Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mai multi factori pot contribui la aceasta modificare de comportament: frecventarea altor
grupuri de tineri care deja se drogheaza; un dialog insuficient cu membrii familiei, in special
cu parintii; probleme psihologice personale precum anxietatea, timiditatea, o stare de rau
generala; o structura psihica cu tendinta spre excese; in fine posibilitatea de a-si procura
droguri cu usurinta in locurile frecventate de tineri, de fapt controlate de “dealeri”.
In stare normala, la acesti receptori ajung niste substante secretate de organism, endorfinele,
care au proprietati calmante si care induc o senzatie de placere. Atunci cand organismul
primeste cu regularitate substante de tip morfina de origine exterioara (ca in cazul
utilizatorilor de heroina) productia interna de endorfine scade. Ca atare, senzatiile de placere
nu mai pot sa se produca, la un anumit stadiu de intoxicatie, decat in urma unui aport din
afara.
Efectele drogurilor asupra creierului se traduc prin confuzie mentala, delir, halucinatii si
adesea un comportament agresiv. Drogurile pot provoca de asemenea tulburari digestive si
cardiace, pot creste riscul de obstructie brutala a unui vas sanguin (embolie), iar in cazul
administrarii intravenoase, favorizeaza aparitia diverselor infectii.
La doze foarte mari, ele pot fi responsabile de o intoxicatie acuta, care cateodata conduce la
moarte datorita unei supradoze.
Toxicomanii care folosesc seringa deja intrebuintata risca, in plus, sa contracteze boli virale
grave (hepatite B sau C, SIDA), care se transmit pe cale sanguina.
In functie de efectul pe care il provoaca drogurile sunt clasificate in patru grupuri. In cadrul
lor se disting drogurile “tari” si cele “usoare” in functie de gradul de dependent ape care il
determina.
Al doilea grup e format din substante numite “psihostimulente”: cocaina si derivatul ei, crack-
ul, amfetaminele, precum si ecstasy, iar intr-o masura mai mica nicotina, cofeina si khat-ul.
In sfarsit, cel de-al patrulea grup de droguri e compus din unele medicamente (atropine,
antihistaminice) care pot avea efecte speciale asupra psihicului sau, dimpotriva, stimulante) si
pot determina dependenta.
Dependenta este consecinta unui consum regulat si excesiv de droguri. Cea psihica se
manifesta printr-o nevoie imperioasa de a consuma droguri, ce modifica activitatea mentala.
In absenta drogurilor, toxicomanul resimte o stare de disperare intensa. Dependenta fizica se
manifesta prin tulburari organice (stare de “lipsa”) din momentul in care drogul nu a mai fost
consumat: angoasa profunda, transpiratii, varsaturi, accelerarea ritmului cardiac, confuzie
mentala si chiar halucinatii.