Numărul trei şi misterele sale

Din timpuri străvechi s-a speculat asupra semnificaţiei numerelor, a calităţii lor simbolice: “… ci
toate le-ai rînduit cu măsură, cu număr şi cu cumpănă” (Cartea Înţelepciunii lui Solomon 11, 20).
Multe din textele vechi egiptene sînt imnuri închinate simbolicii numerelor. Esoterismul
occidental datorează o bună parte a inspiraţiei sale figurii legendare a lui Pitagora, reformator
religios, taumaturg, matematician şi filosof, un om care, potrivit adepţilor, avea o natură
intermediară între cea divină şi cea umană. Trăsătura originală a pitagorismului este
suveranitatea Numărului. Întreaga tradiţie a căutării simbolisticii numerelor îl face pe Eugen
Bindel să vorbească de o adevărată Mistică a numerelor: „Numărul este un spaţiu vid prin care
suflă vîntul imaginaţiei, este asemenea unei harfe care, stîrnită de vînt, produce sunete magnifice.
(…) Epocile trecute, care mai posedau încă valori spirituale, umpleau spaţiul vid al numerelor cu
pneuma, suflul contemplaţiei spirituale a lumii”.

Nimeni nu a cutezat să facă o ierarhizare a numerelor, alta decît cea strict matematică şi care ţine
de succesiunea lor; Pierre Audureau, de formaţie matematician, dar şi cu serioase preocupări în
descifrarea tainelor masoneriei, a publicat de curînd o carte despre un anume număr şi
semnificaţiile sale: Le nombre trois et ses mystères, Paris, Maison de Vie, 2013, 160 p. Cartea
începe tranşant cu o formulare la care aparent nu se mai poate adăuga altceva: „Numărul Trei
este împodobit cu toate virtuţile şi cu toate puterile”. Mai departe ne aminteşte că simbolica
cifrei trei se poate lesne observa în religii, ştiinţă, sistemul judiciar, încît nici un alt număr nu are
o astfel de aură, Pierre Audureau văzînd în numărul trei un adevărat arhetip, în sensul consacrat
de Carl Gustav Jung, în acest caz arhetipul fiind un număr care a influenţat profund spiritul
uman.

Numărul în sine este o aventură complexă şi pasionantă; pentru a înţelege subtilităţile

simbolismului numerelor, Pierre Audureau îşi invită cititorii la un exerciţiu de separare a
numărului de reprezentarea sa cifrică, numărul fiind altceva decît o colecţie de cifre. Autorul
identifică prezenţa ternarului în varii aspecte ale mediului social, în tot ceea ce ne înconjoară: trei
perioade ale vieţii (copilărie, maturitate, bătrîneţe), diviziunea socială în societăţile arhaice
(preoţi, războinici, producători) reluată şi în Stările generale ale Franţei anului 1789 (nobilimea,
clerul, starea a treia). Geometria îi prilejuieşte lui Pierre Audureau o frumoasă incursiune în
fascinanta lume a triunghiului, cunoscut de vechile dinastii egiptene, de sumerieni, divinizat de
pitagoreici; triunghiul este regăsit în arhitectură, cu precădere cea monumentală (Piramidele din
Valea Regilor, Parthenon-ul Atenei sau Panteonul Parisului); pretutindeni ternarul aduce
„senzaţia de soliditate, de rigoare, şi de putere în sacralitate” .

După consideraţiile matematice şi ilustrările ternarului în arhitectură, urmează un periplu în

lumea gîndului şi a tradiţiilor religioase; cum s-ar putea vorbi despre numărul Trei fără a-l aminti
pe Hermes Trismegistos, Hermes de trei ori mare, cel care în lanţul de aur al cunoaşterii umane
este prima verigă: „Mi se spune Hermes Trismegistos fiindcă deţin trei părţi din înţelepciunea
acestei lumi”. În opera alchimică, cea a Marii Opere, nu a transmutării plumbului în aur, ternarul
este omniprezent: fazele clasice ale operei (opera la negru, opera la alb şi opera la roşu),
regnurile (animal, vegetal şi mineral), procesele alchimice (disoluţia, coagularea şi cristalizarea),
elementele (sulf, mercur, sare). Unul dintre cele mai cunoscute demersuri esoterice de esenţă
evreiască, al cărui obiectiv este a cunoaşte cum Dumnezeu a creat universul, este Cabala. Acolo
unde se sfîrşeşte filosofia începe înţelepciunea Cabalei, spunea Rabbi Nahman din Braţlav.
Cabala, ca de altfel toate demersurile esoterice, propune individului un intinerar al căutării, un
itinerar din care fiecare parcurge atît cît credinţa şi cunoaşterea îi îngăduie. Unul din elementele
definitorii ale Cabalei este Arborele Sefirotic, distribuit schematic pe trei coloane: Hessed, Din şi
Tipheret. O privire, fie şi fugară asupra tradiţiilor religioase, dezvăluie numeroase triade divine:
trinitatea creştină, triadele egiptene (de la Theba sau Memphis), scandinave, sau ternarul lui
Zoroastru (buna gîndire, cuvîntul bun şi buna acţiune).

Masoneria speculativă a integrat elemente şi instrumente intelectuale, morale şi simbolice venind

dinspre diverse tradiţii: creştinism, iudaism, curente esoterice, alchimie, hermetism, Cabală. În
toate riturile masonice şi la toate gradele numerele au o puternică încărcătură simbolică. Numărul
trei este prezent cu precădere în ritualul ucenicului, referinţele fiind strict limitate la Ritul
Scoţian Antic şi Acceptat. Vîrsta ucenicului este de trei ani, corespunzînd celor trei călătorii
simbolice în care va fi iniţiat prin aer, apă şi foc, dar şi celor trei paşi pe care îi face la intrarea în
templu, paşi care îl separă de lumea profană de care tocmai s-a despărţit. Dar numărul trei este
întîlnit şi în alte ipostaze; unele ritualuri folosesc formula „Trei o conduc, cinci o luminează şi
şapte o fac justă şi perfecta”; trei o conduc este trimitere la Maestrul Venerabil, Primul
Supraveghetor şi al Doilea Supraveghetor; pe altar ucenicul observă cele Trei Mari Lumini:
Cartea Legii Sacre, Echerul şi Compasul; în mijlocul templului în trei din cele patru colţuri ale
pavajului mozaicat se află trei coloane: Înţelepciunea, Forţa şi Frumuseţea, virtuţile care
guvernează lucrările atelierului.

Cartea lui Pierre Audureau este o binevenită încercare de explicare a originii importanţei
numărului trei în masonerie. „Masoneria, moştenitoare modernă a tradiţiilor morale şi religioase,
a integrat în ritualurile sale numărul Trei şi numeroase manifestări ternare” , afirmă autorul
îndemnîndu-şi cititorii să urmărească şi încărcătura simbolică a altor numere şi să fie încrezători
că dacă natura este număr, atunci cosmosul se supune armoniei create de număr.

http://www.esoterica.ro/2013/05/numarul-trei-si-misterele-sale/