ANAMNEZA

1. Date generale
Numele şi prenumele Sîrcu Vera
Etatea 49 ani
Studiile studii medii
Profesiunea invalid gr.II
Domiciliul or.Străşeni, str. Sadoveanu 60
Data internării 08.12.2010
Diagnosticul de trimitere: Insuficienţa corticosuprarenală cronică primară(Boala Addison).
Tiroidita autoimună.
Diagnosticul la internare: Insuficienţa corticosuprarenală cronică primară(Boala Addison).
Hipotiroidie.
Diagnosticul clinic:

2. Acuze la intenare
Pacienal la internare (08.12.2010) prezenta următoarele acuze:
 oboseală
 astenie generală
 cefalee intensitate moderată
 poftă faţa de sărat, chipărat, acru
 adaos ponderal moderat
 hiperpigmentarea pielii generalizată (inclusiv pe mucoase)
 bufeuri de caldură, transpiraţii
La momentul curaţiei (15.12.2010) pacienta nu prezintă acuze.

3. Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi )

Pacienta se consideră bolnavă de Boala Addison timp de 22 ani(anul 1988), când pentru prima dată
a apărut hiperpigmentarea pieliila început în zonele descoperite-pete pe faţă(obraji şi
buze),gît,interliniile palmare,la nivelul articulaţiilor în timp de 1-1,5 lună . Pacienta a fost internată
de urgenţă în Spitalul Clinic Republican. A fost stăbilit diagnosticul:insficienţa corticosuprarenală
cronică, invaliditatea gr. II.
Tratamentul primit
Schema de tratament urmată timp de ultimii ani :
Din 1988-regim igieno-dietetic,prednizolon( 10 mg)
Din 2007-în legatura cu hipotiroidie primeşte şi tiroxin ( 200 mg)
Pacienta urmează tratamentul prescris fără abateri. Periodic s-a internează în staţionar serviciul de
endocrinologie a SCR (în 1992, 1996, 2002, 2006) cu scop de investigaţii şi corecţia tratamentului
administrat.
În prezent s-a internat cu scop de investigaţii şi corecţia tratamentului administrat, cât şi pentru
obţine documentaţia necesară pentru a fi prezentată la comisia de expertiză medicală a vitalităţii.

4.Istoricul vieţii bolnavului ( anamnesis vitae )

a) Date biografice
Ea este al doilea copil în familie. Şi-a început studiile la vîrsta de 7 ani. În copilărie a
corespuns grupului de vârstă conform dezvoltării fizice. Alimentaţia – suficientă în cantitate,
la domiciliu de 3 ori pe zi. Este căsătoriăt, are o fetiţă.
b) Antecedente patologice
1992-operaţia cezariană .Boli sexual-transmisibile – neagă. Contact cu
bolnavi de tuberculoză – neagă.
d) Antecedente eredo-colaterale

1
 Din spusele pacientei nimeni din familie nu a suportat bolile endocrine. Copii sunt sănătoşi.
e) Anamneza alergologică
Alergie la medicamente, vaccinuri, alimente, polen, alţi alergeni neagă.
f) Deprinderi dăunătoare
Nu fumează, nu consumă alcool sau droguri. Nu consumă cafea sau ceai tare în cantităţi mari
Preferă mîncare sărată, chipărată, aru.

DATE OBIECTIVE
STAREA PREZENTĂ A BOLNAVULUI ( STATUS PRAESENS )

1.Inspecţia generală
Starea generală a bolnavei este de gravitate medie; conştiinţa clară. Poziţia bolnavei în pat este
activă;vorbire şi mişcări lente, expresia feţei suferind(aspect de „om obosit”). Tip constituţional
normostenic ( unghiul epigastral = 90° ); dezvoltarea fizică normală. Tegumentele –
curate,uscate,reci, hiperpigmentate-de culoare brun-închisă. Se determină pete pigmentare pe buze.
Mucoaselehiperpigmentate de culoare violacee . Umiditatea şi turgorul pielii scăzut. Părul – cu
luciul păstrat, unghiile înconjurate cu halou brun,lunula pigmentată, puls capilar nu se determină.
Ţesutul celulo-adipos subcutanat dezvoltat normal (grosimea plicii -1.5 cm). Capul este proporţional,
puncte dureroase nu se determină. Gâtul este proporţiona. Pulsaţia venelor jugulare nu se determină.
Ganglionii limfatici ( sternocleidomastoidieni, supraclaviculari, infraclaviculari, axilari ) palpator nu
se determină, sînt nedureroşi. Muşchii sînt bine dezvoltaţi, tonusul este normal, puterea muşchilor
normală, senzaţii dureroase lipsesc. Ţesutul osos – oasele sînt proporţionale, fără deformaţii, percutor
puncte dureroase nu se determină. În articulaţii mobilitatea deplină, fără dureri; deformaţii, crepitaţii
nu se determină.

2.Sistemul respirator

Acuze
Bolnava nu prezintă plîngeri. Lipsesc secreţiile nazale, dureri în regiunea bazei nasului şi a
sinusurilor paranazale. Bolnava nu tuşeşte, nu are dureri toracice sau dispnee.

Inspecţia
Aripile nasului nu participă în actul de respiraţie, respiraţia nazală este puţin îngreunată. Vocea este
neshimbată. Toracele de conformaţie normală, fără deformaţii globale, scapulae alatae nu sînt
prezente. Retracţii parietale nu se determină. Fosele supra- şi infra- claviculare uniforme pe ambele
hemitorace, retracţia sau proeminenţa lor nu se determină. Ambele hemitorace participă simetric şi
uniform şn actul respiratir. Tipul respiraţiei este abdominal. Mişcările respiratorii sînt ritmice,
frecvenţa mişcărilor respiratori ieste 20/min.

Palpaţia
Elasticitatea toracelui este păstrată. Vibraţiile vocale sînt uniforme pe ariile simetrice ale toracelui.
Percuţia
Percuţia comparativă
La percuţie sunet clar pulmonar pe întreaga arie pulmonară.

Auscultaţia
Frecvenţa respiraţiei 20/min, corelaţia inspir:expir este 1:3. Pe toată aria pulmonară se determină
respiraţie veziculară. La nivelul bifurcaţiei traheii, deasupra traheii şi laringelui se auscultă
respiraţie tubară. Zgomote respiratorii patologice – raluri, crepitaţii, frotaţie pleurală nu se auscultă.

2
3. Sistemul cardio-vascular

Acuze
Bolnava nu prezintă acuze specifice aparatului cardio-vascular( dispnee,tuse, dureri precordiale,
palpitaţii, edeme pe gambe).
Inspecţia– tegumentele hiperpigmentate, fără semne de cianoză.
La inspecţia vaselor gîtului nu se determină pulsaţie patologică a arterelor carotide, turgescenţa
venelor jugulare sau puls venos pozitiv.
La inspecţia regiunii precordiale nu se determină bombare sau retracţie. Şocul apexian şi pulsaţie în
epigastru nu se determină. Edeme nu prezintă.

Palpaţia cordului
La palpaţie şocul apexian situat în spaţiul intercostal stîng 5, cu 1,5 cm medial de linia
medioclaviculară. Suprafaţa şocului apexian aproximativ 2 cm², înălţimea, puterea şi rezistenţa în
normă. Şocul cardiac nu se determină. Freamăt sistolic şi diastolic la palpaţie nu se determină.

Percuţia
Determinarea matităţii relative a cordului: limita dreaptă se află în spaţiul intercostal 4 din dreapta
cu 1 cm lateral de marginea sternului; limita stîngă se află în spaţiul intercostal 5 stîng cu 1,5 cm
medial de linia medioclaviculară; limita superioară se află pe linia parasternală stîngă, la nivelul
coastei 3. Dimensiunile pediculului vascular în spaţiul intercostal 2 constituie 5 cm. Dimensiunea
transversală a cordului constituie 11 cm. Configuraţia cordului este în „picătură”.

Auscultaţia
Zgomote cardiace ritmice atenuate. Modificări de ritm, dedublări nu se determină.
Zgomote supraadăugate nu se auscultă. Sufluri sistolice sau diastolice nu se auscultă. FCC – 64
bătăi/min.

Investigarea vaselor sangvine

La palpare se determină pulsul pe arterele radiale, femurale, poplitee, dorsalis pedis şi tibialis
posterior. La palparea vaselor nu se determină simptomul " gîtului de gîscă ". Pe artera radială puls
ritmic, de amplitudine joasă, tensiunea scăyută, identic la ambele mîini, cu frecvenţa 64/min, deficit de
puls nu se determină. Pe artera dorsalis pedis puls ritmic, tensiunea şi amplituda joasă, identic la
ambele picioare. Puls capilar lipseşte. Pe arterele femurale nu se auscultă zgomotul dublu Traube şi
suflul dublu Vinogradov – Durosier. Pe arterele carotide nu se auscultă suflu. La examinarea venelor
membrelor inferioare nu se determină dilatarea varicoasă, palpator segmente dure şi/sau dureroase
nu se determină.
Tensiunea arterială: braţul stîng 100/60 mm Hg
braţul drept 100/60 mm Hg

4. Sistemul digestiv

Acuze
Dureri in regiunea epigastrica cit şi in alte regiuni ale abdomenului nu prezintă.
Apetitul este bun, cantitatea de lichide consumată nictimeral normală, deglutiţia liberă. Scaunul este
în mediu o dată în 48 ore, masele fecale de culoare cafenie, consistenţă obişnuită.
Inspecţia
Cavitatea bucală fără miros fetid, mucoasa de culoare volacee, fără ulceraţii. Limba
hiperpigmentată, umedă, fără adipozitaţi sau ulceraţii. Gingiile hiperpigmentate, fără ulceraţii sau

3
porţiuni necrotizate, hemoragii. Vălul palatin hiperpigmentat, fără ulceraţii, tonsilele palatine –
hiperpigmentate, nu sînt hiperemiate fără adipozităţi. Forma abdomenului – obişnuită, abdomenul
este simetric, participă în actul de respiraţie. Colaterale venoase ( capul meduzei ) şi cicatrici nu se
determină.

Palpaţia
Palpaţia superficială
Abdomenul este suplu, indolor. Protecţie musculară şi hernii ( ale liniei albe,
umbilicale, inghinale ) nu se determină.
Palpaţia profundă după Obrazţov – Strajesco
Colonul sigmoid la palpare cilindric, moale, mobil, cu suprafaţa netedă, dureros. Cecul cilindric,
indolor, moale, cu suprafaţă netedă. Sectorul teminal al ileonului cilindric, indolor, moale, cu
suprafaţă netedă. Colonul ascendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil.
Colonul descendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil.

Percuţia
La percuţie se determină sunet timpanic în toate regiunile abdomenului. În cavitatea abdominală nu
se determină lichid liber sau încapsulat.

Auscultaţia
La auscultaţie se determină garguimentul intestinal. Frotaţie peritoneală nu se auscultă.

Pancreasul
Palpator nu se determină.

Splina
Inspecţia
La inspecţie nu se determină proeminenţă în hipocondrul stîng.
Palpaţia
Splina nu se palpează.

Ficatul şi vezica biliară

Acuze
Nu prezintă.

Inspecţia
Proeminenţă sau pulsaţie în rebordul costal drept şi hipocondrul drept nu se determină.

Percuţia
Dimensiunile ficatului după Curlov: între punctul 1 şi 2 – 9 cm; între punctul 3 şi 4 – 8 cm; între
punctul 3 şi 5 – 7 cm.

Palpaţia
Ficatul +1cm sub rebordul costal, cu suprafaţa netedă, consistenţa moale, nedureros.

Auscultaţia
La auscultaţie suflu nu se detrmină.

5. Sistemul uro-genital

4
Plîngerile
Dureri în regiunea lombară lipsesc. Micţiunea liberă, indoloră. Diureza nocturnă: o dată, de două
ori pe noapte.
Inspecţia
Edeme ale feţei şi pleoapelor nu sînt. La inspecţia regiunii lombare eritem şi tumefiere nu se
determină.

Palpaţia
La palpaţia bimanuală rinichii nu se determină, senzaţii dureroase lipsesc.

Percuţia
Simptomul Giordani negativ bilateral.

Auscultaţia
Suflu nu se determină.

6. Sistemul hematopoietic

La percuţia oaselor plate – stern, coaste – puncte dureroase nu se determină.

7. Sistemul endocrin

Inspecţia
Ţesutul celulo-adipos subcutanat este repartizat uniform. Tegumentele şi mucoasele sînt
hiperpigmentate. Pilozitate axilara şi pubianălipseşte, căderea părului nu se determină.

Inspecţia glandei tiroide

La inspecţie nu se determină deformări ale laringelui, deglutiţia este liberă.

Palpaţia
Palpator glanda tiroidă este mărită,gr.II,indoloră.

Auscultaţia
Deasupra tiroidei sufluri nu se determină.

8. Sistemul nervos
Starea psihică este normală, dispoziţia bună. Pacientul este bine orientat spaţiotemporal.
Răspunde adecvat la întrebări. Reacţia fotomotorie directă şi reciprocă normală. Dureri pe
parcursul nervilor, spasme, parestezii nu se determină. În poziţia Romberg reacţia motorie
normală, tremorul mîinilor nu se determină.

Diagnosticul prezumtiv

Din datele obţinute din acuzele bolnavei avem: oboseală,astenie generală,cefalee intensitate
moderată,poftă faţa de sărat, chipărat, acru,adaos ponderal moderat,hiperpigmentarea pielii
generalizată (inclusiv pe mucoase),bufeuri de caldură, transpiraţii.
La inspecţie s-a determinat: starea generală a bolnavei este de gravitate medie;vorbire şi mişcări
lente, expresia feţei suferind(aspect de „om obosit”). . Tegumentele – curate,uscate,reci,
hiperpigmentate-de culoare brun-închisă. Se determină pete pigmentare pe buze.

5
Mucoaselehiperpigmentate de culoare violacee . Umiditatea şi turgorul pielii scăzut. Părul – cu
luciul păstrat, unghiile înconjurate cu halou brun,lunula pigmentată.
Din datele obţinute din anamneza bolii putem stabili că este vorba de Boala Addison timp de 22
ani(anul 1988), când pentru prima dată a apărut hiperpigmentarea pieliila început în zonele
descoperite-pete pe faţă(obraji şi buze),gît,interliniile palmare,la nivelul articulaţiilor în timp de 1-1,5
lună .
Din datele obţinute putem presupune diagnosticul prezumtiv de Insuficienţa corticosuprarenală
cronică primară.Hipoteroidie forma gravă.

Planul investigaţiilor instrumentale şi datelor de laborator

Se cere efectuarea următoarelor investigaţii:
1. Analiza generală a sângelui
2. Analiza generală a urinei
3. Analiza biochimică a sângelu i(colesterol, trigliceride,amilaza, lipaza, glucoza)
4. Analiza singelui la hormoni
5. Ionograma
6. Proba de încărcare cu apă (Robinson-Power-Kepler)
7. Proba de stimulare cu ACTH (cortrosin)
8. ECG
9. USG organelor cavitatii abdominale
10. Radiografia craniului
11. Tomografie computerizată

Rezultatele investigaţiilor instrumentale şi datelor de laborator

1. Analiza generală a sângelui:

Parametrul Norma (SI) 13.09.0

5
Hemoglobina 130-160 g/l 140
Eritrocite 4,0 - 5,0 *10**12 /l 4,5
Indice cromatic 0,85-1,05 0,87
Leucocite 4,0 - 9,0 *10**9 /l 5,0
Neutrofile nesegmentate 1-6% 6
Neutrofile segmentate 47-72% 63
Eosinofile 0,5-5% 6
Limfocite 19-37% 20
Monocite 3-11% 4
VSH 2-10 mm/h 10
Hematocritul 0,40-0,48 0,50

2. Analiza generală a urinei:

Norme SI
Cantitatea 200 ml
Culoarea Culoarea Culoarea paiului
paiului
Densitatea 1015-1030 1020

6
Transparenţa Transparentă Transparentă
Reactia Acida Acida
Proteine 0-0,002 0/00 0
Glucoza 0 0
Celule epiteliale
 plate 0-3 / camp 1-2/ camp
nu se
 renale depisteaza
Leucocite 0-3 /camp 0
Eritrocite 0-2 /camp 0

3. Analiza biochimică a sângelui:

Norma (SI)
Proteina
generale 64 – 83 g/l 65g/l
Bilirubina 10,8
totala 8,5-20,5 mcmol/l
Fosfataza 32-92U/l 72
alcalina
Lipaza 1,64
Glucoza 3,3-5,5mmol/l 5,2
Colesterol mai puţin 5,2mmol/l 4,9
Triglicereide 0,50-2,10mmol/l 0,4 mmol/l
sangvine

4.Analiza generală la hormoni

Norme SI 09.12. 2010
Total T3 1,2-2,8nmol/l 1,3
Total T4 60-160nmol/l 64,0
Tirotropina TSH 0,17-4,05mlu/l 12,5
Prolactina
Cortizol 213-660mmol/l 136

5.Ionograma
Na 133 mEq/l (N 134-148 mEq/l)
K 2,2 mEq/l (N 1,5-2,1)

6. ECG
Voltajul păstrat, ritm sinusal.
FCC – 75/min
PQ – alungit
QRS – amplitudine scăzută
QT – scurtat
T-îngust şi ascuţit
Axul electric al cordului - orizontal.Semne de hipercaliemie.

7. USG organelor cavitatii abdominale:

Concluzie: Semne de colestază în vezica biliară.Ecogenitate ficatului scăzută.Deformare SCB
renichiului stîng.

7
 8.Radiografia craniului:
Structura oaselor craniene nu-i modificată. Desenul vascular accentuat cu semne de stoza
venoasă. Şaua turceasca are dimensiuni în limitele normei. Dorsul selar osteoporotic,pneumotizat.

Diagnosticul diferencial
Boala Addison-este caracteristic astenie generală, hipotensiune arteriala , care se agraveaza în
poziţia ortostatică , hiperpigmentare pielii la început în zonele descoperiteapoi pe regiuneele normal
pigmentate şi de fricţia fiziologică , poftă de mîncare sărată, chipărată, acru.Nivell cortizolului scăzut
evident.
Sindromul Nilson-este caracteristic hiperpigmentarea generală a pielii şi mucoaselor,afectarea a
n.oculomotor(scade acuitate vizuală),şaua turcească se măreste în consecinţa dezvoltării adenomului
hipofizar.

Argumentarea diagnosticului clinic

Din datele obţinute din acuzele bolnavei avem: oboseală,astenie generală,cefalee intensitate
moderată,poftă faţa de sărat, chipărat, acru,adaos ponderal moderat,hiperpigmentarea pielii
generalizată (inclusiv pe mucoase),bufeuri de caldură, transpiraţii.
La inspecţie s-a determinat: starea generală a bolnavei este de gravitate medie;vorbire şi mişcări
lente, expresia feţei suferind(aspect de „om obosit”). . Tegumentele – curate,uscate,reci,
hiperpigmentate-de culoare brun-închisă. Se determină pete pigmentare pe buze.
Mucoaselehiperpigmentate de culoare violacee . Umiditatea şi turgorul pielii scăzut. Părul – cu
luciul păstrat, unghiile înconjurate cu halou brun,lunula pigmentată.
Din datele obţinute din anamneza bolii putem stabili că este vorba de Boala Addison timp de 22
ani(anul 1988), când pentru prima dată a apărut hiperpigmentarea pieliila început în zonele
descoperite-pete pe faţă(obraji şi buze),gît,interliniile palmare,la nivelul articulaţiilor în timp de 1-1,5
lună .
Din datele obţinute din investigaţiile clinice şi paraclinice avem : în analiza generală a sîngelui
: eozinofilie uşoară-6%,limfocitele în limete de jos a normei-20%,hematocritul crescut-0,50;în analiza
sîngelui la hormoni:tirotropina TSH crescuta evident 12,5 mlu/l,cortizolul scazut-136 mmol/l;
ionograma- Na 133mEq/l,K 2,2 mEq/l-hiponatriemia şi hiperkaliemia uşoară;ECG-semne de
hipercaliemie-PQ alungit,QT scurtat,QRS de amplitudine redusă,T îngust şi ascuţit putem stabili
diagnostic clinic de Insuficienţa corticosuprarenală cronică primară( Boala Addison).Hipotiroidie.

III. Indicaţiile tratamentului şi zilnicele

Tratament:
Se administrează:
Prednisolon
8.00 -5 mg
14.00 - 5 mg
În perfuzie DOCA -10 mg + sol. NaCl 0,9% 200 ml
Sol. Calciu gluconat 200 ml
L-tiroxin
8.00 -100 mg
13.00 -100 mg

Cursus morbi
09.12.2010
Starea generala a bolnavei este de gravitate medie. Conştiinţa clară. Poziţia în pat activă. Acuză
cefalee de intensitate slabă,oboseală.

8
 Obiectiv: Tegumentele hiperpigmentate.. Turgorul pielii este scăzut. La auscultaţia plămînilor
murmur vezicular. Zgomote cardiace diminuate. TA= 100/60 mm Hg. Frecvenţa respiratorie 19
resp/min. Puls = 65 b/min.. Abdomenul moale. Actele fiziologice fara particularitati. Tratamentul
conform indicatiilor.

11.12.2010
Starea generala a bolnavei cu amelioare in dinamica. Conştiinţa clară. Poziţia în pat activă. Acuză
cefalee usoara. Noaptea pacienta s-a odihnit bine.
Obiectiv: Tegumentele hiperpigmentate. Turgorul pielii este scăzutt. La auscultaţia plămînilor
murmur vezicular. Zgomote cardiace diminuate. TA= 110/70 mm Hg. Frecvenţa respiratorie 19
resp/min. Puls = 68 b/min. Abdomenul moale. Actele fiziologice in norma. Tratamentul conform
indicatiilor.

14.12.2010
Starea generală a pacientului în dinamică pozitivă. Conştiinţa clară. Poziţia în pat activă. Acuze nu
prezinta.
Obiectiv: Tegumentele şi mucoasele hiperpigmentate. Turgorul pielii este scăzut. La auscultaţia
plămînilor murmur vezicular. Zgomote cardiace diminuate. TA= 110/70 mm Hg. Frecvenţa
respiratorie 20 resp/min. Puls = 65 b/min. Abdomenul moale. Actele fiziologice in norma. Tratamentul
conform indicatiilor.

Epicriză

Pacienta Sîrcu Vera,domiciliată în or.Străşeni, str. Sadoveanu 60, în prezent invalid de gradul II, a
fost internată la 08.12.2010 în SCR secţia Endocrinologie, cu următorul diagnostic Insficienţa
corticosuprarenală cronică primară. Tiroidită autoimună.
Din acuzele bolnavei prezenta : oboseală,astenie generală,cefalee intensitate moderată,poftă faţa de
sărat, chipărat, acru,adaos ponderal moderat,hiperpigmentarea pielii generalizată (inclusiv pe
mucoase),bufeuri de caldură, transpiraţii.
La inspecţie s-a determinat: starea generală a bolnavei este de gravitate medie;vorbire şi mişcări
lente, expresia feţei suferind(aspect de „om obosit”). . Tegumentele – curate,uscate,reci,
hiperpigmentate-de culoare brun-închisă. Se determină pete pigmentare pe buze.
Mucoaselehiperpigmentate de culoare violacee . Umiditatea şi turgorul pielii scăzut. Părul – cu
luciul păstrat, unghiile înconjurate cu halou brun,lunula pigmentată.
Din datele obţinute din anamneza bolii putem stabili că este vorba de Boala Addison timp de 22
ani(anul 1988), când pentru prima dată a apărut hiperpigmentarea pieliila început în zonele
descoperite-pete pe faţă(obraji şi buze),gît,interliniile palmare,la nivelul articulaţiilor în timp de 1-1,5
lună .
Din datele obţinute din investigaţiile clinice şi paraclinice avem : în analiza generală a sîngelui :
eozinofilie uşoară-6%,limfocitele în limete de jos a normei-20%,hematocritul crescut-0,50;în analiza
sîngelui la hormoni:tirotropina TSH crescuta evident 12,5 mlu/l,cortizolul scazut-136 mmol/l;
ionograma- Na 133mEq/l,K 2,2 mEq/l-hiponatriemia şi hiperkaliemia uşoară;ECG-semne de
hipercaliemie-PQ alungit,QT scurtat,QRS de amplitudine redusă,T îngust şi ascuţit putem stabili
diagnostic clinic de Insuficienţa corticosuprarenală cronică primară( Boala Addison).Hipotiroidie.
Din investigaţiile efectuate:
Analiza generală a sângelui : Hb – 140 g/l, Er – 4,5 x 10¹²/l, IC – 0,87, Leuc – 5,0 x 10³/l, Nes – 6 %,
Seg – 63 %, Eoz – 6%, Limf – 20 %, Mon – 4 %, VSH – 10 mm/oră.
Analiza generală a urinei : Culoarea – galbenă, Transparenţa – transparenta, Densitatea – 1020,
Reacţia – acidă, Proteina – negativă, Glucoza – negativa , Epiteliu plat – unic în c/v, Epiteliu de
tranziţie – 0-1-2 în c/v, Leucocite – 0 în c/v, Eritrocite – 0 în c/v.
ECG : -semne de hipercaliemie-PQ alungit,QT scurtat,QRS de amplitudine redusă,T îngust şi ascuţit
Ionograma- Na 133mEq/l,K 2,2 mEq/l-hiponatriemia şi hiperkaliemia uşoară

9
Analiza sîngelui la hormoni-tirotropina TSH crescuta evident 12,5 mlu/l,cortizolul scazut-136 mmol/l

Tratamentul primit în spital :

Prednisolon
8.00 -5 mg
14.00 - 5 mg
În perfuzie DOCA -10 mg + sol. NaCl 0,9% 200 ml
Sol. Calciu gluconat 200 ml
L-tiroxin
8.00 -100 mg
13.00 -100 mg

Recomandatii

Se recomandă regimul igieno-dietetic care include evitarea efortului fizic şi a expunerii la temperaturi
scăzute sau ridicate.Mărirea conţinutului de sare în alimente, a aportului de proteine,glucoza ,
vitamine. Se va evita surplusul de potasiu,intoxicaîiile cu conserve fermentate, alcool.
Se transferă sub evidenţa medicului de familie.

Prognostic
Pentu viaţă : pozitiv
Pentru sănătate: la respectarea tuturor indicaţiilor medicale este bun.
Pentru muncă: se permit munci care nu suprasolicită organismul fizic, condiţii speciale de muncă.

10
 Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”
Catedra Endocrinologie
Şef catedra conf. L. Vudu

Conducatorul: d.ş.m. Zota Larisa

Curator: Tanurcova Valentina
gr.1503

Chişinău, 2010

11