Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Facultatea de Inginerie Alimentară

Departamentul de Tehnologii Alimentare, Siguranța Producției Alimentare și a Mediului

MATERIALE PENTRU
ECHIPAMENTE
DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Materiale metalice şi nemetalice utilizate în construcţia
echipamentelor din industria alimentară. C2
Noţiuni generale

Silviu-Gabriel STROE
silvius@fia.usv.ro
2

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17

Scop - de a furniza noţiuni generale privind materialele utilizate pentru
echipamentele şi instalaţiile din industria de procesare a materiilor prime
alimentare.

Obiective:
1. Cunoaşterea principalelor tipuri de materiale din care sunt confecţionate
componentele utilajelor, echipamentelor şi a instalaţiilor din industria
alimentară;

2. Cunoaşterea reglementărilor naţionale şi internaţionale privind materialele

destinate a intra în contact cu produsele alimentare;

3. Cunoaşterea caracteristicilor tehnice de bază ale materialelor destinate a intra

în contact cu produsele alimentare.

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 3

 Selectarea materialelor
Selectarea materialelor implică în mod inevitabil reprezintă un compromis între factori cum ar fi:
 elasticitate,
 duritate,
 tenacitate,
 uzură,
 rezistenţa la coroziune
 rezistenţa la oboseală, precum şi
 uşurinţa de fabricaţie,
 disponibilitatea şi
 preţul de cost.

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 4

 Materiale metalice folosite in industria de procesare a alimentelor. Generalităţi
"Procesarea produselor alimentare" acoperă un spectru larg de activităţi de la
producerea materiilor prime şi până la produsul finit.
Se poate ca primele etape ale producere a produselor alimentare, cum ar fi
domeniul agriculturii sau sacrificarea animalelor, sunt în termeni de igienă şi proiectare,
mai puţin importante decât etapele ulterioare de producţie efectivă şi ambalare. Cu toate
acestea, după aceste stadii incipiente, problematica alegerii materialelor destinate a
intra în contact cu mediile alimentare să devine importantă.

Alegerea materialelor trebuie să ţină cont de condiţiile specifice în care se

desfăşoară procesele tehnologice din industria alimentară:
 existanţa unor medii de lucru agresive şi dificile:
 substanţe acide sau alcaline,
 umiditate excesivă,
 existenţa în mediu a prafului şi a altor particule fine, presiune ridicată;
 produsele şi materialele nu trebuie să intre în reacţii chimice, ceea ce ar duce la
alterarea produselor;
 unele utilaje pot funcţiona continuu timp îndelungat, fără a putea fi scoase din funcţiune
(de exemplu coloanele de distilare).
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 5
 MATERIALE MATERIALE
METALICE NEMETALICE

MATERIALE
MATERIALE FEROASE
NEFEROASE

CUPRU ŞI ALUMINIU ŞI MATERIALE

ALIAJELE ALIAJELE CERAMICĂ
OŢELURI FONTE PLASTICE
SALE SALE
STANIUL ŞI
ALIAJELE
SALE
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 6
 MCA FCM

În toată Uniunea Europeană, legislaţia de bază care reglementează controlul

materialelor în contact cu produsele este Regulamentul (CE) nr. 1935/2004.
http://ec.europa.eu/food/food/chemicalsafety/foodcontact/eu_legisl_en.htm

Acesta a intrat în vigoare la 27 octombrie 2004 şi a înlocuit Directiva Cadru

care a fost în vigoare timp de cincisprezece ani (Directiva 89/109/CEE a Consiliului).

În principal, regulamentul european prevede luarea de măsuri pentru

dezvoltarea de noi tehnologii în domeniul materialelor în contact cu produsele
alimentare sub forma aşa-numitor „materiale active” sau „materiale inteligente”.

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 7

 De exemplu, reglementările din Franţa prevăr ca oţelurile inoxidabile destinate a intra
în contact cu alimentele să conţină cel puţin 13% Cr, putând conţine şi nichel şi mangan.
Pentru alte elemente de aliere sunt impuse limite maxime:
4% - Mo, Ti, Al şi Cu; 1% - Ta, Nb şi Zr.

La nivel european, standardele care reglementează condiţiile tehnice de livrare a

oţelurilor inoxidabile sub formă de table este EN 10088-2:2005.
Standardul care reglementează condiţiile tehnice de livrare a oţelurilor inoxidabile
sub formă de produse semi-fabricate, bare, tije, sârmă, profile și produse luminate este EN
10088-3:2005.

În unele ţări ale Uniunii Europene există reglementări specifice.

La nivel mondial, se poate spune că nu există limite stricte general valabile ale
compoziţiei pentru toate clasele de oţeluri inoxidabile care intră în contact cu produsele
alimentare.
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 8
 REGLEMENTAREA (CE) Nr. 1935/2004 Stabileşte principiul că
principalele materiale de contact
cu produsele alimentare trebuie
Cerinţe generale pentru toate materialele contact cu produsele să fie fabricate prin respectarea
alimentare codului de bune-practici de
fabricaţie, astfel încât să nu
Regulamentul (CE) Nr. 2023/2006 privind codul de bune practici permită constituenţii lor de a
în producţie migra în produse alimentare în
cantităţi care ar putea dăuna
sănătăţii umane sau să afecteze
Măsuri specifice privind trei grupe de materiale natura sau calitatea lor

Materiale plastice în contact cu Filme celulozice Ceramică

alimentele Directiva 2007/42/CE (abrogă 84/500/CE
Directiva 2002/72/CE 93/10/CE şi 2004/14/CE) (ca amendament la 2005/31/CE)
(ca amendament la 2004/1/CE; 2004/19/CE;
2005/79/CE; 2007/19/CE)

•Limita migraţiei globale pentru toate substanţele. •Lista obligatorie pentru UE a •Limitele migrării pentru cadmiu şi
•Lista obligatorie pentru UE privind monomerii. componentelor cu restricţii exprese a plumb
•Limitele de migrare specifice pentru cantităţii maxime în materialul finit. •Reguli de bază pentru aplicarea
monomeri&aditivi. acestor limite
•Listă parţială a aditivilor din UE (fără aditivii aflaţi pe •Metode de analiză pentru
listele naţionale). determinarea migrării cadmiului şi
plumbului

Directive privind substanţele

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 9

 PRINCIPALELE TIPURI DE OŢELURI INOXIDABILE FOLOSITE ÎN
INDUSTRIA ALIMENTARĂ
 Oţeluri inoxidabile martensitice: 10,5-15% Cr (±0-2%), 4-6% Ni. În plus, acestea pot conţine 1,3% Mo şi 0,2% V. Sub-clase
cu concentraţii variate de carbon şi molibden sunt utilizate pentru aplicaţii specifice:
 13% Cr, 0,2% C, fără Ni sau Mo, sunt utilizate la fabricarea tacâmurilor obişnuite;
 13% Cr, 0,4% C şi Mo sunt utilizate pentru fabricarea tacâmurilor de înaltă calitate;
 14-15% Cr, >0,4% C, 0,5-0,8% Mo, 0,1-0,2% V, fără Ni, sunt utilizate la fabricarea cuţitelor de bucătărie şi a cuţitelor
profesionale.
 Oţeluri inoxidabile feritice: conţin minim 10,5% Cr şi 1% Ni. Unele tipuri de oţeluri pot conţine până la 4% Mo şi Al folosite
ca elemente de aliere. Oţelurile cu un conţin un de 17% Cr sunt oţeluri folosite la fabricarea tacâmurilor obişnuite şi a
suprafeţelor de lucru;
 Oţeluri inoxidabile austenitice: pentru fabricarea oţelurilor cu aplicaţii în industria alimentară, ele trebuie să conţină în
minim 16% Cr şi 6% Ni. Clasele de oţeluri austenitice au conţinuturi variabile de crom şi nichel, uneori putând fi aliate şi
cu molibden sau cupru pentru utilizări speciale: cele cu 18% Cr şi 8-10% Ni sunt folosite pentru fabricarea ustensilelor de
bucătărie obişnuite, în timp ce clase superioare au 17% Cr, 11% Ni şi 2% Mo, acestea fiind utilizate la fabricarea
componentelor instalaţiilor şi utilajelor care intră în contact cu alimentele, echipamente de transport, conducte, etc. Clasele
de oţeluri care conţin aproximativ 4,5% Mo sunt utilizate pentru calităţile lor foarte bune la coroziune în medii saline.
 Oţelurile austenito-feritice sunt cunoscute mai ales sub denumirea de oţeluri duplex. Ele conţin 21-28% Cr, 0-4,5% Mo,
3,5-8% Ni, 0,05-0,3% N şi până la 1% W. Aceste oţeluri sunt destinate a intra în contact cu produsele alimentare, acestea
prezentând o rezistenţă foarte bună la coroziune în medii saline la temperaturi ridicate. Clasele de oţeluri super-austenitice
sunt folosite pentru condiţii similare şi, de asemenea, pentru sistemele de încălzire cu aburi, schimbătoare de căldură,
cazane, etc.
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 10
Corespondenţa între mărcile de oţeluri inoxidabile, conform unor standarde naţionale şi ISO

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 11

Compoziţia chimică a mărcilor de oţel inoxidabil destinate a intra în contact cu produsele
alimentare, conf. SR EN 10088-2:2005

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 12

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 13
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 14
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 15
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 16
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 17
INFLUENŢA ELEMENTELOR DE ALIERE ASUPRA PROPRIETĂŢILOR OŢELURILOR

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 18

DOMENII DE UTILIZARE A OŢELURILOR INOXIDABILE ŞI ANTICOROZIVE

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 19

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 20
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 21
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 22
 UTILIZĂRILE ALUMINIULUI ŞI A ALIAJELOR SALE

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 23

 Staniul este folosit mai mult ca material de ambalare. Datorită faptului că are un preţ de
cost mare, staniul nu permite folosirea lui pe scară mare.

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 24

In constructia si exploatarea utilajelor tehnologice sunt utilizate materiale metalice neferoase
reprezentate prin metale neferoase (cuprul, staniul, zincul, aluminiul, plumbul,etc.) si aliaje
neferoase (bronzul, alama, duraluminiul, aliajul antifrictiune).
Cuprul (Cu) sau arama este un metal neferos de culoare rosiatica, maleabil, ductil, cu o foarte
buna conductibilitate electrica si termica si rezistent la coroziune. Este utilizat pentru
confectionarea conductelor, garniturilor, etc., si ca element de aliere in obtinerea bronzurilor,
alamei (Cu+Zn) si duraluminiului.
Staniul (Sn) este un metal neferos de culoare alb - argintie, maleabil, ductil si rezistent la
coroziune. Se foloseste la cositorirea tablelor din otel, material de aport pentru lipirea moale si ca
element de aliere pentru obtinerea bronzului si aliajului antifrictiune.
Zincul (Zn) este un metal neferos de culoare alb - albastruie, maleabil in intervalul de temperatura
de 100 - 150 0 C, cu rezistenta mare la coroziune. Este utilizat pentru acoperiri galvanice ale
tablelor din otel (tabla zincata) si ca element de aliere in obtinerea alamei.
Aluminiul (Al) este un metal neferos de culoare argintie, cu o foarte buna conductibilitate termica
si electrica, greutate specifica mica, rezistent la solicitari mecanice si la oxidare. Este utilizat
pentru confectionarea conductorilor electrici, conductelor, pieselor turnate, etc.
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 25
Plumbul este un metal neferos de culoare cenusiu - albastruie, maleabil si rezistent la
coroziune. Este folosit la confectionarea conductelor, fabricarea placilor pentru
acumulatorii electrici si la obtinerea aliajelor antifrictiune.
Bronzul este un aliaj neferos de culoare alb - roscat, obtinut din Cu si Sn. Este folosit
la realizarea lagarelor cu frecare de alunecare (cuzineti, bucse) iar prin alierea
cuprului cu Al, Zn, Pb, Ni, rezulta bronzurile speciale.
Alama este un aliaj neferos de culoare rosie - galbuie, obtinut din Cu si Zn. Este
utilizata la confectionarea conductelor, recipientilor, robinetilor si ca material de aport
la lipirea tare (alamire).
Duraluminiul este un aliaj neferos obtinut din Al si Cu, cu o mare rezistenta
mecanica, folosit la realizarea blocurilor motoare, chiulase, pistoane.
Aliajul antifrictiune se obtine prin alierea unor metale neferoase precum Sn, Pb, Zn,
Sb. Cele mai utilizate aliaje antifrictiune sunt cele pe baza de Sn si Pb, din care se
obtin lagarele.

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 26

 Sticla este o topitura de silicati racita brusc. Se utilizeaza pentru obtinerea de geamuri, recipienti,
lampi, faruri, etc. Este un material transparent, fara conductibilitate termica si electrica.
 Cauciucul natural sau sintetic este folosit la confectionarea anvelopelor, benzilor transportoare,
curelelor de transmisie, invelisurilor pentru cablurile electrice, garniturilor, etc. Este caracterizat prin
elasticitate, rezistenta buna la rupere si nu este higroscopic.
 Fibrele textile sunt utilizate pentru confectionarea elementelor de filtrare, curelelor de transmisie,
benzilor transportoare, garniturilor de etansare. Ele pot fi de origine vegetala (bumbac, canepa), de
origine animala (par, lana) si de origine minerala (azbest).
 Masele plastice sunt utilizate pentru obtinerea unei mari diversitati de organe de masini. Din mase
plastice se realizeaza roti dintate, tuburi flexibile, flanse, robinete, izolatori electrici, organe de lucru
ale masinilor agricole. Materialele plastice sunt reprezentate prin policlorura de vinil, polietilena,
polistirenul, bachelita, textolitul, etc.
 Hartia si cartonul sunt utilizate la obtinerea de garnituri, elemente de filtrare, ambalaje, etc.
 Materialele ceramice sunt folosite la realizarea unor elemente electroizolante şi a recipientelor.
Prezintă masă specifica redusa si duritate mare.

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 30-Oct-17 27