PROIECT DE LECŢIE

Şcoala: Şcoala cu clasele I-VIII, Nr.2, Mărăşeşti

Propunător: prof. Buruşciuc Ala
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a VI-a
Subiectul lecţiei: Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului: derivarea.
Tipul lecţiei: însuşire de noi cunoştinţe

DEMERSUL DIDACTIC

1. MOTIVAŢIA: este o lecţie valoroasă din perspectiva metodelor activ – participative,

în sprijinul dezvoltării vocabularului ; lecţia se sprijină pe priceperile şi deprinderile
deja formate în observarea structurii unui cuvânt şi urmăreşte, în principal,
perfecţionarea continuă a capacităţii de comunicare orale şi scrise prin utilizarea unui
lexic bogat.
2. COMPETENŢE GENERALE:
 Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în
situaţii de comunicare monologată şi dialogată ;
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în
diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

3. COMPETENŢE SPECIFICE:

1.2. sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în funcţie de context

1.3. sesizarea abaterilor de la normele gramaticale într-un mesaj oral
2.5. participarea la diferite situaţii de comunicare, manifestând o atitudine favorabilă
progresiei comunicării
4.2. utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la
mijloacele de îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată

4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
A. Cognitive- Elevii vor fi capabili:
OC1: Să definească derivarea, sufixele şi prefixele;
OC : Să identifice cuvintele derivate;
OC : Să identifice elementele de structură ale unor cuvinte derivate;
OC : Să clasifice sufixele şi prefixele;
OC : Să constituie cuvinte utilizând diferite tipuri de sufixe şi prefixe date.

B. Afective- Elevii vor fi capabili:

OA : Să participe afectiv la lecţie;
OA : Să accepte solicitările profesorului şi să se mobilizeze pentru realizarea lor;
OA : Să respingă atitudinea negativă a unor elevi faţă de activitatea de învăţare.

C. Psihomotorii- Elevii vor fi capabili:

OP : Să-şi dirijeze efortul oculo-motor către centrul de interes vizat de profesor;
OP : Să-şi reprime tendinţa de a practica mişcări inutile în timpul orei.

5. EVALUAREA: observarea sistematică, evaluarea orală, evaluarea scrisă;

 6. RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI
A. Resurse materiale: Limba şi literatura română – manual clasa a VI-
a; fişe de lucru; tabla
B. Resurse de timp: - timpul de desfăşurare: 50 de minute
7. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, lucrul cu manualul, învăţarea prin
descoperire, cadranele, analiza gramaticală , metoda “cubului”, activitatea în echipe;

8 BIBLIOGRAFIE:
Limba Română, Manual pentru clasa a VI-a, ed. ALL
M. Secrieru, Didactica limbii române, Iaşi, 2004

SCENARIU DIDACTIC

Cadrul de Timp de Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi

învăţare lucru procedee
1. Moment 2’ 1. Moment organizatoric Conversaţie
organizatoric - organizarea clasei şi asigurarea climatului
necesar bunei desfăşurări a lecţiei;

2.Verificarea 5’ 2. Se verifică tema pentru acasă a elevilor

cunoştinţelor şi se fac aprecieri asupra modului în care
anterioare şi a elevii au rezolvat tema;
temei pentru
acasă 3. Captarea atenţiei:
În debutul orei noastre, vom pleca de la
rezolvarea unui rebus. În final, pe axa AB, Spargerea
3. Captarea 4’ veţi obţine un cuvânt care ne va conduce la gheţii
atenţiei tema orei de astăzi. (gândirea
Răspundeţi la următoarele întrebări: activă)
 1. Grup de două sunete format dintr-o vocală
si o semivocală care se pronunţă în aceeasi Elevii se pregătesc pentru lecţie
silabă.
2. Forma sonoră a unei litere.
3. Grup de trei sunete diferite (o vocală si Ei citesc tema pentru acasă,
două semivocale) care formează o singură analizând cele efectuate.
silabă.
4. Întâlnire a două vocale pronunţate
succesiv în silabe diferite. A
12’ 5. Totalitatea cuvintelor dintr-o limbă. D
6. Segment fonetic alcătuit dintr-unul sau din E
mai multe sunete pronunţate printr-un singur R
efort respirator.
I
7. Forma grafică a unui sunet.
8. Ştiinţa care se ocupă de studiul sunetelor V
unei limbi. A
R Reflecţia
E (gândirea
4.Desfăşurarea B critică)
lecţiei
Anunţarea subiectului lecţie şi a obiectivelor: Elevii răspund întrebărilor puse,
După cum v-aţi dat seama, astăzi vom vorbi rezolvă rebusul, obţinând pe axa
despre derivare. AB noţiunea de DERIVARE
Anunţă obiectivele operaţionale ale lecţiei
(1, 2, 3, 4, 5, ). 1. DIFTONG
2. SUNET
3. TRIFTONG
4. HIAT
Elevilor li se propune să-şi amintească ce 5. VOCABULAR
ştiu din tema dată, studiată anul trecut. 6. SILABA Conversaţia;
7. LITERA Explicaţia;
8. FONETICA Cadranele;
Ciorchinele;
CUVINTELE Frontal;
Pe grupe;
(sub lupă) Elevii scriu titlul lecţiei în caiete

Profesorul propune o analiză sub

lupă a structurii unor cuvinte:
amoral
decoji, privative
descusut

neclar
invizibil, negative
ireal

arhiplin Ei ascultă lectura profesorului,

supraaglomerat urmărind în manuale, apoi citesc.
superlative
extrafin

Elevii analizează titlul,

exprimându-şi ideile.
CADRANELE
Elevii, împărţiţi pe echipe, vor avea
de scris în patru cadrane cuvinte
formate cu sufixele date (câte două
în fiecare cadran):
-an; - sufix augmentativ;
- ţă; - sufix diminutival;
-iş; - sufix colectiv;
-iu, - sufix adjectival;
5. Retenţia şi Fişă de evaluare (fişa 2)
transferul
7’ CUBUL Elevii vor răspunde la sarcinile Metoda
aferente feţelor cubului. cubului
Profesorul propune elevilor un joc având ca
scop evaluarea cunoştinţelor. Utilizând un
cub, pe fiecare latura având o sarcină
diferită, solicită elevilor să răspundă rapid şi
corect cerintelor.

6. Notarea 5’ Notarea
Explicarea Explicarea temei pentru acasă
temei
pentru Fiecare elev va desena câte o
acasă frunză : pe ramuri dacă i-
a plăcut lecţia sau lângă
Debriefing (analiza activităţii, experienţele rădăcina copacului dacă nu
dobândite şi aplicabilitatea lor) i-a plăcut

1’
Anexa 1
CUBUL

Fiecare elev va roti cubul asemenea unui zar şi va răspunde cerinţei

corespunzătoare feţei cubului.

1. Diminutiv-
cu sufixul – aş / - iţă/
- uşă.
2. Dă exemplu de un
sufix augmentativ.

1. Augmentativ- de Formează prin 1. Explică formarea

la cuvintele copil, derivare un cuvântului
găleată. 1. substantiv de la neîndrumat.
2. Numeşte un sufix 2. Dă exemplu de un
harnic-
cuvânt derivat ce
colectiv 2 adverb de la . denumeşte un
toamna instrument.

Dă exemplu de
1. derivate cu prefix
neologic
2. diminutive de la
sanie, nor.

1. Scrie câte un
antonim , păstrând
radicalul, pentru
cuvântul drept, politic.
2. Formează un
adjectiv derivat de la
cuvântul copil.
 Fişa 2

Scrie, în cadranele date, cuvinte formate cu sufixele indicate:

-an, - iş; - ţă, - iu;

- eşte, - ar; - oaică, - oare;