DIMENSIONAREA / PROIECTAREA UNEI INSTALAŢII DE LEGARE LA

PĂMÂNT ÎN CAZUL UNEI STAŢII ELECTRICE DE 110 kV/MT Şl AL UNUI

POST DE TRANSFORMARE DE MT/JT
1 Staţie de 110/20 kV cu conductoare de legare la pământ şi electrozi din oţel
1.1 Ipotezele considerate (cu titlu de exemplu) privind instalaţia de legare la pământ
complexă a staţiei electrice
1.1.1. Prezentarea staţiilor de 110 kV şi 20 kV
Staţia de 110kV este de tip exterior cu 4 celule de linii aeriene (LEA) de 110kV şi două celule
transformator de 110/20kV.
Conductoarele LEA sunt protejate împotriva loviturilor directe de trăsnet prin intermediul
conductoarelor de protecţie. Aceste conductoare de protecţie ale fiecărei LEA sunt legate la:
- priza de pământ a fiecărui stâlp LEA;
- instalaţiile de legare la pământ ale staţiilor în care este racordată linia electrică respectivă (staţiile
de la capetele LEA).
Staţia de 20kV este de tip interior, cu transformatoarele de 110/20 kV amplasate în staţia exterioară.
Staţia de 110 kV şi staţia de 20 kV se află într-o incintă îngrădită, care este amplasată într-o zonă cu
circulaţie redusă.
În incinta staţiei de 110kV se consideră zonă de circulaţie redusă, fără obligaţia de a se folosi
permanent mijloace individuale de protecţie în zonele de circulaţie (de acces) a persoanelor.
1.1.2. Datele iniţiale de calcul pentru staţia de 110 kV
- Curentul de scurtcircuit monofazat maxim (de calcul): Idm= 20 kA.
- Curentul maxim prin priza de pământ: Ip= 12 kA ; Ip=Idm - (In +Icp).
unde: In este componenta din curentul de scurtcircuit monofazat Idm care se închide prin neutrele
transformatoarelor de 110kV;
Icp - componenta din curentul de scurtcircuit monofazat Idm care se închide prin conductoarele de
protecţie ale LEA la staţiile care alimentează defectul cu punere la pământ (care determină
valoarea curentului de scurtcircuit monofazat Idm).
- Timpul protecţiei de bază tb pentru declanşare în cazul defectului considerat de punere monofazată
la pământ: tb = 0,4 s;
- Timpul protecţiei de rezervă tr considerată (inclusiv timpul de funcţionare a întreruptorului): tr = 2,5 s.
- Rezistivitatea solului de calcul ρsol: ρmas = 66 Ωm ; ψ = 1,5
ρsol = ρmas ∙ ψ =100 Ωm
unde: ρmas este rezistivitatea măsurată a solului;
ψ - coeficientul de variaţie a rezistivităţii solului;
- Suprafaţa incintei îngrădite a staţiei este un dreptunghi cu laturile: L1 =160 m şi L2 =70 m.
- Tensiunile de atingere în interiorul incintei staţiei (valori admise) pentru tb = 0,4 s: Ua < 165 V.
- Tensiunile de pas în interiorul incintei staţiei şi în afara acesteia (valori admise): Upas < 165 V.
- Tensiunea prin cuplaj rezistiv în reţelele de telecomunicaţii care ies din incinta staţiei: UR < 4000 V.
unde: UR = 0,85 · Up
Up este tensiunea totală a instalaţiei de legare la pământ a staţiei de 110 kV, în cazul unei puneri la
pământ monofazate (conform standardului STAS 832).
1.1.3. Concepţia realizarii instalaţiei de legare la pământ complexe a staţiei de 110 kV
Se realizează o priză de pământ cu electrozi verticali pe un contur închis dispus la 1,5 m faţă de
îngrădirea (gardul) incintei în interiorul acesteia, cunoscut fiind faptul că existenţa acestor electrozi verticali
determină accentuat micşorarea tensiunilor de pas în afara incintei.
Rezultă un contur sub formă de dreptunghi cu laturile L’1 = 157 m şi L'2 = 67 m, iar perimetru
conturului va fi P = 2 · (157+67) = 448 m.
Electrozii verticali vor fi din ţeava de oţel, protejat împotriva corodării prin zincare (galvanizare) sau
prin cuprare, cu diametrul exterior d = 75 mm şi vor avea o lungime l = 3 m, dispuşi la o distanţă de a = 6 m
între ei şi o adâncime de îngropare qv = 0,8 m (de la capătul superior al electrodului până la suprafaţa
solului), rezultând un număr nv de electrozi verticali
P 448
nv = = �75 electrozi verticali
a 6
În interiorul staţiei, delimitat de conturul prizei cu electrozi verticali, se realizează priza de dirijare a
distribuţiei potenţialelor constituită din electrozi orizontali din benzi de oţel (oţel lat) protejaţi împotriva
corodării prin zincare (galvanizare) sau prin cuprare, cu grosimea minimă de 4 mm, dispuşi la o distanţă a
între ei (fig.1), care au lungimea de dirijare ld = L’1 = 157 m (în exemplul de faţă).
 Fig.1
Considerând latura mică a dreptunghiului L'2 = 67 m, rezultă un număr de electrozi orizontali paraleli
L�
de calcul no = 2 + 1 .
a
Pentru aplicarea relaţiilor de calcul totdeauna se consideră electrozii orizontali de dirijare paraleli cu
latura mare a dreptunghiului, respectiv de lungime L’1.
Electrozii orizontali trebuie îngropaţi la o adâncime de 0,5 ÷ 0,6 m. De regulă adâncimea de
îngropare trebuie să fie cel puţin 0,5 m, pentru a fi în afara stratului de îngheţ al solului şi de cel mult 0,6 m
pentru a-şi îndeplini rolul acceptabil de dirijare a distribuţiei potenţialelor la suprafaţa solului.
Electrozii orizontali de dirijare au şi rolul de conductoare principale de legare la pământ, la care
se racordează conductoarele de ramificaţie prevăzute pentru legarea maselor la pământ.
De regulă, fiecare dintre masele, care trebuie legate la pământ, va fi legată la electrozii orizontali prin
două conductoare de ramificaţie la cele mai apropiate două conductoare principale, rezultând astfel un
caroiaj (o plasă) de-electrozi orizontali de dirijare prin contribuţia porţiunilor îngropate ale conductoarelor de
ramificaţie (a se vedea reprezentarea schematică din fig.1).
1.2 Dimensionarea elementelor componente ale instalaţiei de legare din oţel protejat împotriva
corodării (prin zincare - galvanizare sau prin cuprare)
1.2.1 Conductoarele de ramificaţie din oţel lat, din considerente de stabilitate termică la curentul maxim de
scurtcircuit Idm = 20 kA, trebuie să aibă secţiunea
I �t r
s � dm ,
j
j este densitatea de curent maxim admisă în A/mm2; în cazul conductoarelor din oţel j = 70 A/mm2 şi rezultă:
20000 � 2,5
s= = 452 mm2
70
se aleg, acoperitor, două conductoare din bandă de oţel 50x5 mm
1.2.2. Conductoarele principale de legare la pământ, constituind circuite închise, se consideră ca valoare
de calcul a curentului I = I dm 2 = 10000 A, ceea ce conduce la o secţiune acoperitoare de 250 mm2,
respectiv, conductoare din oţel lat 50x5 mm2.
Rezultă că electrozii orizontali ai prizei de pământ de dirijarea distribuţiei potenţialelor vor fi din oţel lat 50x5
mm2.
1.2.3. Determinarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ complexe a staţiei de 110 kV cu
electrozi din oţel verticali din ţeava de oţel şi orizontali din benzi (oţel lat)
Calculul rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale constituită din electrozii verticali dispuşi
pe un contur având distanţa de 1,5 m faţă de îngrădirea staţiei.
S-a ales un electrod din ţeava de oţel cu lungimea lv=3 m, cu diametrul echivalent d =70 mm,
îngropat la adâncimea q =0,8 m
t = q + 0,5 �
lv , iar din calcul rezulta t = 2,3 m
r � �2 �l � �
t + lv �
�4 �
rpv = 0,366 �sol �
�lg � v �+ 0,5 �
lg � �, iar prin calcul se obţine rpv = 24, 4223 Ω
�
lv � � d � t - lv �
�4 � �
Rezistenţa de dispersie echivalentă R y a prizei cu electrozi verticali
- Distanţa dintre 2 electrozi verticali este a = 2∙ lv; a = 6 m.
- Numărul de electrozi verticali va fi:
P
nv = , iar din calcul avem nv = 74,6667 buc ≈ 75 buc
lv
- Coeficientul de utilizare în acest caz pentru 75 electrozi este:
uv = 0,5125 , iar rezistenta prizei de pământ este
rpv
R pv = , iar numeric se obţine Rpv = 0,6354Ω
nv �
uv
- Perimetrul (conturului cu electrozi verticali) este:
P = 2�
�
�L1 - ( 1,5 + 1,5 ) �
�+ 2 �
�
�L2 - ( 1,5 + 1,5 ) �
�si numeric P=448m
Rezistenţa de dispersie a electrozilor orizontali de pe conturul considerat pentru priza de pământ
artificială.
- Electrozii orizontali din oţel lat 50x5 mm2 au o lungime de calcul lo = 6 m; adâncimea de îngropare
a electrodului orizontal este de qo = 0,9 m iar lăţimea de calcul este: bo= 0,050 m (lăţimea barei
r �2 � l2 �
rpo = 0,366 �sol � lg � o �, iar din calcul rezulta rpo = 19,3497 Ω
lo �qo � bo �
� �
Rezistenţa de dispersie echivalentă rpo a prizei orizontale: n0 =nv · no = 75 buc, iar
- Coeficientul de utilizare în acest caz pentru 75 electrozi este:
uo = 0, 25875
rpo
si rezulta R po = , sau R po = 0,9971 Ω
no �
uo
S = ( L1 - 3) �
( L2 - 3) si rezulta S=10159 m2
Rezistenţa de dispersie a prizei de dirijare a potenţialelor Rpd constituită din plasa conductoarelor
principale şi conductoarele de ramificaţie îngropate în pământ, în care se adaugă şi fundaţiile din beton
armat ale stâlpilor (cadrelor) de susţinere.
Se asimilează cu o placă având suprafaţa S a incintei staţiei de 110 kV: dreptunghiulare)
Considerând coeficientul de utilizare ud = 0,8 rezultă:
r
R pd = 0,56 �sol , Rpd = 0,5406Ω
S
Rezistenţa de dispersie Rpcp cu conductoare de protecţie pe 4 LEA de 110kV (nlinii = 4).
Se consideră acoperitor rezistenţa de dispersie medie de calcul a prizei de pământ aferente unui
stâlp LEA: rps = 10 Ω , iar z este impedanta medie de calcul a conductorului de protecţie într-o deschidere
medie z = 0,4Ω:
rcp = rps �
z , rcp = 2Ω
rcp
R pcp = , Rpcp = 0,5Ω
nlinii
Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ complexe a staţiei (Rp)
1 1 1 1 1
= + + + , R = 0,1556Ω
R p R pv R po R pd R pcp p
1.2.4 Determinarea coeficienţilor de atingere şi de pas
a. varianta 1
- distanţa între 2 electrozi paraleli (a): a = 5 m
- lungimea unui singur electrod (lungimea mare a dreptunghiului în care se înscrie reţeaua de
dirijare:
l1 = L1 - 3 l1 = 157m
l 2 =L 2 - 3 l 2 = 6 7 m lungimea mică a dreptunghiului
- numărul de electrozi paraleli n
 l
n = 2 + 1 , n = 14,4; se consideră pentru calcul n = 15
a
- lungimea totală a electrozilor care alcătuiesc priza orizontală de dirijare are valoarea de calcul: Lo =
n·l1 , adica Lo = 2355 m
- adâncimea de îngropare a electrozilor paraleli (t1): t1 = 0,6m;
- diametrul unui electrod (d): d = b 1 , unde: d = 0,05 m ;
- adâncimea de îngropare a electrozilor orizontali de pe conturul extrem al prizei (t2): t2 = 0,9 m.
Pe suprafaţa solului în care sunt îngropaţi electrozii de dirijare, se consideră ka = kpas (totdeauna
kpas ≤ ka în incinta staţiei).
Pentru exteriorul acesteia, coeficientul de pas se determină considerând coeficienţii ks şi k i :
1 �1 1 n -1 1 �
ks = �� + + � �, k s = 0 , 4 6 2 5
p �2 � t1 a + t2 k = 2 k �
a�
ki = 0, 65 + 0,172 �
n , ki = 3,23
Considerând relaţia:
� �
� 2 �
n -1 �
� l1 �
A=� �, rezulta A = 45,4062 iar
2
� ��n + 1 ��
�
n -3 �
a 2� L2o �
�� - 1� ( n - 1) !�
!� � �
� ��2 �� �
coeficientul de atingere este:
0, 7
ka =
1 � �L2o � �,rezultând k = 0,04
�� A�
ln � �+ 2 � a

2�p � �d �
t � �
� � 1� �
iar cel de pas în exteriorul incintei este:
ks �
ki
k pas =
1 � �L2 � �, rezultând k = 0,0855
�ln � o �+ 2 �
� A� pas

2�p � �d �t � �
� � 1� �
Din calculele cu relaţiile de mai sus, pentru Ip = 12 kA, rezultă:
U a _ calc = ka �Rp �I p , iar valoarea calculata este U a _ calc = 74, 7613 V
U pas _ calc = k pas �
Rp � I p , iar valoarea calculata este U pas _ calc = 159,5652 V
U p = Rp �I p , iar valoarea calculata este U p = 1867,1922 V
U R = 0,85 �
U p , iar valoarea calculata este U R = 1587,1134 V
U a _ adm = 165 V, iar U pas _ adm = 165 V
1.2.5 Verificarea la stabilitatea termică a prizelor de pământ (pentru varianta 1)
Suprafaţa laterală totală a electrozilor prizei de pământ trebuie să îndeplinească condiţia:
r � t
Sl �I p � sol r = I p �rsol � 10-4 m2
tr �
g sol �
q
Unde: caldura specifica medie a solului γsol = 1,7∙106 W∙s/℃∙m3
supratemperatura medie a solului θ = θmax - θo = 95 – 15 = 80℃
curentul Ip prin priza de pamant
rezistivitatea solului ρsol
In exemplul de fata este necesar ca: Sl �12 �2,5 @ 19 m2
nv ( p ��
Scontact _ sol = uv � d lv ) + uo �
no ( p ��
d lo ) + udir �
nd ( p ��
d I1 )
Scontact _ sol = 269,5575 m2
Scontact _ sol �Sl sau numeric 269,5575 m2 �19 m2 , priza este stabila termic
1.2.6 Calculul coeficienţilor de atingere şi de pas pentru diferite valori ale distanţi între
electrozii de dirijare

b. varianta 2
- distanţa între 2 electrozi paraleli (a) este: a1 = 6 m
- lungimea unui singur electrod (lungimea mare a dreptunghiului în care se înscrie n de dirijare) este:
l1 = L1 - 3 l1=157m
l2=L2-3 l 2 = 6 7 m lungimea mică a dreptunghiului
- numărul de electrozi paraleli
l
n1 = 2 + 1 , n1 = 12,1667; se consideră pentru calcul n1 = 13
a1
- lungimea totală a electrozilor care alcătuiesc priza orizontală (L o ): Lo= n 1 · l 1 , L o = 2041m
- adâncimea de îngropare a electrozilor paraleli (t 1 ): t 1 = 0,6m
- diametrul unui electrod (d): d = 0,05m
- adâncimea de îngropare a electrozilor orizontali pe conturul extrem al prizei (t 2 ): t 2 =0,09m
1 �1 1 n1 -1 1 �
k s1 = � � + + � �, k s 1 = 0 , 4 2 3
p �
� 2 �
t1 a1 + t 2 k = 2 k �
a1
�
�
ki1 = 0, 65 + 0,172 � n1 , k i 1 = 2 , 8 8 6
Considerând relaţia:
� �
� 2� n -1 �
� l1 1 �
A1 = � �, rezulta A1 = 36,8076 iar
2
� n -3 2 �
�1 n + 1 � �
�
2�
a1 1 � Lelo �� 2 - 1�
� !� � ( n1 - 1) !�
�
� �
� �� �
0, 7
ka1 =
1 � �L2o � �, rezultând k = 0,0476
��ln � �+ 2 � A1 � a1

2�p � �d � t � �
� � 1� �
iar cel de pas în exteriorul incintei este:
k s1 �
ki1
k pas1 =
1 � �L2 � �, rezultând k = 0,083
�ln � o �+ 2 �
� A1 � pas1

2�p � �d �t � �
� � 1� �
Din calculele cu relaţiile de mai sus, pentru Ip = 12 kA, rezultă:
U a _ calc1 = ka1 � I p , iar valoarea calculata este U a _ calc1 = 88,9127 V
Rp �
U pas _ calc1 = k pas1 � I p , iar valoarea calculata este U pas _ calc1 = 155, 0496 V
Rp �
U p = Rp �
I p , iar valoarea calculata este U p = 1867,1922 V
U R = 0,85 �
U p , iar valoarea calculata este U R = 1587,1134 V
U a _ adm = 165 V, iar U pas _ adm = 165 V

c. varianta 3
- distanţa între 2 electrozi paraleli (a) este: a2= 7 m
- lungimea unui singur electrod (lungimea mare a dreptunghiului în care se înscrie reţeaua de dirijare)
este:
l 1 = L1 - 3 l1=157m
l2 = L2 - 3 l2 = 67 m lungimea mică a dreptunghiului
- numărul de electrozi paraleli n2:
 l
n2 = 2 + 1 , n2 = 10,5714, se considera pentru calcul n2 = 11
a2
- lungimea însumată a electrozilor care alcătuiesc priza orizontală (Lo): Lo =n2∙l1, Lo = 1727m
- adâncimea de îngropare a electrozilor paraleli (t1): t1 = 0,6m
- diametrul unui electrod (d): d = 0,05m;
- adâncimea de îngropare a electrozilor orizontali de pe conturul extrem al prizei(t2): t2 = 0,9 m
1 �1 1 n1 -1 1 �
k s1 = � � + + � �, k s 2 = 0 , 4 2 3
p �� 2 �
t1 a1 + t 2 k = 2 k �
a1
�
�
ki1 = 0, 65 + 0,172 �n1 , k i 2 = 2 , 8 8 6
Considerând relaţia:
� �
� 2� n -1 �
� l1 1 �
A1 = � �, rezulta A2 = 36,8076 iar
2
� n -3 2 �
�1 n + 1 � �
�
2�
a1 1 � Lelo �� 2 - 1�
� !� � ( n1 - 1) !�
�
� �
� �� �
0, 7
ka1 =
1 � �L2o � �, rezultând k = 0,0476
��ln � �+ 2 � A1 � a2

2�p � �d � t � �
� � 1� �
iar cel de pas în exteriorul incintei este:
k s1 �
ki1
k pas1 =
1 � �L2 � �, rezultând k = 0,083
�ln � o �+ 2 �
� A1 � pas2

2�p � �d �t � �
� � 1� �
Din calculele cu relaţiile de mai sus, pentru Ip = 12 kA, rezultă:
U a _ calc 2 = ka 2 � I p , iar valoarea calculata este U a _ calc 2 = 105, 7511 V
Rp �
U pas _ calc 2 = k pas 2 � I p , iar valoarea calculata este U pas _ calc 2 = 151, 0252 V
Rp �
U p = Rp �
I p , iar valoarea calculata este U p = 1867,1922 V
U R = 0,85 �
U p , iar valoarea calculata este U R = 1587,1134 V
U a _ adm = 165 V, iar U pas _ adm = 165 V

d. varianta 4
- distanţa între 2 electrozi paraleli (a) este: a3=8 m
- lungimea unui singur electrod (lungimea mare a dreptunghiului în care se înscrie reţeaua de dirijare)
este:
l1 = L1 - 3 l1 =157m
l2 = L2 - 3 l2 = 67 m lungimea mică a dreptunghiului
- numărul de electrozi paraleli n3
l
n3 = 2 + 1 , prin calcul n 3 = 9,5375; rotunjit n 3 = 10
a3
- lungimea însumată a electrozilor care alcătuiesc priza orizontală (Lo): Lo = n2 ∙ l 1 ; Lo = 1570 m
- adâncimea de îngropare a electrozilor paraleli (t1): t1 = 0,6 m;
- diametrul unui electrod (d): d = 0,05 m;
- adâncimea de îngropare a electrozilor orizontali de pe conturul extrem al prizei (t2): t2 = 0,9 m
1 �1 1 n3 -1 1 �
ks3 = � � + + � �, k s 3 = 0 , 3 7 3 8
p ��2 �t1 a3 + t2 k = 2 k � a3 �
�
 ki3 = 0, 65 + 0,172 �
n3 , k i 3 = 2 , 3 7
� �
� 2� n3 -1 �
� l1 �
A3 = � �, rezulta A3 = 26,8426 iar
2
� 2�n -3 � �n3 + 1 ��
�a3 3 �L2elo �� � 2 - 1� !� �( n3 - 1) !�
�
� � � �� �
0, 7
ka 3 =
1 � �L2o � �,rezultând k = 0,0612
�
� ln � �+ 2 � A3 � a3

2�p � �d � t � �
� � 1� �
ks3 � ki3
k pas3 =
1 � �L2 � �, rezultând k = 0,0774
�� ln � o �+ 2 � A3 � pas3

2� p � �d � t1 � �
�� � �
U a _ calc3 = ka3 � Rp � I p , iar valoarea calculata este U a _ calc3 = 114, 2041 V
U pas _ calc3 = k pas3 � I p , iar valoarea calculata este U pas _ calc3 = 114,5327 V
Rp �
U p = Rp �I p , iar valoarea calculata este U p = 1867,1922 V
U R = 0,85 �
U p , iar valoarea calculata este U R = 1587,1134 V
U a _ adm = 165 V, iar U pas _ adm = 165 V
Rezultă următoarele valori din tabelul 1. în funcţie de distanţa dintre electrozii paraleli de dirijarea
distribuţiei potenţialelor pentru curentul Ip = 12∙kA şi tensiunea Up = 1867,1922 V:

Tabel 1. Rezultate pentru priza de pamant a statiei cu banda de otel

Nr. a n ks ki A ka kpas Ua_calc Upas_calc
Observatii
crt. m buc - - - - - V V
1 5 15 0,4625 3,23 45,4062 0,04 0,0855 74,7613 159,5652 Varianta 1
2 6 13 0,423 2,886 36,8076 0,0476 0,083 88,9127 155,0496 Varianta 2
3 7 11 0,3933 2,542 29,6212 0,0476 0,0809 105,7511 151,0252 Varianta 3
4 8 10 0,3738 2,37 26,8426 0,0612 0,0774 114,2041 144,5327 Varianta 4

1.2.7 Statia de 20kV

Instalatia de legare la pamant a statiei de 20kV se compune din urmatoarele elemente:
- conductoarele de ramificatie;
- conductoarele principale de legare la pamant din cladirea statiei de 20kV;
- conductoarele de legatura dintre conductoarele principale si priza pamant;
- prize de pamant a statiei de 110kV care este folosita in comun pentru toate echipamentele
electrice, respectiv pentru toate categoriile de echipamente privind tensiunea nominal de functionare
a acestora si anume: 110kV; 20kV si 0,4kV.
Conductoarele de ramificaţie pentru echipamentele de 20kV se dimensioneaza din conditia de
stabilitate termica la trecerea curentului maxim de defect Idm .Se considera in calcule curentul de punere
dubla la pamant maxim si timpul de declansare prin protectia de rezerva tr .
Pentru aplicatia de fata, se considera (cu titlu de exemplificare) urmatoarele valori de calcul:
 curentul maxim de scurtcircuit bifazat Idm = 22kA
 timpul protectiei de rezerva tr =2,5s
Conductoarele de ramificatie realizate din otel trebuie să aibă secţiunea:
I �tr 22000 � 2,5
s � dm = = 497 mm2
j 70
j este densitatea maximă admisă în A/mm2; la conductoarele din oţel j = 70 A/mm2.
Se aleg acoperitor două conductoare din bandă de oţel 50x5 mm2, rezultand sectiunea echivalenta
s=500 mm2.
 Conductoarele principale de legare la pământ, fiind in contur închis, se consideră ca valoare de
calcul a curentului I = I dm 2 = 11000 A, ceea ce conduce la o secţiune acoperitoare de 250 mm2, respectiv,
conductoare din oţel lat 50x5 mm2.
Rezultă că electrozii orizontali ai prizei de pământ de dirijarea distribuţiei potenţialelor vor fi din oţel
lat 50x5 mm2.
Conductoarele de legare la pamant ale statiei electrice, sunt doua fiind necesara ca sectiunea
acestora sa fie egala cu cea a conductoarelor principale, respectiv s = 250 mm 2, realizate din otel lat de 50x5
mm2.