poate conduce la astfel de mediu încurajează copiii să
apariția întârzierii în dezvoltarea interacționeze cu alți copii, să-și dezvolte
limbajului, afectează ritmul achizițiilor abilități interpersonale, să lucreze și să
lingvistice, chiar dacă dezvoltarea nu este învețe împreună cu alți copii.
blocată (Uljarević, Katsos, Hudry, Gibson,
2016).

6
RRTTLC 2017

Limbajul constituie un punct central al propoziții mai lungi şi astfel copiii de 2 ani
educației timpurii. Pentru ca abordarea au un volum mai mare a vocabularului
limbajului să se realizeze corect și apud Papalia, Olds, Feldman, 2010.
suficient de timpuriu este nevoie de un Un alt aspect important în dezvoltarea
proces intensiv de pregătire a părinților limbajului copilului îl reprezintă
pentru a înțelege și accepta nevoia de sensibilitatea şi reactivitatea părinţilor.
evaluare, prevenție și intervenție timpurie Respectul față de copil şi stimularea
în sfera limbajului. cognitivă oferită în timpul situaţiior de joc
Pentru ca limbajul să fie vizat în constituie un predictor al vocabularului
programele de educație timpurie, receptiv şi al dezvoltării cognitive a
prevenție și chiar intervenție timpurie este copiilor la vârsta de 2 şi respectiv de 3 ani.
important de notat următoarele aspecte: (Tamis-LeMonda et al., 2003 apud Papalia,
Limbajul aflat în proces de dezvoltare Olds, Feldman, 2010).
aduce uneori încântarea părinților, În cazul famiilor în care copilul este expus
aparținătorilor. Reacțiile acestora la la mai mult decât o limbă, copiii ating
tatonările copilului asupra cuvintelor pot pentru fiecare limbă reperele majore
încuraja sau descuraja copilul în formarea importante în aceleaşi etape ca şi copiii
de noi sunete, cuvinte sau chiar care aud o singură limbă. Hoff (2006)
combinații de cuvinte. Acest aspect ar afirmă că acei copii care învață
trebui să fie conștientizat de părinți, iar concomitent două limbi tind să aibă un
această conștientizare și asumare s-ar vocabular mai redus, decât copiii care
constitui în primul nivel de abordare învaţă o sigură limbă.
timpurie eficientă și corectă a limbajului. Vorbirea adresată copilului. În momentul
Rolul părinților, aparținătorilor, a adresării unui sugar sau unui copil este
mediului lingvistic în care este imersat indicat să se vorbească rar, pe un ton
copilul are implicații deosebite asupra subţire cu inflexiuni exagerate, formulări
ritmului de dezvoltare a limbajului la simplificate cu exagerarea vocalelor şi
copii. Astfel, părinţii și îngrijitorii sunt cei folosirea cuvintelor şi propoziţiilor simple.
care pot stimula dezvoltarea limbajului Această vorbire este denumită vorbirea
încă de la apariția primelor cuvinte ale adresată copilului (VAC), sau limba
sugarilor prin repetarea corectă a acestora. părinţilor sau a mamelor. Cercetătorii sunt
Studii longitudinale atestă faptul că există de părere că vorbirea adresată copilului îi
strânsă legătură între frecvența unor ajută pe sugari să-şi înveţe limba maternă
anumite cuvinte din vorbirea mamei şi sau cel puţin să şi-o însuşească mai repede,
ordinea în care copiii învață aceste prin exagerare şi îndreptarea atenţiei spre
cuvinte, dar şi între cât de comunicativă trăsăturile distinctive ale sunetelor
este mama şi volumul vocabularului vorbirii (Kulhl, 2005 apud Papalia, Olds,
copilului la vârsta învăţării mersului Feldman, 2010).
(Huttenlocher, 1998 apud Papalia, Olds, limbajul receptiv al copiilor este mai
Feldman, 2010). Mamele cu un statut extins, mai bine dezvoltat decât cel
socio-economic superior folosesc un expresiv. Procesul de antrenare a
vocabular mai bogat şi exprimările sunt în

7
RRTTLC 2017

limbajului trebuie să urmărească 3 paşi diferențiere și identificare a cuvintelor


consecutivi şi simultani, aşa cu afirmă țintă, pe baza ascultării și înțelegerii celor
Rosen, 1972: imitaţia, comprehensiunea şi percepute auditiv.
exprimarea (Rosen, 1972 apud Stan, 2016, Limbajul receptiv se antrenează și la nivel
p.16). În acest punct este importantă propozițional și la nivel textual, ceea ce
extinderea imitației prin modelare înseamnă că se vizează înțelegerea
comportamentală, după care se structurilor lingvistice complexe prin:
focalizează asupra extinderii înţelegerii de asocierea propoziției cu imaginea
cuvinte și structuri lingvistice pentru a corespunzătoare, ordonarea imaginilor
facilita achiziția de noi structuri lingvistice după o anumită structură textuală audiată,
materializate în plan expresiv. Prin urmare executarea de mișcări în funcție de
imitația non-verbală reprezintă baza solicitările transmise etc.
dezvoltării comportamentului verbal, ceea
ce înseamnă că educarea timpurie a Limbajul expresiv reprezintă nivelul cel
limbajului și programele de prevenție a mai vizibil și ținta finală cea mai concretă
apariției tulburărilor de limbaj și a programelor de educare a limbajului și
comunicare nu pot fi proiectate fără să prevenție a apariției tulburărilor de limbaj
aibă în considerare și particularitățile și comunicare. Pentru părinți și
manifestărilor comportamentale. aparținători rezultatul procesului de
educare timpurie se concretizează la
Limbajul receptiv poate fi antrenat prin nivelul producției verbale a copilului. Prin
activități care presupun identificarea de urmare, cu cât începe copilul să își
obiecte concrete sau imagini a obiectelor exprime mai repede nevoile, interesele,
concrete la cerere. Categoriile urmărite dorințele, cu atât intervenția terapeutului
sunt cele specifice domeniului de este mai valoroasă.
dezvoltare 0-3 ani, conform Păunescu,
(1962), anume: familia, obiecte de În continuare vor fi oferite exemple de
îmbrăcăminte, obiecte de încălțăminte, activități și direcții de abordare timpurie a
mobilier, fructe, legume, animale etc. dezvoltării limbajului la nivelul expresiv al
limbajului. Modelarea dezvoltării
Dezvoltarea limbajului receptiv se limbajului vizează: emiterea
realizează prin creșterea numărului sunetelor/fonemelor vorbirii, învățarea de
itemilor care se lucrează din fiecare cuvinte, utilizarea conectorilor
categorie lexico-semantică. Astfel, dacă gramaticali (morfologici și sintactici) la
mai întâi se lucrează două cuvinte din nivelul propoziţiilor şi în cele din urmă,
categoria familie, mama și tata, apoi achiziția și asumarea regulilor sociale
treptat se adaugă și cuvintele: frate, soră, contextuale în vederea materializării
bunic, bunică, unchi, mătușă etc. limbajului funcţional.
Creșterea numărului itemilor lexico- Învăţarea anumitor sunete se poate face cu
semantici se coroborează și cu creșterea ajutorul onomatopeelor emise de animale
abilităților de diferențiere auditivă. Se sau produse de anumite obiecte și
lucrează pe perechi de cuvinte de genul fenomene ale naturii. Achiziția cuvintelor
„pară/bară”, „pitic/pisic”, insistându-se se poate realiza prin repetarea sunetelor
asupra dezvoltării abilităților de

8
RRTTLC 2017

deja emise şi automatizate în vorbirea întrebare simplă şi răspunsul pentru


copilului, legând sunetele emise în fiecare imagine. Un exemplu poate fi: „Ce
structuri lingvistice identificabile. De face fetiţa?” „Fetiţa merge cu bicicleta”. Se
asemenea, se poate utiliza suport ţine imaginea în mână, se adresează
imagistic, spre exemplu: pronunția întrebarea potrivită, oferind apoi
silabelor „ta-ta” concomitent cu indicarea răspunsul cu excepţia ultimului cuvânt:
tatălui într-o fotografie de către copil. Un „Ce face fetiţa?” „Fetiţa merge cu .....” şi
beneficiu important survenit în urma după o pauză de câteva secunde se oferă
achiziției câtorva cuvinte uzuale duce la răspunsul „bicicleta”. Acelaşi lucru se face
eliminarea gesturilor utilizate pentru a cu o serie de cartonaşe, până când copilul
obţine sau a indica ceva. Dacă copilul va oferi el răspunsul corect fiecărei
învaţă să spună „apa”, acesta trebuie întrebări.
învăţat să pronunţe „apa” ori de câte ori îi Achiziția limbajului funcţional implică
este sete, iar părintele trebuie să ignore comunicare cu ceilalţi şi astfel copilul
gesturile şi solicitările non-verbale ale trebuie obişnuit să folosească cuvinte şi
acestuia, cerându-i să folosească cuvinte propoziţii care îi sunt utile în viaţa de zi cu
chiar dacă nu le poate emite corect. zi. Pentru început se folosesc noţiuni cu
Pronunţia defectuoasă a copilului nu care el se întâlneşte în viaţa de zi cu zi, cu
trebuie să descurajeze părinţii în procesul care este deja familiar, cum ar fi obiectele
de stimulare a limbajului deoarece nu din casă. Copilul va învăţa mai repede
toate sunetele apar în acelaşi timp. aceste cuvinte dacă le solicită verbal.
În această perioadă de dezvoltare a Copilul trebuie învăţat să folosească
limbajului expresiv este esenţială folosirea anumite cuvinte denumite de Rosen, 1972
unor imagini ilustrative cu activităţi (apud Tough, 2012) „pivot”. Aceste cuvinte
desfăşurate în viaţa de zi cu zi şi obiecte „pivot” pot fi folosite în combinaţii cu alte
întâlnite de copil. Prin joc se pot înşira în cuvinte pentru a forma structuri cu sens.
faţa copilului câteva obiecte sau imagini Dacă poate spune „nu e”, poate combina
pentru a le denumi de câteva ori până le cu alte cuvinte precum „mărul”.
identifică singur. Pentru consolidarea Componenta morfo-sintactică este
cuvintelor însuşite, copilul este rugat să îşi componenta releu la acest nivel. Prin
acopere ochii în timp ce din faţa lui va fi urmare, în această etapă se urmărește și
luat un obiect sau o imagine şi acesta va însușirea și utilizarea cuvintelor de
trebui să ghicească ce anume lipseşte. legătură (prepoziții, conjuncții), precum și
Totodată prin aceste exerciţii nu va fi a morfemelor adecvate flexionării,
antrenat doar limbajul, ci și celelalte schimbării formei cuvintelor. Astfel i se
funcții cognitive: atenţia și memoria. asigură copilului un bagaj de expresii
Trecerea la utilizarea propoziţiilor se va verbale funcționale. Alte metode eficiente
face lent. În această etapă este indicată de dezvoltare a limbajului funcţional sunt
folosirea unor imagini cu diferite acţiuni jocul de rol, transmiterea de mesaje
exercitate de adulţi şi copii în viaţa de altcuiva din casă prin intermediul
familie, imagini cu cuvinte pe care acesta copilului.
le cunoaşte. Se iau imaginile şi se scrie o

9
RRTTLC 2017

După însuşirea acestor noţiuni este condus la formularea diagnosticului de


necesară învăţarea copilului să relaţioneze retard al limbajului expresiv și receptiv, cu
cuvintele unele cu altele şi cuvintele cu elemente atipice, sindrom hiperkinetic și
situaţiile atunci când doreşte să se facă tulburări emoționale. După ultimul
înţeles. Va trebui să aibă abilitatea de a control urmează tratament
folosi cuvintele în rezolvarea de probleme, medicamentos. Datele condensate la
lucru care poate fi realizat print-o utilizare nivelul subpunctelor următoare sunt
mai largă a cuvintelor şi în alte contexte menite să sublinieze particularitățile de
decât prin folosirea de imagini sau obiecte dezvoltare la acest moment.
familiare. Din punct de vedere somatic, la nivelul
Prin acest articol se urmărește crearea aparatului fono-articulator nu se notează
unui cadru teoretic și aplicativ vizându-se malformații sau asimetrii și nu prezintă
întârzierea în dezvoltarea limbajului și pareze sau semne neurologice.
modalitățile de evaluare și intervenție
Motricitatea
specifice. Pentru crearea acestui cadru
teoretic și aplicativ s-a recurs la elaborarea Din punct de vedere motor grosier
unui studiu de caz. prezintă abilități funcționale. Tonusul
muscular este crescut, coordonarea
Studiu de caz motorie corespunzătoare, nu prezintă
Date anamnestice tulburări de echilibru, mersul este unul
Nu au fost raportate elemente ritmic, corect deprins. Prezintă agitație
anamnestice care să evidențieze sau să psihomotrică și atenție fluctuantă.
conducă la un tablou de dizabilitate, Agitația psihomotorie se asociază mai ales
naștere la termen, scor APGAR 10, greutate cu comportamente de evadare bruscă,
normală la naștere. agresivă din sarcină (îi place să lovească
obiectele care fac zgomot, țipă).
În urma primei evaluări a limbajului,
diagnosticul stabilit a fost de întârziere în Motricitatea fină de la nivelul aparatului
dezvoltarea limbajului și s-a recomandat fono-articulator este funcțional dezvoltată
încadrarea într-un program terapeutic de acum, exercițiile pentru dezvoltarea
stimularea limbajului de cel puțin 2 musculaturii aparatului fono-articulator
ori/săptămână. Acest program a fost fiind executate cu mare plăcere de copil,
respectat de părinte cu strictețe, notându- implicându-se activ în sarcină.
se o participare susținută a copilului la Motricitatea fină a degetelor, precum și
intervenția logopedică. coordonarea motorie fină este una
În urma implementării demersului de funcțională, copilul poate fi implicat activ
intervenție s-au obținut rezultate cu succes în sarcini de completare de
inferioare celor scontate, astfel că după 6 incastre, construcție de cuburi, dar doar
luni s-a recomandat efectuarea unui pentru intervale scurte de timp, maxim 5-
consult neurologic, urmat de un control în 10 minute. Notăm faptul că pe parcursul
luna următoare și de un consult psihiatric. celor 6 luni de terapie logopedică copilul
Rezultatele neurologice și psihiatrice au s-a familiarizat cu sarcinile de lucru și
exprimă preferințe pentru sarcini care

10
RRTTLC 2017

presupun manipularea de reprezentări fond, ceea ce înseamnă că la nivelul unei


bidimensionale sau tridimensionale de sarcini de lucru, soluțiile sunt haotice, fără
animale. a materializa un demers strategic,
organizat, iar productivitatea/eficiența
Respirația
muncii depuse una foarte scăzută.
În plan respirator nu prezintă limitări sau Evadează repede din sarcină, stimulii
dificultăți. Copilul diferențiază respirația distractori fiind multipli și ușor de
orală de cea nazală, inspirul de expir identificat și exploatat de copil, în așa fel
executând sarcinile stabilite cu plăcere. încât să facă plauzibilă evadarea din
Volumul respirator este unul sarcină.
corespunzător ceea ce ar putea asigura
constituirea unor abilități Abilități articulatorii și coarticulatorii
comunicaționale verbale funcționale. Abilitățile articulatorii și coarticulatorii
sunt slab structurate. Pe parcursul celor 6
Preachiziții
luni de terapie logopedică copilul a
Examenul preachizițiilor a evidențiat deprins articularea sunetelor vocalice
faptul că acest copil demonstrează izolate și a consoanelor (mai puțin a
cunoașterea schemei corporale, a sunetelor africate ce, ci, ge, gi, ț). În plan
pozițiilor spațiale (sus-jos), a structurilor articulator emite mai degrabă silabe,
senzorio-perceptive de culoare și mărime. uneori la cerere dar inconsecvența este
Capacitatea de implicare în sarcini este una crescută. Articulează maxim 10
una limitată însă de atenția fluctuantă, în cuvinte inteligibile, dar nu întotdeauna
acest moment, chiar dacă nivelul prin imitarea modelului dat. Uneori
hiperactivismului s-a redus semnificativ în cuvintele apar spontan și autonom și sunt
ultima lună, sub efectul medicației. utilizate în contextele comunicaționale
Abilitățile de atenție, procesare și potrivite, de ex. „pa” atunci când părăsește
diferențiere auditivă sunt structurate cabinetul. Sunt de notat frecventele
deficitar. Copilul prezintă dificultăți de izbucniri, țipetele și vocalize prin care
manipulare a tranșelor sonore audiate, protestează de cele mai multe ori, acestea
răspunde inconsecvent la stimulii sonori., fiind considerate modalități de
ceea ce susține și diagnosticul de tulburare comunicare substitut, în lipsa abilităților
de limbaj receptiv . comunicaționale verbale care au și rol de
reglare a comportamentului.
Abilitățile atenționale sunt slab
structurate. Copilul reușește cu dificultate Prin urmare, manifestările
să rămână în sarcinile propuse, atenția comportamentale sunt marcate de
fiind fluctuantă, sacadele oculare imprevizibil și izbucniri violente bruște,
necontrolate și neorganizate, cu multiple lovește, împinge, trage, aspecte care aduc
reveniri, revizuiri și corecții, notăm și implicații negative la nivelul integrării lui
scurte secvențe de evadare completă din în sala de grupă la grădiniță.
sarcini asociate cu închiderea ochilor. Chiar dacă în ultima lună de tratament
Strategiile de organizare a materialului în nivelul agitației psihomotorii s-a redus
vederea explorării sunt deficitare, pe acest semnificativ, copilul rămânând mai mult

11
RRTTLC 2017

timp în sarcinile propuse, evadarea pasivă, achiziții în planul utilizării abstracte și a


prin secvențele de absențe au luat locul limbajului, ceea ce converge cu datele
unor izbucniri violente, aceste secvențe obținute prin utilizarea scalei Portage.
având implicații negative asupra Scorul global obținut este de 89 (din
producerii de limbaj. scorul maxim de 160), ceea ce înseamnă,
În acest moment al evaluării s-au procentual exprimat 56% rezultat global
completat două scale de evaluare, obținut.
instrumente menite să asigure o stabilire
obiectivă a nivelului achizițiilor copilului.
A fost completată scala Portage și au fost
obținute cele mai slabe rezultate în planul
dezvoltării limbajului (vârsta în planul
limbaj: 1.62(1 AN și 7 LUNI ) și în planul
dezvoltării cognitive (vârsta în planul
cognitiv: 1.89 (1 AN și 11 LUNI), în timp ce
în planul dezvoltării motorii nu au fost
obținute întârzieri în dezvoltare (vârsta în
plan motor: 3.57 (3 ANI și 6 LUNI).
Rezultatele obținute planul socializării
2.12 (2 ANI și 1 LUNĂ) și în planul
Fig. 1. Rezultate obținute în urma evaluării cu
autoservirii: 2.23 (2 ANI și 3 LUNI) indică Scala Communication Matrix
un anumit nivel de întârziere dar care nu
este atât de semnificativ ca cel din planul În urma evaluărilor logopedice realizate,
limbajului. Per global prezintă o întârziere dar mai ales având în vedere răspunsul
în dezvoltare de cel puțin 1 an și 2 luni, copilului la demersul terapeutic în care a
ceea ce înseamnă că nivelul global de fost inclus diagnosticul logopedic păstrat
dezvoltare este unul de 2.3 (2 ANI și 4 în continuare este cel de întârziere în
LUNI), raportat la vârsta cronologică: 3.54 dezvoltarea limbajului, iar cauzele
(3 ANI și 6 LUNI). presupuse sunt de tulburare hiperkinetică
și atenționale pe fondul unei disfuncții
Cea de-a doua scală aplicată a fost cerebrale.
Communication Matrix. Aceasta vizează
doar dezvoltarea limbajului și indică un Având în vedere aceste rezultate este
nivel foarte scăzut al dezvoltării propus în continuare următorul program
lingvistice, copilul atinge ca dezvoltare de intervenție, urmând ca reevaluarea să
lingvistică doar nivelul utilizării aibă loc peste 3 luni (Kohnert, Vim, 2005,
convenționale a simbolurilor Lonigan, Allan, 2011).
comunicaționale, fără semnificative

12
RRTTLC 2017

Tabel 1. Demers terapeutic propus pentru un interval de 3 luni


Domenii ale Obiective Activități Metode și Criterii minimale
dezvoltării strategii și modalități de
utilizate evaluare
-să emită spontan Activități de -exercițiul; -să atingă minim
Limbajul expresiv vocalele limbii imitare a -demonstrația; 3 obiective din 4.
române; onomatopeelor - conversația; - aprecieri
-să emită sunetele cu ajutorul -povestirea. verbale;
„f” și „v”; imaginilor, - întăriri
- să emită spontan cărților sonore și pozitive.
consoanele „t” și textile;
„d”; Jocul jetoanelor
-să emită cu labioleme,
consoanele „s”, „j”, Activități de
„ș”, „z”; parcurgere a
-să pronunțe cărților cu povești
structuri de ilustrate și
sunete, cuvinte dublate de sonor;
monosilabice Jocuri și exerciții
și/sau bisilabice. de imitat în
oglinda
logopedică.
Limbaj receptiv -să demonstreze Jocul didactic -demonstrația -să atingă minim
înțelegerea „Îmbracă -explicația 2 obiective din
comenzilor scurte elefantul” cele propuse;
date ex. „ridică Jocul „Arată - - aprecieri
mâna”; mi…” verbale;
-să execute o Jocul ”Simon zice: - întăriri
succesiune de 2-3 să pui mâna pe pozitive.
comenzi verbale cap, etc”
exprimate într-o
singură propoziție,
ex. „ridică mâna și
du-te la ușă”;
- să identifice
părțile unui obiect;
-să demonstreze
înțelegerea unor
structuri verbale
precum: „ce
lipsește?”, „ce nu se
potrivește?”.
Cognitiv -să utilizeze Activități de -demonstrația; -să atingă minim
poziţiile spaţiale poziționare a -explicația; 2 obiective din
(pe, sub, în faţă, în obiectelor în - algoritmizarea; cele propuse;
spate); spațiu - exercițiul - aprecieri
- să identifice şi să cabinetului, apoi verbale;
denumească în plan - întăriri
(aproximând) bidimensional pe pozitive.
forme hârtie.

13
RRTTLC 2017

geometrice (cerc, Activități de


pătrat) identificare a
- să identifice şi să formelor
denumească geometrice.
culorile de bază: Activități de
roşu, albastru, grupare a
verde. formelor
-să asocieze geometrice în
obiectele cu funcție de culori
proprietăți și denumirea
aferente culorilor;
Activități de
seriere forme
geometrice după
model;
Activități și jocuri
de asociere a
obiectelor cu
proprietățile
aferente, ex.
mărul este roșu,
cașul este alb etc.
Motric -să utilizeze Sarcini care -demonstrația; -să atingă minim
corespunzător presupun -explicația; 3 obiective dintre
instrumentele de executarea de - modelarea; cele stabilite.
lucru folosite în mișcări ritmice. - exercițiul - aprecieri
desfășurarea unor Se utilizează verbale;
activităţi (cartea, instrumente - întăriri
creionul, muzicale de pozitive.
ascuțitoarea etc.). percuție;
- să modeleze Sarcini care
plastilina. vizează
-să mototolească antrenarea
corespunzător desenului în
hârtia creponată contur, a
-să îndoaie modelării de
corespunzător o plastilină etc.;
foaie A4. Activitățile
-să deseneze vizează și
corespunzător în emiterea
concordanţă cu spontană a unor
cerinţa dată, cuvinte.
respectând
conturul;
- să execute
mișcări urmărind
ritmul dat;

14
RRTTLC 2017

În demersul terapeutic se folosesc și cărțile în cercetări care subliniază faptul că


textile. Un exemplu de astfel de carte, dezvoltarea fiecărui copil urmează ritmuri
intenționat creată pentru a valorifica zona absolut individualizate, ceea ce înseamnă
preachizițiilor limbajului este cartea că aspectul normativ al achiziției
textilă cu activități „Ferma Isei”. Aceasta se limbajului este mai puțin important.
adresează antepreșcolarilor cu vârsta Totuși considerăm că abordarea timpurie
cuprinsă între 1-3 ani. a copilului cu întârziere în dezvoltarea
limbajului este esențială și aceasta ar
Prin această carte se urmărește: putea avea implicații majore asupra
 dezvoltarea preachizițiilor limbajului dezvoltării ulterioare a copilului, înlesnind
(poziții spațiale, anotimpuri, schemă achizițiile lingvistice funcționale, scurtând
corporală etc.); demersurile terapeutice în care copilul va
 antrenarea abilităților lingvistice fi inclus și asigurând structurarea cât mai
expresive și receptive; firească a achizițiilor școlare.
 îmbogățirea volumului vocabularului Bibliografie
activ și constituirea rețelelor
Bodea Hațegan, C. (2016). Logopedie.
semantice;
Terapia tulburărilor de limbaj. Structuri
 dezvoltarea abilităților motrice și de
deschise, București: Editura Trei.
integrare senzorială;
 antrenarea abilităților de asociere a Camarata, S. (2016). Întârzierile de vorbire
elementelor din categorii lexico- la copii, București: Editura Trei.
semantice diferite; Kohnert, K.; Vim, D. (2005). Intervention
 antrenarea abilităților comunicaționale with Lingvistically Diverse Preschool
funcționale. Children: A focus on Developing Home
Cartea este textilă, realizată din diverse Language, Language, Speech, and
materiale și texturi. Tocmai din acest Hearing Services in Schools, 36, 251-265.
motiv este un bun stimul senzorial pentru Lonigan, C.J.; Allan, C. P. (2011).
copii. Totodată antrenează și motricitatea Assessement of preschool early literacy
fină și grosieră prin activitățile propuse. skills: linking children’s educational
Cartea e realizată sub forma unei ferme de needs with empirically suported
animale. La această vârstă copiii sunt instructional activities, Psychology in
atrași de animale și de onomatopeele Schools, 48 (5).
emise de acestea, iar acest lucru îi poate
Papalia, D. E., Olds, S. W., Feldman,
ține antrenați în activitate. Conținutul
R.D.(2010). Dezvoltarea umană,
cărții permite creare de diferite sarcini,
București: Editura Trei.
astfel încât acestea să fie diverse și pliate
pe nevoile copiilor cu care se lucrează. Păunescu, C. (1962). Dezvoltarea vorbirii
copilului și tulburările ei, București:
Concluzii
Editura de Stat Didactică și Pedagogică.
Întârzierea în dezvoltarea limbajului se
Stan, L. (2016). Dezvoltarea copilului și
poate constitui într-un diagnostic
educația timpurie, București: Editura
controversat, mai ales că literatura abundă
Polirom.

15
RRTTLC 2017

Uljarević, M., Katsos, N., Hudry, K.,


Gibson, J.L. (2016). Practitioner Review:
Multilingualism and
neurodevelopmental disorders - an
overview of recent research and
discussion of clinical implications.
Journal of Child Psychology and
Psychiatry. 57(11):1205-1217.
Zambrana, I.,Ystrom, E., Schjolberg, S,
Pons, F. (2013). Action Imitation 1 ½
years is better than pointing gesture in
predicting late development of language
production at 3 years of age, Child
Development, 84, 560-573
Wankoff, L. (2011). Warning Signs in
Development of Speech, Language, and
Communication: When to Refer to a
Speech-Language Pathologist, Journal of
Child and Adolescent Psychiatric
Nursing, Wiley Periodicals Inc., 24: 175-
184.
Tough, J. (2012). The Development of
Meaning. A study of children`s use of
language, New-York: Routledge.
1.Conf. univ. dr., Departamentul de
psihopedagogie special, Facultatea de Psihologie
și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-
Bolyai, Cluj-Napoca.
E-mail: carolina.bodea.hategan@gmail.com
Logoped, Logos CBH-Centrul de Servicii
2.

Integrate pentru Educarea Limbajului, Cluj.


E-mail: larisavoicu91@yahoo.com

16