I. Mulţimi. Funcţii.

Relaţii
I.A. Mulţimi
1. Găsiţi două mulţimi A şi B astfel ı̂ncât să fie satisfăcute simultan relaţiile A ∈ B şi A ⊆ B.

2. Fie A, B mulţimi. Arătaţi că:

(a) P (A ∩ B) = P (A) ∩ P (B)

(b) P (A ∪ B) ⊇ P (A) ∪ P (B), dar incluziunea inversă nu este neapărat adevărată (daţi un
exemplu!)

3. Fie A, B, C, D ⊆ M . Verificaţi următoarele relaţii:

(a) A − (B − C) = (A − B) ∪ (A ∩ C)
(b) (A − B) ∪ C = (A ∪ C) − (B − C)
(c) (A − B) ∩ C = (A ∩ C) − B = A ∩ (C − B)
(d) (A − B) ∪ (B − C) ∪ (C − A) = (A ∪ B ∪ C) − (A ∩ B ∩ C)
(e) A × B = B × A ⇐⇒ A = B
(f) A ⊆ C şi B ⊆ D =⇒ A × B ⊆ C × D.
(g) A × (B ∪ C) = (A × B) ∪ (A × C)
(h) A × (B ∩ C) = (A × B) ∩ (A × C)
(i) A × (B − C) = (A × B) − (A × C)
(j) (A × C) ∩ (B × D) = (A ∩ B) × (C ∩ D)
(k) (A × B) ∩ (B × A) = (A ∩ B) × (A ∩ B).
(l) (A × C) ∪ (B × D) ⊆ (A ∪ B) × (C ∪ D), dar incluziunea inversă nu este neapărat adevărată
(daţi un exemplu!)

4. Fie A, B mulţimi astfel ı̂ncât A − B = B − A. Rezultă că A = B?

5. Fie mulţimile

A = {x ∈ R | x < 1}
1
An = {x ∈ R | x ≤ 1 − }, ∀n ≥ 1
n
S
Arătaţi că n≥1 An = A.

6. Fiind date două obiecte x şi y, vom numi (doar ı̂n acest exerciţiu!) pereche ordonată a obiectelor
x şi y mulţimea1
(x, y) = {{x}, {x, y}}
Arătaţi că (x, y) = (x0 , y 0 ) dacă şi numai dacă x = x0 şi y = y 0 .

7. Reprezentaţi grafic următoarele produse carteziene:

(a) A × B, unde A = [0, 1] şi B = 2.

1
K. Kuratowski, 1921.
 (b) A × A, unde A = [0, 1].
(c) A × A × A, unde A = [0, 1].
(d) A × B, unde A = [0, 1] şi B = {(x, y) ∈ R2 | x2 + y 2 = 1}
(e) A × B, unde A = {(x, y) ∈ R2 | x2 + y 2 = 1} şi B = {1, 2, 3}.

I.B. Funcţii
1. Explicaţi de ce fiecare dintre următoarele corespondenţe nu defineşte o funcţie f : R −→ R:
√
(a) f (x) = x1 (c) f (x) = ± x2 + 1
√
(b) f (x) = x (d) f (x) = cos x + i sin x

2. Fie B = {S = (xk )k=1,n | xk ∈ {0, 1} ∀k = 1, n, n ∈ N∗ } mulţimea şirurilor finite binare. Care

dintre următoarele expresii determină o funcţie f : B −→ N?

(a) f (S) este poziţia ı̂n care apare caracterul 0 ı̂n şirul S.
(b) f (S) este numărul de apariţii al caracterului 1 ı̂n şirul S.
(c) f (S) este prima poziţie din şirul S ı̂n care apare caracterul 1.

3. Fie M o mulţime. Pentru fiecare submulţime A ⊆ M , fie

(
1, x ∈ A
χA : M −→ {0, 1} , χA (x) =
0, x ∈
/A

funcţia caracteristică asociată. Verificaţi următoarele relaţii:

(a) χ∅ = 0. (c) χ2A = χA .

(b) χM = 1. (d) χAc = 1 − χA .

Arătaţi că pentru orice submulţimi A, B ⊆ M , au loc următoarele:

(e) A = B ⇐⇒ χA = χB (h) χA∪B = χA + χB − χA χB .

(f) χA∩B = χA χB . (i) χA\B = χA (1 − χB ).
(g) Dacă A ∩ B = ∅, atunci χA∪B = χA + χB . (j) χA⊕B = χA + χB − 2χA χB .

4. Fie A, B două mulţimi şi A × B produsul cartezian al acestora. Considerăm funcţiile

pA : A × B −→ A, pA (x, y) = x şi pB : A × B −→ B, pB (x, y) = y. Acestea se numesc
proiecţii : fiecărei perechi ordonate ı̂i asociem prima, respectiv a doua componentă. Fie acum C
o mulţime, ı̂mpreună cu două funcţii f : C −→ A şi g : C −→ B.

(a) Arătaţi că există o unică funcţie h : C −→ A × B astfel ı̂ncât pA ◦ h = f şi pB ◦ h = g, ca

ı̂n diagrama de mai jos:
C
f g
h
x  &/
Ao pA A×B pB B
 (b) Arătaţi că dacă f şi g sunt injective, atunci şi h este injectivă. Reciproc este adevărat?
(c) Arătaţi că dacă f şi g sunt surjective, atunci şi h este surjectivă. Reciproc este adevărat?

5. Arătaţi că orice funcţie f : A −→ B se poate descompune sub forma f = g ◦ h, unde g este o
funcţie injectivă şi h este o funcţie surjectivă. Dar o descompunere f = g ◦ h, cu g surjectivă şi
h injectivă, este posibilă?

6. Daţi un exemplu de funcţie de la N la N care:

(a) Este injectivă, dar nu este surjectivă.

(b) Este surjectivă, dar nu este injectivă.
(c) Este injectivă şi surjectivă (dar diferită de funcţia identitate IdN ).
(d) Nu este nici injectivă, nici surjectivă.

7. Determinaţi care dintre următoarele funcţii f : Z × Z −→ Z este surjectivă:

(a) f (m, n) = 2mn. (f) f (m, n) = m + n.

(b) f (m, n) = m2 n2 . (g) f (m, n) = m2 + n2 .
(c) f (m, n) = m + n + 1. (h) f (m, n) = m.
(d) f (m, n) = |m| − |n|. (i) f (m, n) = |n|.
(e) f (m, n) = m2 − 4. (j) f (m, n) = m − n.

8. Fie f : M → N o funcţie şi

f? : P(M ) → P(N ) , f? (A) = {y ∈ N | ∃ x ∈ A astfel ı̂ncât f (x) = y} funcţia imagine directă

f ? : P(N ) → P(M ) , f ? (B) = {x ∈ M | f (x) ∈ B} funcţia imagine inversă

Arătaţi că pentru orice A, A0 ⊆ M , B, B 0 ⊆ N , au loc relaţiile:

(a) f? (A ∪ A0 ) = f? (A) ∪ f? (A0 )

(b) f (A ∩ A0 ) ⊆ f? (A) ∩ f? (A0 )
(c) A ⊆ f ? (f? (A))
(d) f ? (B ∪ B 0 ) = f ? (B) ∪ f ? (B 0 )
(e) f ? (B ∩ B 0 ) = f ? (B) ∩ f ? (B 0 )
(f) f (f ? (B)) ⊆ B

9. Fie f : A −→ B şi g : B −→ C două funcţii. Cu notaţiile din exerciţiul 8, arătaţi că:

(a) (g ◦ f )∗ = g∗ ◦ f∗ şi (g ◦ f )∗ = f ∗ ◦ g ∗
(b) (1A )∗ = (1A )∗ = 1P(A) .

10. Fie f : A −→ B o funcţie. Arătaţi că următoarele afirmaţii sunt echivalente:

(a) f este injectivă.

(b) f∗ este injectivă (a se vedea Exerciţiul 8).
(c) f ∗ este surjectivă.
 (d) f ∗ ◦ f∗ = 1P(A) .
(e) f∗ (X1 ∩ X2 ) = f∗ (X1 ) ∩ f∗ (X2 ), ∀X1 , X2 ⊆ A.
(f) f∗ (X c ) ⊆ f∗ (X)c , ∀X ⊆ A.
(g) Pentru orice funcţii g, h : C −→ A astfel ı̂ncât f ◦ g = f ◦ h, rezultă g = h.

11. Fie f : A −→ B o funcţie. Arătaţi că următoarele afirmaţii sunt echivalente:

(a) f este surjectivă.

(b) f∗ este surjectivă (a se vedea Exerciţiul 8).
(c) f ∗ este injectivă.
(d) f∗ ◦ f ∗ = 1P(B) .
(e) f∗ (X c ) ⊇ f∗ (X)c , ∀X ⊆ A.
(f) Pentru orice funcţii g, h : B −→ C astfel ı̂ncât g ◦ f = h ◦ f , rezultă g = h.

12. Arătaţi că funcţia f : N × N −→ N,

(m + n)(m + n + 1)
f (m, n) = +m
2
este bijectivă.

13. Fie f, g, h : Z −→ Z, f (n) = 3n, g(n) = 3n + 1, h(n) = 3n + 2. Construiţi o inversă la stânga

comună pentru cele trei funcţii.

I.C. Mulţimi echipotente. Mulţimi finite, numărabile şi nenumărabile

1. Fie A o mulţime finită. Fie |A| numărul de elemente (cardinalul) mulţimii A. Arătaţi că:

(a) |A| = n =⇒ |P(A)| = 2n .

(b) Dacă A, B sunt mulţimi finite, atunci

|A × B| = |A| · |B| şi |A ∪ B| = |A| + |B| − |A ∩ B|

(c) Verificaţi prin inducţie că pentru orice mulţimi finite A1 , . . . An are loc formula
X X
|A1 ∪ . . . ∪ An | = |Ai | − |Ai ∩ Aj | + . . . + (−1)n |A1 ∩ . . . ∩ An |
1≤i≤n 1≤i<j≤n

2. Fie A o mulţime cu m elemente şi B o mulţime cu n elemente. Determinaţi:

(a) Numărul funcţiilor A → B.

(b) Numărul funcţiilor injective A → B.
(c) Numărul funcţiilor bijective A → B.

3. Fie A o mulţime cu m elemente şi B o mulţime cu n elemente, unde m ≥ n. În acest exerciţiu
vom determina numărul funcţiilor surjective A → B.
 (a) Fie B = {y1 , . . . , yn }. Pentru fiecare i = 1, n, să notăm

Fi = {f : A → B | yi ∈
/ Im(f )}

Atunci:
i. #Fi = (n − 1)m , ∀ i = 1, n.
ii. #Fi ∩ Fj = (n − 2)m , ∀ i, j = 1, n, i 6= j.
iii. #Fi1 ∩ Fi2 ∩ . . . ∩ Fik = (n − k)m , ∀ i1 , i2 , . . . , ik = 1, n indici distincţi.
/ ni=1 Fi .
S
(b) Arătaţi că o funcţie f : A → B este surjectivă dacă şi numai dacă f ∈
(c) Utilizând exerciţiul 1.(c) de mai sus, deduceţi că numărul funcţiilor surjective A → B este
n
X
(−1)k Cnk (n − k)m
k=0

4. Fie A, B, C mulţimi nevide. Reamintim că am notat prin B A mulţimea funcţiilor de la A la B.

(a) Arătaţi că mulţimile B A × C A şi (B × C)A sunt echipotente. Indicaţie: utilizaţi exerciţiul
4 din Sect.I.B..
(b) Arătaţi că mulţimile (C B )A şi C A×B sunt echipotente.
(c) Dacă A şi B sunt disjuncte, arătaţi că mulţimile C A × C B şi C A∪B sunt echipotente.

5. Fie 1 = {0}, 2 = {0, 1} şi A o mulţime nevidă arbitrară. În fiecare din cazurile de mai jos,
arătaţi că mulţimile indicate sunt echipotente:
(a) A1 ∼
=A (c) 1A ∼
=1
(b) A2 ∼
=A×A (d) 2A ∼
= P(A)

6. Daţi exemple de mulţimi nenumărabile A şi B astfel ı̂ncât A − B să fie:

(a) Finită. (b) Numărabilă. (c) Nenumărabilă.

7. Care dintre următoarele mulţimi este numărabilă? Justificaţi răspunsul!

(a) Mulţimea funcţiilor {0, 1} → N.

(b) Mulţimea funcţiilor N → {0, 1}.
(c) Mulţimea {f : N → {0, 1} | mulţimea {n ∈ N | f (n) = 1} este finită }.
(d) R − Q.
(e) {z ∈ C | ∃n ∈ N − {0} . z n = 1}.
(f) {z ∈ C | |z| = 1}.
(g) Mulţimea {x ∈ C | ∃ a, b, c ∈ Z . ax2 + bx + c = 0}.

8. Fie A = {a0 , a1 , . . .} o mulţime numărabilă (un alfabet) şi A? mulţimea cuvintelor peste alfabetul
A. Pentru fiecare n ∈ N, fie An mulţimea cuvintelor din A? de lungime n.

(a) Arătaţi că An este o mulţime numărabilă, ∀ n ∈ N.

(b) Deduceţi că A? este numărabilă.
9. În acest exerciţiu veţi arăta că mulţimea Pf (N) a tuturor submulţimilor finite ale mulţimii nu-
merelor naturale N este numărabilă. Fie B mulţimea numerelor naturale, dar scrise ı̂n baza 2:

B = { 0 , 1 , 10 , 11 , 100 , 101 , 110 , 111 , 1000 , . . . }

        
N = { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 , 8 , ... }
Atunci B este numărabilă. Fie funcţia f : B → Pf (N), f (bn bn−1 . . . b0 ) = {i | bi 6= 0}. De
exemplu, f (0) = ∅ şi f (1) = {0}. De asemenea,

f (10) = {1} , f (11) = {0, 1} , f (100) = {2} , f (101) = {0, 2}

Arătaţi că f este o bijecţie.