Sunteți pe pagina 1din 3

MODIFICĂRILE TRANSPARENŢEI PULMONARE

Imaginea radiologică normală a toracelui şi plămânilor este rezultatul absorbţiei în


grade diferite a radiaţiilor X de către structurile anatomice existente la acest nivel, conform
legilor menţionate anterior. Ariile pulmonare sunt radiotransparente datorită conţinutului
crescut în aer şi structurii lor de tip acinos.
REGULĂ – orice abatere de la simetrie în ceea ce priveşte imaginea radiologică a
toracelui şi plămânilor este considerată patologică.
Modificările transparenţei pulmonare.( în + sau în - )
 Opacităţile pulmonare (modificările în minus). Au fost clasificate în patru tipuri:
- voaluri – congestie, părţi moi;
- nodulare - metastaze, etc
- lineare şi trabeculare afecţiuni primare sau sec. ale ţesutului conj.; substrat pleural
rar.
- opacităţi intinse şi masive – interesează întinse din aria pulmonară (lobi, segmente,
sau tot plămânul) – pneumonii, atelectazii, infarct pulmonar, zonite/lobite TBC, pleurezii,
hemotorax, tumori pleurale cu exudat.
Caractere semiologice ale opacităţilor:
 Număr – unice sau multiple;
 Formă – se menţionează o formă geometrică asemănătoare opacităţii: rotudă, ovalară,
triunghiulară, patrulateră;
 Localizare – localizarea opacităţilor se face în incidenţa P-A în anumite zone determinate
de un caroiaj convenţional (fig. 3.5 a); în incidenţa laterală se pot localiza aceste opacităţi
la nivelul segmentelor şi lobilor pulmonari(fig 3.5b).

a b
Fig.3.5 a,b. Localizarea opacităţilor şi a celorlaltor leziuni elementare pe radiografia TPMP în incidenţa de faţă şi
de profil – a- în incidenţa PA: există un caroiaj convenţional reprezentat de liniile figurate care împart ariile
pulmonare în regiuni sau zone după cum urmează: apicală; SCL-subclaviculară; PH-parahilară; B-bazală, fiecare
împărţite de o linie verticală medioclaviculară în zone externă şi internă; b-in incidenţa laterală dreaptă sunt
figurate lobii şi segmentele plămânului drept: LS-lobul superior cu segmentele dorsal superior (DS), apical (A),
ventral superior (VS) şi Ax – segment axilar; LM-lobul mediu cu segmentul ventral mediu (VM) şi cel axilar,
inconstant(Ax).lobul inferior prezintă patru segmante: dorsal mediu (Fowler), dorsal inferior, bazal şi ventral
inferior.
 Dimensiuni – se precizează diametrul cel mai mare vizibil în incidenţele efectuate şi altul
perpendicular pe acesta; în cazul opacităţilor rotund-ovalare se poate aplica următoarea
clasificare:
- punctiforme – dimensiuni-1,5-2 mm;
- micronodulare –diametre cuprinse între 2-5 mm;
- nodulare – dimensiuni între 5-10 mm;
- macronodulare - > 10mm.
 Structura – poate fi omogenă sau heterogenă prin prezenţa unor zone de
hipertransparenţă, a calcificărilor, etc.;
 Intensitatea opacităţilor poate fi:
- mică sau submediastinală (se raportează la opacitatea mediastinală);
- medie sau mediastinală;
- mare sau supramediastinală;
 Conturul opacităţilor – poate fi net sau difuz, regulat sau neregulat; precizarea
caracterului net sau difuz sunt cele mai importante întrucât aceste două caractere
semiologice pot diferenţia diferite entităţi patologice; astfel, un contur net al unei opacităţi
semnifică o leziune benignă, o leziune cronică, cu potenţial evolutiv redus sau o leziune
tumorală malignă încapsulată sau un revărsat lichidian închistat; conturul difuz pledează
pentru o leziune cu potenţial evolutiv crescut, o leziune tumorală malignă sau un revărsat
pleural liber în marea cavitate.
 Raporturi de vecinătate – sunt studiate raporturile opacităţii cu parenchimul adiacent,
hilul pulmonar, mediastinul, peretele toracic, diafragmul, cu precizarea unor modificări
statice determinate de retracţie sau deplasări contralaterale ale structurilor menţionate.
Hipertransparenţele pulmonare (modificări în +) – pot fi:
A. difuze
B. circumscrise
A. Hipertransparenţele difuze pulmonare pot fi întâlnite în două situaţii:
- prin creşterea aerului din spaţiile distale asociată cu distensia cutiei toracice –
hiperinflaţie pulmonară – emfizem – HTr difuză generalizată sau localizată;
- prin scăderea patului vascular – fără distensie toracică – în stenoza de AP, boala
Ebstein;
B. Hipertransparenţele circumscrise prezintă caractere semiologice similare:
 număr;
 localizare;
 dimensiuni;
 formă – rotunde – chist aeric, bule de emfizem. caverne terţiare sau neregulată – caverne
neoplazice, caverne bacilare în formare.
 inelul opac care circumscrie imaginea:
 conturul intern
 conturul extern;
 grosimea, continuitatea lui;
Legea inelului – cu cât un inel care circumscrie o imagine de hipertransparenţă este
mai gros, de intensitate mai redusă şi cu contur extern mai difuz cu atât leziunea are un
potenţial evolutiv mai crescut; invers cu cât inelul este cu contur mai net, mai subţire şi
mai intens cu atât potenţialul evolutiv este mai redus(leziune cronică).
Forme particulare – pneumotoraxul – imagine de hipertransparenţă circumscrisă fără
desen vascular – este determinată de acumularea aerică în cavitatea pleurală cu colaps
pulmonar secundar – fig.3.6a,b.
a b
Fig.3.6 a,b – Rdiografii TPMP P-A – pneumotoraxuri unilaterale cu hipertransparenţă fără desen vacular la
nivelul ariilor hemitoracelor afectate şi colaps secundar pulmonar; distensia hemitoracelor de partea afectată şi
împingerea mediastinului de partea sănătoasă.
C. Imaginile hidro-aerice sau mixte
Prezintă, după cum le spune şi numele, un aspect mixt, cu o zonă aerică localizată
superior şi fluidă- opacă, situată inferior, decliv.
Caractere semiologice sunt oarecum similare cu cele anterioare, descriându-se:
- număr;
- localizare;
- dimensiuni;
- formă – rotund-ovalară abcese uniloculare, neregulată - abcese multiloculare;
- limita de separaţie – netă orizontală sau ondulată (chist hidatic deschis); la partea
superioară a imaginii mixte, transparente se vizualizează inelul opac care se supune legii
inelului.