Sunteți pe pagina 1din 92

-------- - -

Jules Bouc

SIMBOLURILE
FRANCMASONERIEI
SAU ARTA REGALA ADUSA
LA LUMINA ~I RESTITUITA
DUPA REGULILE TRADJTIEI
ESOTERICE

llustrata cu 125 de figuri $i XI planse


de LUYS RABUF

Traducere din lirnba francezA


CRISTINA SAVOIU

\!
~ !
: .
r

tft
~
-. r-·
.' . I
I

.. I
. ·- I

·.. ' ·~;


. ' ~~ . .. ].::.;..
Descfi~rea' CIP :i-Bibliotecij !*a\ionale a Romiiniei
BOBCJiEti;-:'J'$.;ES , ,_; ·,.
··-. Simbolurile fram:~asoperiei I Jules Boucher; trad.:
·cnstffia.,Sav.oiu: ~ Bu~ti: RAO International Publishing
Company, 2006 ···

ISBN (10) 973 -103-003-4; ISBN (13) 978-973-103-003-6

I. Savoiu, Cristina (trad.)


061.236.61 (1 00)
NOTA TRADUCATORULUI

Acest compendiu de francmasonerie speculativa, aparut in 1948, a ra-


mas pina astazi, cu toate simplificarile lui inevitabile, un fel de Mic
Larousse ilustrat in materie. Astazi, in lojile franceze din toate Obedien-
tele, este singura carte care, dupa ce a devenit clasica, are nobilul statut de
substantiv comun: masonii li spun, mai mult dedit familiar, ,/.-eBouchet'.
Autorul, Jules Boucher (1902- 1955) a dus o existenta terestra
RAO International Publishing Company
Grupul Editorial RAO la fel de discreta ca ~i domeniul de referinta al acestei carti. Chimist la
Str. Turda nr. 117- 119, Bucure~ti, ROMANIA uzinele farmaceutice Rohne Poulenc, pasionat de magie ~i ocultism,
www.rao.ro; www.raobooks.com
intrand in francmasonerie in timpul ocupatiei germane, Boucher a fost
animatorul unor societati initiatice pe cat de numeroase, pe atat de efe-
JULES BOUCHER
La symbolique ma9onnique
mere in compania notabila a unor restauratori ai Traditiei ca Robert
© Editions Dervy, 1998 Ambelain, J.J. Champagne (Fulcanelli?) ~i Maryse Choisi. Este inmor-
mantat in cimitirul parizian lvry.
Toate drepturile pentru versiunea in limba romana apartin
Fundatiei Uniunea Paneuropeana Romania Prezenta versiune a lucrarii sale fundamentale La symbolique
ma9onnique, prima in limba romana, apare in contextul unui decalaj
Lector: Vasile Savoiu
obiectiv de asimilare a jargonului francmasoneriei, ceea ce a implicat,
Lucrarea apare cu sprijinul domnului pe alocuri, tacite dar necesare rotunjiri de sens, perifraze ~i cateva
Constantin Bartolomeu Savoiu
\ note ale traducatorului. Pe de alta parte, am suprimat tacit informatie
dep_a~ita din domeniul ~tiintelor pozitive ori intr-altfel irelevanta (de
Tiparul executat de
R.A. , Monitorul Oficial" pilda, etimologia unor termeni in limba franceza). Am facut toate
Bucure~ti . Romania
acestea mai ales din respect pentru cititorul roman tanar, inca disputat
2006 de servitutile materiale ~i de propaganda antitraditionaHi. ale acestui
timp lipsit de speranta reala a unui nou inceput.
ISBN (10) 973- 103-003-4 C.S.
ISBN (13) 978-973-103-003-6
cuvANT-INAINTE

A venit timpul sa fie alcatuita o sinteza a interpretarilor simboluri-


lor francmasoneriei, pede o parte utila ini{ia{.ilor si pede alta parte ac-
cesibila profanilor.
in lucra.rile lor, Leo Taxil, Paul Rosen, Marques-Riviere si al{ii ca
ei, s-au caznit sa calomnieze Ordinul Masonic si au reusit sa stabileasca
in mentalitatea generala un fel de cliseu foarte indepa.rtat de adevar.
Pentru autorii catolici, masoneria ramfine si astfizi ,,Sinagoga lui
Satan"; ar fi inca bine dacfi masonii nu ar continua si in prezent sa fie
acuza{i de invocarea ingerului cazut.
Pentru altii, masoneria este o mafie cu proiecte politice de mare
anvergurll. si care nu ezitll. sa facll. moarte de om daca ar servi planu-
rilor sale.
Mai existll. o categorie pentru care masoneria nu este decfit o socie-
tate de intrajutorare.
Antisemitii spun ell este instrumentul Israelului; multi evrei, Max
Doumic si al{ii, pretind ell este organul imperialismului anglo-saxon.
\ Aceste opinii diferite si contradictorii sunt, toate, la fel de false .
. Francmasoneria este o asociatie care men{ine in viata anumite
to!me tradi{ionale ale invataturilor secrete, ini{iatice. fn masonerie do-
mina principiul Tolerantei fata de concep{iile religioase si politice pen-
tru ca ease afla deasupra si in afara rivalita{.ilor dintre acestea.
Masoneria deschide cale ini(ierii - adevaratei cunoasteri - la care
adeptul poate ajunge prin studiul simbolurilor.

7
-------------

JULES BOUC HER

Desigur, se prea poate ca unii sa ramana profani chiar $i dupa initi-


ere; sunt insa excep{ii care nu trebuie sa dea na$tere neincrederii in
dimensiunea transcendentala a masoneriei.
in aceastii lucrare, am incercat sa repun in lumina $i sa restitui inte-
lesul traditional aJ simbolurilor masonice. Nu am catu$i de putin pre-
tentia ca interpretarea mea este una definitiva, dar imi asum, in privinta
ei, intreaga raspundere.
Aceasta carte nu reflecta doctrina nici unei Obediente masonice INTRODUCERE
anume, ci numai punctul de vedere a1 unui mason de buna-credinta.
Daca lucrarea de fata va acfiona ca un ferment $i va prilejui noi stu-
dii care sao revizuiasca $i sao completeze, nu voi putea decat sa ma
bucur ca am reu$it sa flu de folos masoneriei.
I. SIMBOLURILE ~I SEMNIFICATIA LOR
Poate ca masonii imi vor repro$a ca am dezval.uit profanilor ,se-
cretele" noastre. Nici o gnja! Aceste a$a-zise secrete au fast divulgate
Cuvantul ,simbol" vine din termenul grecesc symbolon, semn de re-
de nenumarate ori pana acum. fnsa poate ca aceia care au lutltln ras
cuno~tere format din repunerea laolalta a jumat:atilor unui obiect; in sens
,,mascaradele" noastre nu vor avea cum, citind aceasta carte, sa nu i$i
schimbe parerea.
larg, simbolul este o reprezentare analogica a obiectului avut in vedere.
Se impune sa facem deosebirea intre: alegorie, emblema si simbol.
J.B.
Alegoria (gr. allegoria) inseamna literal ,a vorbi" si ,altul", adica
,a vorbi in alt fel". Ca exemple de alegorie, se pot mentiona apologul,
o alegorie pe teme de morala (gr. apo, ,asupra", ,despre" si logos,
,discurs") si parabola care este o alegorie religioasa (gr. parabole,
,comparatie").
Emblema (lat. emblema, ,ornament evocator") este reprezentarea
directa a unei idei. Boul, de pilda, este considerat o emblema a fortei.
Simbolul este mai larg, mai cuprinzator si intelegerea lui depinde
esential de cat cunoaste in prealabil eel care il studiaza1•
De pilda, cercetand simbolurile din Sfanta Scriptura, exegeza bi-
\

\ blica a stabilit patru sensuri, patru perspective pentru studiul acestora:
literal, alegoric, moral (sau tropologic) si anagogic2 .
Sensul tropologic (gr. tropos, ,schimbare"; logos, ,discurs" : ,schim-
barea directiei in discurs") se deosebeste de sensul anagogic (gr. ana,
,in sus"; ago, a ,conduce: a inalta duhulla cele ceresti") prin aceea ca
primul este un sens moral, iar al doilea, unul mistic.
Studiind felul in care functioneaza imaginatia in cazul interpretArii
simbolurilor religioase, Abatele Auber3 recomanda o conduita prealabila in
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

interpretarea simbolurilor celor mai complexe, cele biblice, astfel: 1. Sen- Acela~i autor citeaza din Brunetiere: ,Simbolul este imagine, el
sui acomodati0 nu este acela dat in scrierile sfinte, ci este felul nostru este gandire... El ne face sa percepem intre noi ~i lume unele dintre
de a ne asuma limbajul divin pe tema de care ne ocupam; 2. Cu nimic acele afinitati secrete ~i legitati obscure care, chiar daca ies din sfera
~i sub nici un motiv nu trebuie modificat sensulliteral ce n-ar putea fi cunoa~terii ~tiintifice, nu sunt, din acest motiv, mai putin credibile. In
altfel explicat dedit de Biserica ~i potrivit defmitiei adoptate la Conci- acest sens, orice sirnbol este un fel de revelatie"7 •
liul de la Trento; 3.ln sfar~it, interpretari.le acomodative nu trebuie fo- Interpretarea simbolurilor este, a~adar, o adevarata ~tiinta cu reguli
losite decat in masura in care sunt acreditate de Pari.ntii Bisericii ~i de precise ~i ale carei principii provin din lumea arhetipurilor. 8 In maso-
forurile ecleziastice autorizate. nerie, sirnbolul este pretutindeni latent ~i constant. Semnificatia lui tre-
Generalizand, abatele Bertaud5 stabile~te urmatoarele doua reguli buie cautata cu rabdare.
prealabile interpretarii simbolurilor: 1. Ceea ce se studiaza trebuie sa Cele esoterice9 nu pot fi cunoscute decat prin studiul simbolurilor. Ri-
aiba mtr-adevar potential simbolic; 2. Odata identificat acest potential, turile au putut fi considerate desuete ~i perirnate doar atunci cand nu s-a
pentru a-i gasi adevarata semnificatie, ne vom conforma regulilor pe trecut de aspectele exoterice ale simbolurilor, adica de sensullor literal.
care chiar obiectul studiat nile sugereaza ~i pe care autorul insu~i le-a Hotarat sa dau in aceasta lucrare o explicatie ~i o interpretare a
urrnat pentru a-1 crea. simbolurilor francmasoneriei, nu pretind insa ca a~ avea calitatea de
Multa vreme, ln$i~i autorii religio~i nu -~i-au dat searna de-astfel de , initiat". A~ zice chiar ca e bine sa ne ferim cu prudenta de oricine se
fale~te ori pretinde ca este ,initiat" sau, altfel spus, ca el singur este
limitari. Huysmans poveste~te cum cercetatorii de simboluri nu s-au
marginit sa transforrne in catehisme tratatele de botanica, de mineralo- detinatorul Cunoa~terii ~i Adevarului.
gie, de istorie naturala ~i de alte specialitati, cum unii, ca Sf. Meliton, Conditia de ,,initiat" (lat. initium, ,mceput") este, pur ~i sirnplu, con-
ditia celui care incepe cu mceputul, este ,pus pe cale" ~i masonul onest
au ajuns sa aplice o astfel de interpretare la orice le ie~ea in cale: o ti-
~tie ca ramane mereu un ucenic, chiar daca a ajuns calfa ori maestru.
tera era totuna cu inima care bate in pieptul credinciosului; iar part:ile
Cu parere de rau ca unii masoni neglijeaza studiul simbolurilor,
corpului omen esc deveneau embleme (capul Insemna Hristos; parol,
Henri Thiriet 10 scria: ,Nu vad cum, altfel decat printr-o infirrnitate a
sfintii; nasul, tacerea; narile, duhul credintei; ochiul, contemplatia;
spiritului, au putut fi negate valoarea ~i necesitatea studiului simbolu-
gura, ispitele; saliva, ginga~ia vietii suflete~ti; urechile, supunerea;
rilor in Ordinul nostru. Cei care se incapataneaza in aceasta atitudine
bratele, dragostea lui !sus etc.). Astfel de scriitori aplicau un ,trata-
nu-~i dau seama ca neaga, in acela~i timp, ~i caracterul metafizic al
ment" sirnbolic celor mai banale dintre obiecte, uneltelor ~i instrumen- masoneriei, lipsind-o astfel de dimensiunea ei esentiala".
telor aflate la mdemana tuturor.
Studiul aprofundat al simbolurilor ~i mai cu seama al simbolurilor
Asemenea abuzuri 1n interpretare au dus la deprecierea ~i la respin- masonice poate duce foarte departe. In masonerie totul este simbol;
gerea simbolurilor. pana $i cuvintele nu sunt altceva decat sirnboluri ale ideilor.
~i totu~i, singura cale spre inefabil este interpretarea simbolurilor, Viata de zi cu zi e plina de simboluri ale respectului, prieteniei,
· dar dupa regulile traditiei. bucuriei, doliului etc. Barbatul care saluta ridicandu-$i palari.a ori incli-
,Sirnbolul, spune Jean C.-M. Travers6 , se descopera ca o fiinta sen- nandu-~i capul i~i exprirna respectul pentru persoana salutata; strangerea
sibila, avand o conditie proprie, dar ~i o capacitate de-a intra in relatie mainilor- gest reflex de politete - este un sirnbol al afectiunii, al ata$a-
de semnificare cu altceva dedit ea. Inainte de-a semnifica orice, ea se mentului, al devotarnentului ~i alloialitatii; a~a cum a refuza mana mtinsa
afla in posesia propriei naturi. Fiinta in ea insa~i mai mtai, doar ulterior exprima ostilitate, du~manie. Un toast este un semn de simpatie $i de spe-
apare ca fiinta aflata in relatie de semnificare cu un alt terrnen." ranta pentru cineva sau ceva. De ce s-ar ridica mana dreapta in timpul
----- - -

SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
JULES BOUCHER

unui juramant daca nu pentru a exprima sinceritate? Verigheta, nu este ea La primele doua grade, adeptul lucreaza asupra lui insu~i: din
un simbol allegaturii de nedesfacut care trebuie sa-i uneasca pe soti? ,piatra bruta" el trebuie sa devina ,piatra cubica" pentru a-~i putea
Aceste simboluri simple ~i intrate in cotidian sunt intelese de toata astfel ocupa locul in edificiu, in Templul ideal unde e ~i constructor ~i
lumea. Exista insa ~i altele mai rar intalnite, mai tainice: filosofice, re- ,material". Aceasta lucrare se infaptuie~te cu timpul; unii nici nu
ligioase, initiatice. Se sub inveli~ul uneori greu de desfacut, rniezul ajung vreodata ,sa ciopleasca piatra bruta", nu pentru ca n-ar fi in
scos la iveala are o savoare cu atat mai rara! stare, ci pentru ca nu resimt necesitatea unei astfel de preocupari.
De~i au primit initierea potrivit ritualului, ace~tia nu au primit
cu-adevarat Lumina.
Asupra acestor ,masoni" carora termenul nici nu li se poate aplica
II. SPECIFICUL INI'fiERII MASONICE se pronunta opinia generala ~i astfel ajunge sa fie calotru1iata francma-
soneria a carei adevarata maretie ramane necunoscuta.
Fiecare ,initiere" are formele ei specifice. Initierea masonica i~i are Specificul initierii masonice se exprima eel mai bine in inter-
originea in initierile zidru].lor ~i calfelor din diferite bresle, flind legata pretarile pe care le da simbolurilor Echerului ~i Compasului. Le vom
de arta de a construi ~i. prin mitullui Hiram, de ,vechile mistere", la cerceta in cele ce urmeaza.
fel de vechi ca omul insu~i. .· Ragon, Oswald Wirth, Plantagenet, Bedarride, Marius Lepage,
Urmandu-~i mai degraba imaginatia decat sp.iritul critic, unii autori A. Gedalge, Ed. Gloton ~i numero~i alti autori s-au straduit sa aduca in
au afirmat, fara dovezi de netagaduit, ca masoneria ar reprezenta con- prim-plan studiul simbolurilor masonice. Ei au deschis calea si, chiar
tinuarea Ordinului Templierilor; dupa altii, ea ar fi fost infiintata de daca uneori ii criticam, nu inseatrula ca nu recunoa~tem valoarea con-
rnisterioasa fratie a rosacrucienilor (Fama Fratemitas); au existat ~i au- tributiei lor ~i a serviciilor aduse de ei masoneriei.
tori care au vrut sa adanceasca originile masoneriei cat mai in negura
timpurilor; unii dintre ace~tia au ajuns chiar pana la Adam, pe care
1-au considerat primul francmason!
E insa cert ca intre simbolurile ~i riturile de initiere (de trecere) ale III. VALOAREA TRADITIONALA ~I MISTICA
calfelor din diferite bresle de constructori ~i me~te~ugari exista o veche A INITIERII MASONICE .
inrudire, mai veche decat perioada in care masoneria operativa a devenit
speculativa. (Vom reveni asupra acestui subiect in capitolul despre cal- Initierea masonica este completa atunci cand masonul, dupa ce a
fele de breasla, luind in discutie ceea ce a fost numit compagnonnage).
dobandit succesiv gradele de ucenic ~ide calfa, ajunge sa fie maestro.
Este tot o certitudine ca scopul propus de masonerie initiatilor sai
A fi initiat inseatrula a avea puterea sa spargi carcasa mentala, adica
este ,arta de a construi" Templul ideal. Acest Templu este Omul, mai
sa scapi de limitarile ratiunii pentru a p~i dincolo, in transcendent; numai
intai, iar apoi, Societatea. Prin initierea masonica, profanul ,prime~te
spargin.d aceasta carcasa se poate dobandi adevarata initiere.
lumina" devenind ucenic mason; lucrul sau consta, in principal, in ,ci-
Toate simbolurile deschid por{i. cu conditia de a nu le margini la ac-
oplirea pietrei brute" pentru care ii sunt suficiente doua unelte simbo-
lice: Dalta ~i Ciocanul. Cand va capata indemanare, el va ,trece calfa" ceptiunile morale, cum se intampla eel mai adesea.
~i va invata sa foloseasca ~i alte unelte simbolice. Mai tarziu, el va fi
Sunt multi aceia care, declarandu-se ,rationali~ti" , ii categorisesc
,inaltat" in randul ,mae~trilor", ceea ce ii va da dreptul ~i indatorirea in mod peiorativ drept ,simboli~ti" ori ,rnistici" pe cei care au invatat
sa-i invete intelepciunea masonica pe ucenici ~i pe calfe. sa pretuiasca ~i afectiv valoarea initiatica a masoneriei.
JULES BOU CHER

Ar trebui cercetate limitele impuse de folosirea termenului ra-


r
i
SIMBOLURILE FRANCMASONERIE I

Initierea, a$a cum era inteleasa in ,societatile de mistere" ale Anti-


tionalism". Ra(ionalistul (lat. ratio, ,ratiune, minte") refuza sa i~ in chitatii ~i cum este practicata ~i astazi de comunitati inca traditionale
considerare orice ti depa~e~te intelegerea. Dar, astfel, cunoa~terea ~i din Africa neagra sau din Asia misterioasa, ,deschide porti" pe care
viziunea lui despre lume risca sa exprime doar anvergura propriei inte-
I candidatul format in ,alta" lume, cea profana, nici macar nu le banuise
ligente ~i intuitii. ~i tocmai aceasta abordare exclusiv prin intelect se {· vreodata. Apoi, transmiterea neintrerupta a ,puterilor" il integreaza pe
eel care prime~te initierea in spiritul viu al comunitatii masonice, par-
dovede~te paguboasa. ~i iata cum, paradoxa!, o minte agera ~i plina de l ta~ la egregora11, il face sa participe, independent de vointa sa, la viata
cuno~tinte genereaza acest fel de a fi marginit al rationalistului. El nu
poate decat sa se increada in cei care ii imparta~esc credinta - caci des- arhetipala, la esenta insa~i a simbolurilor.
Este vorba aici despre adevarata Initiere, Una in timp, in spatiu, in
pre asta este vorba - ~i anume in cei care i se aseamana, pe care este
toate riturile, de~i moravurile ~i trasaturile etnice ii diferentiaza pe cei
dispus sa-i considere mai ,savanti" decat el. Rationalistul nu poate de-
care o primesc. Initierea masonica face palpabila aceasta Unitate a cu-
cat sa ramana fidellegilor cunoscute ale fizicii ~i ale psihologiei ~i sa
noa~terii absolute, dincolo de secte ~i de rituri.
respinga tot ceea ce depa~e$te aceste legi, ca fiind atins de eroare. Ce
Poate fi insa dovedita cu fapte concrete transmiterea neintrerupta
stranie ingustare a conce~tiei despre Univers! de-a lungul veacurilor a initierii masonice? S-ar putea oare sustine ca o
Rationalistul se fale$te ca ar fi ,om de ~tiinta", dar nu este decat un
asemenea filiatie este o falsa problema?
,scientist"; el este de acord ca ..~tiinta" infati$eaza lucrurile ~$a-cum Rene Guenon 12 este categoric: ,In afara de compagnonnage $i de
sunt, rezolva toate probleme ~i este tot ce trebuie pentru a satisface masonerie nu mai exista in lumea occidentala alte organizatii initiatice
toate aspiratiile mintii omene~ti. Pentru a admite un fapt, $tiinta cere care sa-$i poata revendica o flliatie traditionala autentica". In sprijinul
ca el sa fie reproductibil fara restrictii ~i. totodata, sa intre in cadrul ei afurnatiei sale nu aduce, in afara specula(iilor, nici un alt argument.
teoretic. De~i nu indeplinesc aceste conditii, exista insa numeroase fe- Ca istoric erudit a1 francmasoneriei, Albert Lantoine13, spirit pozitiv,
nomene deloc subiective. spune in legatura cu influenta rosacrucienilor asupra masoneriei ca , in
Insa, rationalistul ramane neclintit in convingerile sale din care loc sa se fi datorat unor intortocheate ~i bizare filiatii, masoneria mo-
face o dogma. El se comporta fanatic precum adeptii unei religii sau dema a fost contributia unor reformatori (rosacrucieni- n.tr.) interesati
ai unei biserici oarecare pentru care nu exista alta mantuire decat de reminiscentele initiatice".
aceea promisa in dogmele proprii. A~a cum nu te poti mi~ca fara a pasi, masoneria i~i intemeiaza valoa-
~tiinta nu este decat o credinta intemeiata pe ipoteze neincetat revi- rea initiatica pe sistemul de simboluri pe care il utilizeaza, conservandu-1.
zuite; e iluzoriu ~i zadamic sa i se ceara ceea ce nu poate da: Cunoa~­
terea spirituala. 1
,Cunoa~terea sau intelegerea celor divine, spune Iamblichos (De
.,
i.

mY_steriis, II, II), nu este de-ajuns pentru a-i contopi pe credincio~i cu i~


divinitatea, caci altfel, fl.losofii, prin speculatiile lor, ar fi $i infaptuit
aceasta contopire cu zeii. Adevarata intelegere a celor divine ne este
data intr-un fel superior intelegerii, prin executarea fara abatere a acte-
lor inefabile, prin forta de neexplicat a simbolurilor."
Or, masoneria este tocmai o ~coala de initiere $i nu, cum se crede in
general, o asociere frateasca cu fmalitate mai mult sau mai putin politica.
CAPITOLUL I

UNELTELE

1. ECHERUL ~I COMPASUL

Ca simboluri masonice, aceste doua unelte 14 apar mereu impreuna.


Echerul (lat. exquadra $i exquadrare, ,a ciopli 1n unghi drept") este
un instrument despre care Ragon spune ca ,are proprietatea de a face
corpurile patrate, cu el neputand fi obtinut un corp rotunjit. Agatat de
colarul venerabilului, echerulmsearnna ca vointa conducatorului de loja
merge drept 1n mtampinarea misiunii Ordi-
nului $i, 1n acela$i timp, ca actiunea acestuia
nu se poate abate de la spiritul dreptatii" 15.
! Prin asociere, echerului i se mai da $i m-
!
i
telesul de echitate.
I Echerul rezulta diu. punerea laolalta a
I
orizontalei $i a verticalei (fig. 1).
Pentru Oswald Wirth 16 , echerul simbo-
I lizeaza echilibrul rezultat din unirea ele-
mentului activ cu eel pasiv. Acest fel de a Fig. 1. Echerul
I..
• I
vedea nu este indreptatit, avand in vedere
!ipsa de simetrie a echerului. Interpretarii
! \
• in cauza i-ar corespunde mai bine litera gre-
ceasca.:tau (fig. 2).
Echilibrul este static; or, echerul, prin
lipsa sa de simetrie - presupunand ca latu-
rile sale nu sunt egale sau ca se afla sprijinit
pe una dintre laturi - sugereaza, dimpotriva,
dinamismul. Fig. 2. Litera greceasca tau

17
r-- ·
f

JULES BOUCHER SIMBOLU RILE FRANCMASONERIEI

Oswald Wirth a mai observat 17 ca patratul ~i crucea pot fi conside- ~n raport cu materia, echerul este pa.si v in timp ce compasul, a~ a
rate ca fiind formate din patru sau din doua echere cu laturi egale unite cum vom vedea mai tarziu, este a.ctiv deoarece desemneaza spiritul
la extrernitati sau la varruri (fig. 3 ~i 3 bis). (care determina ~i este superior materiei).
Venerabilul poarta echerul ca bijuterie agatata de colarul sau (fig. 5);
acest echer are bratele inegale intr-un raport de trei la patru, a~a cum

Lll sunt catetele triunghiului lui Pitagora. In general, una dintre fetele lui
este omamentata, exprimand intentia de-a o deosebi de cealalta fata a
bijuteriei. La pieptul venerabilului, latura mai lunga se gase~te in par-

I L_j
Fig. 3. Crucea formata
·din doua echere
Fig. 3 bis. Patratul
format din patru echere
tea. dreapta, semn al preponderentei aspectului activ (partea dreapta)
fata de eel pasiv (partea stanga).
Bijuteria fostului venerabil sau a venerabilului de onoare este ase-
manatoare cu a venerabilului in functie, insa are in plus, intre cele
doua brate ale echerului, o reprezentare a demonstratiei teoremei lui
Pitagora (fig. 6). Acest simbol arata ca purtatorullui detine intelepciu-
nea masonica.

_jL ~n culmea furiei impotriva masonilor,


Jean Kotska 18 tuna: , Da, cu-adevltrat este
echerul stindardul regelui infemurilor care
se ridica amenintator. Demonicul echer! El
este crucea sparta caci echerul este sfertul
·I
[.
i

II unei croci. lata cum se tradeaza singura


aceasta sigla infemala! Demonul arunca in
cele patru vanturi cele patru fragmente ale
Crucii Mantuitorului pe care a dezmem-
Fig. 4. Gammadia, crucea brat-o (fig. 4). lata adevarata semnificatie
formata din patru echere
·I
!
Fig. 5. Echerul venerabilului Fig. 6. Echerul venerabilului
de onoare

a faimoasei embleme a dreptatii!"


E adevarat ca, in astrologie, unghiul de 90° (echerul) dintre doua
II Avand rolul sa creeze masoni desavar~iti, venerabilul poarta echerul
ca semn ca este animat de spirit de dreptate ~i ca pe instrumentul indis-
planete, numit ,careu" sau ,cvadratura", este considerat ,malefic". l pensabilla transformarea pietrei brute intr-un cub perfect (piatra cubica).
Echerul se raporteaza, intr-adevar, la Materie, al carei simbol este, pe
care o indreapta ~i o ordoneaza. Ordinea din haos, din Tohu-Bohu, nu I\ Numai ,indreptati", masonii vor fi pregatiti sa participe la construi-
rea Templului ideal caruia ii vor fi chiar ei, ,cei drepti", materialul de-
se ·poate realiza fara ruptura, fara piedici, fara rau. ~i, pede alta parte, savar$it. Vor fi astfel totodata elemente active ~i pasive, zidarii din care
in astrologie, careul, oricat ar sugera lipsa armoniei, nu are mereu o se zide~te.
conotatie malefica; este, eel mai adesea, semnul unei activitati exce- Vom atrage atentia ca echerul este litera greceasca gama despre
sive, al echilibrului frant, inevitabil marilor treceri. care vom vorbi cand ne vom ocupa de litera G (fig. 7). Crucea formata
Echerul reprezinta actiunea corectiva a omului asupra materiei, dar din patru gama (fig. 4) era denumita ga.mma.dia. si se gasea odinioara
~i asupra lui insu$i. pe vesmintele si pe omamentele bisericesti.

lQ
JULE S B OUCHER S IMBO LURILE FRANCMAS O NERIEI

Yntre simbolurile pitagorismului, echerul semni- Am citat acest exemplu deoarece este tipic pentru interpretruile ilo-
ficagnomonuJ/9 Sa luam ca exemplu gnomonul for- gice si fanteziste ale simbolurilor masonice.
mat din numerele impare 3, 5, 7 etc. din care rezulta ·E drept ca nu se pot pune limite exegezei simbolurilor, insa logica
o serie de patrate. nu trebuie scapata din vedere.
Un gnomon poate fi triunghiular, patrat, pentago-
nal, hexagonal etc. raportindu-se la numarul ce de- *
semneaza laturile figurii geometrice respective. Insa Compasul 20 este, cu certitudine, unul dintre
gnomonul clasic este echerul (fig. 8). cele mai vechi instrumente create de om dupa ce
Fig. 7· Litera Acestea sunt acceptiunile generale ale echerului, a a avut notiunea de cere. El se foloseste nu numai
greceasca gama la trasarea cercurilor, ci si la masurare si la com-
carui incarcatura simbolica suntem insa departe de a o
fi epuizat. PARVUS, intr-un articol din rev. L 'Initiation, sept. 1894, parare. Este format, in principal, din doua brate
p. 256, intitulatDu Symbolisme de 1'Equerre en Franc-Mafonnerie sus- articulate, prinse intr-un ax (fig. 11).
tine ca Ragon ar fi scris ca ,Pentagrama poate fi considerata ca o mis- ,Compasul, spune Ragon21 , descrie cercuri
terioasa inlantuire de cinci echere". Nu am gasit nicaieri in opera lui fixand centrul acestora si mruimea razei. Ca sim-
Ragon o astfel de afirmatie care, de altfel, nu rezista nici macar unui bol, compasul este imaginea gandirii care evolu-
examen superficial (v. fig. 9). De altfel, insusi autorul se contrazice eaza concentric; departarea si apropierea bratelor Fig. 11. Compasul
cand scrie ,Ce este oare echerul daca nu o dubla cruce?" Mai degraba sale exprima diferite moduri ale gandirii care, dupa imprejurari, tre-
crucea este un dublu echer. ~i cand te gandesti ca acest articol era buie sa fie cand generoasa si Jargll, cand mai stransll si exacta, dar me-
proba de admitere in Ordinul Cabalistic de Rosa-Cruce creat si condus reu corecta si convingatoare."
de Stanislas de Guaita si avand ca secretar general pe Papus care con- ~i Wirth22 observa: ,Compasul ofera intuitia unui infinit temporal
ferea trei grade: bacalaureat, licentiat si doctor in cabala. con trans intr-un spatiu finit". Pentru Wirth, compasul este simbolul re-
Pentru Parvus, echerul se aseamana cu litera ebraica vav. Or, este Jativului. El adauga: ,Precum omul, compasul are uncap si doua brate
evident mai izbitoare asemanarea lui cu litera resch (v. fig. 10). care se pot deschide liber. In deschiderea lor cea mai mare, ele delimi-
teaza intinderea pana la care poate ajunge mintea omeneasca, ceea ce
poate fi cunoscut, dincolo de care urmeaza tinutul misterios al celor
necercetate si necunoscute inca".
~i, in sfarsit, Gedalge23 explica: ,Cercul cu centrul in varful com-
pasului este cea dintai figura ce poate fi trasata cu ajutorullui; cercul
I
I este emblema solara prin excelenta. Ea combina cercul (infmitul) cu
Fig. 8. Gnomonul patrat ~ punctul (simbolul inceputului).
Apsolutul si relativul sunt reprezentate prin actiunea compasului

Fig. 9. Pentagrama
ll
Fig. 10. Literele
ebraice vau ~i resch
care, ca atare, este o reprezentare a dualitatii (bratele) si ale uniUitii
(capul compasului)".
*
Echerul este un instrument fix , iar compasul, un instrument mobil.
Fata de echer, care este pasiv, compasul este activ. In ilustratia din

') ]
JULES BOUC HE R SIMBOLURIL E F RANCMASONER IE I

Tratatul despre Azoth de Basile Valentin Yom ramane deocamdata la semnificatia compasului in primele trei
(fig.12), compasul este tinut cu mana dreapta grade masonice - grade primordiale si perfecte - unde compasul este
(activa), iar echerul cu cea stanga (lucrarea deschis la 45°.
a aparut in 165g, fiind deci anterioarA datei In loja, compasul si echerul sunt asezate pe altar24 in trei feluri diferite:
la care s-a convenit ca ar fi fast creata franc-
masoneria, fixata in anul 1717).
Cata vreme are laturile departate la mai
putin de 180°, compasul, prin varrurile sale,
indica impactul sau asupra materiei. Ajuns
la deschiderea maxima, compasul devine o
Fig.l2. ,Rebis" in cartea
lui Basile Valentin linie dreapUt si, astfel, isi pierde aceasta
functiune.
Fig. 16. Echerul Fig. 17. Compasul $i Fig. 18. Compasul
La gradul
.
de maestro, compasul trebuie sa fie deschis la 45°, adica la
~ pe compas echerul incruci$ate pe echer
jumatatea unghiului drept reprezentat de echer. La aceasta deschidere,
compasul este echilibrat si nu are cum sa se,deschida pe neasteptate in
La gradul1 , Echerul este asezat pe compas (fig. 16).
timp ce este folosit. In Ritul Scotian Antic Acceptat, simbolul compasu-
lui mai este folosit: la 60° in bijuteria gradului" 5, 'la goo in bijuteriile gra- La gradul 2, Compasul este incrucisat cu echerul (fig. 17).
delor 14 si 18 si, in sfarsit, din nou asociat cu echerul, la gradul zg. La gradul3, Echerul este asezat sub compas (fig. 18).
Semnaland aceasta , traditie din vechime", Plantagenet25 spune:
,La gradul de ucenic, echerul acopera cele doua brate ale compasului
pentru a arata ca, la acest grad, nu i se poate cere initiatului decat
sinceritate si incredere, urmare fireasca a unei atitudini deschise si
consecvente. La gradul de calfA, unul dintre bratele compasului aco-
pera echerul, ceea ce ne indrepUiteste sa consideram ca. initiatul nu-si
mai urmeaza orbeste indatoririle, are initiative, iar talcul acestui sim-
Fig. 13. Fig. 14. Fig. 15. bol este sinceritate si intelegere; in sfarsit, la gradul de maestro,
Sectoarele cunoa$terii echerul apare sub compas, ceea ce ne conduce la deviza gradului 3:
intelegere si dreptate" 26.
Daca admitem ca deschiderea compasului arata posibilitatile Cu-
. noasterii, 45° se raporteaza la 1/8, 60° la 1/6 si goo la 1/4. Prin limitarea
\ Cum compasul este simbolul spiritului, iar echerul, al materiei, pu-
tem deci spune ca.: la gradul 1 materia domina spiritul, la gradul 2
deschiderii compasului la goo, in masonerie se arata ca exista granite pe aceste doua forte sunt in echilibru, iar la gradul 3 spiritul se ridica dea-
care omul nu le poate depasi. Unghiul de goo reproduce echerul. Or, supra materiei si o transcende.
echerul, asa cum stim, este simbolul materiei; compasul este simbolul Sa nu uitam ca, deschis la numai 45°, compasul arata ca dominarea
spiritului si al puterii sale asupra materieL Desch is la 45°, compasul materiei de catre spirit este relativa.
arata ca materia nu este total dominata; deschiderea la goo reprezinta Echerul si compasul incrucisate pot fi si o evocare a Sigiliului lui
echilibrul celor doua forte; compasul devine ,echer just". Solomon27; dar pe cand acesta este o figurAinchisa, figura echerului si
JUL ES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

a compasului incrucisate este deschisa, fiind formata din doua unghiuri, Utilizarea compasului si pe parcursul initierii la gradul 1 are loc in
si nu din doua triunghiuri, sugerand astfel ideea de infinit (fig. 19). momentul in care, rostind juramantul prin care se leaga de masonerie,
Spiritul si Materia, aceste doua ,inefabile", sunt reprezentate prin candidatul isi apasa pe piept unul dintre vfufurile compasului pe care il
alaturarea a doi X (fig. 20). tine cu mana Stanga. Pentru Ragon gestul inseamna: ,lnteparea pieptu-
lui dezgolit, sediul sufletului, trebuie sa-i reaminteasca trecutul in care
ideile si faptele sale n-au fost poate intot-
deauna fidele acestui simbol al exactita(ii:
de acum incolo, compasul va trebui sa-l
inspire in gandire si in actiune" 30.
Or, la gradul intai, candidatul nu cu-
Fig. 19. Echerul $i compasul Fig. 20. Alaturarea a doi X noaste inca utilizarea simbolica a compa-
ca Sigiliul lui Solomon sului. Faptul ca acest instrument reprezinta
spiritul inseamna ca, inaintea sentimentelor
E curioasa si intocesanta apropierea simbolului nostru de acela pe Fig. 22. Pentagrama
(a inimii), se cuvine sa treaca nu ratiunea,
care 1-au imaginat calugarii de la Saint-S~lpice din Paris ·in. veacul al obtinuta prin alaturarea
seaca si rece, ci tocmai spiritul ini{iatic in
XVII-lea si care este ,un M impletit cu unA formand impreuna nu- compasului ~i echerului
deplina sa transcendenta.
mele Mariei; picioarele lui M avand, fiecare, deasupra lor un punct,
Raza definita de compas nu pleaca de la centru catre periferie, ci
formeaza initialele numelor Isus si Iosif. Astfel ca Sfanta Familie este invers, catre centru, unde, ajungand, il ,patrunde" pe candidat. 31
in intregime prezenta in aceasta monograma (fig. 21)"28.
In alaturarea echerului si a compasului mai putem vedea penta-
• • grama (fig. 22), ,semn" dinamic si indeajuns de graitor, fara sa fie ne-
voie sa insistam asupra lui.

2. CIOCANUL ~I DALTA

Fig. 21. Monograma Fecioarei $i a Sf. Familii Folosite la cioplirea pietrei brute, ciocanul si dalta sunt simboluri
relevante inseosebi pentru gradul de ucenic (fig. 23).
Unii autori citesc in monograma Fecioarei cuvantul sacru hindus Fiind si insemnul distinctiv al venerabilului si al celor doi suprave-
AUM29 . ghetori ai lojii, ciocanul trebuie studiat si ca atribut al acestora.
La gradul de maestru si pentru a simboliza masoneria in general, Ca si perechea echer-compas, dalta si cioca- ~
compasul trebuie sa fie asezat deasupra echerului, si nu incrucisat cu nul reprezinta pasivul si activul.
acesta. Poate ca incrucisarea lor este mai aspectuoasa, dar preocuparea ,Ciocanul, spune Ragon32 , emblema a mun- /
pentru aspect nu trebuie sa duca la inversarea si nici la pierderea prin- cii si a fortei materiale, ajuta la inlaturarea ob-
cipalei semnificatii a simbolului: spiritul care domina materia. stacolelor, la depasirea dificultatilor. Dalta este
In orice caz, in loja ucenicilor - grad in care lucrarile sunt, eel mai emblema sculpturii, a artelor; ea n-ar avea Fig. 23. Ciocanul
adesea, deschise - e indicat ca echerul sa fie asezat deasupra compasului. insa aproape nici o utilitate fara ciocan. Mintea $i dalta
S IMBOLURILE FRANCMASO NERIEI
.I
omului Ie gande~te doar impreuna ca participand la realizarea aceluia~i
!I
scop; ciocanul, emblema a logicii fara de care nu se poate gandi corect
~i de care nici o ~tiinta nu se poate lipsi, are nevoie de dalta, care este
simbolul argumentului care cizeleaza (fr. ciseau, ,dalta"- n.tr.) opinia
~i ruineaza sofismele $i eroarea. Din acest motiv ele au fost investite ca
simboluri ale artelor frumoase, ale me$te$ugurilor ~i ale logicii, ele-
mente prin care omul devine independent."
,Ciocanul, spune ~i Plantagenet33 , este simbolul inteligentei care
actioneaza ~i persevereaza, care conduce gandirea ~i insuflete~te medi-
tatia celui care, in intimitatea con~tiintei sale, cauta adevarul. Din acest
punct de vedere, ciocanul este inseparabil de dalta care reprezinta dis-
cernamantul fara interventia caruia tot efortul ar fi zadarnic, daca nu
chiar periculos."
Cred ca mai clara este interpretarea lui Oswald Wirth34 : ,Pentru a
ciopli piatra bruta, sunt necesare doua unelte: optiunile spirituale
ferme - dalta de otel care actioneaza asupra pietrei ~i care este tinuta
cu mana stanga, simbol allaturii pasive, al receptivitatii intelectuale, al
discernamantului speculativ- precum ~i vointa care executa- cioca-
nul tinut cu mana dreapta, sernn al autoritatii conducatoare, simbol al
laturii active, al energiei in actiune $i al determinarii morale care fac
posibila transpunerea in practica.''

*
Tot Oswald Wirth scrie despre posibila origine germanica a cioca-
nului: ,Ciocanul masonic poate avea legatura cu zeul Donar (Thor - n.tr.),
un fel de Zeus tunator al triburilor germanice; preotii lui, capii familii-
lor, foloseau ciocanulla oficierea ritualurilor"35 .
'' Mai exista un zeu, de origine probabil celtica, Sucellos36, care avea
~ ca atribut un ciocan uria~. Numele acestui zeu ar insernna ,care love~te
zdra;van" sau ,care are un ciocan bun" 37.
Se mai ~tie ca si zeul scandinav al trasnetului, Thor, era inzestrat cu
un ciocan. Thor este o prescurtare a lui Thonar (germ. Donar) si in-
seamna tunet. In mitologiile nordice, Thor trecea drept o divinitate
fasta protectoare a agriculturii, caci furtunii ii era recunoscuta o influ-
Fig. 24. Sucellos, zeul cu ciocan enta binefacatoare asupra fertilitatii pamantului.38

27
...,...
I
I

JULES BO UCHER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

Sucellos ~i Thor pot fi asemanati cu Zeus Dac~ supraveghetorii ar lua ei in~i~i pozitia la ordin a ucenicului,
al grecilor (sau Jupiter al romanilor) al carui le-ar dezv~lui tuturor semnul ce trebuie facut ~i trecerea in revista pen-
semn sacru este zigzagul fulgerului (fig. 25). tru inspectie n-ar mai avea rost. Tot astfel, daca toti fratii s-ar ridica si-
multan in picioare ~i la ordin, este evident ca intrusul ar putea copia
* gestul cu u~urinta.
Ciocanul are forma literei grece~ti tau. In
lata genul de abateri care au facut, in timp, ca ritualurile sa fie go-
Fig. 25. Semnullui traditia masonica, el era, de obicei, confectionat
Jupiter ~i fulgerul lite de inteles $i sa fie practicate prea adeseori ca jalnice simulacre.
din meri~or, lemn renumit pentru duritatea sa.
Regasim $i la drept-credinciosul Abate Corblet afirmatia ca meri~orul *
este simbolul fermita{ii ~i al perseverenteP9 . Ciocanul simbolizeaza vointa de-a actiona a ucenicului. El nu este o
In masonerie, ciocanele pot fi confectionate $i din filde~, mai ales bucata de metal grea ~i brutala caci vointa nu este nici incrancenare,
cand sunt oferite venerabililor de loji la ocazii Speciale. Cel mai ade- nici incapatanare; vointa nu trebuie sa fie decat hotar§ta $i perseverenta.
sea, filde~ul este considerat un simbol al puritatii40 . Pentru ca omul nu poate insa actiona direct asupra materiei, dalta va fi
In mod-obi~nuit, ciocanele mason ice sunt din lemn comun vopsit intermediarul sau. Dalta are mereu nevoie sa fie ascutita: cuno~tintele
insa in negru pentru a semana cu abanosul, cu toate ca acest lemn de dobandite trebuie revazute necontenit pentru a nu-~i pierde din valabili-
esenta moale nu poate fi folosit la confectionarea de unelte41 • De ce tate. Aceste ,cuno~tinte dobandite"(dalta tinuta cu mana stanga) trebuie
atunci nu s-ar folosi in loji, pur ~i simplu, ciocane din lemn de merisor folosite caci altfel intelectul ramane pasiv (dalta nefolosita).
in culoarea lor naturala? Ciocanul actioneaza discontinuu, semn ca efortul nu poate fi facut
fara intrerupere. Pe de alta parte, lovita fara pauza de corelare a mi~ca­
* rilor ~ide ascutife, dalta ~i-ar pierde toata precizia.
In timpul deschiderii lucrarilor lojii, cei doi supraveghetori au asu-
pra lor ciocanul. Acesta trebuie tinut cu mana dreapta si adus catre *
umarul stang. Din acesta pozitie trebuie sa faca supraveghetorii ,sem- Ca atribut al venerabilului ~i al celor doi supraveghetori, ciocanul
nul echerului" (semnul ucenicului- n.tr.). este simbolul puterii incredintate lor. Cu ciocanul, ei produc unde so-
Ar fi nefiresc sa fie tinut ciocanul cu mana stanga ~i sprijinit de nore ritmice.
umarul stang, in timp care mana dreapta face semnul ucenicului. Demnitarii masonici care ,,inspecteaza" ori viziteaza loja sunt primiti
Ciocanul trebuie tinut cu mana dreapta ~i pentru ca, in loja, fratii ,in bataia ciocanelor"; adica venerabilul, primul ~i al doilea supraveghe-
trebuie sa se ridice pe rand in pozitia la ordin pe masura ce suprave- tor bat altemativ cu ciocanele. Acest ,zgomot" rnonoton ~i ritrnic insta-
ghetorul trece prin fata lor (si nu cu totii dintr-odata cum, de obicei, se \ ureaza ,lini~tea totala", caci nu lasa nici o posibilitate neprevazutului.
~
intampla).
· Salutand, fratii se intorc spre Orient- spre venerabil - ~i deci nu
pot vedea semnul facut de eel care se afla in spatele lor. 3. PERPENDICULARA ~I NIVELA
Aceasta regula il facea imediat sa se tradeze pe orice profan s-ar fi
strecurat in adunare ~i, cu ciocanul tinut in mana dreapta, supraveghe- Perpendiculara42 ~i nivela43 dau verticala ~i, respectiv, orizontala.
torul putea, la nevoie, sa-i aplice intrusului, pe Joe, o pedeapsa severa Regasim din nou activul ~i pasivul, polaritatea universala: mi~carea
(evident, astazi, a~a ceva nu se mai intampla). ~i actiunea, pe de-o parte, ~i inertia ~i repausul, pe de alta parte, Rajas
JULES BOUCHER

~i Tamas al hindusilor, cele doua ,contrarii" din al caror joe rezulta


r SIMBOLUR ILE FRANCMAS ONERIEI

prirnul prin blandete. El intelege totul ~i ~tie sa ierte


viata lumii, altemanta brahmanica expir-inspir, sexele etc. ceea ce este de iertat. Lui i se adreseaza neofitul cand
resimte nevoia sa-~i marturiseasca vreo eroare, pentru
ca orice eroare se poate indrepta cu ajutorul perpendi-
Fig. 26. Perpendiculara cularei. Acest instrument determina verticala care so-
licita spiritul sa urce si sa coboare. Aprofundand, ne
descoperim propriile defecte si, inaltandu-ne deasu-
pra nivelului comun, iertam greselile celorlalti".
Despre perpendiculari (firul cu plumb) Gedalge48 Fig. 28. Sulful
spune ca ,este emblema cercetarii in profunzime a
Fig. 27. Nivela
adevarului, a aplombului, a echilibrului; el pare a urea pe calea ce con-
duce la Camera de Mijloc (loja maestrilor- n.tr.). Impreuna cu nivela
si echerul, ftrul cu plumb permite construirea corecta a zidurilor Tem-
plului. In templul subteran de la Ellora (India), perpendiculara este re-
prezentata sub ochiul divin si deasupra Demiurgului, Marele Faur,
Arhitectul zeilor, Viswakarrna".
In masonerie, perpendiculara este firul cu plumb reprezentat in *
centrul unui cadru in forma unei arcade. Denumirea traditionala de Atribuirea perpendicularei (verticala, simbol activ) celui de-al doi-
,perpendiculara" este preferabila celei modeme de ,fir cu plumb". lea supraveghetor si a nivelei (orizontala, simbol pasiv), celui dintai,
Ca simbol masonic, nivela (nivela zidarului) este un cadru triun- poate deruta la o prima vedere.
ghiular in varful caruia este prins un fir cu plumb. Nivela trebuie sa Destinata sa indice orizontala, nivela este insa dotata ~i cu firul cu
aiba forma echerului just, adica sa aiba in varf un unghi de 90°. plumb, cu verticala; este totodata ~i perpendiculara. Prin urmare, ni-
Perpendiculara este atributul celui de-al doilea supraveghetor, iar vela este un instrument mai complex decat perpendiculara ~i de aceea
nivela, al celui dintai. este insemnul prirnului supraveghetor care ii poate tine locul venerabi-
Ragon44 explica: ,Nivela simbolizeaza egalitatea sociala, baza lului, in cazul absentei acestuia.
dreptului natural; iar perpendiculara inseamna ca masonul trebuie sa Nivela nu este doar orizontala, ci si crucea ca reunire a verticalei
aiba o dreapta judecata pe care interesele personale ~i de farnilie sa n-o cu orizontala.
poata abate". Perpendiculara arata directia spre centrul pamantului, iar nivela da
Pentru Plantagenet45 , ,nivela este simbolul egalitatii origin are, dar \: linia dreapta in unghi drept (in echer) in punctul determinat cu ajutorul
nu implica in nici un fel ,,nivelarea" valorilor, ci faptul ca toate lucru- peiP,endicularei.
rile trebuie privite cu egala seniniHate". Perpendiculara simbolizeaza profunzimea cunoa~terii ~i justetea sa;
Iar Wirth46 vede in ,forma nivelei semnul alchimic al sulfului47 , ea previne orice deviere, orice inclinare. Potrivit nivelei, Cunoasterea se
substanta a carei ardere intretine Focul central prezent in toate actiunile. cuvine raportata la cele pamantesti, la planul terestru, singurul care poate
Primul supraveghetor este paznicul acestei inflacarari creatoare pe care interesa nemijlocit pe toti oamenii. Numai pe baze stabile ~i temeinice
o intete~te cand scade. (...) Al doilea supraveghetor se deosebe~te de poate ~i trebuie sa lucreze zidarulla inaltarea constructiei sale spirituale.

31
--------·--- -
,-

JU LES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMAS O NERIEI

Cat prive~te egalitatea, aceasta abstractie asociata inca de multi CALATORIILE RITUL RITUL ,DREPTUL
comentatori nivelei, ea nu este altceva dedit o amagire, asa cum SIMBOLICE SCOTIAN FRANCEZ UMAN"
putem vedea in tot ceea ce ne inconjoara. Oamenii nu sunt egali nici Prima Ciocan Ciocan Ciocan
fizic nici intelectual. In exemplele anterioare, Ragon vorbea de Dalta Dalta Dalta
,egalitate sociala", dar Plantagenet spunea ca ,egalitatea ~~ i~plic_a Adoua Rigla Echer Echer
nivelarea valorilor". El a sesizat corect absurdul absolut1zaru notl- Compas Compas Compas
unii de egalitate. .. . A treia RigHi Rigla Rigla.
In ambele exemple, este insa tipica limitarea interpretaru slmbo- Parghie Parghie Nivela
lurilor masonice la sensu! lor moral. Perspectiva morala trebuie lar- Apatra Rigla Nivela Compas
gita si elevata. . . Echer Carte alba
Morala este mereu relativa $i specifica; ea difera dupa tlmp, loc ~~ A cincea Mainile libere Mistrie Mainile libere
pozitie sociala.
Deoarece Cunoa~terea pe calea Initierii tinde spre Absolut, ea ar
Riturile masonice se pun de acord numai in privinta primei caHitorii
trebui, in ~pinia noastra, sa inlocuiasca morala. . in care uneltele atribuite candidatului sunt ciocanul $i dalta. Ragon in
Adevaratei morale putin ii pasa de morala" spunea Pascal. Ma- Rituel de Compagnon urmeazA ritul scotian, la fel procedeaza ~i Wirth,
son;ria este altceva dedit o $Coala de morala. Adevaratii initiati se fara a pune in evidentA deosebirile intre ritul francez $i eel scotian.
manifesta in plan profan nu in calitatea lor de masoni, ci printr-o ,re- De altfel, pare sa dornneasca o oarecare confuzie in initierea la gra-
verberatie" a aceastei calitati la nivelul comportamentului. dul de calfa.
Dupa ritul scotian, atributul esential al calfei este rigla.
* ,,Rigla, spune Ragon50, este simbolul perfectionarii; farA regula, me$-
Cand ucenicul devine calfa, se spune ca trece de la perpendiculara
te$ugurile ar fi o perpetuA tatonare, artele ar fi imperfecte, ~tiintele n-ar
Ja nivela. Aceasta inseamna ca el a aprofundat indeajuns elementele
produce decat sisteme incoerente, logica ar fi oscilanta $i nestatornica, le-
cunoa~teri i initiatice pentru a fi in stare sa-i evalueze posibilitatile in
gea ar fi arbitrara $i opresiva, muzica ar fi lipsita. de armonie, intelepciunea
raport cu lumea, cu universul. Acest raport este sugerat d.~ a~atura s-ar reduce lao vorbarie goala $i toate disciplinele ~i-ar pierde referinta."
nivelei, de triunghiul care reprezinta perfectiunea cunoa~tem spmtuale Gedalge51 define$te astfel rigla: ,Simbol al caii drepte, al metodei,
~i care tine laolalta elementele nivelei (lumea ordonata). allegitatii. Zeul egiptean Ptah tine in maini o rigla pentru a masura al-
bia Nilului. Ptah insu~i este reprezentat prin acest instrument; rigla se
afla in mainile unuia dintre cei doi slujitori ai lui Viswak.arma, demiur-
4. RIGLA ~I P AAGHIA gul zeilor vedici (altarul grotelor din Ellora, India). In masonerie, rigla
este brodata pe colarul fratelui expert al lojii impreuna cu ochiul divin
Importanta simbolului riglei este subliniata in mod special_in ritul si o spada. Ucenicul o poarta pe umarul stang atunci cand se prezinta
scotian, unde apare in trei dintre calatoriile simbolice al~ calfe1. . . in loja calfelor. Rigla si compasul permit trasarea tuturor figurilor geo-
Intn~ diferitele rituri sunt deosebiri in ceea ce pnve~te atnbUI- metrice; ea poate fi chiar considerata un simbol al infinitului (linia
rea uneltelor in cele cinci calatorii initiatice ale candidatului la dreapta nu are nici inceput, nici sfarsit). Rigla este insa, mai presus de
gradul 2. toate, simbolul tinutei morale ~i al datoriei de la care francmasonul nu
lata un tabel comparativ: trebuie sa se abata niciodata".
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRAN CMASONERIEI

Intr-adevar, ucenicul se prezinta la initiere in loja cu o rigla Ca $i dalta, parghia este un intermediar pasiv. Ea nu devine ac-
negradata pe uma.rul stang (latura pasiva); devenit calfa, va purta o ri- tivfl decat prin forta celui care o folose$te. Ca atare, ea este inertfl.
gla gradata pe uma.rul drept (latura activa). Rigla gradata este impartita Pdrghia reprezinta astfel cunoasterea care nu devine ,initiatica" decat
in 24 de sectiuni ~i este cunoscuta sub numele de ,rigla de 24 de de- daca acela care poseda cunostinte, oricit de multe, este el insusi
gete". Cele 24 de diviziuni reprezinta cele 24 de ore ale zilei care tre- inifiabil, capabil adica de a ,trece" cu spiritul $i inima laolalta
buie judicios folosite. dincolo de lucruri. Doar ,manuita" de initiat, parghia degaja forta
Cu rigla $i echerul se pot trasa doar figuri compuse din linii drepte; creatoare daca. actioneaza sub controlul riglei, al nivelei si al per-
cu rigla $i compasul pot fi construite aproape toate figurile geometrice, pendicularei53 .
dupa cum afirma ~i Gedalge.
Trebuie clarificat rolul riglei in initierea la gradul al doilea. Ea ar
trebui, credem, sa decurga astfel: 5. MISTRIA
La prima calatorie simbolica ar trebui sa fie prezente ciocanul $i
dalta pentru a reaminti candidatului de ucenicie (cu toate ca Planta- Pasionat sa construiasca. corespondeme
genet52 -remarca faptul ca dalta ~i ciocanul nu par a apartine gradului intre forme, Wirth 54 observa asemanarea in-
de ucenic decat in Franta $i ca, oriunde in alta parte, unealta folosita la tre mistrie, care are de obicei forma triunghi-
cioplirea pietrei brute este buciarda, un fel de ciocan cu dinti sau cre- ulara si ideograma alchimica a sulfului55 :
neluri folosit de lucratorii in piatra). ,Cu mistria se intinde mortarul destinat ci-
La a doua calatorie ar trebui sa fie prezente rigla $i compasul ca
mentarii pietrelor edificiului pentru a le rea-
simboluri ale cuno$tintelor de geometrie de neinlocuit pentru a trasa
liza unitatea. In vreme ce sabia taie, separa, Fig. 29. Mistria
planurile constructiilor. divide, mistria reune~te, aduce laolalta, uni-
La a treia calatorie ar trebui sa fie prezente rigla, nivela, perpendi-
fica. Prin urmare, ea este eel mai puternic simbol al sentimentelor pe
culara $i parghia - unelte necesare pentru a a~eza corect la locul ei pia-
care le nutreste un adevarat mason: ingaduinta luminata, fraternitatea
tra de constructie.
universala si toleranta".
La a patra calatorie ar trebui sa fie prezente rigla ~i echerul din
perspectiva uneltelor utilizate la verificarea rezultatului muncii. In interpretarea lui Plantagenet56 , ,mistria este simbolul dragostei
La a cincea calatorie ar trebui sa fie prezenta mistria - care desa- fratesti care trebuie sa-i uneasca pe toti masonii $i care este singurul
var~e$te opera. mortar pe care lucratorii il pot folosi la inaltarea Templului. Cata
Astfel, toate uneltele simbolice se vor regasi intr-o succesiune lo- vreme nu si-a dat searna de aceasta, calfa, chiar daca este con$tiin-
gica $i initierea la gradul al doilea $i-ar redobandi un sens pe care
nu-l mai are.
\ cioasa, perseverenta, plina de zel, nu $i-a incheiat lucrarea si nu merita
nici o marire de salariu".
La incheierea celor cinci calatorii, se inmaneaza calfei rigla gradata 1n ritul francez, mistria apare in ultima calatorie initiatica a calfei,
ca simbol al masurii ~i al preciziei pe care trebuie sa o aduca in toate. semn ca o lucrare nu poate fi niciodata considerata. complet incheiata.
Din pacate, ritul scotian nu include mistria in ritualurile sale.
*
Rigla $i parghia sunt aparent asemanatoare deoarece arnbele au for- Mai adauga.m ca., intre masoni, expresia ,a trece mistria" inseamna
ma liniei drepte. Dar rigla se raporteaza la spirit, iar parghia la materie. a uita jignirile $i nedreptatile.

..,, 35
JULE S BOUCHER S IMBOLURILE FRANCMASONERIEI

6. SEMNIFICATIA UNELTELOR - 0 RECAPITULARE Ill. - Atributele eelor trei grade $i ofiterii Jojii

Am cercetat foarte pe scurt semnificatia uneltelor in masonerie. De


GRADUL/FUNCTIA ATRIBUTELE
dragul claritatii, cu buna $tiinta n-am dat amploare comentariilor. lata
trei tabele care vor inlesni o privire de ansamblu: Ucenic Echerul pe compas
Calfa Echerul inlantuit cu compasul
I. - Uneltele acdve $i pasive Compasul pe echer
Maestru
ACTIV PASIV Venerabil Echerul, Ciocanul
(spirit) (materie) Primul Supraveghetor Nivela, Ciocanul
AI Doilea Supraveghetor Perpendiculara, Ciocanul
Compas Echer
Ciocan Dalta Expertul Rigla (impreuna cu Ochiul $i Sabia)
Perpendiculara Nivela
Rigta Parghie

NEUTRU
-
Parghie

II. - Interpretarea generala a uneltelor

UNEALTA INTERPRETAREA

Compas Masura in cunoa$tere


Echer Drum drept in actiune
Ciocan Vointa in aplicarea planurilor
Dalta Discernamant in cercetarea cauzelor
Perpendiculara Profunzime in observatie
\
Nivela Transpunerea corecta a cuno$tintelor
Rigla Precizie in executie
Parghie Puterea vointei
Mistrie Bunavointa fata de toti
CAPITOLUL II

UCENICUL

1. CAMERA DE CHIBZUINTA

lnainte de-a fi initiat, profanul este introdus in camera de chibzu-


inta57. Este o incapere fara ferestre, vopsita toata in negru, in care se
gasesc: oseminte, u~ craniu uman, o masuta, un taburet ~i un pupitru
de scris; pe masuta se afla paine, o cana cu apa, un potir cu sare ~i un
al doilea, cu sulf; pe pereti sunt inscriptii precum acestea:
,Daca ceea ce te-a adus pana aici este doar curiozitatea, pleaca!"
, Daca sufletul tau a simtit frica, opre~te-te aici!" e
, Daca mergi mai departe, vei fi purificat prin Elemente, vei ie~i din
abisul Tenebrelor, vei vedea Lumina!"
Peretii au desene simbolice: un cocos, o banderola pe care e scris
,Veghe ~i Perseverenta", o coasa, o clepsidra, cuvantul ,Vitriol" sau
,Vitriolum". Lumina palpaie slab dintr-un felinar sau de lao torta.
In aceasta , tainita", profanul va trebui sa raspunda in scris unor in-
trebari ~i sa-~i faca ,testamentul".

Bucata de paine ~i cana cu apa \


,Bucata de paine ~i can a cu apa, spune Gedalge5 8 , par sa sugereze
asemanarea dintre camera de chibzuinta si confesionalul in care profa-
nul trebuie sa se reculeaga inaintea spovedaniei, dar care este si imagi-
nea oului in care se dezvolta embrionul; painea si apa sunt embleme
ale simplitatii dupa care se va conduce viata viitorului initiat; in sfar~it,
painea este framantata din faina, simbol legat de Isis ~i Demeter ~i Plan~a I. Simbolurile camerei de chibzuinta
r
'
SIM BOLURILE F RANCMASO NERIEI
JULES BOUCHER

care, in unele religii, reprezinta insa$i camea zeului sacrificat. Painea Sulful simbolizeaza inflacararea, iar sarea, ponderatia. In camera
$i apa simbolizeaza hrana trupului $i a duhului, hrana materiala $i spi- de chibzuinta, ele arata candidatului ca nu trebuie sa-i lipseasca entuzi-
rituala, deopotriva necesare omului." asmul, dar trebuie sa $tie sa-l modereze.
Pe aceea$i tema, Wirth59 scria: ,Painea $i apa reprezinta rezerva Mercurul apare sub forma coco$ului. Este un simbol al indraznelii,
alimentara continuta in fruct $i in ou pentru a hrani germenele ce se va dar $i al vigilentei. Despre coco$, anticii credeau ca. nu se teme de ni-
dezvolta din ele". mic, nici chiar de leu. Or, leul $i Soarele simbolizeaza aurul.
Painea $i apa sunt prezente pentru a rearninti ca trupul nu se poate ,Aceasta pasare, spune Fulcanelli 61 , care anunta zorii $i lumina,
lipsi de hrana, dar ca. aceasta nu trebuie sa fie scopul vietii. aurora, are proprieU"ltile tainicului argint viu. Din acest motiv, coco$ul,
Sa mai spunem ca, in Biblie, profetul Ilie, al carui nume insearrma heraldul Soarelui, era atribuit zeului Mercur $i este reprezentat pe clo-
,puterea lui Dumnezeu", adormit sub un copac, a primit de la un inger potnitele bisericilor".
o paine $i apa pe care, inghitindu-le, indata s-a inaltat pe muntele ,Coco$ul, spune Kreuzer62 ne trimite cu gandul la Sf. Petru $i la
Horeb. ~i profanul prime$te, in mod simbolic, fortele de care are ne- Ziua Caintei; in al doilea rand, aminte$te de obiceiul primilor cre$tini
voie pentru a trece cu bine probele la care va fi supus. de-a se aduna la cea dintai cantare a coco$ului; in al treilea rand, coco-
Toata lumea pretuie$te apa ca pe elementul indispensabil vietii $i $Ul este, pentru mireni, un indemn la vigilenta."
zeul furtunilor Sucellos, de care aminteam, tine intr-o mana olla, vasul In Franta medievala, exista obiceiul de-a amplasa coCO$Ul pe
care contine apa (v. fig. 24).
crucea clopotnitei; obiceiul a existat $i in Italia, eel putin in veacul
Framantata din faina, painea simbolizeaza forta morala $i hrana
al XIII-lea.
spirituala. 60
E lucru de mirare $i ca nici un pamfletar n-a observat ,ce diabolici"
sunt francmasonii cand pun coco$Ul sa cante prin morminte in timp ce
Sulful, Sarea~i~erc~ Biserica n a$aza pe vil.rful eel mai inalt al edificiilor sale... Cat s-ar pu-
tea broda pe tema aceasta! Nici prea subtil, nici prea inteligent, insa pe
Cele trei principii hermetice sunt prezente in camera de chibzuinta. gustul unui anumit auditoriu...
Sulful, simbol al sufletului, $i Sarea, simbol al intelepciunii $i al cu- In masonerie, coco$ul anunta Lumina fagaduita initiatului. El este
noa$terii, se gasesc fiecare in cate un potir; Mercurul este reprezentat semnul exterior al acestei lumini.
prin COCO$, atribut allui Hermes.
Potrivit hermeti$tilor, sulful, sarea $i mercurul se gasesc in toate cor-
purile: sulful este principiul masculin; mercurul, feminin $i sarea, neutru. Deviza: ,Veghe ~i Perseveren(A"
De pilda, la arderea unui lemn verde, aburul umed era mercurul;
Gedalge63 compara banderola pe care figureaza aceasta deviza
uleiurile inflamabile, sulful, iar cenu$a, sarea.
In ou, mercurul e albu$ul, sulful e galbenu$ul, iar sarea este coaja. \ cu ,e$arfa mistica" sau ,Nems", una dintre emblemele boltei cere$ti.
in metal, sulful era sufletul acestuia, elementul stabil, iar mercurul SiiJlbolul aminte$te de curcubeul vazut de Noe ca mesaj de alianta in-
era corpul, adica partea volatila. Prezenta sulfului 1i da metalului pro- tre divin $i uman, de centurile $i valurile Afroditei, ale lui Iris $i ale
prietatile chimice, iar mercurul, pe cele fizice. lui Demeter etc.
Vorbim la trecut pentru ca acestea sunt teorii din trecut, de$i, cu tot Banderola $i inscriptia alcatuiesc impreuna o filactera64 . Tot astfel
progresul $tiintei, ele nu $i-au pierdut din valoare. Reamintim ca. sulful, numesc arheologii rulourile infa$urate $i prinse la capete, $i impodo-
mercurul $i sarea sunt, pentru initiati, ,principii", $i nu elemente chimice. bite cu inscrisuri.

41
JULES BOUCHER SIMBO LURILE FRANCMASON ERIEI

Cele doua cuvinte ,Veghe ~i Perseverenta" se pot traduce, daca dar mai ales de catre natura vie, in coconul crisalidei ce se va meta-
luarn in seama etimologia, prin: ,Sa veghezi cu stra~nicie''. morfoza intr-un minunat fluture (transmutatia - n.tr.).
Este un indernn pentru viitorul mason sa fie, incepind din acel mo-
ment, mereu In garda ~i sa cerceteze cu de-amanuntul simbolurile
Cele trei intrebari
pentru a gasi cat mai multe dintre sensurile lor. Dar el nu va putea cu-
prinde intregul cu mintea decat cu rabdare ~i cu perseverenta. Odinioara, candidatul trebuia sa raspunda la trei intrebari: ,Ce-i
datoreaza omullui Durnnezeu?", ,Ce i~i datoreaza omullui insu~i?",
,Ce datoreaza omul semenilor sai?"66
Oasele, craniul, coasa ~i clepsidra Mai recent, masoneria a facut, dupa parerea noastra, o dubla eroare:
Toate aceste simboluri lugubre pe care le gasim frecvent in mediul a suprimat Intrebarea privind indatoririle fata de Durnnezeu ~i a inlo-
monahal fac de fapt trimitere la Saturn ~i la plumb, ca metal. Ele sem- cuit-o cu intrebarea mult mai restrictiva privind datoria fata de patrie.
Fiind universala sau, mai bine spus, ecumenica, adica raspandita pe
nifica moartea
. ,profanului", care va rena~te intru spirit: transmutatia
...
toata fata parnantului pentru a-i infrati pe oameni, masoneria nu are a
plumbului ordinar in aur pur.
se preocupa de ,patrii". Patria masonului este intreg pamantul, toata
Nu e vorba de a-i produce spaim/1 ,profanului", ci de a-i arata cum
specia omului ~i nu numai locul unde s-a nascut ori comunitatea in
sa lepede ,omul eel vechi" pentru a-~i prega.!i o noua na~tere. Cand va
care se dezvolta.
ie~i din ,mormantul" camerei de chibzuinta (care, in alchimie, repre-
Trebuie sa avem curajul sa recunoa~tem ca masoneria a cedat in
zinta ,putrefactia"), el va fi pregatit sa inceapa seria transmutatiilor pe
unele Obediente ipocriziei terminologice care corupe ~i saraceste inte-
care o reprezinta initierea lui in francmasonerie. ligenta omului modem si L-a inlocuit pe Dumnezeu prin expresia
V.I.T.Ft.I.O.~.
,Marele Arhitect al U ni versului".
~i totusi, cele trei intrebari cer raspuns:
Literele acestui cuvant, folosit ca deviza de rosacrucieni, insernnau: Omul datoreaza lui Dumnezeu faptul c/1 exista. Ce atitudine se cu-
, Visita Interiora Terrae, Rectificandoque, Invenies Occultum vine sa ia? E nevoie, oare, pentru asta, ca omul sa-i consacre un cult ex-
Lapidem." (Calatore~te In maruntaiele Pamantului ~i, purificand, vei clusiv?67 Francmasonullasa acest fel de idolatrie in seama celor care se
gasi Piatra Tainuita). Este un indemn ca, retras In singuratate ~i in cred indreptatiti sao practice. In ceea ee-l prive~te, masonul afirma im-
meditatie, omul sa i~i caute eul profund care nu este altceva decat su- preuna cu Louis Claude de Saint-Martin68ca omul insu~i este adevara-
fletul insu~i. tul Templu, ca are in el tortele, preotul, smirna, tarnaia, altarul si focul.
Cand este scris VITRIOLVM, ultimele doua litere provin din Veram Cultele nu trebuie confundate cu riturile. Riturile sunt necesare nu
· Medicinam, adevarata tarnaduire65. numai pentru a crea o anumita atmosfera, ci pentru a produce o im-
pregnare a subconstientului care capata astfel puterea de-a transforma
* direct realul.
Cel mai probabil este ca semnificatia simbolica a camerei de chibzu- Omul i~i datoreaza lui insu~i, ~i mai presus de orice, sinceritate.
inta provine din , filosofia hermetica" ~i din alchimie. Ea evoca prima E mai greu de facut decat s-ar parea. Omului ii place sa aiba mai multe
etapa a Marii Opere, stadiul ,putrefactiei", produse nu doar in oul filo- fete; ca un actor in stare sa joace o multirne de roluri, el are o atitudine
sofic creat artificial de catre om (atanorul, retorta achimistului - n.tr.), diferita fata de persoanele cu care vine in contact. Unii ajung sa nu
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

mai inteleaga simplitatea; sunt prizonierii lumii iluzorii pe care ei in- Impreuna cu testamentul sau si acest juramant, ambele reprezen-
sisi au creat-o integral. Sinceritatea care, implicit, i se cere candidatu- tand texte scrise de mana sa, va fi incredintat, mai tarziu, focului.
lui, il obliga sa se arate asa cum este el69 , ca o conditie primordiala
care valideaza sau nu initierea.
,Ce datoreaza omul semenilor sfli?" Raspunsul la aceasta a treia in- 2.METALELE
trebare pare mai usor. ~i totusi, altruismul implicat aici se cere nuantat.
Masonul are datorii certe fata de el insusi, dar mai are si altele, chiar La iesirea din camera de chibzuinta, ,profanul" este ,lipsit de meta-
mai stringente, fata de ceilalti. El trebuie sa deprinda cu-adevarat bine lele sale"; adica, este rugat sa predea unui frate monedele si banii de har-
mrumirea mistriei; si nu-i va fi usor! EI trebuie sa arate celorlalti ,bu- tie, bijuteriile si orice alte obiecte din metal pe care le mai are asupra sa.
navointa" fara ca, totusi, sa se lase invins de slabiciunea de-a ierta se- Intr-o explicatie simpla si sumara, Gedalge70 afmna ca ,lipsirea de
menilor orice fel de greseala. metale are ca scop eliberarea candidatului si atentionarea lui ca totul se
plateste in aceasta lume; nu poti spera sa primesti fara ada". Mai sim-
bolizeaza si ,renuntarea la ideile preconcepute: profanul trebuie sa se
Testamentul straduiasca sa judece cu min tea proprie si sa renunte la gandurile cele
mai dragi lui pana acum".
In Ritualul Ucenicului Mason, Ragon nu mentioneaza testamentul;
In ceea ce priveste sensu! propriu pe care il are in masonerie cu-
enumera doar cele trei intrebari.
vantul ,metalele", il vom cita pe Leadbeater71 :
Plantagenet considera ca redactarea raspunsurilor la cele trei intre- ,Candidatul se vede lipsit de toate metalele sale deoarece acestea
bari constituie, de fapt, testamentul; in Cartea Ucenicului, Wirth spune ar putea stanjeni circulatia curentilor magnetici. In toate timpurile a
si el acelasi lucru. fost acordata o importanta capitala acestei etape a pregatirii candidatu-
Insa textul ritualului lasa sa se inteleaga ca testamentul ii este cerut lui in vederea initierii. In masoneria mixta, vigilenta ofiterilor trebuie
dupa ce a raspuns in scris intrebarilor. Sa fie, oare, vreo inovatie mo- sa fie chiar mai mare decat cea socotita necesara in masoneria mascu-
dema? Suntem de parere ca nu. lina deoarece, cu toate complicatiile pe care le are tinuta feminina, in-
Viitorul initiat va muri pentru viata profana; pare deci foarte firesc calcarea regulamentului ar putea trece lesne neobservata. Folosirea
sa i se ceara ,sa-si faca testamentul". Sa precizam ca, prin urmare, este acelor de par ar trebui, bineinteles, interzisa cu desavarsire; aceeasi
vorba de un testament spiritual, ceea ce ll deosebeste pe candidat de precautie trebuie aplicata in cazul agrafelor si al nasturilor, precum si
majoritatea profanilor, care inteleg testamentul ca pe un act adresat in privinta jartierelor. Fratii n ostri indieni sa fie atenti la broderiile in
unora ca ei, un soi de ,mireni" (un act de drept civil). aur si argint ale vesmintelor lor traditionale si la sariurile femeilor. Am
,Testament" vine din latinescul testari cu sensu! de ,a depune mar- auzit din partea femeilor argumente sentimentale impotriva lipsirii de
turie". Profanul trebuie deci sa-si mtnturiseasca in scris profesiunea de verighete si cred ca in Indii exista dificultati similare in ceea ce pri-
credinta, programul de idei dupa care se calauzeste. Astfel, el se anga- veste bratarile si podoabele surorilor noastre.
jeaza anticipat. Am cunoscut cazul unui barbat care, din nebagare de seama, a pas-
Testamentul este olograf. trat pe parcursul intregii ceremonii o amuleta cusuta in captuseala
Inca o observatie: ar trebui sa i se ceara profanului sa copieze cu unuia dintre vesmintele sale. Dandu-si seama abia la sfarsit, ceremonia
mana lui si textul juramantului pe care-Iva rosti Ia initiere. a trebuit, fireste, sa fie reluata.

44 45
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

E de prisos sa mai spunem ca trebuie sa fun atenti la ochelari ~i la eliberare a omului este inaltarea in spirit: astfel, candidatul capata acea
pince-nez. Admitem totu~i ca lucrarile dentare nu prezinta nici un in- ,puritate" ~i ,goliciune" despre care vorbesc evangheliile.
convenient pentru ca ele sunt parte integranta a persoanei. Candidatului i se mai iau ~i armele pe care le are asupra sa, fie ca
Motivul unei interdictii atat de stricte ar fi, dupa unii autori, impre- sunt de aparare, de atac, ori un insemn al functiei, deoarece armele re-
sia ca metalele sun,t, pana la un punct, impure, iar originile acestei prezinta inregimentarea lui in lupta din lumea profana.
practici se afla probabilla inceputurile istoriei cand, pentru sacrificii Numai lipsirea de metale il aduce pe noul initiat la conditia de pia-
sau circumcizii, nu putea fi folosit decat cutitul din piatra.." tra bruta. Tocmai lipsirea de metale, atat de specifice civilizatiei cu tot
In masonerie, cuvintul ,,metalele" are, pe langa sensu! propriu, ~i unul ce a adus ea inautentic pentru om, este aceea care, sirnbolic, il intoarce
figurat: renuntarea voluntara la orice patima in momentul intrarii in loja.. la starea naturala.

*
0 analiza a initierii masonice se poate face din doua. puncte de ve- 3. PREGATIREA FIZICA A CANDIDATULUI
dere: hermetic ~i magic.
Din perspectiva h~etica, profanul trebuie sa fie pur pentru ca el Dupa ce a fost lipsit de ,metalele" sale, candidatul i~i lasa o parte
reprezinta prima materia, ,materia prima a inteleptilor"; in al doilea din ve$minte. El se prezinta astfel:
caz, profanul trebuie sa fie pur pentru a inlesni actul de magie, adica
nimic sa. nu poata tulbura influxurile in mijlocul carora se afla. Partea stanga a pieptului ~i bratul din aceea~i parte - descoperite,
Pulpa ~i genunchiul drept - dezgolite,
In traditia hermetica ce integreaza alchimia $i astrologia, fiecare Piciorul stang - descaltat.
dintre cele $apte me tale72 corespunde unei planete $i, fiecareia, i se
asociaza unul dintre cele ~apte pacate capitale: Plantagenet1 5 crede ca ,detaliile acestei pregatiri, nu numai ca il
pot face pe candidat sa se simta lezat in demnitatea lui de om, dar
Aur ........... .. . . So are Trufie ii pot da sentimentul ca. poate parea lesne ridicol oricarei asis-
Argint .. . ...... . .. . Luna Tranda.vie tente". De buna seama, autorul a inteles semnificatia straveche a
Fier . . .... . ....... . Marte Furie acestei aparente injosiri de~i spune in continuare: ,Tinand seama de
Mercur .. . ........ . Mercur ......... . Pizma. mentalitatea moderna, ar fi poate mai bine sa se renunte la acest
Cositor . .... . ..... . Jupiter ......... . Utcomie obicei care risca sa reduca valoarea reala a ceremoniei de admitere
Arama ... ... . ..... . Venus .......... . Preacurvie in masonerie"76.
Plumb ... . ........ . Saturn ......... . Avaritie Pentru Oswald Wirth, mai aplicat la simboluri ~i la profunzimea
Desfacerea unui astfel de tip de legaturi intre sirnboluri este ceruta gandirii initiatice, ,regiunea inimii este descoperita ca semn al sinceri-
candidatului73 cand e lipsit de metale pentru a prirni initierea. La pro- tatii absolute a candidatului; genunchiul dezvelit inseamna ca, incli-
priu, dar ~i la figurat. I se cere sa-~i stapaneasca toate patirnile, in primul nandM-se, neofitul intra in legatura directa cu pamantul sfintit, calcat,
rand pe cele generate de proprietate, putere ~i orgoliu, pasiuni inerente prin acela~i gest, de piciorul descaltat" 77 •
majoritatii oamenilor (chiar daca se manifesta cu intensitate diferita). Tot Wirth mai spune: ,De ce oare piciorul celalalt ramane incaltat?
Lipsirea candidatului de moneda metalica reprezinta indepartarea E neaparat sa ~chiopatezi cand faci primii pa~i spre initiere? Misterul
lui de eel mai mare corupator de con~tiinte 74 . Este cea mai convinga- planeaza asupra acestui detaliu din ritual. Para. sa-$i fi pierdut una dintre
toare dovada a renuntarii la bunuri materiale. Ea arata ca adevarata sandale, Iason n-ar fi ajuns niciodata sa porneasca in cautarea U.nii de
JULES BOU CHER SIMBOLURILE FRANCMASONE RIEI

Aur7B ( ••• ) Eliphas Levi sugereaza ca pregatirea fizica a candidatului ar Taur Gat . . . . . . . . . . . . Venus . . . . . . . . Luna in exaltare
urmari sa-l invete sa tina cont de alternanta actiunilor magice. OricArui Gemeni . . . . . . . . Brat . . . . . . . . . . . . Mercur
curent pozitiv ii raspunde, intr-un chip ocult, un contracurent negativ; Leu . . . . . . . . . . . . Inima . . . . . . . . . . Soare
cand profanul se lanseaza in actiune, trece de cele mai multe ori cu ve- Capricorn . . . . . . . Genunchi . . . . . . . Saturn Marte in exaltare
derea ca producerea unei contrareactii este inevitabila; initiatul este Varsator . . . . . . . . Pulpa . . . . . . . . . . Saturn
ins a prevenit. E de luat aminte Ia aceste lucruri". Pe$ti . . . . . . . . . . . Picior . . . . . . . . . . Jupiter Venus in exaltare
~i Oswald Wirth tace, lasand continuarea pe seama initiatului.
Gedalge explica pregatirea fizica a candidatului facand apella sim- Din tabel reiese ca. Marte, nu numai ca este prezent, dar este chiar
bolurile astrologiei 79; ea observa o legatura intre pArtile dezgolite ale in exaltare $i ne aflam in prezenta a sapte planete, iar Venus $i Saturn
candidatului $i semnele zodiacale80 : apar de cate doua ori.
,Partile dezgolite ale corpului candidatului: gatul, umarul, bratul Nu am dorit sa contest interpretarea prin astrologie a simbolurilor
stang, inima, genunchiul $i pulpa dreapta, piciorul stang sunt: Taurul, initierii caci simbolurile sunt universale; am vrut doar sa atentionez
Gemenii (aspect pasiv), Leul, Capricornul, Varsatorul (aspect activ) asupra interpretarilor prin care simbolurile sunt fortate sa se ,adap-
$i Pe$tii. ~ teze" Ia convingeri prealabile.
Aplicand astrologia la functionarea corpului omenesc~ Taurul este *
simbolul muncii, al perseverentei $i al dezinteresarii; mai este $i em- lnfati$arii candidatului pregatit pentru initiere i se da urmatoarea
blema supunerii $i a fortei. Aceste atribute ale Taurului sunt confir- interpretare esoterica:
mate prin devotamentul $i dragostea frateasca a Pe$tilor (de asta data 1. Inima la vedere - onestitate $i franchete;
sub aspect pasiv). Dimpotriva, primele doua semne din partea drepta 2. Genunchiul dezvelit - sentimentele smerite;
a corpului, Capricornul $i Varsatorul (genunchiul $i gamba) sunt ac- 3. Piciorul drept desca.J.tat- respect pentru locul sacru.
tive; din punct de vedere astrologic ele reprezinta punerea in serviciul Observam insa ca. astfel pregatit fizic (,nici imbracat, nici dezbra-
intregii umanitati. Leul (inima) se manifesta in Iubirea Absoluta, cat, ci intr-o stare decenta $i lipsit de metale" cum spun ritualurile
creatoare a Armoniei Universale. Jar semnul Gemenilor, sub aspectul masonice), candidatul este scos din cotidian, silit sa se inhibe $i sa
sau spiritual, completeaza ansamblul acestor simboluri $i contrabalan- fie retinut.
seaza semnele zodiacale cu vocatie altruista. Este ratiunea care cum- Adeva.rul este insa ca, inainte de a fi admis in misterele masoneriei:
pane$te simturile. 1. Candidatului i se atrage atentia asuprainimii, considerata centrul
Vom remarca prezenta a $ase planete in semnele studiate: Venus, sentimentelor, cu scopul de a-1 avertiza ca nu trebuie sa. se lase condus
Luna (Taurul, gatul), Mercur (Gemenii, umArul), Soarele (Leul, inima), de ele cum prea U$Or se lasa antrenati majoritatea oamenilor.
Saturn (Capricorn, genunchi $i Varsator, gamba), Jupiter, Venus (Pe$tii, \ 2. Genunchiul drept atinge pamantul la executarea gestului de su-
picioarele). Se observa ca. Venus apare de doua ori, ca pentru a intari pu)1ere. El este dezvelit pentru a-1 sensibiliza pe candidat sa fie atent
simbolul atractiei $i al iubirii atotcuprinzatoare. Este insa absent Marte, cui $i in ce conditii datoreaza supunere.
simbol al fortei brutale $i al violentei". 3. De$i se spune: ,cu stangul inainte, mar$!", piciorul stang descal-
Insa Gedalge pare a tine seama de planete atat in domiciliu, cat $i tat al candidatului face pornirea de pe loc nesigura; mersul fiindu-i im-
in exaltare. Daca acceptam corepondentele zodiacale ale autoarei, piedicat, else vede obligat sa se sprijine mai puternic pe piciorul drept,
atunci putem aprofunda aspectul exaltarii in tabelul urmator: pe partea activa, pe ratiune, $i nu pe sentimente.

40
JULES BOUCHER SIMBOLU RILE FRANCMASONERIEI

Oricat s-ar crede ca pregatirea candidatului ar fi injositoare, ea tre- ajunge astfel sa fie marcat de conceptii de tot felul, dar care nu sunt
buie urmata cu strictete. In veacul XX, ritul francez a suprimat-o, si alegerea lui ci rezultatul influentei mediului social in care s-a nimerit.
aceasta concesie fllcutll ,profanului" poate anunta altele care, la limita, Initierea conduce la Iluminare. Sa nu ne ferim sa folosim acest
ar putea duce la desflintarea oricarui ritual, deci la inlaturarea caracte- cuvant, chiar daca pe unii ii face sa zambeasca ironic. Iluminat nu
rului initiatic al masoneriei. inseamna ,,aerian", ,traitor in lumea lui", ci ,,atins de o lumina spiri-
tualll" (,s!lrac cu duhul" in sensu! evangheliilor, adica gata pentru
* Imp!lratia Cerurilor).
Pregatirea candidatului include si funia innodata in jurul gatului Initierea masonica urmareste tocmai iluminarea catre care tind, de
(,latul") . Ea simbolizeaza tot ceea ee-l mai leaga pe profan de lumea altfel, toate formele de initiere, rituale sau nu.
de care se desparte. lata cum, asa sirnplu si elementar, simbolul banderolei se dove-
,Condusa numai de instinctul pentru simetrie, spune Oswald Wirth8 1, deste a fi unul dintre cele mai profunde din intreaga masonerie.
masoneria anglo-saxona a exagerat impunand candidatului la gradul al Daca este fiu de mason82, candidatul este admis la probele initia-
doilea o pregatire similara celei prin care trece profanul pentru a fi ad- tice avand capul acoperit cu un val negru transparent pentru ca, in ca-
mis in loja. La gr~dul al doilea, ritualul prescria sa se procedeze in- zullui, masoneria nu este o necunoscuta, si el nu vine in loja direct din
vers, dezgolindu-se de aceasta data bratul stang dimpreuna cu partea lumea profana.
dreapta a pieptului si genunchiul drept, iar papucul sa se afle in picio-
rul stang, nu in eel drept. Masonii americani dau o importanta speciala
latului pe care-1 infasoara de doua ori peste bratul drept al viitoarei 5. CELE TREI CALATORII ~I CELE PATRU ELEMENTE
calfe, la nivelul bicepsului. 0 centura tripla de funii facuta lat se in-
cinge la soldul viitorului maestru. Toate aceste detalii nu au insa nimic RagonB3 sustine ca ,in vechime, candidatul efectua caHitoriile sirn-
initiatic, flind rodul celei mai arbitrare fantezii." bolice in subterane, si nu in templu. La capatul acestora, el gasea o in-
scriptie: «Oricine va fi facut aceste caHitorii, singur si netemator, va fi
purificat prin foe, aptl si aer. Pentru a-si fi invins spaima de moarte,
4. LEGAREA OCHILOR pentru a-si fi pregatit sufletul sa primeasca lumina, el va avea dreptul
sa iasa din maruntaiele pamiintului si sa ia parte la descoperirea mari-
Pregatirea candidatului mai presupune si legarea ochilor cu o ban- lor mistere».
derola care i se dezleaga atunci cand ,primeste Lumina". In lipsa curajului de a merge mai departe, candidatul avea dreptul
Dezlegarea banderolei are rolul sa-l faca pe candidat sa resimta sa se intoarca pe urmele propriilor pasi".
,socul initiatic". Uneori, insa, din pacate, ochii spirituali ai candidatu- \ P!icat insa ca Ragon nu da nici o referinta asupra faimoasei inscriptii
lui continua sa ramana legati. cit~te. E desigur plauzibil ca, inca din Antichitate, initierea presupunea
Impiedicat sa vada pe parcursul initierii sale, candidatul isi ascute parcursuri rituale (calatorii) si probe simbolice; dar, cu toata literatura
celelalte simturi, mai ales auzul. In masonerie, aceasta inseamna ca, asupra acestor ,rnistere", cunoastem prea putin pe aceasta tema.
daca nu ~tie sa vadtl, profanul apleaca prea des urechea la zgomotullu- Vedem insa autori care se dedau unor fantezii ridicole si descriu in
mii schimbatoare si la parerile altora. Mai mult: pentru ca are nevoie amanunt o initiere pretins ,egipteana" despre care, in realitate, nu se
de calauza, primeste cu nesocotinta prima mana care i se intinde; omul stie nimic precis, si din care abia s-a pastrat imaginea catorva scene. 84

51
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

De aceea ne vom feri sa vorbim despre o legatura verificata intre Pentru a reda candidatului increderea, el este trecut prin proba apei .
initierea masonica ~i aceea in misterele Antichitatii. Cu toate acestea, Este un fel de botez filosofic menit sa indeparteze impurita.tile fiintei.
legatura este incontestabila ~i u~or de observat in tot ce ~tim despre Dupa zgomotul asurzitor din prima calatorie, se aude acum un zan-
misterele lui Bacchus, ale lui Mithra ~i Demeter, ale lui Cybele (sau ganit de arme, simbol alluptelor pe care omul este silit sa le poarte in-
,Buna Zeita"). Putem constata o asemanare, atata doar ca toate probele continuu.
Ia care era supus candidatul, odinioara fizice ~i reale, au devenit, in Pentru a o putea insa intalni pe Regina Infernului, adica adevarul
masoneria de astazi, pur simbolice. ascuns in el insu~i. initiatul trebuie sa treaca prin trei cercuri de foe.
Cele mai vechi ritualuri masonice stau marturie despre practica pu- Aceasta este proba fo cului. Pa~ind ferm, impasibil, candidatul va
rificarii prin cele patru elemente, rama~ita, probabil, a unei reprezen- ajunge cu bine la tinta stradaniilor sale numai dupa ce va fi fost de trei
tari totemice asupra dezvoltarii vietii cu ajutorul ~i prin aceste entitati ori invelit cu o mantie de flacari. Cat timp merge, nu intampina nici un
cosmologice primordiale. obstacol ~i nu aude nici un zgomot. Initiaul sta in mijlocul flacarilor
Primul element cosmologic este Pamantul, taramul subteran in care (patirnile care-1 asediaza) fara a fi atins ci doar straMtut de caldura lor
se dezvolta germenele, samanta. Pamantul este reprezentat prin camera imblanzita, binefacatoare".
de chibzuinta in c~re candidatul sta inchis o vreme. Aceasta interpretare a calatoriilor initiatice de la gradul intai este
Urmatoarele elemente Aerul, Apa ~i Focul implica din partea can- comuna autorilor masonici ale caror comentarii au mereu tendinta de a
didatului cate 0 cautare, cate 0 calatorie simbolica insotita de , probe", se orienta, nu fara ecou, spre concluzii morale.
de incercari in fata necunoscutului. Comentatorii clasici ai initierii masonice mai fac legatura intre cele
lata explicatia lui Ragon 85 : ,Cele trei calatorii simbolizeaza felul in patru elemente cosmologice ~i varstele omului: copilaria, adolescenta,
care filosofii Antichitatii, intemeietori de mistere, dobandeau cuno~­ maturitatea ~i batranetea. La fel, cu punctele cardinale, cele patru ano-
tinte noi . Numarul trei reprezenta pentru ei tinuturile in care ~tiintele timpuri, cu varstele omenirii: varsta de aur, de argint, de bronz ~i de fier
au fost cultivate la incepuri; intr-acolo se indreptau, pentru ale studia, etc. Toate aceste comparatii sunt insa indeajuns de banale ~i nu ajuta cu
intelepti din toate zarile. Tinuturile carora le era harazita cunoa~terea nimic interpretarii de adancime, au ten tic traditionale, a simbolurilor. 87
primordiala erau Persia, Fenicia ~i Egiptul. Purificarile repetate pe Scriitorii masoni se pierd in explicatii deoarece majoritatea sunt
parcursul calatoriilor initiatice reamintesc omului ca nu este niciodata prada unei confuzii: au in vedere filosofia, religia ~i initierea ~i vor sa le
indeajuns de pur pentru a patrunde in templul intelepciunii". explice, pe fiecare, prin celelalte doua. Desigur, in interiorul fiecarui do-
Prin astfel de comentarii, Ragon nu da, desigur, nici o explicatie meniu sunt posibile comparatii ~i confruntari, insa domenii diferite nu se
valabila in plan istoric. pot explica unul prin altul, neavand nici aceea~i structura, nici acela~i
lata cum intelege Wirth86 cele trei calatorii simbolice: limbaj; rezultatul unor astfel de incercari vade~te o penibila incoerenta.
, Prima calatorie initiatica este asemenea vietii omului pe pamant. Filosofia se adreseaza mintii; religia, inirnii; initierea dezagazuie~te
Tumultul patimilor, ciocnirea diferitelor interese, dificultatea de a trece su.f].etul, mintea ~i inima deopotriva, partea spirituala a fiintei. Initierea
la fapte, piedicile tot mai numeroase ridicate in cale de catre du~mani treze~te in om viata cea adevarata pentru a se integra inse~i Vietii. Ini-
nerabdatori ~i inclinati sa zadarniceasca eforturile, toate acestea sunt tierea da acces la sensul metafizic eel mai inalt al Vietii, Ia realitatea ei
reprezentate prin lipsa de noima a drumului pe care candidatul il transcendenta.
parcurge bajbaind ca orbii (e legat la ochi - n.tr.) ~i prin zgomotul Se admite indeob$te ca omul nu are doar un trup $i un sulfet, ci
stamit in jurul lui. patru parti distincte care, in limba latina, erau denumite: Spiritus,
JULES BOUCHER SIMBOLURI LE FRANCMASONERIEI

Animus, Mens, Corpus. Le vom asocia, in ordine, cu Focul, Apa , Pitagora, pentru care Tetractys era sacru, folo- 0 Foe
0 0 Aer
Aerul, Pamantul. seau formula: ,Jur pe acela care a dezvaluit
0 0 0 Apa
Obtinem astfel un tabel complet al corespondentelor intre initiere, sufletului nostru Tetractys-ul, avand in el iz-
o o o o Pamant
religie, filosofie si viata materialll: vorul ~i radacina naturii eteme".
Luat ca atare, Tetractys-ul este o sinteza a tot ce se ~tie despre lu-
FOC . . . . . . . . . . . . SPIRITUS (Spirit/Duh) . . . . . INITIERE
AP A . . . . . . . . . . . . ANIMUS (Suflet) . . . . . . . . . . CREDINTA
mea creata:
1. Duhul/Spiritul care creeaza.
AER . . . . . . . . . . . . MENS (Minte) . . . . . . . . . . . . CUNOA~TERE
2. Materia.
P AMANT . . . . . . . . CORPUS (Trup) . . . . . . . . . . . VIATA MATERIALA
3. Insotirea Spiritului cu Materia.
Recunoa~tem aici fundamentele astrologiei traditionale: elementului 4. Lumea creata.
Foe li corespund ardoarea ~i entuziasmul; elementului Apa, sensibilita- Din aceasta perspectiva, candidatul nu savar~e~te trei, ci patru cala-
tea ~i emotia; elementului Aer, facultatile intelectuale; elementului torii sirnbolice. Prima il duce de la camera de chibzuinta la poarta tem-
Pamant, aspectele materiale. 88 plului. Ajuns aici, e ste ca si cum s-ar na~te pentru a doua oarlt . Dar,
Majoptatea religijlor confera. credincio~ilor prima lor initiere sub ie$ind din templu, va putea el oare sa fructifice aceasta a doua sa na~­
forma purificatorului ,botez cu apa". tere sirnbolica? Doar vointa lui sincera poate raspunde.
Evanghelia dupa loan (I, 32-33) gra.ie~te: ,Am va.zut Duhul cobo- Ar fi bine sa-~i aminteasca atunci deviza:
randu-Se din cer ca un porumbel ~i a ramas peste EL ~i eu nu-L cuno~­
SA ~Til, SA VREI, SA CUTEZI, SA TACI
team pe EL, dar Cel ce rn-a trimis sa botez cu apa., Acela mi-a zis:
Peste Care vei vedea Duhul coborandu-Se ~i ramanand peste El, Acela La initierile din Antichitate, aceasta deviza era inscrisa pe soclul de
este Cel ce boteaza cu Duh Sfant". granit al Sfinxului Tetramorf (cu patru chipuri): cu gheare de leu, aripi
Masoneria nu impune vreo dogma, nici religioasa., nici filosofica.. de vultur, trupul de taur ~i fata omeneasca. Aceasta trebuie sa fie de-
Ea ramane astfel fidela intentiei pe care initierea a avut-o dintotdeauna. viza masonului perfect89.
De ce ar interesa-o religiile ~i conceptiile filosofice de vreme ce ea se
situeaza deasupra ~i in afara lor?
In ritul scotian, la inceputul initierii in masonerie, candidatul iese
din Pamant. Apoi este, pe rand, purificat prin Aer, Apa ~i Foe. El se
elibereaza, in etape, de constrangerile vietii materiale, ale filosofiei
(datelor cunoa~terii) ~i ale credintei (dogmelor religioase), pentru a
ajunge, intr-un sfar~it, la esenta initierii, la , marea trecere" contopi-
toare cu Fiinta Unica $i Suprema.
In ritul francez, candidatul este supus unei triple purificari prin Fig. 30. - Sfmxul Tetramorf (profil)
Apa, unei duble purificari prin Aer ~i unei purificari unice prin Foe.
Implicit, inseamna ca Pamantului nu-i poate fi asociat dedit numarul Adica sa stii cu mintea omului, sa vrei cu ardoarea leului, sa cutezi
patru. Se realizeaza astfel conceptul de Tetractys allui Pitagora. cu indra.zneala vulturului ~i sa taci cu puterea de-a indura a taurului.
Tetractys-ul, care nu trebuie confundat cu numarul patru, este seria Numai printr-un act de abnegatie absoluta al vointei sale va putea
primelor patru numere a ca.ror suma este egala cu zece. Adeptii lui profanul de pan a mai ieri sa. fie ,de doua ori nascut", adica sa fie

55
JU LES BOUC HER SIMBOLURILE FRANCMASO NERIEI

Duh prin care o noua viata va dezvalui comoara unei noi serii de Un comentariu la Noul Testament datorat canonicului Crampon91
bogatii spirituale. spune: , Cele patru animale (literal, fiinte cu suflet, in sensul eel mai
Este nevoie atunci sa ajungi pur ~i simplu la esential. Sa ne amin- larg al cuvantului) sunt reprezentarea ideala a oricarei entitati create cu
tim cuvintele lui Isus (Matei XVIII: 3-4): , Adevarat zic voua: de nu suflet. Oricare dintre acestea este asemenea uneia dintre cele patru en-
va veti intoarce ~i nu veti fi precum pruncii, nu veti intra in imparatia titati insufletite care, astfel, pot fi privite, pe drept cuvant, ca fti.nte inau-
cerurilor. Deci, cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este gurale pentru clasa respectiva de fiinte".
mai mare in imparatia cerurilor". Paul Carton92 explica semnificatiile simbolice ale Tetramorfului,
Cu mare indreptatire, Oswald Wirth90 spunea, pe tema initierii ma- dupa cum urmeaza:
sonice: ,Poate ca probele masonice, a~a cum sunt ele puse in scena in ,Corpul de taur reprezinta materia corporala, nutritia abdominala,
loji, pot parea ridicole profanilor, ca orice act simbolic privit doar din limfa, inertia Apei, insu~irea de-a reconcilia contrarile, senzualitatea,
afara. Oridit de saraca ar putea fi dramatizarea lor din punct de vedere intr-un cuvant, temperamentullimfatic.
material, aceste probe fac aluzie, in continutullor tainic, la misterele Aripile de vultur sunt semn al fortei vitale, al nutritiei toracice, al
cele mai de nepatrpns ale traditiei initiatice. Numai acela care trece sangelui, mobilitatea Aerului, fiind asemenea pasiunilor duse la paro-
probele initiatice in spirit $i in adevllratullor con(inut devine un initiat xism, intr-un cuvant temperamentul sangvin.
autentic. Pe cand, eel care evita participarea in acest fel, rarnane profan Capul de om reprezinta duhul nematerial, centrul gandirii, cunoa~­
in pofida tuturor cuno~tintelor de care face caz". terea, cat ii este data omului pe Pamant, intr-un cuvant, temperamen-
tul coleric.
Labele ~i ghearele deJeu sunt asemeneaFocului devorator, vigoare
NotA asupra Sfinxului Tetramorl activa ~i energie unificatoare care transforma instinctele in acte ~i hota-
Tetramorful (gr. tetra, ,patru" ~i morphe, ,forma") este denumirea rari indraznete, cu intensitate mai mica sau mai mare, intr-un cuvant,
convenita pentru Sfmx (gr. sphigx, ,animal fantastic"). temperamentul melancolic.
In Biblie, el este mentionat de mai multe ori: Intelepciunea anticilor a extras din pilda Sfmxului cele patru reguli
In viziunea sa, Iezechiel (I: 5- 10) il descrie astfel: ..~i in mijloc am fundamentale ale comportamentului uman: sa cuno$ti pe masura inte-
ligentei omului, sa vrei cu forta Jeului, s/J. cutezi sau sa te inalti cu in-
vazut ceva ca patru fiare a caror inf3.ti~are semana chipului omenesc.
drazneala aripii de vultur, sa taci cu puterea ~i indarjirea taurului".
Fiecare din ele avea patru fete ~i patru aripi ( ... ) toate patru aveau cate
Paul Carton stabile~te corespondenta intre leu ~i Foe, intre vultur
o fata de om inainte, toate patru aveau cate o fata de leu la dreapta,
~i Aer, potrivindu-se traditiei, dar atribuie Apa taurului ~i Parnantul,
toate patru aveau cate o fata de taur la stanga $i mai aveau ~i cate o
omului, in timp ce astrologia considera Pamantul element defmitoriu
fata de vultur in spate". pent:J;u taur.
In Apocalipsa (IV: 6- 7) , Sf. loan descrie separat patru animale: ..~i
;Eliphas Levi93 face urmatoarele corespondente:
inaintea tronului, ca o mare de sticla asemenea cristalului. lar in mijlo-
cul tronului ~i imprejurul tronului, patru fiinte pline de ochi, dinainte VULTUR: Aer, inteligenta, spirit, suflet.
~i dinapoi. ~i fiinta cea dintai era asemenea leului, a doua fti.nta aseme- OM: Apa, cunoa~tere, viata, lumina.
nea vitelului, a treia fiinta avea fata ca de om, iar a patra fiinta era LEU: Foe, forta, actiune, mi~care.
asemena vulturului care zboara". TAUR: Pamant, munca, rezistenta, forma.
- - --

JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMASO NERIEI

Reluand informatia curenta privind corespondentele vulturului, le- Omul, Sfantului Matei;
ului ~i taurului, autorul se vede silit sa-i atribuie omului elementul Leul, Sfantului Marcu;
Apa, singurul care-a mai ramas. Taurul, Sfantului Luca;
Vulturul, Sfantului loan.

Iconografia cre~tina a folosit neincetat aceste sirnboluri. Alegerea a


fast explicata astfel:
Omul sau ingerul n reprezinta pe Arhanghelul Gabriel, anuntand
intruparea Mantuitorului printre oameni povestita mai cu seama in
Evanghelia dupa Matei.
Fig. 30 bis. Sfinxul Tetramorf (fata.) Vulturul e semnul inaripatei inspiratii a Evangheliei dupa loan.
Leul Sfantului Marcu este simbol al de~ertului in care, a~a cum sta
Cu toate acestea, Paul Carton pare sa fi avut dreptate cand Ii atribuia
scris in primul capitol al evangheliei sale. In de.sert, Botezatorul Dom-
omului Pamantul, daca tinem seama ~i de opinia lui Felix Lajard94 pri-
nului predica indemnand la cainta.
vind al doilea grad inttiatic mithriac, gradul de Bromius sau taur:
Taurul, animal ales deseori pentru sacrificiu in relatarile Vechiului
,Trebuia gasit un animal care, prin alcatuirea, naravuiil~ .si toate
Testament, aminte.ste pe profetul Zaharia caruia, In primul capitol al
datele existentei sale sa poata exprima ideea atribuita starii suflete~ti
Evangheliei dupa Luca, ingerulli anunta na.sterea lui loan Botezatorul.
asociate principiului umed. De ce vor fi ales inteleptii ~i preotii taurul?
In iconografia cre~tina, fiecare dintre cele patru vietuitoare i.si are,
Nu-mi dau seama. Toate cautarile mele n-au avut alt rezultat decat
constatarea ca documentele care m-ar fi putut ajuta sa aflu un raspuns langa Hristos, locul sau bine stabilit:
lipsesc cu desavar~ire. Dar, daca suntem atenti la alcatuirea ~i apucatu- Ingerul trebuie sa stea de-a dreapta, langa capul lui Hristos, iar vulturul
rile taurului, putem u~or recunoa~te ca, dupa vietuitoarele acvatice .si de-a stil.nga; la picioare, in aceea~i ordine, trebuie ~ezati leul ~i tauruJ95.
amfibii, acest patruped are tot ce trebuie pentru a exprirna felul In care
*
anticii gandeau principiul umed". Intr-a ampla disertatie, Dupuis96 cauta sa fixeze o corespondenta in-
,Prima fiinta ie.sita din mainile unei divinitati creatoare a lumii, tau- tre cele patru flare ale Apocalipsei .si patru semne fixe ale zodiacului:
rul, simbol al vietii, este numit cu un cuvant care Insearnna, In acela~i
,Cele patru semne fixe sau centre ale zodiacului erau, se spune,
timp, viata ~i taur. Ca urmare directa a unei invataturi care transrnitea ca
leul, taurul sau boul ceresc, omul cu urciorul sau varsatorul .si scorpio-
primele flinte vii se nascusera in apa, taurul este sirnbol al principiului
nul, inlocuit cu stralucitoarea stea a vulturului (Vega - n.tr.), lira care
umed, al puterii pasive de creatie sau al sexului feminin. Dar rolul sau
insote~te acest semn ~i ii determina mersul ascendent.
nu se opre~te aici: taurul mai simbolizeaza luna ~i marea matrice cos-
Cerul se sprijina pe aceste patru semne corespunzatoare celor patru
mica in care se zicea ca uneltele inefabile, adica ideile imuabile ema-
sec!oare ale circumferintei cere~ti: mijlocul cerului (miazaziua), asfinti-
nate de inteligenta unui zeu suprem, etem .si invizibil, ar fi imbracat o
tul, partea de jos a cerului (miazanoaptea) ~i orientul care formeaza un
forma materiala, accesibila sirnturilor." (Recherches sur Venus, p. 182)
fel de cruce cu varful la zenit, baza la nadir ~i cele doua brate care se
* Intind spre orient .si spre occident. Facand deci un tur al cerului, plecand
In Tratatul contra ereziilor, Sf. Irineu este eel care le atribuie, pentru din Inalt, (de la viirf), gasirn patru distante egale unde, la interval de .sase
prima oara, evangheli.stilor cele patru ,vietuitoare" dupa cum urmeaza: ore una de cealalta, aflam patru constelatii sau figuri: leul, taurul, ernul

59
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMASO NERIEI

si vulturul, astfel incat cele patru reprezenUui. impart balta cereasca si 2. Amara, in a doua faza: cum e viata initiatului, a celui care cauta,
zodiacul in patru parti egale". a celui mistuit de dorinta de ,a cunoaste" (gnoza- n.tr.).
3. Dulce, in faza a treia: cum e viata adeptului1oo, a celui care a ajuns,
in sfarsit, la impacarea pe care o aduce cu sine adevarata initiere101.
6. POTIRUL ~I LICOAREA AMARACIUNII Astfel, fiind pus sa soarba la propriu cele trei licori, candidatul va
fi instruit in chip simbolic in cele trei faze ale initierii. Nu putem de-
La un moment dat, pe parcursul initierii in primul grad, candidatul cat sa regretam saracia explicatiilor pe care le dau ritualurile despre
primeste o cupa in care lichidul, dulce la inceput, devine amar pentru a Potirul Amaraciunii, precum si faptul ca, in practica majoritatii loji-
redeveni dulce intr-un sfarsit. lor, prima si cea de-a treia licoare oferite candidatului nu sunt altceva
Potrivit lui Ragon 97 , noului initiat i se spune, dupa ceremonie: decat apa 102.
,Frate, bautura pe care ti-am dat-o este, prin gustul sau amar, un sim- lnsa ,licoarea cu gust schimbator" este turnata intr-o cupa, iar cupa
bol al supararilor vietii ~i al piedicilor pe care le-ai intampinat inainte este un simbol prezent in numeroase mituri si legende, mai ales in le-
de-a primi initierea, adica inainte ca adevarul vietii sa-ti fi fost dezva-
gendele din ciclul arthurian.
luit. Fieca aceasta b~utura sa-ti fie, precum Lethe, spre uitarea falselor
Legenda despre Graal, Greal sau Gral este bine-cunoscuta. Este po-
mvatarninte pe care le-ai prirnit cat te-ai aflat printre profl!fli. Cea de-a
tirul de care s-ar fi folosit lsus Ia Cina cea de Taina si in care Iosif din
doua bautura este neinceputa si ti s-a parut dulce. Precum licoarea
Arimateea a strans sangele care curgea din ranile Mantuitorului pe
Mnemosinei, fie-ti spre aducere aminte a intelepciunii pe care o vei
dobandi de acum inainte ca initiat". · cruce. Vasul, facut dintr-o singura piatra pretioasa, un urias sma-
Wirth98 se exprima diferit: ralcti03, avea insusiri miraculoase. Adus in vestul Europei si apoi pier-
,Odata ce a gustat amarul, eel drept inclina sa dispere, aflandu-se dut, cautarea sa este tema povestirilor despre Graal.
in primejdie sa cada rapus de nerecunostinta oamenilor. Pe initiat, Fulcanelli 104 afmna ca.: ,Graalul - de care multi se indoiesc astazi-
aceasta suprema incercare, nu-l gaseste insa nepregatit. Departe de-a este misterul eel mai inalt al misticii cavaleresti si al masoneriei, care
se lasa cople~it si fara sa refuze potirul fatal, el i1 prirneste hotarat sa-l i1 preia intr-o forma degenerata; este iradierea focului creator, ace!
soarba pana la capat. Deus absconditus din INRI gravat deasupra capului lui Isus rastignit.
In acest moment, licoarea intepatoare si fierbinte se preschimba ~i egiptenii cunosteau cupa divina: Serapis este adesea reprezentat
mtr-o bautura intaritoare. Initiatul bea din apele lui Lethe, uita insul- avand pe cap acelasi caus numit de egipteni Gardal. lntr-un astfel de
tele, uita suferinta si, continuand sa se dedice celorlalti, isi regaseste pe Gardal, preotii pastrau samanta focului m aterial, iar preotesele, focul
deplin pacea sufleteasca in mijlocul framantarilor vietii." ceresc al lui Ptah. Ori, acest Zeu-Foc, acest Zeu-lubire se intrupa in fi-
Acesti doi autori nu se pun de acord daca apele fluviului Lethe99 sunt ecare fiinta deoarece totul in univers isi are scanteia sa de viata.
dulci ori amare. Pentru Ragon, licoarea din Lethe este amara; pentru Wirth,
aceeasi licoare este dulce. Daca analogia rezista, atunci trebuie sa-i dam
\ Biseria Catolica ofera credinciosilor sai alimentul de impartasanie
in!f-un pocal numit Ciborium cape un legamant de dragoste cu aluzie la
drePtate lui Wirth; evident, amintirea unei bauturi amare (Mnemosina) e
Mielul sacrificat inca deJa inceputurile Jumii. Ciborium, Graal, precum
cu mult mai putemica decat a unui lichid fara gust (Lethe).
si vasele sacre din toate religiile reprezinta organul feminin al generarii
in ceremonialul initierii masonice, licoarea sorbita este: si corespund ,ceaunului" cosmogonic allui Platon, cupei lui Hermes si
1. Insipida, intr-o prima faza: cum e viata profanului inainte ca spi- a lui Solomon, urnei vechilor mistere. Gardalul egiptenilor este deci
ritul sa se fi trezit in el. Cheia Graalului, inceputul dezlegarii misterelor lui. E vorba, in fond,

/n
61
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMASON ERIEI

chiar de acelasi cuvant. Prin deformare, Gardal a devenit Gradal, apoi Soarele ii este tata, iar Luna, muma. Prin aerul miscandu-se, a fost
Graal. Sangele care clocoteste ill Sfanta Cupa este fermentatia mfocata el asezat in pantece. Pamantul i-a fost hrana si adapostul. Telema 108
a vietii ori acuplarea zamislitoare. Nu putem decat sa deplangem orbi- lumii universale, Tatal a toate a fost, de fapt, in toate acestea. Porta sau
rea celor care se mcapataneaza sa vada in acest simbol despuiat de puterea sa ramane nestirbita cata vreme nu se desface de pamant. Tu
toate valurile o profanare a diviniUttii. Painea si vinul jertfei mistice nu separa-vei, cat de usor, pamantul de foe, densul de subtil si el va urea
sunt altceva decat spiritul sau focul patrunzand in materie si care, prin din pamant si va cobori din ceruri, primind forta celor de sus (su-
unirea lor, a creat viata." perioare) si a celor de jos (inferioare). Vei stapani astfel asupra lumii si
Julius Evola 105 pare ca adauga acestor opinii: ,Cine ia in seama, in orice negura se va retrage din calea ta.
istoria Graalului, numai legenda crestina, folclorul celtic pagan ori Este forta in toata deplinatatea ei caci va dovedi orice lucru subtil
productia poetica a cavalerismului sublimat, nu-i va percepe decat la- si va strabate prin cele solide. Astfel a fost creata lumea. Pe aceasta
tura cea mai superficiala, intamplatoare si lipsita de semnificatie (... ). cale se va petrece miracolul participarii.
In literatura cavalereasca, Graalul este, la propriu, un obiect supranatu- lata de ce sunt numit Hermes Trismegistul (,de trei ori mare"- n.tr.),
ral, avand urmatoarele virtuti: el hrtme$te (da viata); lumineaza (ilumi- avand eu cele trei parti ale cunoasterii intregului.
narea sp!rituala); confera invincibilitate". Prin spusele mele, marturisesc Creatia."
In ritualul masonic, ar trebui folosita o eupa din crista! ~ri· din sticla 0 ilustrare a celor 13 versete ale Tablei de Smarald sapata intr-o
de culoare verde ca simbol al trecerii de la lumea profana la aceea a stanca se gaseste pe una dintre plansele din volumul Amphitheatrum
realitatilor transcendente. Licoarea dulce pe care o contine in a treia SapietiaeAetemae a iezuitului Khunrath (1610). In veacul al XV-lea,
faza a initierii este btwtura zeilor, datatoare de nemurire: este Am1ita Joannes Grasseus a scris, sub pseudonimul Hortulanus, un comentariu
sau Soma ill Vedele indiene; Haoma, 1n Persia; Ambrozia sau Necta- la acest text pe care J. Girard de Toumus 1-a tradus inMiroird'Alquimie,
rul, la greci; Vinul de impartasanie, la crestini 106. Paris, Sevestre, 1613 109.
La masoni, ritualul cupei marcheaza mcheierea probel or in vederea
initierii.
Nota referitoare Ia culoarea verde
Indata dupa ce ritualul cupei a fost savar$it, candidatul rosteste ju-
ramantul $i i se acorda lumina. Verdele este culoarea smaraldului si, prin urmare, aceea a Graalului.
Intr-o interpretare larg raspandita astazi, verdele este culoarea spe-
rantei. Au fost vremuri cand verdele-albastrui a fost totusi considerat o
Nota referitoare Ia Tabla de Smarald
culoare nefasta.
Textul Tablei de Smarald, bine cunoscut discipolilor lui Hermes, nu \ Verdele este asociat elementului Apa, asa cum rosul corespunde
. este poate familiar tuturor categoriilor de cititori 107. lata celebrul text: Foq.1lui, albastrul, aerului si negrul, Pamantului.
,Este cu totul adevarat, pe deplin sigur si cat se poate de autentic; ln raport cu cele trei regnuri, negrul ii corespunde celui mineral,
Tot ce e jos este ca si ceea ce e sus $i tot ce e sus este ca si ceea ce verdele, celui vegetal, si rosul, celui animal.
e jos; prin toate aceste lucruri se fac minunile unui s.i ngur lucru. -5i, Complementar rosului, verdele este, in magie, culoarea atribuita
cum toate lucrurile sunt si pureed din UNUL, prin mijlocirea lui UNU, planului ,astral", plan de trecere sau intermediar intre planul fizic si
toate pureed din acela, prin participare. celelalte planuri superioare.

63
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRA NCMASO NERIEI

Cupa Graalului capata semnificatia ,trecerii" tocmai fiindca e plina Blestemul specifica pedeapsa ori pedepsele consimtite in cazul
cu Apa care preia culoarea verde. nerespectarii promisiunii 112 .
Verdele este ~i culoarea corpurilor in dezagregare flind, prin aceasta, Juramantul este facut sa angajeze in chip definitiv pe eel care il
~i simbolul regenerarii, al implinirii sperantei in mantuire, in viata care roste~te sa-~i respecte promisiunea; acestuia ii va fi irnposibil sa revina
purcede din moarte. asupra promisiunii facute fara a fi considerat sperjur.
In povestirile populare, verdele era culoarea zanelor, a ursitoarelor Juramantul nu trebuie confundat cu un contract (un pact) 113 care nu
bune pe care, se spune, nu o ingaduiau muritorilor. este decat o intelegere prin bunavointa celor care o fac; facut de oa-
In ritualul catolic, culoarea verde este folosita din a doua pana meni, contractu! poate fi incalcat in cazul in care nu a fost respectata
intr-a ~asea duminica dupa Buna Vestire ~i in toate duminicile dupa vreuna dintre prevederile sale sau cand imprejurarile s-au schimbat, ori
Rusalii; adica in a~teptarea, cu speranta, a celor doua mari sarbatori, pactul nu a fost intarit printr-un juramant.
Craciunul ~i P~tele. Criticii masoneriei vorbesc de un pact, ~i nu de juramantul masonic
pentru ca, procedand a~a. vor sa sugereze cititorului apropierea de pac-
tul cu diavolul.
7. JURAMANTuL Abatele Ribet 114scrie ca: ,Un astfel de pact se incheie prin cuvinte
adresate demonului sau prin acceptarea unei formule propuse de insu~i
La primirea sa in fiecare grad, masonul presteaza cate u~ juramant. demonul, fie ca acesta apare oferindu-~i sprijinul, fie ca este chemat
Dar eel mai important este juramantul facut la initierea sa ca uce- (evocat) prin promisiuni ~i angajamente.
nic, atunci cand, din pro fan, devine francmason. El jura atunci de doua De regula, angajamentul nu ramane doar o vorba aruncata in vant;
ori: jura prima data pe ,cupa libatiunilor" ~i a doua oara, definitiv, el este scris, victirna il sernneaza, cu propriul sange chiar. Cel mai
dupa trecerea probelor initiatice. frecvent, intelegerea se incheie la provocarea ~i prin mijlocirea unor
Cum spune Ragon 110: ,Acesta nu este un juramant de forma, a~a intermediari malefici (vrajitori) care fac ~i primesc angajamente in nu-
cum se face in lumea profana: este vechi ~i sfant. El este rostit din mele lui Satan, inainte ca acesta sa fi catadicsit sa se arate ori sa-~i fi
adancul inimii, in absenta oricarei constrangeri. El este pronuntat cu confmnat implicarea. Mai ales in zilele noastre ini(ierea se sllvarseste
toata hotararea de catre un om care are inca ochii legati ~i se afla la eel mai adesea in sanul societll(ilor secrete, inso(iUJ. fiind de blesteme
ceas de cumpana. In misterele vechi, con~tiinta era deliberat incercata pe care conducatorii Je impun adep(ilor, momindu-i cu boga{ii si pla-
si impinsa la extrem pentru a fi intr-atat de marcata incat, de frica ame- ceri Jumesti".
nintarii cu pedepse prin chin ~i ucidere pentru sperjur, initiatul sa se In realitate, juramantul masonic se face fie cu invocarea Marelui
vada obligat sa-~i tina juramantul" 111 . Arhitect al Universului, fie a cartii Constitutiilor; cu promisiunea de a
Juramantul (lat. sacramentum, ,sfintit") caracterizeaza in toate so- \ nu dezvalui niciodata in intregime ritualul masonic cui nu ar fi in-
cietatile angajarea solernna ~i afirmarea persoanei. Un juramant va dreptatit sa-l cunoasca ~i cu acordul prealabil de a prirni o pedeapsa in
avea intotdeauna trei parti: invoca(ia, promisiunea ~i blestemul. caz de sperjur.
lf!vocatia garanteaza juramantul, adresata fiind unor puteri de te- Juramantul masonic este simplu, solemn ~i nu contine ceva care sa
mut, eel mai adesea divinitatii. infrico~eze. In Les Francs-Ma9ons ecrases (Amsterdam, 1747), abatele
Promisiunea este obiectul juramantului, exprimarea cea mai clara Larudan da drept exemplu un text de juramant masonic care este o
cu putinta a vointei de implicare a celui care jura. plasmuire a imaginatiei sale:

65
JULES BOUC HER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

,,Jur! Iar de nu-mi voi respecta cuvantul dat, rna oblig sa fiu pedep- Este transmutarea unui act material intr-unul spiritual, transferul aces-
sit: sa-mi fie arse buzele cu fierul inro~it, mana, sa-mi fie taiata ~i tui act dintr-un plan fizic 1n plan irnaterial.
lirnba smulsa; ca apoi, in orice loja a fratilor masoni, pe timpul intregii Dupa interpretarea clasica., juramantul scris, rostit si apoi ars, pre-
ceremonii de primire a candidatilor, trupul sa-mi fie atamat in ~treang supune participarea tuturor celor patru elemente cosmologice:
spre ve~nica mea ru~ine de-a fi fost perfid ~i spre teroarea celorlalti; la
sfar~itul adunarii, hoitul sa-mi fie dat focului, cenu~a sa. fie trimisa. Hartia, ca materie solida, este . . . . . . . . . . . . . . . Pa.mant
principalelor loji pentru ca vederea ei sa semene groaza printre frati, Cerneala, lichida, este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Apa
iar apoi sa fie aruncata. in patru vanturi; ~i astfel sa se pastreze cum- Rostirea cu voce tare se face prin . . . . . . . . . . . . Aer
plita amintire a tradarii mele. A~a sa.-mi ajute Durnnezeu ~i aceste Arderea se savarse~te prin . . . . . . . . . . . . . . . . . . Foe
preasfinte Evanghelii!"
Dupa. rostirea juramantului, candidatul, purificat astfel din nou prin
*
cele patru elemente, este apt sa. primeasca. initierea masonica.
La gradul de ucenic, primul juramant se roste~te cu Potirul Amara-
Yn transmiterea ritualurilor, traditia oculta se altereaza ~i devine tot
ciunii in mana stanga ~i cu dreapta pe inirna.. Cupa contine apa neince-
mai neclara. pentru ca, nemaimtelegandu-le sensul, initiatii mcearca. za-
puta, iar inima, dupa.,probele initiatice, e deschisa.: cele doua gesturi
damic sa le adapteze mentalitatii epocii In care tra.iesc.
simultane atesta puritatea ~i sinceritatea candidatului.
Rene Guenon 115vorbeste despre aceasta decadenta:
Pentru al doilea jura.mant, eli~i apasa pe inima. varrul unui compas
,Trecerea de la stadiul operativ la eel speculativ al masoneriei, de-
deschis tinut cu mana stanga, 1n tirnp ce mana dreapta sta. pe un echer
parte de-a fi un progres (cum ar dori modernii care nu-i inteleg sernni-
a~ezat pe o sabie.
ficatia) este, din punct de vedere initiatic, exact contrariul; daca. nu
Despre simbolul compasului am vorbit deja. Mana dreapta a~ezata
pe echer arata nestra.mutata hotarare a candidatului de a urma ,calea este neaparat o deviere propriu-zisa., este eel putin o deca.dere in sensu!
cea dreapta"; faptul ca echerul se afla pe sabie insearnna acceptarea unei sla.biri in intensitate; aceasta slabire consta. 1n neglijarea ~i uitarea
pedepsei in caz de sperjur, de abatere. a tot ceea ce duce lucrarea pana. la capat, realizarea fiind aspectul cu
La gradul de calfa, candidatull~i a~aza mana dreapta. pe echerul ~i adevarat operativ al initierii".
compasul incruci~ate. Este evident ca, In cea mai mare parte, ritualurile actuale sunt atat
La gradul de maestru, candidatul intinde mana dreapta deasupra de profund alterate incat, pentru a fi iarasi marete ~i eficiente, ar trebui
compasului ~ezat pe echerul stand pe sabie. retopite in forma traditionala. 116.
Sernnificatia jura.mantului la fiecare grad se poate deduce din simbo-
lurile reprezentate de obiectele a caror descriere am fa.cut-o anterior, in
I
primul rand din atitudinea prescrisa masonului fata de echer ~i compas. ~ 8. SABIA DE FOC
In mod obi~nuit, dupa rostirea juramantului, ,testamentul" candi-
datului este pus pe foe. Dar, ceea ce ar trebui ars, este, mai curand, ju- In Biblie se spune ca.: ,Domnul Durnnezeu a pus heruvimi 117 ~i
ramantul scris de candidat cu mana sa, caci inscrisurile oamenilor pot sabie de flacara. valvaitoare sa. pazeasca. drumul catre pomul vietii"
pieri, insa ceea ce se scrie in absolut dureaza o ve$nicie. (Facerea III: 23-24).
Prin foe, ceea ce este supus timpului trece in eternitate. Acesta era Heruvirnii sunt un cin de mgeri mtr-o ierarhie mai larga descrisa de
sensul holocausturilor, al sacrificiilor oferite in Antichitate divinitatii. Pseudo-Dionisie Areopagitutll8.

66 67
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FR.\NCMASONERIEI

Potrivit Sfmtei Scripturi, heruvimii, ingeri pazi- ,,Primirea rituala in randurile masoneriei- spune Marius Lepage 123 -
tori, sunt cei care poarta sabia de foe prezenta printre incepe cu formula: ,Te creez ..." Este deci un act creator care decurge
simbolurile masonice; forma ondulata119 a lamei dintr-o vointa- aceea a venerabilului care actioneaza in numele maso-
evoca unduirea ~i vibratia flacarii. neriei universale- vointa care are drept intermediar o vibratie sonora
,Sabia de foe, spune Ragon, 120 este un simbol al data de lovirea sabiei cu ciocanul. Trebuie sa ia n~tere o fiinta cu totul
datoriei de a alunga din templele masonice nesupu- noua ~i efectul efluviilor propagate din vibratiile sabiei, ecou al Cu-
nerea, viciul ~i delictul." vantului Facerii, trebuie sa-l patrunda ~i sa-l impregneze pe candidat
Mai aproape de intelesul initiatic, Wirth 121 scrie: pentru totdeauna."
,Sabia in flacari este simbolul Cuvantului Facerii, lata unul dintre acei autori, destul de rari, care au ~tiut sa inteleaga
Fig. 31. Sabia altfel spus, al gandirii active, singura arma a initiatului
de foe adevaratul sens al ritualului consacrarii noului mason. Din pacate, cei
care n-ar invinge fara autoritatea ~i fara forta ideii". carora le revine indeplinirea acestei ceremonii nu sunt intotdeauna la
Marius Lepage 122 cerceteaza pe larg simbolul sabiei de foe. El des- inaltimea actului creator incredintat lor spre savar~ire.
prinde doua semnificatii majore: creatia lumii prin Cuvant-Lumina-Vi- Mai trebuie sa ne amintim ca numarul trei este numarul gradului de
bratie ~i purificarea $i ispa$irea prin incercarile destinului. ucenic $i ca sabia a~ezata pe cre~tetul candidatului trebuie lovita cu
In ma~onerie, sabi; de foe este folosita in ceremonialul.de primire ciocanul pe latullamei de trei ori. In varianta cand sabia este a~ezata
a candidatului ~i, chiar daca riturile difera intru catva, semnificatia de
succesiv pe cap $i pe umeri, lama trebuie lovita cate o singura data la
transmitator de har in consacrarea masonului ramane aceea~i: cu sabia
fiecare oprire (caci altfel ea ar fi lovita de noua ori, iar numarul noua
de foe in mana stanga venerabilul tine lama pe cre~tetul candidatului ~i
corespunde gradului de maestro).
o love$te de trei ori cu ciocanul.
De altfel, ritualul adoptat la Conventul de la Lausanne, in 1875, al
Au fost vremuri dlnd el punea sabia pe cre~tet, apoi pe umarul
Ritului Scotian Antic Acceptat precizeaza ca: ,Venerabilul executa cu
stang ~i dupa aceea pe umarul drept, lovind-o, in fiecare pozitie, o data
ciocanul sau trei lovituri egale pe lama sabiei, a~ezand-o u~or pe capul
sau de trei ori.
candidatului".
Impreuna cu Marius Lepage, credem ca aceasta este a$ezarea fi-
reasca, avand in vedere corespondenta cu sephirot-urile: Kether (Co- Sabia de foe trebuie tinuta in mana stJ.nga (latura pasiva), iar cioca-
roana), Binah (lntelectul) ~i Hokhmah (Intelepciunea). nul in mana dreapta (latura activa). Aceasta sabie trebuie tinuta cu mana
In ritualurile cavalere$ti medievale, candidatul era primit prin lovi- stanga deoarece nu este o arma, ci un instrument de transmitere 124.
rea grumazului sau a umarului cu latul sabiei tinuta de investitor in Sabia de foe ar trebui deci folosita numai pe parcursul ceremoniilor
mana dreapta. Se mai spune ca binecuvantarea se dadea apoi printr-o de consacrare ca mason (adica la admiterea in primul grad), iar in cele-
tripla lovire violenta a grumazului cu mana, gest care astazi ne sur- lalte ceremonii ar trebui folosite sabiile cu lama dreapta.
prinde atat prin brutalitate, cat ~i prin urmarile fiziologice respective ... \ In loja, sabia se tine intotdeauna in mana stanga125 . Numai fratele
Dar sa ne amintim ca grumazul aflat la capatul de sus al coloanei ver- Acop~ritor i$i va tine sabia in mana dreapta, caci el este aparatorul care
tebrate ~i Ia baza cerebelului, adaposte$te bulbul, organul de legatura sta de veghe la poarta templului pentru a-i tine la distanta pe profani.
dintre simturi $i mi~care. Pe parcursul admiterii in primul grad, sabia este folosita in doua
Am folosit acest exemplu pentru a arata ca intre consacrarea momente 126:
unui cavaler ~i admiterea unui mason exista asemanare, dar nu 1. In cea de-a doua calatorie simbolica, pentru a produce zanganitul
~i identitate. de arme care simbolizeaza, dupa ritual, lupta omului impotriva pasiunilor

69
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRAN CMASO NERIEI

proprii si ale celorlalti oameni. Acest zgomot ostil este ca vuietul pa- Se pare ca ceremonialul i~i are originea intr-a imprejurare mai
durii adanci si pline de prirnejdii ~i de necunoscut, prin care are de tre- degraba profana, in arice caz publica: la 17 iulie 1789, Ludovic al
cut initiatul. XVI-lea a intrat in sediul prirnariei Parisului printre masonii prezenti
2. In momentul in care candidatul ,prirne~te Lumina", cand fiecare care au format, pe scarile edificiului, bolta de atel.
membru allojii i~i tine sabia cu vfuful indreptat catre inirna candidatu- Sernnificatia baltii de otel este graitaare. Masonii arata astfel ca i~i
lui, transferandu-i astfel un putemic irnpuls solidar, binefacator. aduc forta in slujba celui pe care il onareaza, iar acoperi~ul astfel su-
Se intelege ca adversarii masoneriei au vazut in acest gest o arne- gerat deasupra capului acestuia este sernn al pratectiei astfel asigurate.
nintare cu moartea la adresa intiatului care ~i-ar incalca jurarnantul. In aceasta imprejurare, sabia nu este tinuta cu mana stanga deoarece
Jean Kotska 127 - acela care ar fi trebuit sa cunoasca adevarata sem- este vorba doar de o actiune fizica, ~i nu de un transfer initiatic.
nificatie a gestului deaarece, inainte de a fi militant antirnasan, a prirnit Ceremania a fast pastrata sau adoptata de clltre militari cu prilejul
initierea - sustine ca: ,La a lovitura de ciocan, candidatului i se scaate caslltariei unui carnarad de arme. In cele mai vechi timpuri pare sa fi
legatura de pe ochi ~i acesta paate vedea Sinagaga lui Lucifer care-1 fast un rit al Khsatrias 128.
arneninta cu sabia razbunarii".
Este adevarat ~a ritualul spune textual ca sabiile indreptate catre
candidat arata, pe de-o parte, ajutorulla care se paate a~tepta din par- 9. CELE TREI PUNCTE
tea fratilor sai ~i, pe de alta parte, pedeapsa la care s-ar expune daca
ar jura strarnb. Aceasta este insa o explicatie intru tatul exoterica, ce In masonerie, trei puncte a~ezate in triunghi echilateral cu vanul
n-ar trebui sa-l satisfaca pe initiat. orientat in sus sunt un semn obi~nuit pentru prescurtare. Acesta este,
Sabiile masonice au o lama ingusta cu daua tai~uri; au garda in fara indoialll, motivul pentru care masonilor li se mai spune ,Frati Trei
forma de cruce ~i, de regula, Impadobita cu figuri simbolice. Sa mai Puncte". Apelativul nu este, cum ar fi dorit adversarii masoneriei, iro-
precizarn o data ca aceste sabii nu au puterea de-a ucide un om. Ele nic ~i batjacoritor; el este doar o confirrnare a importantei acordate ce-
sunt instrumente a caror sernnificatie nu trebuie rastalrnacita. Falosirea lor ,trei puncte" in masanerie deoarece reprezinta Delta sau Triunghiul
sabiei in masonerie arata ca initierea transmisa adeptului este activa just ~i perfect despre care vom vorbi mai tarziu.
adica legata direct de vointa candidatului care va avea de luptat pentru Ragon 129 araU't ca ,prescurtarea cu trei puncte nu dateaza decat de la
a se initia pe sine in cadrul unui proces practic continuu. circulara din 12 august 1774 adresata de catre Marele Oriental Frantei
lojilor din Obedienta sa pentru a le in~tiinta ca are un nou sediu".
I F. Chapuis130 il cantrazice pe Ragon afmnand ca prescurtarea este
Bolta de o~el I

~ anterioara anului 1773: ,,n primul dintre registrele de pracese verbale


Balta de otel este o onoare speciala acordata demnitarilor masani al~ lojii Sinceritatea din Besant;an, cele trei puncte apar cain fig. 32 c).
in loja, in anumite ocazii. A~ezati pe daua randuri, fata in fata, masonii Aceasta dispunere poate fi constatata ~i in consemnarea ~edintei de
i~i incruci~eaza sabiile tinute in mana dreapta astfel incat sa formeze o alegeri din 3 decembrie 1764".
balta pe sub care pa~e~te fratele caruia i se acorda aceasta onoare. In Jean de Pavilly 131 scrie ca: ,Cele trei puncte pravin din traditia cal-
mod exceptional, masonii care fac balta de otel executa salutulla or- felor din Evul Mediu (fr. compagnonnage - n.tr.) ~i par a simboliza
din cu mana stanga. chiar triunghiul. Cele trei puncte mai pot fi un sirnbol al trichetrului 132.

71
JULES BOUCHER SIMBOLUR ILE FRANCMASONERIEI

Acesta este sugerat de anumite moduri de a~ezare a celor trei puncte Pentru a exprima un numar nedeterminat, mai multe obiecte, un
pentru a marca fetele trichetrului, a~a cum sunt insemnate ele pe unele plural, egiptenii 11 reprezentau prin trei. Dar, pentru a indica chiar nu-
lucrari ale calfelor. Cele trei puncte par a fi avut o mai larga utilizare in marul trei, ei procedau altfel.
ritualul Calfelor Libertatii (uneori numiti ~i Tovara~i pentru Libertate In ce priveste cele trei linii ~erpuite despre care Fisch crede ca ar
sau Datoria de Libertate) 133 . exprima lichidele, observ ca: o linie serpuita corespunde literei N in
Prescurtarea prin cele trei puncte nu scriere alfabetica. Trei linii ~erpuite sunt, intr-adevar, semnul insusirii
• • •••••
••••• are mereu forma unui triunghi cu baza comune a tuturor lichidelor, a tuturor notiunilor legate de lichide (pur,
a b c d in jos. 0 putem intai.ni si sub alte forme, purificare etc.). Cred ca aceasta reprezentare se datoreaza denumirii
ca in fig. 32 b, c, d. date Apelor primordiale, Apelor cosmice de la inceputurile lumii:
Fig. 32. Cele trei puncte J.C.A. Fisch 134 spune pe aceasta te- NOU ... iar pluralullui Neste N.OU.
ma: ,Avem temei sa afmnam cu multa Va dati seama cat de departe de adevar este Fisch cand spune ca,
certitudine ca prescurtarea masonica prin trei puncte isi are originea in pentru a exprima o cantitate anume, egiptenii dublau, triplau etc. semnul
arta hieroglifica egipteana in care era folosita dupa cum urmeaza: hieroglific initial pentru a forma astfel pluralul unei notiuni. De fapt, ei
Pentru a face referiri la plante de acela~i fel sau din aceeasi specie, dublau semnul caracteristic allucrului respectiv pentru a exprima dualul,
egiptenii inscriau dupa initiala denumirii acestora trei flori de lotus. iar pentru a exprima pluralul triplau semnul caracteristic sau, uneori, in-
Asezau, in acelasi fel, trei boabe sau puncte dupa initiala denumirii tregul nume, mai ales daca acesta era alcatuit dintr-o singura hierograma.
unui mineral si trei liniute serpuite cand era vorba despre un lichid. Deci nu asa cum se face in masonerie, unde FF:. inseamna frati ~i
Daca vrem sa pricepem Antichitatea ~i. mai ales, istoria si practi- LL:. , loji. Numai un prim semn (litera, ideograma, semn alfabetic ori
cile vechilor egipteni, nu trebuie sa uitam ca religia domina viata de zi semn silabic) n-ar fi avut nici un sens pentru egipteni. In scrierea lor, o
cu zi ~i ca toate imprejurarile publice sau private contineau, inevitabil, initiala este cateodata un cuvant intreg cu mai multe semnificatii diferite
un element religios, o forma sau o manifestare a simbolului. (precum initiala-semn MER inseamna ,alb", ,a iubi", ,plug" etc.) Sensu!
Cele trei puncte ale prescurtarii masonice imita cele trei flori de lo- se determina prin semnul caracteristic inscris la sfar$itul cuvantului".
tus, cele trei boabe sau puncte ~i cele trei liniute serpuite". Nimic de adaugat la aceasta demonstratie a neadevarului sustine-
lata cateva pasaje dintr-o scrisoare a egiptologului Octave Beliard, rilor lui Fisch.
pe care l-am consultat pe aceasta tema:
,Nu exista absolut nici o dovada ca cele trei puncte masonice ~i-ar
avea originea in scrierea hieroglifica egipteana. Caci se scrie F :. pen- Prescurti'lrile
tru frate, L :. pentru loja, iar cele trei puncte sunt, in scrierea egip- Prescurtarile au fost mult folosite ~i in Antichitatea greco-romana.
teana, un fel de-a indica pluralul. \. Imparatul Justinian a fost nevoit chiar sa le interzica, deoarece, din ca-
Chiar in perioada clasica a civilizatiei egiptene, pluralul era format uza utilizarii lor abuzive, textele ajunsesera de necitit.
prin repetarea de trei ori a caracteristicii defmitorii pentru clasa res- ; Sigla (din lat. singulae) insemna reprezentarea printr-o singura li-
pectiva de obiecte. A se vedea, de pilda, cazul plantelor (~i iau acest tera a unui intreg cuvant.
exemplu pentru a explica cele trei flori despre care vorbe~te Fisch si In Franta medievala erau frecvente prescurtari ca scs pentru sanctus
care nu sunt doar imaginea lotusului, ci a tuturor ierburilor, a plantelor, sau eps pentru episcopus; pentru a semnala astfel de prescurtari
in general). prin comprimare, deasupra lor se piasa o linie orizontala. Prescurtarile

72 73
SIMBOLURI LE FRANCMASONERIEI
JULES BOUC HER

prin omisiune se faceau prin eliminarea partii fmale a cuvantului. Inca Ca sernn al unui respect deosebit, uneori initiala se poate chiar tri-
din 1304, Filip eel Frumos al Frantei a interzis folosirea prescurta.rilor pla (PPP :. ppp : . ITI :. FFF :. pentru Prea Putemici $i Ilu$tri Frati).
in actele juridice 135. lata $i alte prescurtari uzuale:
Azi, fiind oarecum codificate, prescurtarile nu mai creeaza atatea N :. U :. T : . M :. , Nu uitati tffiuta masonica.
probleme 136 • I:. N :. S : . S : . A:. M : . L : . , In numele $i sub auspiciile Ma-

* rii Loji etc.


in masonerie sunt folosite prescurtarile prin omisiune (de tip apocop,
din gr. apo, ,in afara de" $i koptein, ,a taia") doar in cazul termenilor Alfabetul masonic
specifici masoneriei $i niciodata pentru cuvinte profane.
lata lista celor mai frecvente astfel de prscurta.ri: Alfabetul masonic a fost atat de des publicat meat ne putem inga-
dui sa-l reproducem $i noi. lata cheia sa de descifrare:
F :. Frate
0 :. Orient
E :. M

:. Era Masonica
>
ab cd ef
E :. V :. Era Vulgara (profana)
I:. G :. M :. A:. U :. lntru Gloria Marelui Arhitect al Universului Sh i 1 mn
in astfel de exemple nu pot aparea confuzii $i ambiguitati chiar
daca se utilizeaza numai prima litera a cuvintelor. In majoritatea cazu- op 9r s t
rilor, insa, trebuie scrisa prima silaba a cuvantului $i prima consoana a
silabei urmatoare. Cum ar fi: Fig. 33. Cheia alfabetului masonic

Lucr :. Lucrari Lum :. Lumina


Frat :. Fratem Ven :. Venerabil Literele sunt urmatoarele:
Or:. Orator
Sup:. Supraveghetor
Sec:. Secretar Viz:. Vizitator .J
()
..:J
b
uc. ud Le L:..f ::r::J
3 h
o EJI c1 lfl
Prof:. Profan
In cazul prescurtarilor printr-o singura litera, pluralul se formeaza
prin dublarea acelei litere:
E:l-=lnr:lrr->v<A
p q
n - o r .) t v x y z

FF : . Frati. Fig. 34. Alfabetul masonic


RR :. LL :. Respectabile loji.
In astfel de cazuri nu este insa recomandabila, pentru a forma plu- Literele k, j, v $i w lipsesc; ele sunt inlocuite prin c , i, u.
ralul, repetarea unui grup de mai multe litere (Ven Ven :. pentru Ve- Adesea cuvantul ,loja" este reprezentat printr-un patrat sau printr-un
nerabili). In aceste cazuri, cuvantul se scrie o singura data, contextul dreptunghi; aceasta figura nu are legatura, cum se crede in mod obi$nuit,
fiind acela care indica singularul sau pluralul. cu planul lojii, ci este litera L mai ales daca are un punct in interior

74 75
JULE S BOUCHER SIMBOLUR ILE FRANCMASONERIEf

(reprezentarea cu trei puncte nu adauga nirnic acestei semnificatii). ,,Loja" este compatibila cu aceea a lui Usher, elaborata in conformitate cu tex-
la plural se reprezinta prin doua dreptunghiuri partial suprapuse. tul ebraic al Scripturii.
Alfabetul masonic a carui origine este ne- Dupa aproape un secol, a aparut o noua cronologie biblica propusa
D cunoscuta este format in intregime din echere.
Unii au observat o asemanare cu forma litere-
de Stephen Hales (1677-1761), naturalist ~i fizician britanic, preot pa-
roh la Windsor ~i membru al Royal Society din Londra. El plaseaza
DD lor din alfabetul ebraic.
Pentru gradele masonice inalte (mai mari
creatia lumii in anul 5411 inainte de era profana.
S-ar parea ca, la data la care masonii au adoptat cronologia lui
Fig. 35. Hieroglife decat gradul trei), exista ~i alte alfabete care nu
pentru cuvantul ,loja'' sunt insa aproape niciodata utilizate.
Usher ca baza pentru era masonica, crolologia lui Hales nu aparuse.
Nu am putut gasi data precisa a publicarii acesteia, dar ar trebui sa fie
ulterioara anilor 1721-1723".
Anagramele Sa mai spunem ca pentru a data evenimente potrivit erei masonice,
luna martie este prima luna a anului, iar februarie ultima. Luna rnartie
Anagramele 137 sunt frecvent utilizate in masonerie la codificarea
corespunde Berbecului (primul sernn al zodiacului), iar februarie, Pe~­
corespondentei. lata cateva exemple:
tilor (ultimul).
Domnului Tisoret ........ pentru loja Rosetti Astfel, 15 februarie 1947 devine, conform erei masonice, a 15-a zi
Domnului Ehora .... . ... . pentru loja Horea etc. a celei de-a 12-a luni a anului 5946 al erei masonice, iar 6 martie
Cu prioritate sunt transmise in forma anagramata parola de trecere 1947, a 6-a zi a primei luni a anului masonic 5947.
~i cuvantul sacru al gradului.
*
Stabilirea unui calendar este o activitate deosebit de complexa. In
timpul dornniei lui Carol eel Mare, prima zi a anului a fost stabilita la
10. ERA MASONICA
1 martie. In secolul al XU-lea, la insistentele Bisericii, anul incepea in
Sambata Mare, in ajunul sarbatorii Invierii Domnului. Numarul zilelor
Pentru a data in conformitate cu era masonica se adauga patru mii
dintr-un an era deci variabil dupa data Pa~tilor. In 1564, regele Carol
de ani la anul erei profane (,era vulgara"). Astfel, originea masoneriei
coincide simbolic cu momentul creatiei lumii dupa Biblie. al IX-lea a reglementat in Franta inceputul anului la 1 ianuarie, ceea ce
Pe acesti:t tema Winter 138 scria: ,Un invatat preot anglican, James este valabil ~i astazi.
Usher, nascut la Dublin in 1580 ~i inmormantat la Westminster din or- La aparitia calendarului republican, a existat totu~i o intrerupere. La
dinullui Cromwell, care-1 pretuise pentru intelepciunea sa, a publicat 5 octombrie 1793, Franta a adoptat prin decret revolutionar anul care
mai multe lucrari dintre care una, Annales veteris et No vi Testamenti incepe la data echinoctiului de toarnna, adica pe 22 septembrie, la mie-
· (1650-1654), contine o cronologie biblica devenita celebra, care da- zul noptii. Aceasta zi a fost aleasa in detrimentul echinoctiului de pri-
teaza creatia lumii cu anul 4004 i.Hr. Din acest moment (Facerea) in- ma~ara, deoarece proclamarea Republicii Franceze avusese loc la 22
cepe o istorie a lumii ce poate fi datata mai mult sau mai putin exact. septembrie 1792. Ca urmare, aceasta zi memorabila a fost numita
Cel mai probabil, aceasta a fost cronologia care i-a inspirat pe fonda- 1 Vendemiaire, Anul I al Republicii. Acest calendar numit ,republi-
toni masoneriei modeme in delimitarea erei masonice, facand-o sa in- can" a fost folosit in mod oficial timp de 13 ani pana la 1 ianuarie
ceapa odata cu facerea lumii. De altfel, ~i cronologia lui Anderson 139 1806, dar, practic, nus-a bucurat de popularitate 140•

7 f..
77
JULES BOUCHER

Ad:tugarea a 4000 de ani la data curenta era, dupa cum am aratat, o


datare simbolica pentru a mcepe cu mceputul: cu mceputul lumii.
Aceasta. abordare era expresia unei anumite libertati, in primul rand re-
ligioase. In prezent, masoneria nu mai folose~te aceasta datare, ci ur- CAPITOLUL III

meaza calendarul profan, concesie care ni se pare a fi o eroare din


punct de vedere traditional. ATELIERUL
Uneori, maintea ultimelor trei cifre care indica anul, se scrie un opt
culcat, semn al infinitului in matematici.
In masonerie ar fi mai logic sa se adopte calendarul iulian al lui
Josephus-Justus Scaligerl 4 I. 1. TEMPLUL ~I LOJA
El se folose~te de o perioada de 7980 de ani ~i are la baza numerele
15, 19 ~i 28 care sunt caracteristice calendarului roman (perioade de Adunarile masonilor de diferite grade sunt adesea denumite, in
15 ani), ciclului lunar sau numarului de aur (perioade de 19 ani dupa amintirea primilor lucratori zidari, masonii operativi, ,ateliere".
care lunarevine apro~pe in acel~i lac) ~i ciclului solar (perioade de 28 In ritul scotian, atelierele se defmesc prin culoarea cordonului pur-
de ani dupa care zilele saptamanii cad in acelea~i date ale lunii calen- tat de masonii din componenta lui:
daristice). Scaliger a calculat ca anul 4713 i.Hr. este un mceput de pe- Atelierele albastre (sau simbolice) sunt Loji in care se grupeaza
rioada pentru toate cele trei cicluri. masonii de la gradull pana la gradul3.
In functie de calendarul iulian: Atelierele rosii (sau capitulare) sunt Capitule in care se grupeaza
anul 1 al erei evreilor este 963. masonii de la gradul4 panala gradul18144 .
anul 1 al erei Olimpiadelor grece!)ti este 3938. Atelierele negre {sau filosofice) sunt Areopage sau Consilii in care
anul1 de la fundarea Romei (Varro) este 3961. se grupeaza masonii de la gradul19 pana la 30.
anul1 al erei cre~tine 142 este 4714. Atelierele albe sunt: Suverane Tribunale pentru gradul31, Consis-
anul 1 al Hegirei este 5335. torii pentru gradul32 ~i Supreme Consilii pentru gradul33.
anul1 al calendarului republican din 1792 este 6505. Autorii masoni nu s-au pus mea de acord asupra denumirilor de
,templu" ~i ,loja". Pentru unii, loja este templul msu~i; pentru altii,
De pild:t, anul 1948 al erei cre~tine este anul 6661 din calendarul loja este doar grupul de masoni; mai sunt ~i cei care cred ca loja nu
iulian (1948 + 4713) ~i, similar, se pot obtine corespondente cu toate exista decat in m:tsura in care masonii sunt in reuniune ~i dispare odata
erele. Restul irnpartirii 6661: 15 este 1, anul potrivit calendarului ro-
cu mchiderea lucrarilor.
man; 6661 : 19 da rest 11, anul potrivit calendarului lunar; 6661: 28 da In fapt, loja este mtr-adevar un grup de masoni, o fiinta colectiva
rest 25, anul potrivit calendarului solar ~i toate aceste corelatii rezist:t
definita, avand o viata ~i un specific al sau. Un mason ,vizitator",
·in pofida reformei gregoriene 143 a calendarului.
adica acela care participa la lucrarile altei loji decat loja la care este
afiliat, simte imediat diferenta.
Incaperea in care loja se reune~te nu li influenteaza msa cu nimic
specificul: o loja se poate aduna mtr-un templu masonic sau altul fara
ca prin aceasta sa-i fie modificate trasaturile proprii. 145

79
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRA NCMASONERIEI

Edmond Gloton 146 avea dreptate sa observe ci:l: ,Foarte multi frati Dar ignoranta atribuita. de Ragon anticilor trebuie mai atent anali-
cred in mod gre~it ca, pentru a adaposti lucrmle atelierului lor, le tre- zata. lata cum prezinta Louis Chochod 15 1 reprezentarea rectangulara a
buie un local special amenajat. Orice incapere este insa adecvata reu- lumii Ia vechii chinezi:
,,n reprezentarile magice chineze$ti, cercul era considerat simbol
niunii masonice din momentul in care covorul (desenul, tabloul) lojii
al universului, iar patratul, simbol al ritmului cuatemar al influxului
este a~ezat intre coloane. Daca acest lucru simplu ar fi mai bine cunos- cosmic. Patratul inscris in cere insernna deci lumea ~i ordinea ei $i nu,
cut, ar cre~te numi:trul atelierelor; ci:lci multi dintre frati renunti:l sa se cum au sustinut diferiti orientali~ti, ca. cerul este sferic, iar pam~tul
intruneasca din cauza cheltuielilor de amenajare ~i intretinere a unui patrat $i plat".
local special, de~i. daca s-ar reuni acasa la unul dintre ei, ar putea Iuera Forma rectangulara a templului masonic este cea mai potrivita din-
in mod perfect masonic". tre toate atat din punct de vedere simbolic, cat ~i practic. 152 Aceasta
Fiecare grad are un ,tablou al lojii" specific. Initial, acest tablou forma este cea mai propice organizarii spatiului interior $i reprezinta
era trasat cu creta pe podea. culoarul sau ,calea" care duce de la occident la orient, adica spre Lu-
Termenul ,loja" i~i are cu certitudine originea in intovara~irile de mina. ~i, daca templul chiar este orientat pe axa est-vest, el se mi$ca
odata cu Pamantul $i merge in intampinarea Soarelui.
breasla ale construdorilor medievali. Henri Crepin 147 spune: ,Toti
Ori de cate ori poate fi realizat, chiar ad-hoc, templul este un loc
ace~ti lucratori munceau in spatii protejate cu prelate grele :d e panza
sacru 153 unde dornne$te Lumina ~i de unde se raspande$te in coordo-
cenu~ie, adaposturi numite in epoci:l «loji». Ele erau impartite in mai
natele geografice ale locului. De aceea inscrisurile masonice emise din
multe incaperi ~i ateliere, formand un adevarat cartier muncitoresc sub templu sau de catre loja poarta mentiunea: ,Orientul...", adica ora$ul,
conducerea arhitectului sau a «me~terului pietrar» (... ). Me~te~ugarii localitatea unde s-a realizat templul. Aceasta mentiune nu trebuie folo-
care lucrau la catedrala din Strasburg au format in 1276 o loja de sita cand un mason ii scrie altuia cu titlu personal. In corespondenta
masoni liberi, organizata dupa reglementm proprii, un fel de grupare privata ,Orient" nu este sinonim cu ora$, localitate.
democratica $i religioasa patrunsa de o vie credinta, ca majoritatea Intrebat despre dimensiunile templului, masonul trebuie sa ras-
asociatiilor de acela~i fel existente in epoca." Vom relua acest subiect punda ritualic: ,Lungimea sa este de la occident la orient, latimea sa,
in capitolul urmator. de la miazanoapte la miazazi, iar inaltimea, de la nadir la zenit". Tem-
plul este deci imaginea cosmosului insu~i ~i, de aceea, dimensiunile
Templul masonic este transpunerea in realitate a tabloului lojii.
nu-i pot fi definite.
Templul pastreaza. orientarea simbolica. a bisericilor: intrarea se gase~te
Parvis este locul sau incaperea - daca exista una - care precede in-
la occident, locul venerabilului la orient, latura dreapta spre miazazi, trarea in templu. 154 In masonerie, termenul este folosit pentru a de-
iar cea stangala miazanoapte (septentrion). 148 sernna orice se afla in apropierea templului.
Ragon 149 explica: ,Templul este un patrat lung; deoarece loja in-
. seamna lumea (loga in sanscrita), ea ar trebui sa fie rotunda. sau macar
ovala precum orbita pe care o parcurge anual planeta noastra in jurul Templele Antichitapi
Soarelui. Aceasta. eroare apartine initiatilor din Antichitate care, con- Romanii numeau , temple" cladirile ridicate pe locuri alese de auguri 155
vin$i ca lumea are margini, au atribuit pamantului aceasta forma, de $i sfmtite de pontifi 156. Fanum 157 era un sinonim pentru ,templu".
unde termeni bizari (de caroiaj) precum ,longitudine" ~i ,latitudine" 150, In Antichitate, templele aveau, eel mai adesea, forma unui patrat
atat de folositi pana astazi de catre geografi. lung. Partea cea mai importanta, cea mai sacra era, la greci, naos ~i la

Rl
JULES BOUCHER SIMBOLURlLE FRANCMASONERIEI

romani, cella; acolo se afla altarul ~i statuia zeului caruia templul ii era - ,Frate, de unde vii?
consacrat. In acest sanctuar aveau acces numai preotii. Credincio~ii ra- - De Ia loja Sf. loan, venerabile maestre.
maneau in pronaos, in vestibulul prin care se trecea catre naos. Marile - Ce se face in loja Sf. loan?
temple erau amplasate intr-o incinta cu ziduri neintrerupte ~i o singura - Se malta. temple virtutii ~i se ingroapa. in temnite viciile.
poarta de intrare; spatiul dintre ziduri ~i cladirea templului se numea - Ce ne aduci de acolo?
peribol (incinta).158 - Salut, prosperitate ~i buna primire tuturor fratilor.
In Grecia antica templele erau orientate de obicei pe directia - Ce vrei sa faci aici?
est-vest dar, daca la dorieni intrarea era Ia occident, in Attica poarta se - Sa-mi inving patimile, sa-mi supun vointa datoriei ~i sa fac noi
progrese in masonerie.
afla la orient pentru ca statuia zeului sa contemple rasaritul de soare.
Cum nu aveau ferestre, templele primeau lumina zilei doar prin - Ia Joe, frate, $i fii bine-venit in acest atelier care prime$te cu re-
cuno$tinta sprijinulluminilor tale".
poarta de la intrare, iar in interior ardeau faclii. Spatiile largi, intuneri-
cul ~i lini~tea produceau o impresie adanca. Oswald Wirth 161 nu are nici o indoiala ca denumirea , loja Sf. loan"
Rudolf Otto 15 9 spune: ,Oricat de putemica impresie ar produce, deriva din ,confreriile Sf. loan", corporatiile medievale de constructori.
sublimul ~i tot ceea ce.tine de magie nu reprezinta decat mijloace indi- Gasim insa ca patroni ai masonilor ~i ai cioplitorilor in piatra ~i
recte de care dispune arta pentru a indica inexprimabilul esentei divine sfinti ca Blasius, Toma, Ludovic, Grigore, Alpinian, Marin, Martin,
(numinosul 160). ~i noi, occidentalii, avem doar doua mijloace directe ~tefan, Baraba, Cei Patru lncununati 162 ~i pe multi altii, precum ~i sar-
de exprimare, insa ambele negative: intunericul ~i lini~tea. Intunericul batori de breasla ca lnaltarea ~i Adormirea Maicii Domnului, Sf. loan
trebuie accentuat printr-un contrast care sa-l faca intr-atat de intens in- nefiind mentionat ca sfant patron.
cat sa anihileze ~i ultima geana de lumina. Numai penumbra este Sarbatorile Sf. loan Evanghelistulla 27 decembrie (in preajma sol-
«mistica». Ea i~i face efectul pe deplin cand se asociaza «sublimului». stitiului de iama) ~i Sf. loan Botezatorulla 24 iunie (solstitiul de vara)
lntunericului ii corespunde in limbajul sunetelor lini~tea. Pe langa li- sunt ~i prilej de intruniri masonice.
ni~te ~i intuneric, orientalii cunosc un al treilea mijloc prin care se Nu se ~tie exact pe care dintre sfinti il sarbatore~te masoneria sub
poate ajunge in proximitatea divinului: spa{iul pur. Spatiile largi repre- numele de Sf. loan. Dar cei doi sfmti cu acest nume din calendarul
zinta, ca sa spunem a~a. sublimul in plan orizontal". cre~tin sunt, deopotriva, importanti atat din punct de vedere al datei
Ulterior, bisericile ~i. mai ales, catedralele occidentale au cautat sa calendaristice, cat ~i al semnificatiei masonice.
intruneasca toate aceste trei elemente. Posibilitatea exista desigur ~i in Sf. loan, fiul preotului Zaharia ~i al Elisabetei ruda Fecioarei Maria
templele masonice, printr-o buna valorificare a spatiului ~i, mai ales, a fost numit Inaintemergatorul deoarece a prega~it calea lui !sus, dar ~i
prin reducerea la strictu! necesar a omamentelor. Botezatorul pentru ca boteza cu apa din lordan. Despotul !rod Antipa,
intaratat de mustrarile sfantului pentru legaturile nelegiuite cu Irodiada,
nepoata sa ~i fiica fratelui sau, 1-a aruncat in temnita ~i, mai tarziu, a
Loja Sf. loan porun.cit sa i se taie capul (29 august in calendarul bisericesc). Cu
hramul Sf. loan Botezatorul, in tot Occidentul s-au constituit pe Ianga
Lojile primelor trei grade ale masoneriei sunt cunoscute sub denu- catedrale, edificii de dimensiuni mai mici, special destinate botezului,
mirea de·,,loji ale Sf. loan". numite baptisterii.
lata un fragment din vechile ritualuri cuprinzand intrebarile adre- lnaintemergatorul, cu surasul misterios pe care i 1-a pictat Leonardo
sate unui frate vizitator ~i raspunsurile pe care acesta trebuia sa le ~tie: da Vinci, predica renuntarea ~i cainta. Intr-un anumit sens, ~i masoneria

.R?
SIM BOLURI LE FRANCMASO NERIEI
JULES BOUCHER

are rolul unui precursor, atragandu-ne luarea-aminte asupra luptei obicei. Rearnintim o data in plus ca. nu exista nici o dovada care sa
Sf. loan Botezatorul impotriva iubitorilor de arginti ~i a intunecarii gloa- ateste ca. masoneria este urma~a Ordinului Templierilor.
telor.lmpartindu-~i hrana ~i ve~rnintele cu cei napastuiti, el a fast consi- S-a mai facut o legatura intre loan si Janus, zeul roman cu doua.
derat un agitator periculos. ,Crima" de neiertat pentru care Irod a pus sa fete: una tanara si cealalta. imbatranita. simbolizand, se spune, trecutul
fie descapatanat erau, de fapt, ideile sale de fratemitate si dreptate. si viitorul, anul care se incheie ~i eel care incepe.
In felul ei, masoneria il considera sfant patron (sau tutelar) ~i pe De ziua Sf. loan de vara, pe 24 iunie, in multe parti ale Europei se
Sf. loan Evanghelistul. Prologul Evangheliei sale este un adevarat mo- aprind inca focuri de care sunt legate mai multe traditii folclorice.
Avand in vedere numeroasele sensuri majore ce-i pot fi asociate,
nument de intelepciune esoterica:
ideea masonilor de a da lojilor numele Sf. loan pare a fi motivata de
,,La inceput era Cuvantul fondul de simboluri traditionale autentice.
~i Cuvantul era la Dumnezeu
~i Dumnezeu era Cuvantul.
Acesta era intru inceput la Dumnezeu. 2. BOLTA INSTELATA
Toate prin El s-au facut;
$i fara el ~ic nu s-a facut Plafonul templului are aspectul boltii cere~ti instelate; ea reprezinta
din ce s-a facut. cerul de noapte plio de o multime de stele dintre cele ce pot fi vazute
Yntru El era viata cu ochiulliber.
$i viata era lumina oamenilor. Ragon 164arata ca: ,Balta templului este azurie ~i plina de stele pre-
~i lumina lumineaza in intuneric cum balta cereasca deoarece, ca si aceasta, ea ii adaposteste pe toti oa-
$i intunericul nu a cuprins-o". menii fara deosebire."
Balta instelata nu este insa o decoratie specifica templelor masonice;
In anumite loji, pe altarul masonic se asaza Biblia deschisa la prima ea apare ca ornament in templele Antichitatii si in bisericile crestine.
pagina a Evangheliei dupa loan, considerata intre cele patru evanghe- Huysmans 165 , altfel scriitor inspirat, nu a inteles sernnificatia culorii
lii canonice drept ,Evanghelia Spritului". si a stelelor figurate pe boltile catedralelor gotice: ,Unii sustin ca in-
Dupa unii autori biserice~ti, Sf. Petru simbolizeaza Biserica ,din teriorul tuturor catedralelor medievale era zugravit in culori; sa fie ade-
afara", iar Sf. loan pe cea ,dinauntru"; deasemenea, utilizarea in ma- varat? ~i, daca. ar fi adevarat pentru bisericile romanice, am putea crede
sonerie a numelui Sf. loan este considerata dovada de netagaduit a le- oare la fel despre cele gotice? In orice caz, imi place sa-mi inchipui ca.
gaturii sale cu Gnozal63 care ar fi, de fapt, doctrina secreta ~i intema a sanctuarul de la Chartres n-a fast niciodata impestritat asa cum suntem
Bisericii crestine. siliti sa vedem la Saint-Germains-des-Pres, Notre-Darne-la-Grande din
Trebuie sa mai arnintirn ca numele loan apare si in rnisterioasa po- \ Poitiers, la biserica Saint-Sauveur din Bruges. Admit ca, in eel mai rau
. vestire din secolul al XII-lea ori al XIII-lea despre ,,Preotul loan" care ar caz, pjctura se justifica pentru mici capele, dar la ce bun sa fie divers
fi fost un suveran al unui tinut exotic, desernnat conventional de autorii colorata zidaria unei catedrale? 0 astfel de zugraveala ar ingusta spa-
epocii drept , tatar". Pana in secolul al XVIII-lea, era astfel nurnit impa- tiul, ar reduce din impresia de inaltime si ar micsora coloanele, pe
ratul Etiopiei (negusul), dintre care unii purtau chiar numele de loan. scurt, ar strivi sufletul misterios al navelor, ar lua din maretia sumbra a
Se mai spune ca templierii isi aveau cea mai mare sarbatoare de culoarelor daca le-ar picta cu tot felul de dungi colorate comune ori frize,
ziua Sf. loan de vara, iar masoneria nu face decat sa perpetueze acest romburi, cruci presarate pe sta.Ipi si pe pereti, inecate in galben-brun, in

OA
JULE S BOUC HER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

verde crud, ro~u rubiniu, gri cenu~iu, caramiziu ~ideo intreaga gama Triunghiurile pot fi impartite in doua categorii: isoscele 170 si oare-
de nuante ingalate ~i insipide; fara a mai pune la socoteala oroarea bol- care (scalene) 171 . Triunghiul echilateral, aviind toate cele trei laturi
tilor pline de stele ce par decupate din hartie aurie ~i lipite pe un fun- egale, este un triunghi isoscel.
dal de cerneala, de sineala de rufe!"
Huysmans abuzeaza, cum ii este obiceiul, de adjective prozaice
pentru a ne transmite repulsia sa fata de prezenta picturii si a culorilor
in biserici. Cu toate acestea, el compara catedrala din Chartres cu o pa-
dure: ,,Padurea jilava disparuse odata cu noaptea; trunchiurile arborilor
tasneau energic din pamiint, se inaltau dintr-odata piina la cer, se uneau
la mari lnaltimi sub boltile navelor; padurea devenise o biserica enorma
plina de trandafiri de foe, strapunsa de vitralii incandescente forfotind Fig. 36. Triunghiul Fig. 37. Triunghiul Fig. 38. Triunghiul
de Fecioare, Apostoli, Patriarhi ~i Sfrnti" 166. echilateral isoscel oarecare (scalen)
Daca l?iserica, templul Domnului, catedrala este, cu pila~trii sai,
asemeni unei paduri, plafonul ei nu poate fi decat bolta cereasca, si Triunghiul dreptunghic poate fi isoscel sau oarecare dupa dimensi-
atunci reprezentarea acesteia devine inevitabila. unea laturilor sale.
Total contrar lui Huysmans, Th. Pierret 167afirma: , Bisericile au
fost candva acoperite de picturi, mai ales in secolul al XU-lea. Coloa-
nele erau colorate In rosu, capitelurile in verde, boltile in albastru azur.
In secolul al XIII-lea, decorarea bisericilor a cunoscut fara indoiaUt
o perioada de glorie si, la Paris, poate fi admirata Sainte-Chapelle, cu o
bolta albastrita plina de stele de aur".
Cum am spus deja, templul este un simbol al cosmosului, nu doar Fig. 39. Triunghiul Fig. 40. Triunghiul lui
in masonerie, ci in toate religiile. Luc Benoistl68 scrie: , Un fragment dreptunghic Pitagora
din templullui Ramses al !I-lea pastrat la muzeul din Cairo poarta in-
scriptia: «Acest templu este asemenea cerului in toate partile sale»". Triunghiullui Pitagora este un triunghi dreptunghic ale carui catete
Contemplarea unui cer instelat coboara in suflet o mare liniste, in- se afla in raport de 3:4, ceea ce irnplica in mod necesar 5 pentru ipote-
deamna la meditatie, si nu la visare. nuza. In acest triunghi, suma patratului catetelor da patratul ipotenu-
Balta instelata a templelor masonice este un simbol al universalita- zei: 3x3 + 4x4 = 5x5.
tii si al transcendentei. Aceasta relatie este valabila ~i pentru mai multe triunghiuri drept-
unglli.ce (de pilda cele cu laturile de 5, 12, 13; 7, 34, 25; 8, 15, 17; 9,
40, 41 etc.); insa numai in triunghiullui Pitagora dimensiunile laturilor
·. 3. DELTA LUMINOASA ~I TRIUNGHIURILE este o progresie cu ratie 1: 3, 4, 5 172 .
Numit uneori si ,triunghiul de aur", triunghiullui Pitagora nu tre-
La orient, adica in spatele si deasupra locului ocupat de venerabil buie confundat cu un alt ,triunghi de aur" in care raportullaturilor ex-
este plasat Triunghiul sau Delta Luminoasa 169. prima numarul de aur.

P.7
JULES BOU CHER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEl

Am mai folosit expresia ,,numar de aur'' cand ,Platon cunostea patru elemente (focul, pamantul, aerul, apa) prin
am vorbit de o perioada de 19 ani in care acee~i care naturalistii vremii sale incercau sa explice fenomenele realitatii
zi a saptamanii revine mereu la acee~i data ca- sensibile... Nici unul din aceste patru elemente supuse transformarii nu
lendaristica; dar numarul de aur desemneaza mai are o natura simpla: aerul este un amestec de gaze, apa este un corp
ales o proportie zisa ,divina" in care, in triunghi, campus, pamantul este un campus eterogen extrem de complex, iar fa-
raportul dintre cea mai mica latura si cea mai cui nu este nici macar o substanta intr-a anume stare de agregare, ci un
mare, este expresia celei de-a treia laturi. fenomen pe care l-am putea defmi ca pe o reactie chimica violenta cu
Aceasta proportie exista in steaua cu cinci degajare de lumina si de caldura".
colturi (pentagrama) si este reprezentat:a de obicei Orice savant ar trebui sa se limiteze la specialitatea sa. De indata ce
prin litera greceasca phi (<j>). o depaseste, el risca sa se insele; or, Marcel Boll, altfel redutabil om de
Triunghiul din varful pentagramei, numit stiinta, ataca in forta ,stiintele traditionale" sau simbolice pe care le
Fig. 41. Triunghiul ,sublim" de catre adeptii lui Pitagora, are in cunoaste prea putin si disciplinele oculte despre care nu are nici cea
,sublim" varf un unghi de 36°, iar unghiurile de la baza mai mica idee. Din pacate, Marcel Boll isi face singur curaj pentru a-si
.> au cate 72°.
justifica ignoranta voluntara spunand ca: ,ilustrul matematician englez
Lancelot Hogben 173 spune ca: ,,Platon a seas masura din geometrie Bertrand Russell deplangea faptul ca, prin influenta pe care a avut-o
de-a lungul veacurilor, Aristotel a fast unul dintre marile flageluri ale
inlocuind-o cu magia; triunghiul echilateral este forma elementara a Pa-
rasei omenesti. In acelasi spirit, Eric-Temple Bell si Lancelot Hogben
mantului; triunghiul dreptunghic este duhul Apei; triunghiul oarecare
demasca influenta nefasta a lui Platon 175".
este asociat Aerului, iar eel isoscel reprezinta Focul."
Or, autorii citati, considerati poate ilustri savanti de catre majorita-
Desi a vorbit despre fetele triunghiulare ale poliedrelor, Platon nu a
tea contemporanilor, sunt, in ceea ce priveste stiintele simbolice sau
atribuit clar vreunui element cosmologic o forma anume de triunghi.
traditionale, doar ignoranti care se felicita pentru propria incapacitate.
A clasificat insa poliedrele regulate dupa cum urrneaza:
Dar sa lasam aceasta digresiune instructiva despre un anume dog-
Tetraedrul (patru fete de forma triunghiului echilateral) corespunde
matism si sa revenim la triunghiuri. Abatele Auber176 scrie: ,,Pe urmele
Focului;
lui Plutarh, Xenocrate compara divinitatea cu triunghiul echilateral da-
Octoedrul (opt fete de forma triunghiului echilateral) corespunde torita perfectiunii acestei figuri, in timp ce inteligenta omeneasca cea
Aerului; mai evoluata, geniul, nu poate fi asemuit decat triunghiului isoscel cu
Icosaedrul (douazeci de fete de forma triunghiului echilateral) co- numai doua laturi egale, deci cu o oarecare imperfectiune. In sfarsit,
respunde Apei; oamenii obisnuiti sunt asemenea triunghiurilor oarecare (cu toate latu-
Hexaedrul sau Cubul (sase fete de forma patratului) corespunde rile inegale): forma triunghiului poate exprima eel mai elocvent toate
Pamantului; inegalitatile din natura umana".
Dodecaedrul (douasprezece fete de forma pentagoanelor regulate) In catolicism, triunghiul echilateral este, in mod obisnuit, simbolul
corespunde elementului ce ar putea fi numit Eter. Sf. Treimi. Monseniorul Barbier de Montault177 scrie ca: ,Prin cele
Evocand faimoasele ,corpuri platonice" trebuie semnalata lipsa de trei laturi si unghiuri egale, triunghiul echilateral este un simbol foarte
intelegere flagranta pe care au avut-o ,modemii" pentru Elementele putemic. El este reprezentat in aureola de deasupra chipului Tatalui
traditionale. Para a le putea percepe forta metafizica, un distins savant sau tinut de mainile Sale; incepand din secolul al XVII-lea, cand s-a
ca Marcel Boll 174 a putut scrie randuri ca acestea: exagerat cu utilizarea acestui simbol, in triunghi se inscrie numele lui

RO
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
JULES BOUCHER

Iehova in ebraica sau este reprezentat ochiul divin atoatevazator. Ar In Egipt au existat mai multe triade:
trebui sa respingem acest simbol de vreme ce a fost uzurpat de catre Triada de la Memphis: zeul Ptah, soata sa Sekhmet ~i fiul lor
francmasoni: Juata Bisericii, Sf. Treime a devenit patroana arhitec{ilor Nefertum;
$i a zidarilot'. Triada lui Osiris: Osiris, Isis, Horus;
Triada de la Teba: Amon, Mut, Khonsu.
In Persia era venerata treimea Ahura-Mazda sau Onnuzd, ,Sta-
panul/Duhul Intelept"; Vohu Manu, ,gandul bun"; Asha Vahista, ,de-
savar~ita dreptate" .
Fig. 42. Tetragrama Fig. 43. Ochiul divin
~i exemplele pot continua deoarece triadele sunt prezente in majo-
in Triunghi in Triunghi
ritatea religiilor.
Este adevarat ca Delta Luminoasa masonica are ina centro Ochiul *
divin sau Tetragrarnaton (numit ~i ,Tetragrarna sacra", IEVE, constand In masonerie, laturilor Triunghiului le sunt adeseori atribuite for-
din cele patru litere ale numelui lui Dumnezeu in alfabet ebraic). mule ca: ,Sa gande~ti bine!", ,Sa spui bine!", ,Sa faci bine!" sau , Li-
Tetragrama este fotmata din literele iod, he, vau, he (J H V H, uneori bertate, Egalitate, Fraternitate".
scris ~i J H W H) care, impreuna, alcatuiesc numele divin a cat:ui rostire Ragonl79 spune: ,Cele trei varfuri ale triunghiului simbolizeaza
era ingaduita la evrei doar marelui preot o singura data pe an. trecutul, prezentul si viitorul, iar triunghiul in ansarnblu, ve$nicia sau
Alexandre Westphal 17 8 arata ca ,originea tetragramei J H V H este dumnezeirea. Unghiurile insearnna Intelepciune, Porta, Frumusete,
incerta, astfel incat nimeni nu ~tie sigur cum trebuie pronuntat acest atribute divine; sau Sulf, Sare, Mercur, principiile lucrarii divine ex-
grup de patru litere; chiar in privinta numelor a carer pronuntie ebraica primate in limbaj hermetic; cele trei regnuri ale naturii, domeniul
ne este prea bine cunoscuta, acceptam lesne sa ne servim de cuvinte Creatorului. Unghiurile triunghiului sunt asemeni celor trei faze ale
in care aceasta pronuntie este alterata prin transpunerea in grece~te, in ve~nicei transformari: Na~tere, Viata, Moarte, transformare pe care
frantuze~te etc. Astfel, Mosheh este rostit Moise; Ierushalam H scriem Dumnezeu (triunghiul perfect), fara a i se supune, o stapane~te. Din
Ierusalim; Iehoshua (mai tarziu Ieshua) il pronuntam Iosua in lectura to ate aces tea rezulta ca triunghiul este emblema divinitatii".
Vechiului Testament sau !sus pentru Noul Testament". Numarul trei se impune omului cu puterea evidentei in toate do-
De~i numeroase ~i variate, studiile asupra Tetragramei sacre raman rheniile deoarece reprezinta echilibrul intre doua tendinte opuse: acti-
destul de confuze. vul ~i pasivul.
Ochiul simbolizeaza in plan fizic Soarele de pe cer, izvorul Lumi- ~tiinta contemporana considera ca, in cele din urma, materia este
nii sial Vietii; in plan intermediar sau astral, Ochiul reprezinta Cuvan- alcatuita din fotoni (particule luminoase) care, acumulandu-se in spa-
tul, Logosul, Principiul creator, iar in plan spiritual sau divin, pe tiu, dau nastere nebuloaselor sau lumilor in formare. lata cum stiinta,
Marele Arhitect al Universului. acceptand ca pana ~i materia cea mai grosolana este facuta din lumina,
* da dreptate Bibliei (Facerea), unde Lumina este facuta de Dumnezeu
Triunghiul evoca ideea de Treime prezenta nu numai in religia in ziua intai, iar Soarele in ziua a patra.
cre~tina. Trinitatea se gase~te de pilda in:
Facuta din Lumina, materia exista in intuneric: spatiul este noapte,
Trirnurti la hindusi: Brahrna (creatorul); Vishnu (pastratorul); Shiva materia este zi. Timpul nu exista decat atunci cand fotonii se grupeaza
(distrugatorul). in electroni, atomi ~i molecule generand lumile apte de diferentiere.

91
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEl
J ULES BOUC HER

Timpul masoar:t dezagregarea, iar aceasta exista inc:t de la formare: copi- Sa observam ca, in triunghiul cu astfel de proportii, pentagonul se
lul care se na.$te incepe un drum care nu poate sfarsi dedit in moartelBO_ inscrie cu usurinta si deci triunghiul Contine implicit Steaua de Foe. Ea
Yom putea alege deci, ca semnificatie majora a triunghiului maso- apare astfel chiar de la gradul intai, desi este atribuita celui de-al doilea.
nic: Lumina, lntuneric, Durata. Lumina si Intunericul sunt laturile care, Ochiul divin si Tetragrama, prea legate de o religie anume (cea cres-
intalnindu-se in varf, dau triunghiului stabilitate; tina), ar putea fi deci inlocuite, inca de la primul grad, cu Steaua de
I_
timpul sau durata reprezinta baza triunghiului. Foe, masoneria trebuind sa se afle dincolo de orice religie si in afara ei.
Care ar fi atunci forma cea mai potrivita pen-
tru Delta Luminoasa? Desi unii autori gasesc in
Fig. 44. Triada triunghiul echilateral forma perfecta, se poate 4. PATRATUL CEL LUNG
cosmica
obiecta ca ea este instabila. Credem ca este pre-
ferabil triunghiul isoscel cu baza mai lunga decat celelalte laturi. Patratul eel lung isi are in templul masonic un loc asemanator cu
Aceasta este si forma frontonului templului antic; cu cat este mai scund, labirintull83 in catedralele gotice. Este pavat cu dale patrate, alternativ
el inspira mai multa gravitate. albe si negre, un mozaic cu aspectul tablei de sah, despre care vom
Ideal ar fi triunghiul cu unghiul din varf de 108° iar cele de la vorbi mai tarziu. Deocamdata vom zabovi doar asupra proportiilor pa-
baza de 36° fiecare 181 . In acest triunghi se re-
tratului lung.
gasesc proportiile numarului de aur (desi in-
Expresia ,patrat lung" era odinioara sinonima cu , dreptunghiul";
vers decat in triunghiul sublim). Sa observam
dar nici unul din acesti termeni nu da vreun indiciu despre raportul
ce incomparabila impresie de stabilitate las:t
acest triunghi fata de altele (v. fig. 45). dintre laturi.
De altfel, in multe temple masonice Delta Oswald Wirthl84 scrie: ,,n patratul eel lung figureaza simbolurile
Luminoasa este reprezentata prin acest triunghi esentiale ale gradului de ucenic. Odinioara, el se trasa pe podeaua lojii
ale carui proportii se impun de la sine. Fig. 4 5. Diferite in momentul deschiderii lucrarilor si se stergea complet la inchiderea
fonne de triunghiuri
Prin suprapunerea a trei astfel de triunghiuri acestora. Era echivalentul cercului din ritualurile magice de invo-
se obtine Pentagrama (v. fig. 46) care mai poate fi numita, din acest carel85. Cei prezenti isi inchipuiau ca spiritul masoneriei se pogora
motiv, si ,triplu triunghi suprapus". lata exprimate in cifre intregi di- asupra lor, cea mai umila odaie putandu-se transforma, prin puterile
mensiunile care permit trasarea Deltei Luminoase: baza, 81; inaltimea, magice ale ritualului si ardoarea credintei participantilor, in sanctuarul
29; 50, laturilel82 • eel mai venerabil al celui mai somptuos dintre temple".
Aici Wirth pare sa confunde patratul lung cu tabloul lojii; ins:t
comparand patratul lung cu un cere, ii dezvaluie principala functie:
aceea de a delimita un spatiu protejat.

*
Ce proportii avea odinioara patratul eel lung? E foarte greu de
aflat, caci inaintasii nu ne-au lasat nici o marturie scrisa. Daca ar fi
Fig. 46. Pentagrama Fig. 47. Delta,
ca triplu triunghi pentagonul $i
avut proportia de lx2 (ast:tzi predominanta in loji) atunci cu siguranta
suprapus pentagrama ar fi fost denumit ,patrat dublu".

92 93
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMASO NERIEI

4 Dar sa examinam cele trei proportii Trasarea unui astfel de dreptunghi este extrem de simpla pentru
ale dreptunghiului posibile dupa traditia constructorul cu experienta; e foarte posibil insa ca, la inceputurile
masonic a: masoneriei speculative, pierderea aceastei abilitati sa fi dus la utiliza-
3 Dreptunghiul 3x4 - in acest drept- rea ca patrat lung a unui patrat dublu, $i nu a dreptunghiului de aur.
unghi, diagonala este egala cu cinci. El se Neputand aduce insa nici o dovada decisiva in sprijinul acestei presu-
formeaza prin alaturarea a doua triunghiuri pozitii, o acceptam doar ca pe o ipoteza.
de proportie pitagoreica. Faptul ca de- Denumirea esoterica a acestui patrat este ,patrat-soare".
Fig. 48. Dreptunghiul monstratia grafica a teoremei lui Pitagora
lui Pitagora este reprezentata pe bijuteria venerabilului Dreptunghiullx2- acesta este patratul eel lung folosit azi in majo-
de onoare ne-ar putea face sa credem ca ritatea lojilor masonice. W. Nagrodski 18 8 crede ca acesta este patratul
dreptunghiul 3x4 este patratul eel lung. Forma lui, totu~i prea scurta, H eel lung, cheia aflarii numarului de aur: ,Patratul eel lung sau plitra-
face nepractic pentru utilizarea lui in ceremonialurile masonice. tul dublu este un dreptunghi ale carui laturi sunt in raport de 2x 1 sau
Dreptunghiullx1,618- spre deosebire de dreptunghiul precedent, de lxl/2 sau jumatatea unui patrat taiat pe lungime.
acesta nu se masoara in numere intregi, insa proportiile sale ne star- Prin aceastl\ proportie, el da metoda :..8 - - - -........---~
nesc tot ~teresul. .. divizarii unei laturi in doua pa.rti egale
,Sa observam ca dreptunghiul a1 carui raport caracteristic dintre laturi $i face posibila deterrninarea sec(iunii
este eel al sectiunii de aur, scrie Matila C. Ghika 186, se bucura de propri- de aur atat de necesare constructorilor.
etati geometrice remarcabile care au facut ca el sa fie deseori ales, invo- Aceasta impartire se face cu U$Urinta
trasand diagonala OC a unui patrat du- c A
luntar sau in cuno$tinta de cauza, ca forma a suprafetelor in arhitectura,
in pictura, in artele decorative ~i chiar in cazul obiectelor de uz cotidian." blu $i arcurile de cere AT $iTT'. Astfel Fig. 51. Patratul dublu ~i
se gase$te sectiunea de aur in punctul sectiunea de aur
Am avea motive sa credem ca sectiunea de aur era unul dintre ,se-
cretele" masonilor constructori; majoritatea catedralelor verifica propor- T' pe latura AC".
tia de aur. Tot Matila Ghika187 spune: ,,Pe buna dreptate se poate sustine Insa, pentru a trasa sectiunea de aur, nu este necesar sa se por-
ca geometria esoterica a lui Pitagora s-a transmis din Antichitate pana in neasca de la un patrat dublu; ea se poate obtine pornind de la un
secolul al XVIII-lea prin intermediul fratiilor de constructori, pe de o simplu patrat (v. fig. 50). Sa recunoa$tem ca metoda lui Nagrodski ra-
parte (fara exceptie, zidarii i~i transrniteau de la o generatie la alta un ri- mane valabila, tinand cont mai ales ca patratul dublu este atat de ras-
tual initiatic in care geometria avea un rol preponderent) $i, pe de alta pandit in loji.
parte, prin magie, prin rozetele catedralelor $i pentaclele magicienilor". Mai adaugam ca numele esoteric al patratului dublu este patrat-luna.
'\
f. 6f8
~ *
Reconstituind modificarile simbolurilor originale, cred ca patratul
f;
eel lung al masoneriei traditionale trebuie sa fost dreptunghiul de aur
(v. fig. 49). El contine multe aplicatii cu ecou esoteric, corelatii care se
A gasesc deja in Delta Lurninoasa (al carei unghi din varf este de 108°,
Fig. 49. Dreptunghiul Fig. 50. Patratul $i cum am aratat mai sus 189 ) $i in Steaua de Foe, cum vom arata in cele
de aur sectiunea de aur ce urmeaza.

0;1. 95
JULES BOUCHER S IMBO LURILE FRANCMASONERI EI

5. CELE TREI COLOANE: INTELEPCIUNEA,


PORTA ~I PRUMUSETEA STANGA DREAPTA

lntelepciune Dupa regulile din ritul scotian, cele trei

0 coloane 19° trebuie sa fie amplasate in patra-


tul eel lung astfel incat sa formeze un echer:
una in coltul dintre orient ~i miazazi, alta In
R
0 A
~
L
coltul dintre occident si miazazi si cea de-a
treia in coltul dinte occident ~i miazanoapte. u B

Aceste trei coloane nu trebuie confundate


cu cele doua aflate la intrarea in templu.
Ragon 191 spune: ,Numele celor trei co-
0 0
Fort,a Frumu~ete
loane, sprijin tainic al templelor noastre, sunt
lntelepciune (pentru a crea), Porta (pentru a
conduce) ~i Prumusete (pentru a impodobi)".
Fig. 52. Cele trei Din comentariile lui Ragon ~i ale multor
coloane autori masonici se vede ca acordau celor
trei coloane interioare aceeasi semnificatie
ca si celorlalte doua de Ia intrarea templului, pe care le numeau tot
Intelepciune si Porta.
Oswald Wirth 192 stabileste o corespondenta intre Intelepciune, Porta,
Plan~a II. Sephirot-urile
Prumusete ~i urmatoarele grupe de cate trei concepte:
Venerabil
Tata, Fiu, Sf. Duh; A~a cum vom arata mai departe, cele
Minte, Suflet, Trup;
Activ, Pasiv, Neutru etc.
doua coloane de la intrarea templului co-
respund lui Netzah si lui Hod. 0
Sa observam ca cele trei coloane poarta numele a trei dintre Fiecare dintre cele trei coloane cores-
sephirot-urile din Cabala. Se stie ca sephirot-urile reprezinta un model punde unuia dintre cei trei principali ofiteri
a1 creatiei prin emanatii ale divinitatii ce poate fi schematizat asa cum ai lojii: Intelepciunea, venerabilului; Porta,
se vede in Plansa II. primului supraveghetor; Harul (Prumuse-
Cele trei coloane vizibile ale patratului eel lung nu pot fi dedit \ tea), celui de-al doilea supraveghetor.
Chochmah, Geburah si Chesed (Ia origine a existat cu siguranta o con- .J)upa Guillemain de Saint-Victor 193,
fuzie lntre Chesed ~i Tiphereth). 0 a patra coloana ce leaga direct
vazutu1 de nevazut, Binah, Inteligenta Suprema, desprinsa de orice
continut material, exista desigur, dar nu se infatiseaza ochilor nostri.
semnificatia celor trei coloane nu trebuie
dezvaluita masonilor decat Ia gradul de
maestro: , Motivul eel mai simplu ~i mai
0
Primul
supravechetor
0 Adoilea
supraveghdor

De altfel, chiar modul in care sunt amplasate cele trei coloane implica puternic, spune el, este ca ucenicul nu tre- Fig. 53. Cele trei coloane
existenta celei de-a patra. buie sa cunoasca decat acea Intelepciune si ofiterii lojii

96 07
JULES BOUCHER SIMBO LURI LE F RANCMAS ON ERIEI

reprezentata de coloana Jakin; calfa, doar In~elepciunea ~i Porta cores- culcata si invers. In acest fel se arata ce principiu trece pe primul plan
punzatoare celor doua coloane de Ia intrarea templului; ~i doar maes- pe parcursullucrarilor.
trul trebuie sa cunoasca Prumusetea, adica accesul la cele sublime". Cele patru coloane delimiteaza patratul cellung (allumii ideale) pe
Cred ins a ca. nirnic nu justifica o astfel de restrictie. a carui suprafata nirneni nu trebuie sa pa~easca dita vreme lurnea creata
Are dreptate Leadbeater194 cand spune ca. cele trei coloane ar putea este prada fortelor contradictorii simbolizate de cele doua. coloane de
fi ridicate din piatra obisnuita, si, respectiv, din granit ~i din mannura, la intrarea in templu.
astfel incat cele trei materii sa corespunda celor trei ,virtuti": Intelep-
ciune, Porta, Har (Prumusete).
Piecare dintre cele trei coloane ar putea sa mai reprezinte unul din- Nota referitoare Ia sephirot-uri
tre cele trei stiluri principale ale arhitecturii grecesti: doric, ionic ~i co-
rintic (Plansa III)I9s. Dumnezeu poate fi gandit in sine sau in formele sale de manifes-
tare. In sine, inainte de orice manifestare, Durnnezeu este o fiinta ne-
definita, invizibila, inaccesibila, fara insusiri precise, asemanator unei
marl fara tarmuri, unui hau fara fund, unui fluid lipsit de consistenta.
Pentru ca nu poate fi cunoscut in vreun fel oarecare, Dumnezeu este
reprezentat printr-o imagine, un nume, o litera sau chiar un punct. Cei
mai potriviti termeni pentru a-L desernna sunt mai degraba negativi
sustine cabala: Cel fara de sfar~it, Indeterminatul sau EN SOPH, ebr.
,Cel Para de Margini" ori AYIN, ebr. ,Non-existentul, Nefiinta".
Gandit prin formele sale de manifestare, Durnnezeu devine accesi-
bil cunoa~terii; poate primi nume corespunzator fiecarei manifestari
sau exteriorizari a fiintei sale. En Soph, Ayin se manifesta in zece
forme sau moduri numite SEPHIROTH. Piecare dintre acestea - Co-
roana, Intelepciunea, Inteligenta, Harul, Porta, Prumusetea, Victoria,
Gloria, Pundamentul ~i Regalitatea - este un mod prin care En Soph se
Doric Ionic Corintic dezvaluie sau isi face simtita prezenta ~i prin care numirea Lui devine
posibila. Fiecare lirnitare sau determinare a lui En Soph este o sephira.
Plan~a III. Cele trei stiluri ale arhitecturii grece~ti Sephirot-urile au fost asemanate unor vase de forme diferite pe
care En Soph le umple, revarsandu-se din ele, sau unor pahare in care
• Coloana dorica este asociata Fortei, lui Geburah; coloana ionica, el se toarna si pe care le coloreaza fara a-si pierde insa puritatea: va-
Intelepciunii, Chochmah; ~i coloana corintica Harului, Chesed. sele reprezinta lirnitari ale esentei divine, iar paharele, filtre prin care
Sa observam ca, pe diagonala patratului eel lung, Intelepciunea se En Soph isi estompeaza stralucirea pentru a se lasa contemplat.
op~e Fortei, iar Harul, Inteligentei Supreme, coloana nevazuta (fig. 53). Cabala il mai reprezinta pe Durnnezeu sub forma lui Adam celest,
In masoneria anglo-saxona, coloanele de Ia intrarea templului Adam Kadmon, si stabile~te corespondente intre sephirot-uri ~i partile
sunt redate in miniatura si se afla pe pupitrele supraveghetorilor lojii. corpului sau dupa modelul diferentierii si atractiei sexuale. In acest
Cil.nd primul supraveghetor tine ridicata coloana, al doilea o asaza mod, din prima si suprema sephira, asociata capului lui Adam Kadmon,

QR
99
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMASONE RIEI

se desprind alte doua sephirot-uri, una masculina ~i activa - Intelep- 3. AI doilea supraveghetor
ciunea sau Tata.l- alta, feminina ~i pasiva - Inteligenta sau Muma; cele 4. Oratorul
trei sephirot-uri incadreaza ,Marele Chip", ,Capul alb ca neaua" (de o 5. Secretarul
stra.lucire orbitoare, peste flre- n.tr.). Din lntelepciune ~i Inteligenta se 6. Expertul
na~te Cunoa~terea, termen mediu ~i punte de legatura care nu se rega- 7. Maestrul de ceremonii
se~te ca atare printre sephirot-uri. Din Inteligenta deriva. alte doua 8. Trezorierul
sephirot-uri: una masculina ~i activa - Harul- alta, ferninina ~i pasiva- 9. Ospitalierul
Porta- ~i care, ca brate ale lui Adam Kadmon, se unesc intr-o noua 10. Acoperitorul
sephira- Frurnusetea -, flxatala piept in partea inimii, ca realizare a tu-
turor lucrurilor. Din Porta decurg, corespunzator celor doua picioare, Termenul ,ofiter" trebuie inteles aici la propriu: ocupant al unui
Victoria, sephira masculina ~i activa., ~i Gloria, ferninina si pasiva, unite post (lat. officium), ~i nu in sens militar sau onorific.
apoi in Fundament, simbolul organelor generarii. Asa cum o sephira - In lista prezentata am limitat la zece nurnarul ofiterilor principali
Coroana - se afla deasupra capului, o alta sephira - Regalitatea sau necesari functionarii unei loji; practica arata ca acestora li se pot ada-
Regatul (Pamantesc) -. se gaseste sub picioarele lui Adam Kadmon. uga ofiteri ,secundari": un al doilea ~i un al treilea expert, un pastrator
Judecand dupa relatiile dintre cele zece sephirot-uri in raport cu lo- de sigilii, un al doilea maestru de ceremonii, un maestru de banchete,
cul in care sunt a~ezate, descoperim pe verticala: coloana din dreapta, un portstindard, un arhivar s.a.m.d. De regula, flecarui ofiter i se poate
a sephirot-urilor masculine: Intelepciune, Har, Victorie; coloana din atribui un adjunct in afara venerabilului ~i a celor doi supraveghetori.
stanga, a sephirot-urilor feminine: Inteligenta, Porta, Glorie; si coloana Adjunctii si ofiterii ,secundari" pot fi chiar ucenici sau mae~tri, dar
din mijloc: Coroana, Prumusetea ~i Pundamentul care domina Regali- ofiterii principali, titularii functiilor esentiale ce definesc loja trebuie
tatea. Iar pe orizontala: Coroana aflata intre Intelepciune si Inteligenta sa aiba grad de maestru.
formeaza o triada. superioara, de natura metaflzica; Harul, Porta ~i Pru- Daca venerabilullipseste, el este inlocuit de catre primul suprave-
musetea apartin unei triade de ordin moral; Victoria, Gloria ~i Punda- ghetor care, Ia randul sau, este inlocuit de eel de-al doilea si, in sfar-
mentul alcatuiesc o triada a rniscarii in plan material. Aceste trei triade sit, un maestru numit din oficiu va indeplini temporar atributiile
se cuprind intr-o alta: Coroana, Prumusetea ~i Regalitatea corespunza- acestuia din urma.
toare substantei, gandirii ~i vietii. Aceasta enumerare respecta ordinea general acceptata.
Prima triada apartine Principiului Generator (Divin), iar celelalte Primii cinci ofiteri mentionati sunt nurniti ,,Lurninile lojii". Ei sunt
sapte sephirot-uri, Lumii Create. asezati, ca si trezorierul ~i ospitalierul, la pupitre in forma de triunghi
Asezarea sephirot-urilor se aseamana in chip tulburator si cu felul sau trapez (trapezul isoscel fiind un triunghi sectionat).
in care sunt situate pe corpul omenesc chakrele indiene. Pentru deschiderea lucrarilor unei loji, Obedientele masonice im-
\ pun astazi prezenta a sapte ofiteri; daca unullipseste, el trebuie inlo-
cuit de unul dintre mae~trii prezenti; daca nu sunt ocupate toate cele
6. OFITERII ~I A~EZAREA LOR ~apte pupitre, lucrarile lojii nu pot fl deschise in mod ritual.
in vechile ritualuri citim insa ca trei masoni formeaza o loja simpla,
0 loja completa are zece ofiteri: cinci- o Iojajusta ~i ~apte- o lojapeifecta (saujusta si peifecta) . Cei
1. Venerabilul sau Presedintele trei membri ai unei loji simple sunt venerabilul ~i cei doi suprave-
2.Primulsupraveghetor ghetori; cei cinci ai lojii juste sunt cei trei deja mentionati, la care se

1(11
JULES BOU CHER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

adauga doi mae~tri, iar o loja perfecta are in plus o calfa ~i un ucenic, Ospitalierul strange donatiile facute in timpul reuniunilor lojii; el
nefiind deci necesar ca toti ~apte sa fie ofiteri. Avem astfel dovada ca trebuie sa-i viziteze pe fratii bolnavi sau aflati in nevoie .si sli le vina in
in vechime, cinci mae~tri masoni puteau deschide lucrarile unei loji. D~
ajutor pe cat ii sta in puteri.
altfel, functia de trezorier .si ospitalier este specifica lojilor permanente Acoperitorul plize~te din interior poarta templului; el permite intra-
~i nu putea exista in reuniunile ocazionate de masoni .
rea fratilor care sosesc dupa deschiderea lucrarilor.
Venerabilul conduce lucrarile atelierului; sarcina lui nu e deloc
acoperi" <>i a testa" au, in masonerie, un sens specific.
u.soara: orientarea lucrarilor depinde, in cea mai mare parte, de el. "A "/ "
,A testa un frate" (fr. tuilage) inseamna a-i pune intrebari pentru a
Primul supraveghetor conduce lucrarile calfelor ~i vegheaza la dis-
ciplina intregului atelier. constata din raspunsurile sale ca este intr-adevar mason .si gradul sau
corespunde aceluia in care lucreaza loja in care cere sa fie admis.
AJ doilea supraveghetor are misiunea de a-i instrui pe ucenici; ro-
,A acoperi", la propriu, inseamna ,a pune la adapost de intempe-
lul sau este cu-adevarat important, caci de el depinde formarea noilor
masoni. rii", iar la figurat, ,a proteja templul de profani". Daca sunt semnalati
Cei doi supraveghetori 11 asista pe venerabil in timpul deschiderii profani intr-o reuniune a masonilor ~i cineva spune: ,Ploua" inseamna
lucrarilor lojii; ei au cate un ciocan ca insemn al rolului lor conducator. ca templul nu este acoperit.
Oratorul are ultimul cuvant pe parcursul lucrarilor sau in timpul ,A acoperi templul" inseamna, pe de o parte, a impiedica sa intre
unei discutii. Aceste discutii pornesc de la probleme curente ale vietii pe oricine din afara ~i. pe de alta parte, a asigura ie~irea fratilor din
asociative din loja ori de la un referat pe teme masonice redactat de un templu la terminarea lucrarilor lojii (prin extensie, expresia ,a acoperi
frate sub indmmarea oratorului, numit ,plansa de arhitectura". Nimeni templul" devine sinonima cu ,a-1 parasi").
nu are dreptul sa mai ia cuvantul dupa orator ale carui concluzii sunt In vechile ritualuri masonice gasim adesea doi acoperitori: unul
adoptate sau respinse de atelier prin vot. Oratorul reprezinta legea ma- pentru interiorul si altul pentru exteriorul templului.
sonica: el trebuie sa fie un desavar.sit cunoscator al , Constitutiilor" Edmond Gloton 197 scrie: ,In tenebrele de la occident vegheaza
(reglementarilor) Obedientei masonice din care loja alege sa faca acoperitorii: acoperitorul intern plize~te poarta templului ~i prime.ste
parte. Ca ~i secretarul, oratorul are dreptul sa se adreseze direct vene- ~tiri de la acoperitorul extern care face de paza in parvis. Lor trebuie
rabilului, in timp ce toti ceilalti frati trebuie sa-i ceara cuvantul prin in- sa le multurnim ca putem lucra netulburati, siguri fiind ca. nici un pro-
termediul unuia dintre supraveghetori; el poate chiar sa-l atentioneze fan nu poate intra in templu pentru a ne lua prin surprindere. Aceste
pe venerabil in caz ca reglementarile sunt incalcate. misiuni sunt insa adeseori incredintate gre~it unor frati tineri prea lip-
Secretarul redacteaza procesele verbale denumite .si ,plan~e tra- siti de experienta pentru a le putea indeplini cum se cuvine; in traditia
sate"196 .si intretine relatiile administrative intre atelier .si Obedientit autentica respectata inca de unele loji, postul de acoperitor revine fos-
Expertul ii conduce pe candidati in cursu! ceremoniilor de initiere I
tului venerabil tocmai pentru a arata importanta pe care i-o acordau
~i vegheaza la indeplinirea intocmai a ritualului pe care trebuie sa-l cu- ~ stramo~ii no~tri".
noasca in chip desavarsit; lui ii revine testarea fratilor vizitatori. E§te adevarat ca uneori posturile de ofiteri ai lojii sunt considerate
Maestrul de ceremonii ii introduce in loja, dupa testare, pe fratii vi- onoruri ~i recompense. De fapt, ele sunt sarcini suplimentare asumate
zitatori ~i ii conduce la locurile ce le-au fost rezervate; H ajuta pe pe un timp determinat, relativ scurt, ~i care nu implica nici o ierarhie.
expert in ceremoniile de initiere. Toti ofiterii lojii sunt mae~tri masoni ~i. in aceasta calitate, nici unul
Trezorierul are sarcina de a colecta periodic cotizatiile ~i de a ve- nu e superior altuia. Postul de acoperitor este la fel de important si de
ghea la buna gestionare a fondurilor bane.sti ale atelierului. necesar ca si acela de venerabil; vechile ritualuri prevedeau, in modul

11'10
103
JULES BO UCH ER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

eel mai intelept cu putinta, ca un frate sa devina acoperitor dupa ce a IESOD


ocupat tronul venerabilului. Aceasta lectie de modestie transmisa de Fundamentul
traditie ar merita perpetuata. Expert
* MALKUTH
Cei zece ofiteri ai lojii pe care i-am enumerat se incadreaza perfect
Regalitatea
in schema arborelui sephirotic.
Acoperitor
. In loji,~locurile trezorierului ~i ospitalierului sunt insa, de regula,
mversate. Intr-adevar, trezorierul trebuie sa se ocupe de administrarea
lojii impreuna cu secretarul, iar oratorul este singurul in masura sa-l
*
indrume pe ospitalier in repartizarea ajutoarelor. Participantii asezati in templu la dreapta $i la stanga sunt numiti ,co-
In ritul scotian, primul supraveghetor se gase~te la stanga intrarii in loane". La dreapta se afla ,coloana de sud", la stanga, ,coloana de nord".
templu, iar eel de-al doilea supraveghetor, la dreapta. In ritul francez ei Ucenicii isi au locul pe coloana de nord deoarece se zice ca ei nu
sunt asezati invers; asupra acestui subiect vom reveni, aratand case in- sunt luminati pe de-a-ntregul, iar nordul este partea cea mai intune-
tampla la fel $i cu cele doua coloane de la intrarea in templu. coasa. Calfele stau pe coloana de sud, iar maestrii se pot aseza ori-
Din motive de ordin practic, expertul este asezat la dreapta, iar unde, pe oricare dintre coloane.
maestrul de ceremonii, la stanga. Acoperitorul sta in partea opusa Demnitarii Obedientei, ai ritului, fostii venerabili, venerabilii vizita-
venerabilului. tori etc. isi ocupa loculla orient, la dreapta si la stanga venerabilului lojii.

KETHER *
Coroana Exista numeroase scrieri despre locul ofiterilor in loja. lata cum
Venerabilul prezinta Oswald Wirth 198 relatia dintre atributiile ofiterilor si sernnifi-
catia esoterica a planetelor:
BINAH CHOCHMAH
Inteligenta Intelepciunea Venerabilul corespunde lui Jupiter.
Secretarul Oratorul
Primul supraveghetor, lui Marte.
GEBURAH CHESED AI doilea supraveghetor, lui Venus.
Forta Harul Oratorul, Soarelui.
Trezorier Ospitalier Secretarul, Lunii.
Expertul, lui Saturn.
TIPHERETH
Maestrul de ceremonii, lui Mercur.
Frumusetea
Maestro] de ceremonii Cu exceptia ultimelor doua, putem accepta aceste corespondente.
HOD Saturn si Mercur s-ar potrivi mai bine celor doi acoperitori.
NETZAH
Victoria Gloria Aceste corelatii sunt usor de justificat:
Primul sau al doilea Primul sau al doilea Jupiter, Stapanul Cerurilor, este venerabilul intrucat il caracteri-
supraveghetor supraveghetor zeaza Intelepciunea.

105
SIMBOLURILE FRANCMASONERI EI
JULES BOUCHER
ven.·.
Marte, zeul neimbHinzit, corespunde primului supraveghetor a ·sau doar in cinci ofiteri (pentagramatica)
carui Forta trebuie sa fie inflexibila. pentru acele loji ce nu au nevoie de aco-
peritor. .S:. o...
Venus cea blanda ~i frumoasa este Harul, Gratia, ~i corespunde ce- 1 o ...
lui de-al doilea supraveghetor. Marte ~i Venus sunt opuse ~i se comple- De la o schema la alta, difera doar nu- -"·

teaza precum forta masculina ~i gratia feminina. marul ofiterilor, nu ~i amplasarea lor in loja
Soarele, dominand planeta Jupiter, este atribuit oratorului, pazitorul Daca, in interiorul unei loji, ne-am
,legii mason ice", care este mai presus chiar ~i decat venerabilul. imagina un om culcat pe spate, capul sau
Luna, primind lumina Soarelui, inregistreaza fidel tot ceea ce se ar fi venerabilul, bratele ar fi oratorul ~i
spune de la pupitrul oratorului l99. secretarul, mainile, trezorierul ~i ospitali-
Mercur, mesagerul zeilor, este acoperitorul extern care-i da de ~tire erul, iar picioarele, cei doi supraveghe-
acoperitorului intern despre fratii care cer sa fie admi~i in templu. tori (fig. 56). 1 S.·. 2 S:.
Saturn, zeul prudent care-~i poarta pa~ii prin locuri neguroase, este In traditia anglo-saxona, al doilea Fig. 56. Omul ~i Templul
acoperitorul intern care anunta prezenta celor pe care-i considera supraveghetor este a~ezat in mijlocul (ritul scotian)
demni sa intre in loja. coloanei de sud; in schema omului cui-
>
cat, el ocupa locul din dreptul inimii (Porta), primul supraveghetor,
* pe eel din dreptul sexului (Fundamentul), iar acoperitorii se afla la
In intelesul de mai sus, ofiterii lojii pot inchipui varfurile unei stele
picioare (Regalitatea).
cu ~ase colturi (Sigiliul sau Pecetea lui Solomon). Venerabilul ~i cei
doi supraveghetori care ,conduc" loja formeaza triunghiul cu varful in
sus, iar oratorul, secretarul ~i acoperitorii, cei care ,organizeaza" loja,
triunghiul cu varful in jos (fig. 54). Ve11erabil
Ofiterii lojii mai pot inchipui varfurile unei pentagrame sau ale
Stelei de Foe (fig. 55). •
Venerabil
• Venerabil

N Supr.l e 5

\

Sup,.. 2
Fig. 54. Ofiterii lojii ~i Fig. 55. Ofiterii lojii v
Sigiliullui Solomon ~i Pentagrama
Fig. 58. Omul ~i Templul
Fig. 57. Locul celui de-al
(masoneria anglo-saxona)
Putem considera ca, dupa marimea efectivelor lor, lojile pot adopta: doilea supraveghetor in
masoneria anglo-saxona
schema sephirotica (cu zece ofiteri), schema 1n ~ase (hexagramatica)

1()7
------

JULES BOUCHER SIM BO LURI LE FRANCMASONE RIEI

Templul ~g~e imaginea intregului Univers: macrocosmosul ~i mi- Vom denumi dextrocentric sensu! deplasarii noastre circulare 1n
crocosmosul_ ._deo~otriv~. Locurile anume desemnate pentru ofiteri care mana dreapta se afla constant catre centrul cercului descris; sensul
demons~e.aza ca: pnn pohvalenta ~i prin universalitate, simbolurile sinistrocentric mseamna ca, pe tot parcursul rni~carii noastre circulare,
masonene1, ca once simbol traditional, trebuie cunoscute laolalta.
mana noastra stanga se afla constant catre centrul cercului (fig. 61).

7. DEPLASAREAINTEMPLU

~ Cum ~r~buie sa se deplaseze masonulm templu? De Ia dreapta Ia


stanga on rnvers? Sau asta nu are nici o importanta? Nu e u~or de ras-
puns la aceste mtrebiiri .
. .sa precizam, mainte de toate, sensu! exact al termenilor. Yom numi
SJmstrorsum sen.sul de mi~care al ace! or de ceasornic (de Ia stanga la Fig. 61
dreapta); sensu! rnve!s se va numi dextrorsum. Sens dextrocentric Sens sinistrocentric
. Expresiile ,de I~ dreapta la stanga" ~i ,de Ia stanga Ia dreapta" nu
a~u~g pentru a preciZa sensu! unei rni~cari circulare (fig. 59): m sensu! In reprezentarile statice, dreapta este ill general considerata benefica,
sm1strorsum, acele unui ceasornic merg, mtr-adevar, de la stanga la iar stanga, malefica201 ; Aceea~i semnificatie este atribuita $i miscarii
dreapta in partea superioara a cadranului dar, in partea inferioara, ele catre dreapta si, respectiv, catre stanga. Astfel, miscarea sinistrocentrica
se deplaseaza de la dreapta la stanga. are conotatii nefaste.
Aceea~i d~ficultate i~tervine ~i cand spunem ca un astru se depla- Victor Henry202 arata ca: ,,n ritualurile de magie neagra, stanga ia
seaza de la anent la occ1dent sau de Ia occident Ia orient (fig. 60). locul dreptei: un obiect se apuca cu mana stanga, pasul se face cu stan-
gul; vrajitorul sta cu partea stanga catre foe sau catre orice obiect 1n ju-
rul caruia se rni$cA".
Goblet d' Alviella203 scria ca ,ill toate mi~carile rituale 1n cere, de-
plasarea are loc mereu spre dreapta, adica ill sensul rni~carii acelor de
s D v ceasornic ( ... ) Ritualurile brahmanilor prevad executarea rotirii spre
E
dreapta; galeria pentru procesiuni amenajata ill jurul sanctuarelor poarta
chiar numele de pradakschina, adica «Spre dreapta», dextroversum.
Hindusii cuno$teau si rotirea spre stanga prasavya, «de-a-ndoa-
I
• selea»; era msa o practica de rau augur, un act de magie neagra.
Fig. 59. Mi.scare de Ia ~Scotia, se pastreaza pana astazi obiceiul celtilor de-a mconjura de
Fig. 60. Mi.scare de
stanga Ia dreapta
Ia vest Ia est trei ori obiectul de sfmtit sau persoana care trebuia cinstita si aparata.
Yn ceremoniile funerare, rotirea se facea, dimpotriva, catre stanga".
. Astfel, pentru a evita orice confuzie, vom folosi doua adjective dis- Acela$i autor explica de ce a fost i-a fost data o semnificatie pozi-
t~cte pentru a raporta mi~carea circulara fie la mana noastra stanga tiva rotirii catre dreapta $i una negativa rotirii catre stanga: 1n primul
f1e la cea dreapta. '
caz, miscarea urmeaza cursu! aparent al soarelui; ill eel de-al doilea, ea

109
JULES BO UCHER SIMBOLU RI LE F RANCMASON ERIEI

se impotrive~te acestui curs. Insa, chiar in ritualurile de doliu se executa Mi~carea reala in sistemul solar este insa sinistrocentrica. Prin
imediat ~i o rotire catre dreapta204. Pentru aceasta dubla mi~care, ritua- urmare, avand in vedere ca loja reprezinta universul, iar ofiterii plane-
lul brahmanic ofera urmatoarea motivatie: ,cand merge spre stanga, eel tele, pare logic ca ace~tia sa circule spre stanga.
care oficiaza se indreapta spre stramo~i, spre imparatia mortii; mergand Dar astfel se incalca traditia potrivit careia orice mi~care sinistro-
apoi spre dreapta, el revine in lumea careia ii apartine". centrica este malefica.
Rene, Guenon
, 20s d 1 . . .
en,_ume~te sensu smistrocentnc, ,polar" ~i pe eel Templul este orientat spre rasarit ~i Lu- E
dextrocentric, ,solar". ,In primul caz, mersul in cere se executa avand mina sau Soarele se ridica la orient ~i, pe la
tot timpul centrul in partea mainii stangi, ~i in partea mainii drepte, in sud, ajunge la occident. Deplasarea sinistro-

:'0\..
eel de-al doilea caz, ceea ce, in sanscrita, este numit pradak.schina; centrica merge deci in intampinarea Soarelui. ~ ....
aceasta rni~care este eel mai des folosita in traditiile hinduse ~i tibetane,
in timp ce ~carea dextrocentrica se intalne~te in special in traditia isla-
Intr-a astfel de mi~care se intra prin dreapta
~i se iese prin stanga; se merge catre orient, N
..
mica. E interesant ~a sensul scrierii in limbile acestor culturi prezinta ace-
I 1
1 I
trecand pe la sud, si se iese pe la occident I I
ea~i caracteristica. In masoneria zilelor noastre, mi~carea in cere urmeaza
sensu! solar, opus aceluia care era, se pare, practicat initial in ritualurile
masonilor operativi unde tronul venerabilului era ~ezat la occident ~i nu
trecand pe Ia nord (v. fig. 64).
Atat simbolic, cat si logic aceasta rotire
ar trebui sa fie singura posibila in masonerie,
',i (
la orient, pentru a-i permite sa contemple rasaritul de soare." · .
caci masonul merge spre Lumina intrand
In astronomie ~i in astrologie, mi$carea in sensul invers acelor de v
in templu ~i intorcandu-se apoi in tenebre, in
ceasornic poarta denumirea de ,sens direct"; mi~carea contrara se face Fig. 64. Deplasarea
in ,sens retrograd". lumea profana. sinistrocentrica
Se ~tie ca atat miscarea de rotatie a Pamantului, cat ~i cea de revo- Deplasandu-se astfel, masonul nu cauta in templu
lutie sunt sinistrocentrice. ~i celelalte planete se mi~ca la fel· efectul sa se opuna mersului firesc allurnii a~a cum
combinat al mi~carilor lor produce aparenta unei mi~cari in'verse a se procedeaza in magia neagra (de~i deosebirea dintre influentele re-
unui mers ,retrograd" adica dextrocentric. Numai Soarele - conside~at putat benefice ori malefice ale deplasarii in cere este rezultatul unei
planeta in astrologie - ~i Luna nu lasa aparenta unui mers retrograd. conventii).
Ca urmare a mi~carii Pamantului, balta cereasca pare a se roti de la Sensu! adoptat ~i consacrat prin ritual trebuie riguros practicat caci
dreapta spre stanga (miscarea sinistrocentrica de la fig. 62) ~i Soarele ar fi inadmisibil ca fiecare sa se deplaseze la intamplare prin loja.
de la stanga spre dreapta (mi~carea dextrocentrica de fig. 63). In pri~ Exista totusi o exceptie. In timpul deschiderii lucrarilor, suprave-
mul caz avem mi~care stelara ~i in eel de-al doilea, solara. ghetorii trebuie sa paseasca unul catre dreapta si celalalt catre stanga
v prin fata coloanelor formate din fratii adunati ~i sa se intersecteze,
mai intai, in fata venerabilului, iar apoi, cand revin la locurile lor, in
fata acoperitorului. DacA s-ar mi~ca altfel, adica daca ar merge unul
in UriJla celuilalt in sens sinistrocentric, ar trece atunci prin fata frati-
lor din coloana de sud, iar cei din coloana de nord ar avea posibili-
tatea sa vada cu anticipatie semnul pe care il au de executat in fata
s ;J supraveghetorului.
Fig. 62. Sens ,stelar" Fig. 63. Sens ,solar" In toate celelalte situatii, respectarea sensului prevazut de ritual
sau sinistrocentric sau dextrocentric este obligatorie.

nn 11 1
JULES BOUCHER S IMBOLURILE FRAN CMASONERIEI

8. ILUMINATUL IN LOJA Ea mai poate fi si reprezentarea triadei: trup, suflet, spirit. Pentru
ca arde si lumineaza, ea este imaginea inaltarii spirituale.
Templul trebuie iluminat 1n mod simbolic cu flacari. In acest scop, Prin forma ei falica, lumanarea este considerata si simbol al gene-
ar trebui sa arda trei lumanari la gradul de ucenic, cinci la gradul de rani, al perpetuarii vietii; tot astfel si floarea207 •
calfa si sapte la eel de maestro. Flacara lumanarii este insufletita si mtru totul compatibila cu ritua-
Astfel, la gradul de ucenic, venerabilul si cei doi supraveghetori lul traditional, pe cand flacara de gaz sau lumina electrica au ceva arti-
vor avea fiecare pe pupitrul sau cate un sfesnic; la gradul de calfa sunt ficial care nu scapa celor care mai percep dimensiunea magica.
inca doua sfesnice pentru orator si pentru secretar; la gradul de maes- Biserica Catolica insasi nu are motive sa favorizeze iluminatul mo-
tru se adauga sfesnice pentru trezorier si ospitalier. dem fara a se abate de la Traditie si de la propriile traditii.
Inaintea deschiderii lucrarilor, doar lumanarea venerabilului este ,Gazul ori electricitatea nu pot lnlocui uleiul de la candela ce sta de ve-
aprinsa; in timpul deschiderii, el ,da lumina" celor doi supraveghetori. ghe la Sf. Daruri si nici lumanarile de la Sf. Altar; si nici nu e cu putinta sa
Apoi, fiecare din cei trei purcede la aprinderea lumanarii asezate in fie folosit altfel de iluminat alaturi de lumanarile de pe marginea Sf. Altar.
varful coloanei care ii corespunde. In locullumanarilor s-ar putea folosi Iampi daca ele ar arde cu ulei
In templu vor exista, in acest fel, sase lumini: trei in lumea arheti- de masline. Acesta este, pentru candela ce trebuie sa arda zi si noapte
purilor (patratul ceUung) si trei in lumea creata. Insa, pentru a respecta neintrerupt la Sf. Altar, combustibilul recomandat de autoritatile eclezi-
semnificatia simbolurilor traditionale, ar trebui aprinse mai intai luma- astice. Ele fac insa grave compromisuri: de pilda, episcopul poate auto-
narile din varful celor trei coloane si de aici sa-si ia lumina~ fiecare de riza in bisericile sarace si utilizarea altar uleiuri vegetale sau, 1n caz de
pe coloana sa, deoarece venerabilul, cei doi supraveghetori si ofiterii urgenta, chiar a uleiului mineral."208
lojii sunt reflectarea Iumii arhetipurilor. Cele sase lumanari ar trebui sa Maslinul este simbol al pacii, al milosteniei, al
ramana aprinse pe toata durata lucrarilor lojii. belsugului si al rodniciei. Sa preferam insa in loji lu-
Ar fi logic ca lumanarile de pe cele trei coloane sa fie aprinse ina- manarea: are flacara mai clara si mai frumoasa decat
inte ca fratii sa patrunda in templu si sa fie stinse numai dupa iesirea a candelei si, totodata, e mai simplu de folosit.
acestora, caci Lumina patratului lung se raspandeste neintrerupt. 206 Caracterul transcendent si universal al simbolu-
Ideal ar fi ca toate lojile sa inteleaga si sa practice acest ceremonial rilor masonice impune cu necesitate un formalism
care scoate in evidenta caracterul transcendent al simbolurilor masonice. ritual care nu trebuie neglijat, cu toate ca, repetam,
* masoneria nu este o religie in sensu! obisnuit al cu-
In liturghia catolica, lumanarile trebuie sa contina macar pe juma- vantului, dar este o ,biserica" in adevarata accepti-
tate ceara de albine. Adevarata lumanare trebuie facuta din ceara en- une a cuvantului: ecclesia, adica adunare.
rata si numai din cauza pretului foarte mare s-a acceptat amestecul cu In masonerie, tortelor li se spune stele. Prin
stearina sau cu alte substante. urmare, ar trebui spus: ,Faceti sa apara stelele!"
Lumanarea trebuie sa fie cat mai pura si naturala, si numai ceara de in loc de obisnuitul: ,Aprindeti tortele!"
albine are aceste calitati. Pe de alta parte, simbolul albinei aduce un
plus de semnificatie, intrucat reprezinta munca, impotrivirea fata de *
pasivitate, speranta. Personalitatile si demnitarii masonici care in-
* tra intr-o loja sunt introdusi in templu precedati
Lumanarea este un triplu simbol drag autorilor religiosi pentru care Fig. 65. Torta de maestrul de ceremonii care poarta o ,stea". Se
reprezinta Sf. Treime: Tatal (ceara), Fiul (fitilul) si Sf. Duh (flacara). sau ,stea" reinnoada astfel o straveche traditie. Vizitatorul

112 113
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

este precedat de un purtator de torta nu pentru a-i lumina calea, ci Tamaia a fast utilizata in biserica abia din secolul al IV-lea. Primii
pentru a simboliza ,lumina" care este el. crestini o respingeau caci amintea prea mult de cultele pagane211 sau
de situatia in care, siliti sa abjure, trebuiau sa arunce tarnaie pe carbuni
* aprinsi in fata idolilor. Tertulian scrie: ,Noi nu suntem dintre aceia
Am aratat in ce conditii trebuie aprinse lumanarile pentru ca flacara care aduc ofranda lui Dumnezeu tamaie ori vin".
lor sa fie pura. Pentru a le stinge, masonii nu vor sufla asupra flacarii, Utilizarea tamaiei trebuie sa fi avut si un rol practic, intrucat inde-
ci se vor folosi de ciocan. parta mirosurile rele si improspata aerul in templele subterane. Dar
Desi pot parea stranii, aceste cerinte sunt o continuare a traditiei, a Moise (Iesirea, 30: 1- 10) poruncind ridicarea unui altar pe care sa fu-
cultului arhaic al focului. mege tamaia, il asaza in aer liber. Sf. Pavel, (Evrei, 9: 3) vorbeste de-
Mandelslo 209 scrie ca: ,Nimic nu este mai de pret si mai sfant pen- spre un altar din aur pentru parfumuri, iar in Apocalipsa (8: 3-4) e
tru persi decat focul pe care ei il pazesc cu cea mai mare grija pentru scris: ,Un alt inger a stat la altar avand cadelnita de aur si is-a dat lui
ca, zic ei, nimic nu reprezinta mai bine divinitatea; de aceea ei nu sufla tamaie multa ca sa o aduca impreuna cu rugaciunile tuturor sfmtilor pe
niciodata asupra unei lumanari ori a unui opait, si nici prin cap nu le altarul de aur dinaintea tronului; si fumul tamaiei s-a suit din mana in-
trece sa foloseasca vreodata apa pentru a stinge focul, nici macar gerului inaintea lui Dumnezeu impreuna cu rugaciunile sfmtilor".
atunci cand casa.este in pericol sa fie mistuita de flacari; se straduiesc Chiar daca primii crestini se fereau sa arda tamaie ca de un obicei
doar sa-l acopere cu pamant". pagan, Scriptura atesta ca aceasta practica avea semnificatie religioasa
,,n ce priveste focul de zi cu zi, spune un alt autor2 10, cultul pe inca de la inceputuri, la vechii evrei, ca de altfel in toate cultele asiatice.
care i-1 consacra unele populatii prevede ca el sa fie intretinut cu mate- Fiindca fumul de Utmaie are un efect antiseptic si exercita totodata
rii care sa nu produca nici fum, nici miros, adica sa nu se arunce in foe o influenta psihica favorabila inaltarii spirituale212 , fumigatiile ar tre-
nimic murdar, nici un fel de gunoaie, sa nu fie lasat vreodata sa se b11i utilizate in masonerie mai ales in ceremoniile de initiere.
stinga, sa nu fie intetit prin suflare pentru a nu-l contamina cu ceva Tamaia folosita azi in timpul slujbelor religioase nu este o rasina
rau; astfel incat, daca din intamplare focul se stinge, el trebuie repede pura, ci un amestec de diferite rasini in care adeseori nu se gaseste nici
luat din vecini sau reaprins cu un evantai. Acest cult mai prevede ca un dram de tamaie pura, asa-numitul ulei de Liban. Cuvantul ,tamaie"
focul sa nu fie luat vreodata de acolo de unde s-au ars oase, balegar (lat. incensum) nu se aplica vreunei substante anume, ci desemneaza
sau orice altfel de impuritati." mai degraba ,tot ce arde". Adevarata tamaie este uleiul de Liban (lat.
In templul masonic, lumanarile sunt purtatoare de foe sacru si nu oleum libani) care provine din Boswelia, arbore ale carui varietati dau
un marunt detaliu ritual, motiv pentru care n-ar trebui niciodata sa se rasini de calitati diferite. Este adeseori falsificat prin amestecuri de
renunte la utilizarea lor. sandarac, rasini comune provenite de la tuya si pin si un reziduu rezul-
tat din distilarea terebentinei (fr. colophane - n.tr.) ori alte substante

9. FUMIGATIILE
\ puternic aromate.
La fumigatii pot fi folosite si alte substante ca: smirna, lemnul de
santal si storaxul.
Daca utilizarea lumanarilor li se pare unora o insuportabila imitatie Pentru fumigatiile din ceremoniile masonice recomandarn amestecul
in masonerie a practicilor bisericesti, cum ar putea ei sa admita fumiga- intre uleiul de Liban (trei parti), smima (2 parti) si alte rasini (o parte).
tiile? Cu toate acestea, ele sunt nu numai necesare, dar side neinlocuit Acest amestec cu miros foarte placut simbolizeaza cele trei lumi:
in loja, intr-un loc cu adevarat sacru. divina, omeneasca si materiala..

114 115
--------

JULE S BOUCHER SIMBO LURILE FRANCMASONERIEI

Trebuie folosita adevarata smimtt, zisa smima Loji sau a lojilor de sub controlul acesteia, principala dintre aceste lu-
amara sau smima masculina (Herabol), si nu mini fiind Cartea Legii Sfmte (Biblia)".
cea feminina (Bisabol sau Opoponax). Cele- Intr-o lucrare colectiva214 editata de loja Les Apprentis (Ucenicii)
lalte rasini trebuie alese cu grija, fiind prefera- din Obedienta Marii Loji a Frantei se spune: ,,Prin felul ei de a actiona,
bile cele care formeaza granule fme (fr. Benjoin nu isi aroga oare Marea Loja Unita a Angliei o autoritate doctrinara de
de Siam- n.tr.). tipul celei a Sf. Scaun? Nu cumva atrage astfel asupra institutiei maso-
Arderea amestecului pHtcut mirositor se neriei primejdii pe care nici un avantaj real nu le justifica? Caci unitatea
face pe carbune incins asezat intr-un vas spe- ce ar rezulta din supunerea la imperativele engleze n-ar fi, in pofida tu-
Fig. 66. Vas cial213 (fig. 66). turor aparentelor, decat o iluzie si, departe de-a intari masoneria univer-
pentru fumigatii Cadelnita folosita in biserici era cunos- sala, ar diminua autoritatea unor Obediente nationale, cum este si a
cuta inca de romani care o numeau thuribulum, noastra, lipsindu-le de ce au ele esential si specific".
thymiamatarium sau suffirorium; in loja este de preferat insa vasul ~i Oswald Wirth215 remarca: , Procedand la o critica obiectiva a
descris mai sus. Sfmtelor Scripturi, stiinta nu recunoaste decat dirnensiunea lor umana,
Lumanttrile si fumigatiile sunt de neinlocuit in ceremoniile maso- ce ramane totusi foarte inalta. E de inteles cum Biblia isi pastreaza in-
nice deoarece contribuie la atmosfera de sacralitate ce trebuie sa dom- tegral prestigiul pentru credinciosi care afla in ea cuvantullui Dumne-
neasca in temple. In nici un caz ele nu au cum sa altereze fundamentele zeu si o urmeaza ca pe o calauza incapabila de greseala; la o astfel de
riturilor masonice. veneratie nu se ajunge insa pe cale rationala. Ea este poate o caracte-
ristica a mentalitatii anglo-saxone, insti ramane stra.ina popoarelor !a-
tine. Nepropunandu-si sa se pronunte asupra credintelor religioase,
10. CARTEA DE PE ALTAR francmasoneria n-ar fi trebuit niciodata sa se ocupe de Biblie, cu atat
mai putin de Coran sau de alte carti respectate ca fiind sfinte. Cum
In fata pupitrului venerabilului se gaseste un altar de forma triun- insa, in Anglia, legamintele se fac pe Biblie, si juramantul masonic era
ghiulara pe care sunt asezate o carte cu echerul si compasul. frresc sa fie prestat pe Cartea Legii Sfmte" .
Aceasta carte face obiectul unor aprige controverse. Pentru maso- In 1931, revistaLe Symbolisme s-a ocupat pe larg de aceasta ches-
neria anglo-saxona, aceasta este dintotdeauna Biblia. Ea a facut din tiune. Marius Lepage a propus drept Carte Sfanta Constitu{iile lui
aceasta o piatra de hotar (engl. landmark - n.tr.) de netrecut. ~i astfel a Anderson. Oswald Wirth a vazut in Cartea Alba - ,cartea mutt!." pro-
inceput disputa ... pusa de unii - un surogat al Bibliei... si o nostima fantezie. Propunerea
Aceste landmarks sau borne sunt reguli specificate de masoneria lui Wirth a stamit reactii in Occult Review, in iunie 1931:
anglo-saxona. Daca fie si o singura astfel de regula nu este respectata, ,Orice forma de asociere constituita in limitele legii si ale ordinii
Obedienta masonica refractara este declarata iregulara. are dreptul inalienabil de a stabili conditiile de admitere a membrilor
Marea Loja Unita a Angliei a redus la opt numarul de landmarks ei. Or, masoneria engleza cere fiecarui candidat sa-si presteze jura-
care, de-a lungul timpurilor, a fost diferit. Ultima varianta dateaza din mantul pe Vechiul Testament sau pe o alta Carte Sfanta recunoscuta de
4 septembrie 1929; iata al saselea landmark care intereseaza aici: el ca atare. Daca nu recunoaste nici una, nu poate fi admis. Ca. este bine,
,Cele trei mari lumini ale francmasoneriei (Cartea Legii Sfinte, rau sau indiferent, creada oricine ce doreste, inclusiv domnul Wirth;
Echerul si Compasul) sunt totdeauna expuse in timpullucrarilor M arii dar donee de medio fiet, iata una dintre cele mai irnportante conditii,

' ' l. 117


JULES BOUCHER SIMBO LURILE FRANCMASONE RIEI

iar cei care nu vor sa i se supuna sunt liberi sa plece oriunde - inclusiv numai de adevar, dar si de rninciuna; atunci, prin ce mijloc ar putea fi
ad inferos- sau la Marele Oriental Frantei". ea luminata? Cum ar putea fi inlaturata prejudecata care, cea dintai,
lata cum a replicat Oswald Wirth: ,Ne vedem siliti sa ne inclinam pune stapanire pe mintea omului? ~i, mai ales, cum sa-i deschizi omu-
in fata faptelor. Anglo-saxonii vor sa aiba propria masonerie si renunta lui ochii cand prima cerinta a oricarei credinte, prima dogma a oricarei
la universalismul proclamat in 1723". religii consta in totala osandire a indoielii, in interzicerea cercetarii si
In aceeasi revista, Armand Bedarride respinge ideea Cartii Albe pe renuntarea la judecata proprie? Ce va face adevarul pentru ca omul
care o numeste un zadarnic simulacru. ~i, cum anglo-saxonii accepta ca, sa-l recunoasca? Daca el se dezvaluie pur si simplu pe calea ratiunii,
in coloniile lor, sa fie adoptata cartea sfanta a religiei practicate acolo, el ornullas se face ca nu-l cunoaste, daca el se dezvaluie sub autoritatea
propune, ftind logic, o carte compusa din diferite extrase, o antologie: puterilor divine, atunci omul, interesat sa aiba si el o autoritate de ace-
,~i daca e nevoie de o Carte pe masura templului nostru, s-a facem lasi fel, va trata adevarul venit din orice alta parte drept o blasfernie.
din tot ceea ce este mai intelept, mai pur, mai sfant, mai eroic, mai no- Astfel, in orbirea lui, omul isi prinde singur lanturile si se lasa vesnic
bil, mai plin de miez si mai frumos in toate cartile ce sunt calauze vie- prada fara aparare propriei ignorante si pasiunilor sale".
tii spirituale, in toate acele carti care au servit si servesc inca drept Formele de organizare rnasonica din lume - in tarile in care nu au
torte c~mstiintelor pe calea nesfarsita a perfectiunii; cereti aceasta tutu- fast desfiintate de abuzul puterii politice - se deosebesc in cateva ele-
ror pastorilor de suflete, fie ei reprezentanti ai credintei ori ai ratiunii... mente de detaliu dar, in esenta, se aseamana.
Din bezna primordiala, gandirea omeneasca a pasit pas cu pas spre o
,Pana azi, diferitele Obediente au cautat cu migala punctele prin
Lumina tot mai mare; ea a lasat marturii ale ascensiunii sale in diverse
care se deosebeau si deci se desparteau, spune Edmond Gloton2 18. Pu-
limbaje ale spiritului... Nu va temeti sa le puneti fata in fata, sa le im-
terile masonice si-au stabilit conditii stricte pentru recunoasterea reci-
pliniti unele prin altele; caci astfel va veti apropia tot mai mult de Cu-
proca. Este oare acesta un fel masonic de a actiona? Maestrii nu
vantului Pierdut".
trebuie oare sa readuca laolalta ceea ce s-a risipit? In lac sa cautam
lmpunand Biblia, anglo-saxonii au facut precizarea ca au in vedere
ceea ce ne separa, ar trebui sa cautam cu totii ceea ce ne uneste; si ne
Vechiul Testament. ~i, cu toate acestea, textul exceptional care merita
unesc rnulte! Venind frateste in intampinare, vom gasi cu usurinta im-
primul loc se afla in Noul Testament: este Evanghelia dupa loan de-
spre care am mai vorbit. In ceremonia de deschidere a lucrarilor, in pacare in acele diferente care, pana astazi, ne-au tinut la distanta; pen-
unele loji se citesc versete de la inceputul acestei Evanghelii. tru aceasta ar trebui ca fiecare sa arate bunavointa celuilalt si sa fie
Ar fi deci potrivit sa fie urmata propunerea lui Armand Bedarride. manat de o dorinta arzatoare de-a izbandi pe calea unitatii."
Ar ajunge astfel pe altarul masonic o selectie de texte esoterice care Nu numai Biblia este un prilej de dezacord intre masoneria latina si
stau la baza diferitelor traditii 216. Ar fi astfel pus in evidenta caracte- cea anglo-saxona; cum scria chiar un mason englez219 :
rul universal al masoneriei si masonii ar fi liberi de lanturile despre ,Cu cat masonii europeni ofereau rnai multe concesii, cu atilt li se
care vorbea Volney217 : ,Gandul meu s-a lovit de un mare obstacol: \ cereau mai multe, si recunoasterea oficiala le era mereu refuzata. Nu
se respecta adevarul fundamental ca, intr-a institutie ca masoneria, nu-
purtandu-mi privirea asupra globului pamantesc, l-am vazut impartit
in douazeci de sisteme diferite; fiecare popor a mostenit sau si-a faurit rnarul mernbrilor si marimea resurselor materiale nu sunt un semn de
credinte religioase diferite si fiecare, crezand ca adevarul este de par- putere si, cu atat mai putin, un semn de importanta reala ori de impor-
tea sa, considera ca toate celelalte gresesc. Or, daca, asa cum de fapt se tanta in comunitatea nationala. Mai degraba sunt semne ale gradului
intiimpla, majoritatea oamenilor care se contrazic se insala si se insala de civilizatie la care am ajuns, chiar un semn de slabiciune si de inca-
cu buna-credinta, inseamna ca mintea omeneasca se lasa convinsa nu pacitate morala, caci micul numar de frati al caror zel si a caror munca

II R 119
JULES BOU CHER

dezinteresata mentin vitalitatea ordinului masonic este strivit ~i dorni-


nat de masa eelor egoi~ti si indiferenti.
Masonii europeni iau masoneria in serios pe cand cei de limba en-
gleza nu fac la fel, nu simt nevoia sa o faca si sunt deranjati ca altii o CAPITOLUL IV

fac. Pentru anglo-saxoni, fratia este o societate de bune maniere, un


accesoriu, un divertisment220 . Masonii europeni cred ca. lojile lor sunt TABLOUL LOJII UCENICULUI
un instrument menit sa perfectioneze starea societatii ~i sa faca lumea
un loc mai bun de trait. In timp ce masonul european crede in idei, ce-
lui anglo-saxon acestea li sunt suspecte."
Citand acest pasaj din S.J. Carter, Oswald Wirth221 adauga:
,Jn aceste conditii trebuie sa ne resernnam a nu fi fost intelesi de
marea majoritate a fratilor nostri anglo-saxoni. Incapabili sa ne inte-
leaga, 1$i vadesc inferioritatea. Sa ne straduim a ne arata superiori prin La inceputurile masoneriei, orice local putea fi transformat in tem-
felul nostru de a intc;lege masoneria si de a o practica: sa lucram exem- plu. Era suficienta trasarea pe podea cu o creta a Tabloului simbolic al
plar si sa-i plangem pe acei masoni nefericiti invaluiti in ceata deasa a gradului in care lucra atelierul. Dupa fiecare intalnire, tabloul era st~rs.
Londrei ce-i !mpiedica sa vada lumina noastra!" Ulterior, s-a folosit o panza pictata care era intinsa pe podea in tun-
Cel putin pentru moment, este inutil sa continuam pe tema unitatii pul reuniunilor. In zilele noastre, templele masonice sunt decorate cu
absolute a masoneriei universale la nivelul formelor ei de organizare toate obiectele simbolice desenate in tabloullojii.
existente (regimul marilor loji inaugural in 1717). Impunand Biblia In tabloul lojii ucenicului (Plansa IV) sunt reprezentate doua co-
si numai Biblia, anglo-saxonii neaga astfel universalitatea masoneriei ~i, lome avand capitelurile impodobite cu rodii; ele incadreaza o poarta
din aces! punct de vedere, poate ca ei sunt cei ,iregulari" ... spre care urea trei trepte in fata carora se afla mozaicul in f~rma
de sah. In tablou mai pot fi vazute trei ferestre, o piatra. bruta, o ptatra
* cubica cu varf. Un ~nur cu trei noduri incadreaza tabloul care mai cu-
Conventul Marii Loji a Frantei si al Marelui Orient al Frantei au
hotarat de comun acord in 1938 ca textul original ~i traducerea fran- prinde si Soarele ~i Luna, cei doi lurnina.tori cere~ti, Echerul ~i Compa-
ceza a Constitu{iilor lui Anderson din 1723 trebuie sa se afle pe altarul sul, Perpendiculara ~i Nivela, Ciocanul ~i Dalta precum ~i Plan$a de
lojilor. Aceasta solutie, desi pare logica, este totusi falsa. Cartea Con- trasat, simboluri despre care am mai vorbit.
stitutiilor trebuie sa. se afle pe pupitrul oratorului !mpreuna cu regle-
mentarile generale ale Obedientei din care loja face parte, deoarece
oratorul este pastratorullegii masonice si deci aceste texte nu-si au lo- \ 1. TEMPLUL LUI SOLOMON ~I CELE DOUA COLOANE

cul pe altar. Atat Constitutiile, cat si reglementa.rile sunt texte de ordin Templui
administrativ, iar altarul este sacru si tine de ordinea initiatica, mai pre-
sus de cele omenesti. Ce-ar fi daca in loc de Evaghelii preotul ar pune Descrierea Templului lui Solomon trebuie cautata. in Biblie (III
pe altar calendarul bisericesc? Regi, 6: 2-9 si 15-22)222 :
,Templul pe care 1-a zidit regele Solomon Domnului era lung de
~aizeci de coti, lat de douazeci ~i inalt de treizeci.

121
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

Pridvorul de dinaintea templului era lung de douazeci de coti, ras-


punzand cu inaltimea templului, ~i lat de zece coti inaintea templului.

r0
~~~-----~----------
~i el a facut la acele odai ferestre cu zabrele largi inauntru ~i
stramte inafara.
~i a mai facut o cladire langa zidul templului cu trei caturi in jurul
• .y=··
·~=~·
.. _, ·~0 peretilor templului, in jurul Sfintei Sfinteloi223 .
t Catul de jos al cladirii era lat de cinci coti; eel din mijloc lat de ~ase

'I
I I~
A
X l coti; iar eel de-al treilea lat de ~apte coti; caci imprejurul templului erau
facute prichiciuri de zid ca zidirea sa nu fie lipita de peretii templului.
Cand s-a zidit templul, la zidirea lui au intrebuintat pietre cioplite
Jucrate mai dinainte. A~a ca nici ciocan, nici topor, nici orice alta
unealta defier nu s-a auzit la zidirea lui.
I Intrarea la catul de jos al cladirii era pe partea dreapta a templului.

' Pe scari in spirala se suiau Ia catul din mijloc ~i de la catul din mijloc

l OJ la catul al treilea.
~i a zidit el templul ~i 1-a terminat ~i a pardosit templul cu scanduri
de cedru.

~~
Odailor dimprejurul intregului templu le-a dat inaltime de cate cinci
coti la fiecare cat ~i erau legate de templu prin grinzi de cedru (... )
~i a imbracat peretii templului pe dinauntru cu scanduri de cedru
de la pardoseala templului pana la tavan pe dinAuntru 1-a imbrAcat

I peste tot cu lerrm de cedru; iar pardoseala templului a facut-o din scan-
duri de chiparos.
~i a facut in partea din fund a templului o despartitura de douazeci

l de coti lungime ~i a imbracat peretii ~i tavanul acestei despartituri cu


scanduri de cedru ~i a~a a facut despartitura pentru Sfanta Sfintelor.
De patruzeci de coti era despartitura dintai a templului.
Pe scandurile de cedru dinauntru templului erau facute sculpturi in
\ forma de colocinti ~i flori de trandafrri imbobociti; totul era acoperit
cu cedru si piatra nu se vedea.
Iar
' Plan$a IV. Tabloul lojii ucenicului
despartitura din fundul templului el a pregatit-o ca sa puna
acolo chivotul cu legea Domnului.
~i despartitura aceasta era lunga de douazeci de coti, lata de doua-
zeci de coti ~i inalta de douazeci de coti; ~i a imbracat-o in aur curat;
asemenea a imbracat ~i jertfelnicul eel din lerrm de cedru.

123
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMASO NERIEI

~i a imbra.cat Solomon templul si pe dina.untru cu aur curat; si a in- In limba ebraica, Solomon inseamna ,om pasnic". Templul lui
tins lanturi de aur pe dinaintea catapetesmei si a imbra.cat-o in aur. Solomon este templul pacii, pacea lumii prin pacea inimii, idealul ma-
Tot templull-a imbra.cat el in aur, tot templul pana la capa.t si tot sonilor sinceri dincolo de intreg tumultullurnii profane.
jertfelnicul care este inaintea altarului 1-a imbra.cat in aur." Templullui Solomon a fost construit in sapte ani, iar sapte este varsta
In pofida abundentei de detalii, nu putem reface planul exact al simbolica. a maestrului mason, a celui care a dobandit deplina initiere.
templului. S-au incercat multe ,,reconstituiri", ra.mase insa discutabile. A fost construit din piatrtl, lemn de cedru, si aurull-a impodobit din
Contenau224 spune ca. templul lui Solomon care trebuie sa fi fost belsug. Piatra insearnna stabilitate, lemnul, vitalitate, iar aurul, prezenta
expresia perfectiunii in arta iudaica. a fost in totalitate distrus si ca. sun- dimensiunii spirituale, singura ce confera perfectiune si nemurire.
tern siliti sa-l compara.m cu cateva mici monumente supravietuitoare Pentru mason, Templullui Solomon nu este abordat ca realitate is-
ale acelei foarte indepartate epoci. torica, nici ca expresie a religiei iudaice, ci doar in semnificatia sa
Totusi, G. Riccioti 225 scrie ca.: ,Templul propriu-zis, casa (Domnu- esoterica. pe cat de profunda, pe atat de frumoasa.
lui), era un edificiu campus din trei parti. Pornind de la fatada care, dupa.
traditia veche, era orientata spre rasarit, se intra pe rand in trei sali:
Vestibulul (ebr. ulam) era lat de 11 m (20 coti); lung de 5,5 m Cele doua coloane
(10 coti); desi inaltirrlea nu este precizata, ea trebuie sa fi depa_sit 16,5 m
Urmand textul biblic, este deopotriva de greu sa intelegem cum
(30 coti).
erau facute cele doua coloane (,stalpi" - n.tr.) de la intrarea in Templul
Aula (ebr. hekhal din sumerianul e-gal - ,casa cea mare") numita
si locul sfant sau , Sfanta" (qodhesh) lata de 11 m, lunga de 22 m lui Solomon. lata cum sunt descrise (III Regi, 7: 13- 21):
(40 coti) si inalta. de 16,5 m. .. ~i a trimis regele Solomon si a luat pe mesterul Hiram din Tir.
Cella sau adyton (ebr. debhir) numita si ,,Preasfanta" sau ,Sfanta Acesta era fiul unei vaduve din semintia lui Neftali. Tata.llui, un
Sfmtelor" (qodhesh qodhashim), care era o sala perfect cubica cu latura titian, era aramar; era si Hiram plin de pricepere, cu mestesug si cu sti-
de 11m. inta de-a face orice lucru din arama. ~i a venit la regele Solomon si a
Lungimea interioara totala a edificiului, de la fatada vestibulului facut tot felul de lucrari.
pana in capatul Sfintei Sfintelor era de 38,5 m (70 de coti) si la.timea A turnat pentru pridvor doi stalpi de arama, fiecare stalp de optspre-
era in mod constant de 11 m". zece coti inaltirne si rotundul fieca.rui stalp era cat putea sa.-1 cuprinda.
Bineinteles, este cazul sa avem rezerve asupra acestei descrieri prea o sfoara. de doisprezece coti. Grosimea era de patru degete, iar pe dina.-
exacte intemeiate numai pe texte biblice despre care se stie ca. nu exce- untru era gol226 .
leaza. prin claritate. ~i pentru pus in capetele stalpilor a fa.cut doua coroane tumate din
Nu vom incerca deci o , reconstituire" a ceea ce era in plan material arama; inaltirnea unei coroane era de cinci coti si inaltirnea celeilalte
templul din Ierusalirn. In masonerie, acest templu este un sirnbol si ni- coroane de cinci coti.
. mic mai mult, dar este sirnbolul esential: al Templului ideal a carui ~i pentru acoperit coroanele care erau in capetele stalpilor, a facut
constructie nu se incheie niciodata, in care fiecare mason este o piatra el do'ua retele lucrate impletit, snururi in forma de lanturi: sapte la o
prelucrata in plan material in linistea meditatiei, far!J. dalt!J. si ciocan. coroana si sapte la cealalta coroana.
De la un nivella altul, initiatul urea. treptele unei sc!J.ri in spirala, ceea ~i, cand a facut sta.lpii, a facut doua siruri de radii de arama, atarnate
ce insearnna. ca. mult ravnita inaltare la ideal se petrece in el insusi prin jur imprejur pe marginea retelelor ca sa impodobeasca coroana ce era pe
necontenita revenire la sine. varful staipului; la fel a fa.cut si celeilalte coroane de pe cela.lalt stalp.

124 125
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

Coroanele din capetele stiHpilor de la pridvor erau facute in forma unei coloane avand cu putin sub 4 coti, iar inaltimea fiind de 23 de
cupei florii de crin, de patru coti la gura. coti (18 pentru stalp ~i 5 pentru capite!), raportul lor este de 1 la 6;
~i, la coroanele de la amandoi stalpii, erau sus, la incheietura lor, in cum am vazut la Plan~a Ill, in arta greaca, raportul corespunzator unei
dreptul marginii retelei, radii de arama; iar ~irurile de radii dimprejur, coloane dorice, cea mai robusta dintre toate, este de 1 la 8.
la fiecare coroana, erau de cate dou~ sute de rodii. Coloanele sunt de arama, mai spune Ragon, pentru a rezista poto-
~i a ~ezat stalpii la pridvorul templului, punand un stiHp in partea din puluif Nu s-a dezlantuit nici un potop dupa ce ele au fast construite,
dreapta ~i dandu-i numele Jachin; ~i pe celalalt stalp, in partea stanga, dar nici nu s-a gasit, pan a azi, vreo rama~ita a acestor coloane.
dandu-i numeleBooz. Coloanele sunt goale pe dinauntru pentru a adaposti unelte! ... Bi-
~i pe caput stiilpilor a pus coroanele facute in forma cupei florii de blia nu se refera la depozitarea uneltelor ~i nici nu pomene~te de vreo
crin. A~a s-a sfiir~it lucrul stalpilor". u~a de acces in interiorul coloanelor; Leadbeater arata ca existau trei
Descrierea prea putin clara nu ne da posibilitatea unei exacte repre- incaperi suprapuse ,invizibile din afara" cu spatii de depozitare pentru
zentari a celor doua coloane: repetitiile ingreuneaza textul care devine Tablele Legii, arhive ~i alte documente2 30.
aproape de neinteles. Desigur, Ragon nu se bizuia pe clarviziune ca Leadbeater, dar comen-
In sa Leadbeater227 , fara a vedea vreo dificultate, scrie: ,Pentru ca tariile sale sunt asemanatoare cu ale altar autori masonici din vremea lui.
autorii·sunt departe de-a fi ajuns la un consens, iar detaliile pe care le
dau sunt atat de neclare, scriitorii masonici n-au putut stabili decat prin- *
cipalele trasaturi. Am preferat a~adar sprijinul clarvazatorilor". Citind cu atentie descrierea coloanelor, s-ar putea deduce ca ele
Pentru ca nu putem insa da credit acestui procedeu, caci, fara in- aveau doua capiteluri suprapuse: unul inalt de 5 coti, celalalt de 4;
doiala, ar da rezultate diferite de la un clarvazator la altul, suntem si- ceea ce insearnna ca inaltimea totala a coloanelor era de 27 de coti ~i
!iti sa ramanem Ia marturii scrise ~i sa respingem descrierile fanteziste ca raportul era de 1 la 7. Cum textul biblic aminte~te de un ~nur in
ale lui Leadbeater. · forma de Iant infasurat de sapte ori in jurul co-
Gasim Ia Ragon228 : ,Se estimeaza ca cele doua coloane ar fi avut CRJNSOII
loanei, de crinul inalt de patru coti ~i de capite-
inaltimea de 18 coti, circumferinta de 12, baza de 12 ~i capitelul (,co- ANEMONA lui inalt de cinci coti, rezulta ca, din inaltimea
roana" - n.tr.) de 5 coti; total 47, acela~i cu numarul constelatiilor ~i ROD/I
7 rlind11ri
totala de 5 coti a capitelului, scazand inaltimea
al sernnelor zodiacului, adica allumii ceresti. Dimensiunile se abat de dt /on{llri
ROD/I
crinului de 4 coti, ramanea doar un singur cot
la toate regulile arhitecturii tocmai pentru a avertiza ca intelepciunea (0,525 m) in jurul caruia ar fi putut fi infa~urat
si puterea arhitectului divin sunt mai presus de oameni si de judecata lantul; acesta ar fi trebuit sa aiba dimensiuni
lor. Coloanele sunt din bronz pentru a rezista potopului, adica barba- foarte reduse ~i astfel sa fie greu vizibil la o
riei; arama este emblema etemei stabilita~f a legilor naturii, temelie a Circ:unift:rin(tt
• 11
inaltime de 10 metri.
intelepciunii masonice. Ele sunt goale pe dintwntru pentru a adaposti \ Biblia nu vorbe~te despre socluri si probabil ca
uneltele, cuno~tintele omului; in sfar~it, lucratorii sunt chemati pentru

l
acestea nici n-au existat, coloanele avand, poate,
a fi platiti langa aceste coloane, de unde pleaca multurniti de cuno~­ Diamrtru
baza direct in pamant, intr-un locas pietruit.
tintele dobandite". u J,81 Cele doua coloane semanau pana la a fi
..~
De ce spune oare Ragon ca dimensiunile coloanelor ,se abat de la identice. Se deosebeau numai prin asezarea lor
toate regulile arhitecturii"? Dimpotriva, ele au dimensiuni potrivite Fig. 67. Coloana la dreapta ~i la Stanga intrarii in templu $i prin
pentru coloane fara rol de sustinere (obeliscuri - n.tr.) 229. Diametrul Templului numele ce li daduse.

126 127
-
,•
'

JULES BOUCHER S!MBOLURILE FRANCMASONERIEI

G.Riccioti231 face ,irnportante" precizari fara a indica, din pacate, Oswald Wirth234 spune ca: ,Biblia arata ca doua coloane din bronz,
$i sursele consultate: turnate de mesterul Hiram din Tyr, au fost ridicate la intrarea Templu- ..
•'
,De fiecare parte a intrarii in templu se gasea o coloana de bronz lui lui Solomon, cea din dreapta primind numele de Jakin, iar cea din
goala pe dinauntru, inalta de 9,9 m (18 coti), avand un capite! rotunjit, stanga, B oaz. Niciodata. nu au existat dispute privind sexul sirnbolic al
celor doua coloane. Pe cea dintai, initiala numelui (iod) o caracteri- ~·
I.
inalt de 2,75 m (5 coti), deci cu o inaltime totala de 12,65 m (23 coti).
Numele coloanei din dreapta era Yakhin «elva da stabilitate», iar al co- zeaza drept masculina deoarece aceasta litera. ebraica simbolizeaza il
•'

loanei din dreapta era Bo' az «in el este forta»; avand in vedere forma barbatia. Pe de alta parte, beth, a doua litera a alfabetului ebraic, este ·,
actuala a acestor doua nume, ele trebuie sa se fi referit la Yahve care fa- considerata tipic feminina; beth insearnna casa., locuinta sau recepta- i;

cea ca templul sa ramana in picioare; judecand insa dupa alte variante cul, pestera, uter etc. Coloana J:. este deci masculin-activa. si coloana
rnai vechi, se pare ca numele initiate ale coloanelor erau Yakhun «el B:. , feminin-pasiva, astfel cas-ar cuveni ca prima sa fie ro$ie, iar cea
este stabil» si Be' oz «in forta» care desemneaza templul insusi". de-a doua, alba sau neagra" .
La Josephus Flavius232 gasirn aceasta. referinta: Cuvantul Jakin se scrie in ebraica: iod (1), caph (Ch pronuntat apa.-
, Solomon i-a cerut regelui Hiram sa-i trirnita din Tyr pe mesterul cu sat), iod (I), nun (N). Pentru a evita o eroare in pronuntie, uneori se
scrie Jakin. Cuvantul Boaz se scrie cu literele beth (B), ain (litera ce
nurnele ~heiramos a .carui mama. se tragea din semintia Neftali (caci ea
nu poate fi transcrisa fonetic decat printr-o aspiratie sonora in felul as-
era din acest trib), tata.l sau Urias fiind de obarsie israelita.. El era eel
pru al pronuntiei grecesti), zain (Z). Adeseori este ortografiat Booz in
rnai iscusit in oricare stiinta. a faurarilor, deosebit de pricepurindeobste
loc de Boaz, totusi cea de-a doua varianta corespunzind mai bine lirn-
in prelucrarea aurului, argintului si a aramei: toate podoabele Templului
bii ebraice235 .
care tineau de mestesugullui, potrivit vointei regelui, au fost infaptuite
de el. Pentru pridvorul sanctuarului, Cheiramos a faurit doi stalpi de
arama cu o grosime de patru degete. Acesti stalpi aveau o inaltirne Locul coloanelor
de 18 coti, masurand de jur imprejur douasprezece degete. In viirful fi-
ecarui stalp a pus un crestet in forma de crin, care atingea ina.ltirnea de Biblia nu lasa nici o indoiala: Jakin se afla la dreapta si Boaz la
cinci coti si avea deasupra o impletitura. de arama din mladite de pal- Stanga, ceea ce corespunde lirnbajului sirnbolic traditional si universal.
mier ca sa acopere crinul. De jur imprejur atamau doua siruri de rodii, RITUL SCOTIAN RITUL FRANCEZ

doua sute la numar. Staipul situat in partea dreapta a pridvorului se nu-


rnea Iachin, iar eel din partea stanga. se numea Boaz."
Figura 67 arata coloanele asa cum le putem reprezenta logic, dar
u ti
nu avem siguranta ca asa erau in realitate. )I :z t.:l
.... :z t.:l
....
s
,, u< ~ N
t.:l ..J ..J
t.:l
u
'' , u u<
\• ;:)

' ,,
::::>
'L
Jakin ~i Boaz, numele celor doua coloane , ''
Bo' d J B
lata ce explicatie dadea canonicul Crampon numelor celor doua co-
b 0 0
loane: ,.,Jakin233 , adica «el va stabili» si Booz (ebr. Boaz), adica «in 15.·. 2 ~-·· 2 5.•. 1 ~-··
forta»: aceste doua cuvinte impreuna inseamna deci: Dumnezeu a sta- Fig. 68. Amplasarea Fig. 69. Amplasarea
bilit in forta, temeinic, templul si religia al carui centru este". coloanelor in ritul scotian coloanelor in ritul francez

128 129
JULES BOUC HER S IMBOLURILE FRANCMASONERI E I

Aceasta a~ezare este respectata in ritul scotian, insa in ritul francez Cele doua coloane sunt pietrele de hotar ale
coloanele sunt inversate: Jakin este la stanga ~i Boaz, la dreapta. Ni- lurnii create ~i, la fel cum supraveghetorii i~i
mic nu justifica aceasta inversare, nici macar faptul ca cele doua co- exercita in diagonalfl autoritatea asupra uceni-
loane au fost aduse in interiorul templului masonic236. cilor ~i a calfelor, tot astfel ~i cele doua co-
Dar sa observam ca, in ritul scotian, primul supraveghetor este la loane le corespund supraveghetorilor (fig. 70).
dreapta, iar al doilea, la stanga, ~i ca, in ritul francez, pozitiile lor sunt Rezumand, credem ca. primul suprave-
inversate; ne dam seama ca, in ambele cazuri, primul supraveghetor se ghetor trebuie sa-si gaseasca intr-adevar lo-
afla la baza coloanei B:. ~i eel de-al do ilea, la baza coloanei J:. culla stanga, iar eel de-al doilea, la dreapta
Constatand aceasta ,anomalie", Oswald Wirth237 scrie: in loja; cele doua coloane trebuie sa fie ase-
,Cele doua interpretari sunt egal acceptabile daca cei doi suprave- Fig. 70. Corespondenta pe zate in exteriorul templului (lojii), ~i nu
ghetori stau la locul potrivit: primul, intotdeauna sub coloana J:. , iar diagonala a coloanelor 1n interior.
al doilea, sub coloana B:. pentru ca atributele lor specifice, nivela ~i
perpendiculara, simbolizeaza sulful, activ-masculin (J:. ) ~i. respectiv,
mercunll pasiv-femi.pin (B:. )". Culorile coloanelor
In pofida numeroaselor studii ce i-au fost consacrate, aceasta pro- Toti autorii masonici atribuie Soarele coloanei J:. si Luna coloanei
blema a ramas neclarificata. Confuzia a inceput odata cu introducerea B:. rezervandu-le urma.toarele culori: IO$U, coloanei J:. si alb sau ne-
celor doua coloane in interiorul templului masonic. Conform modelu- gro, coloanei B:. pentru a desernna activul si, respectiv, pasivul.
lui istoric de la Ierusalim, ele ar trebui a~ezate in exterior, caz in care Desigur, daca ramanem la textul biblic, cele doua coloane erau din
nimeni n-ar avea ceva de obiectat: J:. trebuie sa fie la dreapta ~i B:. arama si amandoua aveau culoarea acestui metal. Pentru ale deosebi,
la stanga. le-au fost asociate anumite culori dar, credem, in dezacord cu majori-
Locul supraveghetorilor in templu nu depinde numai de cele doua tatea autorilor masonici, intr-un mod arbitrar si discutabil.
coloane de la intrare, ci ~i de coloanele din patratul cellung care le co- Urmarind Plansa II, observam ca locul sephirot-urilor ne apare di-
respund. Am aratat ca aceste coloane sunt Geburah , Forta ~i Chesed, ferit, dupa cum suntem asezati, in fata sau in spatele lor. In majoritatea
Harul. Din acest punct de vedere, nu-i nici o indoiala: primul suprave- cazurilor, interpretul simbolurilor trebuie sa se aseze in fata lor, mai
ghetor trebuie sa stea la dreapta ~i eel de-al doilea, la stanga. putin in heraldica unde, asa cum se stie, armele flind dispuse pe su-
Jakin ~i Boaz corespund sephirot-urilor Netzah ~i Hod care for- prafata scutului, interpretul se plaseaza in spatele lui.
meaza un grup impreuna cu Iesod (v. Plan~a II). Dupa cabali~ti, Culoarea alba corespunde Intelepciunii, Harului ~i Victoriei; rosul,
lesod este o reprezentare a atributului generator, a capacitatii de Inteligentei, Fortei ~i Gloriei, iar albastrul, Coroanei, Frumusetii ~i
a fecunda a divinitatii. Netzah ~i Hod formeaza deci elemen- Fundamentului; in sfarsit, negrul corespunde Regalitatii.
tele generatoare care n reintregesc pe Iesod, sursa centrala a puterii Deci, laturii din dreapta (active) i se atribuie culoarea alba; celei
de a fecunda. din stanga (pasive), culoarea rosie; centrului, culoarea albastra (neu-
In ritul scotian, ucenicii, a~ezati pe latura de nord (la stanga), se tre); la baza se afla culoarea neagra (materia)239 .
afla sub autoritatea celui de-al doilea supraveghetor a~ezat la sud (la Atribuind culoarea alba sephirot-urilor din partea dreapta si, prin
dreapta), iar calfele de la sud, sub autoritatea primului supraveghetor urmare, lui Jakin, respectam semnificatia so lara a acestei coloane,
a~ezat la nord 238 .
avand in vedere ca lumina soarelui este alba.

130 131
JULES BO UC HER SIMBOLURILE FRANCMASONERI EI

Pana .si partidele politice au adoptat acest cod precis al culorilor: lata ce scrie Ragon240: ,Filon si Josephus Flavius mentioneaza crinii
alb, pentru dreapta sau monarhie .si rosu pentru stanga. Tricolorul fran- si rodiile aflate deasupra coloanelor Templului lui Solomon. Crinul este
cez albastru, alb, ro.su poate fi interpretat: albastru, dreapta mllsura, sernnul puritatii scopurilor adunarii adeptilor, iar rodiile, al prieteniei lor
ata.samentul solid la catarg; alb, in centro, si ro.su la extremitate, in curate. Crinul sau, altadata, nufarul, era atributul zeitei Venus-Urania pe
acea parte atat de supusa fluctua(iilor, agitatiei sterile. care crestinii 1-au transferat Fecioarei Maria. Floarea de crin de la intrare
Coloana J:. trebuie sa fie deci cea alba si coloana B:. cea rosie; arata credinciosului eli trebuie sa paseasca in templu cu sufletul curat".
albastru ramane culoarea cerului, a boltii instelate a templului maso-
nic. Dovada ca masoneria atribuie culoarea alba celor mai inalte grade;
culoarea rosie, gradelor intermediare si culoarea albastra, primelor sale Rodiile
trei grade in cadrul carora adeptii trebuie, inainte de toate, sa invete sa
practice toleranta. Sa cercetam mai intai rodia ca simbol religios.
Despre acest fruct plin de sarnburi dulci, Sf. Papa Grigore eel Mare
* spune ca reprezinta milostenia, suma tuturor virtutilor.
Cele doua coloane marcheaza, dupa cum am spus, limitele lumii Monseniorul Barbier de Montault241 e de parere eli rodia care as-
create, .ale lumii profane in care viata si moartea, neputand ajunge cunde sub coaja atatia sarnburi zemosi este un simbol al smereniei,
vreodata la un echilibru, raman termeni ai unei opozitii extreme. For-
singurul ve.smant care se potriveste omului de valoare.
tele constructive nu pot actiona decat pe masura ce fortele distructive
Dupa acelasi autor, fructul de rodie este si simbol al papalitatii ca
si-au indeplinit menirea. Aceste actiuni opuse isi sunt reciproc ,nece-
expresie a adunarii la sanul Bisericii a tuturor flilor ei242 .
sare". Coloana J:. nu poate fi gandita fara coloana B:. , caldul fara
Poate ca Angelo de Gubernatis243 a gasit un sens mai adanc scriind
rece, lumina fara intuneric etc. Fiinta vie este permanent intr-o stare de
ca: ,Numarul mare al semintelor rodiei a consacrat acest fruct ca sirn-
echilibru instabil intre formarea de celule noi .si eliminarea celulelor
moarte. Cele abia create nu se pot dezvolta decat in masura in care le bol popular al fecunditatii, al procrearii sial abundentei". In toate doc-
inlocuiesc pe cele vechi. trinele sapientiale ale Antichitatii, incepand din Babilon pana in Grecia,
Fiind o imagine atat de izbutita a lumii asa de imprutite, cele doua trecand prin cultele fertilitatii din Siria (culte lunare cu radacini in
co_loan~ isi au un loc mai potrivit decat obeliscurile din afara templu- tantrismul hindus), forma unei rodii deschise era o imagine a vulvei.
lm. Incmta sacra se sustine pe stalpi proprii (cele patru coloane in- Acelasi autor spune ca fructul pe care Eva i 1-a oferit lui Adam si
terioare din care trei vizibile) care razbat pana in lumea arhetipurilor Paris lui Venus n-ar fi fost un mar, ci o rodie; ori de cate ori in mituri
unde totul se contope.ste intr-o lumina ce nu paleste vreodata. sau in obiceiurile de nunta ale popoarelor este evocat marul, trebuie sa
subintelegem ca este vorba despre rodie244 .
Rodiul este un arbore de 3-8 metri inaltirne, raspandit in Mesopo-
2. CAPITELURILE: RODII, CRINI ~I LANTURI
..' tamia, Palestina ori Persia; in stare salbatica, el creste in toate regiunile
subtropicale si temperate din ambele emisfere.In Europa poate fi intal-
Asa cum sunt reprezentate de cele mai multe ori in tabloullojii uce- nit rr{ai ales in Portugalia si in Spania. Fructele lui sunt comestibile, iar
nicului, cele doua coloane au drept capite! trei rodii coapte, coaja fiind coaja radacinilor, care este toxica, se foloseste la preparate farmaceutice.
crapata·, ceea ce nu corespunde intocmai descrierii biblice. Este insa o re- Numele sau stiintific este Punica granatum: punica provine din ad-
prezentare schematica datorata faptului ca tabloul era candva desenat cu jectivullatin puniceus, ,rosu", datorita. culorii samburilor, dar ar putea
creta pe podea. Dar cum se explica totusi absenta crinului si a lantului? avea o origine feniciana, adica. punica. Cuvantul granatum insearnna

132 133
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

,graunta", ,sambure" $i, subintelegand marul, Punica granatum se nume. A$ezata pe varful coloanelor templului, aceasta anemona le
poate traduce prin ,,mar CU samburi rO$ii". trartsforma, pe de-o parte, in simbol falic si, pe de alta parte, in doua
In masonerie, samburii rodiei inveliti intr-o pulpa transparenta sunt iroense torte ce strajuiau intrarea.
simbolul masonilor uniti prin idealul comun. Rodiul avand coaja radaci-
nii toxica, fructul sau zemos arata ca. masonii ies dintr-o lume prin esenta *
In heraldica, ,fl.oarea de crin" a prilejuit numeroase discutii $i in-
adversa pentru a parcurge treptele perfectiunii, ale iubirii de oameni.
terpreta.ri diferite. Reprezentata aproape invariabil cu trei petale, ea •I

stilizeaza securea cu doua tai$uri in forma de cruce (fr. hache, fran-


Crinii cisca - n.tr.); pentru alti cercetatori, ea ar fi putut inchipui tridentul sau
"II
I
un capat de lance. '
Personajullui Huysmans245 , abatele Plomb, spune: ,Trebuie lamu-
Toti heraldi$tii fac o deosebire clara intre ,flo area de crin" (flor de
rit mai intai ca floarea de crin despre care vorbesc Sf. Scripturi nu este
Loys sau Lys) $i , crinul de gradina" (fr.Jis- n.tr.); ei chiar adopta ve-
aceea$i cu flo area pe care o cunoastem sub acest nume. Crinul comun,
acela care cre$te in Europa $i care a devenit chiar inaintea Evului Me- chea ortografie ,lys" pentru a marca aceasta diferenta.
diu simbolul cre$tin al virginitatii, nu pare sa fi crescut vreodata in Pa- Pentru Lanoe-Villene249, ,floarea de crin (lys) este o stilizare a flo-
lestina; in Cantarea Cantarilor, de altfel, gura iubitei este comparata cu rii de grozama sau de drobita care, pentru locuitorii sudului, pare sa fi
aceasta fl.oare, ceea ce insemna, evident, ca iubita avea buzele IO$ii $i fost un simbol al nordului, al regalitatii sial ba.rbatiei." 250
nu albe, livide. Planta denumita in Biblie crinul vailor sau crinul de Vazand in crin o emblema a procrearii, Angelo de Gubematis251
camp este, fara indoiala, anemona, atat de raspandita in Siria, in spune: ,lnclin sa cred ca, cine i$i alegea crinul ca sterna (orasul Flo-
Galileea si la Ierusalim, pe Muntele Maslinilor; fl.oarea ei, cu petale renta, regii Frantei etc.) avea in vedere cresterea numarului de supusi
bine conturate $i altemand cu un verde generos, semanand cu o floare si succesiunea neintrerupta a generatiilor". El citeaza din Dictionnaire
de mac, are distinctie aristocratica". des Institutions, Moeurs et Coutumes de Ja France (1855) al lui
Angelo de Gubematis246 scrie ca, in Occident, crinul a fost la fel CMruel: ,Unii au sustinut ca francii din vechime $i-au ales ca em-
de popular ca si lotusul pentru orientali. El era atributullui Venus $i al blema irisul sau crinul de apa pentru a-si aminti de tinuturile mlasti-
satirilor, datorita pistilului , rusinos" din cauza caruia a devenit $i un noase din care proveneau".
simbol al procrearii. Suntem asadar inca foarte departe de a solutiona problema originii
Este curios, intr-adevar, cum crinul, simbol falic, a ajuns sa repre- florii de crin in heraldica si a sernnificatiei ei ca simbol masonic.
zinte virginitatea in timp ce, a$a cum spune Huysmans247 : , Parfumul
sau nu e catusi de putin cast; este un amestec de miere $i piper cu mi-
ros intepator $i dulceag, discret $i persistent, amintind de preparatele Lanpnile
afrodiziace levantine $i dulceturile erotice ale Indiei". \
lata insa ce putem citi la Thomas de Cantimpre 24 B: , Crinul este o C<witelul coloanelor este inconjurat de sapte randuri de lanturi. ~tim
emblema a virginitatii, in primul rand datorita culorii sale albe ca ca, pentru antici, lantul era simbolul captivitatii, insa, in cazul de fata,
neaua si apoi pentru ca. miezul acestei flori, inchis intre sase petale, adevaratul sens ne scapa. Cat priveste numarul sapte, el era venerat la
pare a se tine la adapost de atingeri $i gre$eli". popoarele semitice, fa.ra indoiala din cauza impa.rtirii saptamanii in
Asadar este foarte posibil ca fl.oarea pe care europenii o denumesc sapte zile corespunzator duratei fieca.reia dintre fazele lunii (nu cred sa
crin sa fi fost necunoscuta in Palestina, unde anemona purta acest fie vorba de alta corelatie astronomica).

135
JULES BOU CHE R SIMBO LU RI LE FRANCMASONE RI EI

Cu teama de-a nu avansa o interpretare pur subiectiva, vom spune to- Asadar, cele trei trepte reprezinta in ordine: planul fizic sau mate-
tu$i ca lanturile de pe coloanele a$ezate la granitele sacrului arata ca acela rial, planul intermediar, zis ,astral"257 si planul mental. Aceste trei pla-
impur, captiv inca in lurnea profana nu trebuie sa treaca pragul templului. nuri corespund triadei: trup, suflet, spirit, caracteristica fiintei umane.
Pe de alta parte, trecut printre doua randuri de rodii, embleme ale Pasind pe cea de-a treia treapta, initiatul ajunge in fata unei usi in-
fecunditatii, lantul poate simboliza legatura de unire intre generatii. chise care, daca este demn, i se deschide singura.
Sa mai observam ca cele doua coloane - phalusuri inHmtuite - amin- In templele masonice, cele trei trepte nu exista in plan material. Ele
tesc de omphalos-ul de la Delfi (,buricul pamantului" la propriu). Acea sunt doar reprezentate candidatului in tabloul primului grad ca o
piatra sacra, venerata ca piatra vie si salas al vietii insasi, era ,inlantuita" ,hartA" a cAii desavarsirii, a initierii sale care, logic, ar trebui sa-l duca
intr-o retea cu noduri ca simbol al controlului asupra unei forte esentiale, la un prag, lao poarta (usa). Pupitrele venerabilului, oratorului si se-
asupra unui potential urias, intrucat este capabil sa creeze Viata. cretarului - exemple de reusita pe cale initiatica, dar si de separatie
fata de lumea careia candidatul ii apartine inca - sunt asezate pe un
* podium la care se ajunge urcand trei trepte pentru ca ei sunt deja initi-
Pentru a rezuma, rodiile simbolizeaza in masonerie multiplicarea si
unitatea; anemona sau crinul, flacara pura si datatoare de viata: entuzi- ati, au acces la ce este mai sacru.
Desi treptat, urcusul catre piscurile desavarsirii spirituale nu se
asmul, focul inimii; lan(U] reprezinta, pe de-o parte, legaturile care-i
termina niciodata pentru adevaratul initiat. Nici un om nu se poate
rin captivi inca pe profani in lumea lor si, pe de alta parte, legaturile
care ii unesc pe masoni. fali ca ar fi ajuns chiar acolo. Ucenicul trebuie sa-si tempereze ambi-
tiile si daca intr-adevar reuseste sa urce trei trepte, nu doar simbolic,
ci in duh, poate considera ca a indeplinit prin aceasta o buna parte a
3. CELE TREI TREPTE misiunii sale initiatice.
Triada este o caracteristica dominanta a gradului de ucenic: el are
Ragon252 vorbeste despre sapte trepte; la Vuillaume253 , in tabloul varsta de trei ani, face trei pasi rituali, bateria are trei lovituri si, pentru
gradului de ucenic, se vad trei, ca si la Plantagenet254 , numai in dese- a aminti toate acestea, templul reprezentat in tabloul lojii ucenicului
nullui Wirth255 nu apare nici una. are trei trepte simbolice.
Oricat ar ramane parerile de impartite, trecerea din lumea profana *
printre initiati presupune o schimbare de nivel si deci reprezentarea Numai dintr-o eroare a pomenit Ragon despre sapte trepte in ta-
simbolica a treptelor e fireasca. Dar cate? Parcurgerea a trei trepte bloul ucenicului; acest grad nu poate fi inteles si cunoscut dedit prin
(etape) confirma calitatea de initiat, adica de ucenic mason. Yom ve-
numarul trei. De altfel, Ragon258 insusi intocmeste o lunga lista de tri-
dea ca pentru gradul de calfa, va fi necesara parcurgerea a cinci etape.
ade aferente gradului de ucenic, unele dintre ele contestabile.
Orice initiere presupune o schimbare de plan, si nu doar podeaua
sanctuarului este suprainaltata, ci si templul insusi256.
In acest fel este sugerata inaltarea spirituala in fiecare cult sau rit in
toate timpurile si la toate popoarele. 4. MOZAICULPAVAJULUI
In tabloul gradului de ucenic, trei trepte sugereaza eforturile pe
care initiatul trebuie sa le faca pentru a se elibera, mai intai, de planul Mozaicul259 pavajului Iojii ucenicului (si uneori allojii masonice
fizic, sa treaca in eel astral si, in sfarsit, sa se inalte intr-un plan su- la propriu) este format din dale patrate albe si negre, dispuse alternativ
perior, eel divin. ca pe tabla de sah.

137
JULES BOUCHER SIMB OLURILE FRANCMASON ERI EI

Ragon260 spune ca: ,Mozaicul pavajului, emblema a varietatii su- termenii moralei teoretice. De altfel, cu cat regresam in timp, obser-
prafetei pamantului pe care altemeaza pietre albe ~i negre unite prin vam ca religiile, credinta in divinitate, se distanteaza de conceptiile
acela~i liant, este simbolul unitatii tuturor masonilor de pe glob, fara etice care le-au fost abia ulterior asociate pentru a legitima o morala
deosebire de culoare, de conditia sociala ~i de opiniile lor politice ori acomodata deja in societate.
religioase; dalele sunt o imagine a binelui ~i a raului, presarate pretu- Aceste linii dintre dale dau de gandit profanului: el nu vede de-
tindeni pe drumul vietii omului". cat dale albe si negre, si urmand calea cea ,larga", exoterica, trece
Despre mozaicul pavajului, Plantagenet261 scrie ca: ,dupa vechile de la alb la negru si de la negru la alb; astfel, profanul are mereu la
ritualuri, el semnifica unitatea stransa a francmasonilor legati intre ei stanga, la dreapta, in fata si in spatele lui culoarea opusa aceleia pe
prin adevar. Acest adevar nu este insa uniform, de aceea este simboli- care se afla, simbol al multiplelor opozitii de care au parte profanii
zat in loja printr-o constanta alternanta de alb ~i negru. Mozaicul pava- in viata, in lumea lor.
jului este o continuare, in interiorul templului, a dualitatii coloanelor
insemnand ca masonul, ca ~i omul profan, este supus legii contrastelor,
Dimpotriva, initiatul urmeaza calea
esoterica, calea cea stramta, mai ingusta II II
ceea ce confmna fara echivoc caracterul relativ al adevarurilor ce-i pot
fi revelate ucenicului in loja".
decat taisul celei mai ascutite dintre sabii,
pa~ind intre alb si negru si, astfel, inain-
0 D
,Perceptiile noastre, spune Wirth262, au la baza contrastul. El face teaza fara nici un obstacol. Ingustimea II II
D D

posibila observatia in sensul ca, in absenta contrastului, uniformitatea insasi a drumului este un indiciu ca el nu
nu s-ar putea discerne ~i astfel s-ar confunda cu neantul. Mozaicul pa- poate fi parcurs de oricine (v. fig. 71) .
vajului alcatuit din alternanta dalelor albe ~i negre este, in masonerie, In acceptiunea curenta, culoarea alba II
imaginea obiectivitatii. El este suportul a tot ceea ce poate fi accesibil inseamna binele, iar cea neagra, raul. Calea ini(iatului
simturilor. Initiatul pa~e~te ferm ~i inainteaza in viata pe aceasta tabla De~i mai corect ar fi: spiritualitate si
de ~ah care da masura exacta a satisfactiilor ~i a suferintelor, a b ucuri- materialitate. Calea profamtlui
ilor ~i a durerilor omului." Prin materialitate intelegem tot ceea
Fig. 71. Mozaicul
Se admite indeob~te ca mozaicul pavajului este un simbol pentru ee-l apropie pe om de animal, adica o pavajului
bine ~i rau, inerente vietii pamantesti, dar ~i pentru trup ~i suflet, ce viata pur fiziologica, iar prin spirituali-
formeaza o unitate, ramanand totu~i distincte. Reteaua de linii trans- tate, dimpotriva, tot ceea ce tinde sa-l elibereze pe om din legaturile
versale ~i longitudinale a pavajului formeaza multiple cruci ~i e de mi- sale cu materia. Spiritualitatea despre care vorbim aici nu este aceea
rare ca adversarii masoneriei, subtili nevoie mare cum ii stim, n-au din religii ori viata monahala obtinuta prin post ~i rugaciune, conse-
vazut pana acum in aceasta un simbol , satanic" sin-au spus ca maso- cinta a unui misticism bolnavicios care numai prin exceptie poate
nii strivesc in picioare insasi emblema cre~tinismului.
In mozaicul pavajului, albul si negrul, Lumina si Intunericul sunt
\ oferi individului implinirile initierii.
Mozaicul pavajului are si un evident sens exoteric: oricine vrea
strans legate; sunt tesute impreuna daca avem in vedere asezarea dale- sa'ramana pe ,alb" in conformitate 'cu religia, va fi asaltat din to ate
lor; dar liniile virtuale care le separa reprezinta un drum rectiliniu, cu directiile de forta obscure, de ispite precum Sf. Anton. Dimpotriva,
albul si negrul cand la dreapta, cand la stanga. Aceste linii sunt calea eel care ar face din ,negru" regula sa de viata s-ar trezi inconjurat
urmata de initiat care nu trebuie sa respinga morala comuna, ci sa se de fortele albe care 1-ar sili sa-si paraseasca pozitia alungandu-1
rid ice mai presus de ea. El trebuie sa se fereasca neincetat sa judece in din societate.

139
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMASO NERIEI

Intre oameni, orice actiune determina o reactiune care sa restabi- Persii spun insa ca 1-au preluat din India in secolul al VI-lea. ~i chine-
leasca echilibrul tulburat doar pentru o clipa. Aceasta este sernnificatia zii cred ca este de origine indiana".
mozaicului pavajului lojii. ~ahul se joaca pe o tabla patrata impartita in 64 de casute, dintre
care 32 albe si 32 negre, dispuse altemativ pe opt randuri egale. Fie-
care jucator are 16 piese: 1 rege, 1 regina, 2 nebuni, 2 cai, 2 tumuri
Nota despre jocul de $ah si 8 pioni. lndienii o numesc pe regina pharz sau ferz, adica ,gene-
ral". Nebunii se numesc fiJ , adica ,elefanti", din care provine si lat.
Mozaicul pavajului a fast comparat de multe ori cu tabla pentru jo- arphillus aflat la originea cuvintelor franceze auphin sau dauphin
cul de ~ah sau de dame. (mo~tenitorul tronului Frantei- n.tr.). Numele actual al acestor doua
Damele se joaca pe o suta de patratele, iar ~ahul pe ~aizeci ~i patru, piese apare pentru prima oara in Evul Mediu, in Le Roman de laRose.
fiind considerat mult mai dificil. Cu toate acestea, Edgar Poe263 scria: Pentru ca locul lor este langa rege si regina, nebunii au fast numiti de
,Fata de complicatiile inutile ale ~ahului, puterea mintii este mult maurii spanioli alferez sau ,aghiotanti", ,ofiteri", termen care, in
mai implicata ~i mai rasplatita in modestul joe de dame. In jocul de limba italiana, a devenit alfiere. In Anglia ei se numesc bishops sau
~ah. in care toate piesele, avand fiecare rangul ei, sunt obligate sa faca ,episcopi", iar in Germania, Laufern, ,mesageri". Caii se numesc
diferite ~i ciudate n'li~cari, printr-o eroare deja foarte raspandita, com- ,calareti" in aproape toate limbile mentionate, mai putin in limba ger-
plicatiile dau iluzia complexitatii. ~ahul este o chestiune de atentie. mana, in care lise spune Springer, ,saritori". Tumurile sunt reprezen-
Daca ea slabeste pentru o clipa, se comite o greseala care duce la sacri- tate in India prin elefanti pe care stau soldati inarmati cu arcuri sau
ficarea pieselor sau la infrangere. Cum miscarea pieselor este foarte di- sulite. Arabii au inlocuit acest animal cu o pas are, rokh, din care pre-
ferita si puterea lor in joe este atat de inegala, consecintele erorilor de vine cuvantul ,rocada". In fine, cuvantul ,pion" insernna, in India,
atentie se multiplica dramatic. In noua cazuri din zece castiga jucatorul ,scutier" sau ,pedestras". Spaniolii 1-au tradus prin peon, iar italienii
mai atent, si nu eel mai inteligent. Dimpotriva, in jocul de dame, in prin pedone, ,pieton". Germanii numesc aceasta piesa bauer sau ,ta-
care miscarea pieselor este simpla si cu prea putine posibilitati de ran", iar englezii, man, ,barbat" sau ,soldat de rand". In sah, fiecare
piesa se mi~ca in mod diferit. Astfel, regele se poate muta in toate di-
schimbare, este mult mai redusa probabilitatea de-a gresi incalculabil,
rectiile, dar nu isi poate parasi locul decat pentru a ocupa o casuta din
iar avantajele acumulate de fiecare jucator se datoreaza unei perspica-
imediata vecinatate. ~i regina se deplaseaza in toate directiile, insa,
citati superioare, si nu acapararii absolute si integrale a atentiei".
daca nimic nu-i sta in cale, ea poate ajunge pana la capatul tablei de
lata acum cateva insemnari despre sah ale lui Dupiney de sah. Nebunii nu merg decat pe diagonala, iar tumurile, pe verticala sau
Vorepierre264 : pe orizontala. Caii se muta in echer si pionii se deplaseaza cate o ca-
,Traditia atribuie inventarea jocului de sah eroului Palamede, care suta numai inainte. Regele este piesa principala si nu poate fi niciodata
1-ar fi imaginat in timpul nizboiului troian pentru a alunga plictiseala sacrificat. Cand se afla in sah, adica intr-o pozitie in care oricare alta
grecilor pe timpulindelungatului asediu; afmnatia este, evident, lipsita piesa. ar putea fi sacrificata, regele este obligat sa isi schimbe locul.
de orice temei. Avem toate motivele sa credem ca jocul este de origine Daca regele nu are unde sa se mute, fara a se afla in sah, se spune ca e
indiana, cu toate ca nu stim nici data la care a fast inventat, nici nu- ,mat" (din araba, math, ,ucis"). ~i partida se incheie. In fond, to ate
mele creatorului sau. Asemanarea intre sah (fr. echecs, ital. scacchi, atacurile vizeaza regele. Celelalte piese au doar rolul de a-1 apara si in-
engl. chess, germ. Scaphspiel) si cuvantul persan schah , adica rege, treg jocul consta in a ataca astfel incat regele sa nu poata merge nici
este o dovada suficienta ca acest joe este de provenienta orientala. inainte, nici inapoi fara a se afla ,in sah". In cazul in care regele este

140 141
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCM~\SONERIEI

inconjurat de piesele adversarului in a~a fel incat orice mutare 1-ar aduce Ofiterul (Nebunul) este mentalul superior, geniul, care se mi~ca pe
in pozitie de ~ah, se spune ca este ,pat" (pato in spaniola ~i patta in itali- diagonala. Turnul este mentalul inferior, ratiunea, care se deplaseaza
ana inseamna ,egal") ~i nici unul dintre jucatori nu este invingator. Juca- ,perpendicular". Calul reprezinta ,astralul", imaginatia care sare peste
torii de ~ah numesc gambit (din ital. gambetto, ,lovitura la picioare") obstacole. In sfar~it, pionul reprezinta corpul fizic, simturile care, de~i
anumite mutari cu influenta decisiva asupra rezultatului partidei. se pot in~ela, nu pot tagadui senzatia.
Jucatorii sunt asemenea Demiurgului care, stapanind asupra lumii,
*
ramane totusi in afara ei.
Tabla de ~ah este impartita in 64 de casute, numarullor fiind cubul
Desigur, semnificatiile jocului de ~ah ar putea face obiectul unui
lui 4 ~i piHratullui 8. Numarul patru este simbol allumii (cele patru
elemente), iar numarul 64 este lumea la puterea a treia, adica in depli- studiu mai amanuntit. Aici ni s-au parut potrivite cateva elemente care
natate expansiunii sale. Numarul opt, dublul lui patru, cu multilplele sa justifice apropierile ce pot fi facute intre tabla de ~ah ~i pavajul
sale sensuri, necesita un studiu separat. mozaicat allojii masonice.
Allendy265 spune ca: ,Numarul 64 este intruchiparea din punct de
vedere static (numar par) a unitatii cosmice in desavar~ita sa inflorire.
Este eliberarea.-definitiva prin care individul, incheindu-~i ciclul de 5. CELE TREI FERESTRE
viata (numarul4), i~i 1mpline~te fiinta in karma cosmica. Acest numar
poate fi ~i o reprezentare a fortelor naturii care actioneaza Iaolalta cu In tabloul lojii ucenicului sunt reprezentate trei ferestre: prima la
legile divine. Dupa traditie, mama lui Buddha avea sa se nasca intr-o orient, a doua la miazazi ~i a treia la occident; spre nord nu exista fe-
familie cu 64 de legaturi de noblete. Dupa traditia chineza, de la reastra. Cele trei ferestre sunt zabrelite.
Huang-Ti, intemeietorul familiei, si pana la Confucius au existat 64 de Plantagenet267 spune ca, ,ele reprezinta cele trei porti ale Templului
generatii, la fel cum, potrivit Evangheliei dupa Luca, intre Adam ~i lui Solomon, ceea ce este oarecum paradoxa! avand in vedere ca. atelie-
Isus au fost 64 de generatii". rul masonic este un spatiu izolat. Este adevarat ca grilajul ferestrelor
Pentru Claude de Saint-Martin266, 64 este ,un multiplu allui opt- tine lucrarea masonica departe de ochii profanilor, insa, pentru initiati,
opt la puterea doi, in care puterea arata ca, dupa traversarea tuturor care au o perspectiva total diferita, el nu este un obstacol. Chiar daca,
ipostazelor, opt a restabilit unitatea, acolo unde ameninta dezbinarea protejat de spatiul inchis al atelierului, masonul nu participa material la
~i, de asemenea, mi~carea, acolo unde stapana era moartea". agitatia sterila a strazii, ii sUi. totu~i in putinta. de acolo de unde se afla,
Fara indoiala ca numarul casutelor de pe tabla de ~ah nu a fast ales sa intervina pe cale spirituala in miscarea lumii materiale".
la intamplare. Iar Wirth268 scrie: ,,Loja ucenicului nu prime$te nici o Jumintl din
Jocul de ~ah simbolizeaza infruntarea dintre spirit ~i materie (ad- afara. In aceasta privinta, ea aminte~te de acele cripte subterane ori sa-
versarul). La inceputul jocului, cele doua forte sunt egale. \ pate in stanca muntelui, de mormintele Egiptului ~i ale Indiei, de caver-
Regele este spiritul care nu poate sa dispara, nu se poate autosuprima nele in care se savar~eau ritualurile lui Mithra, de camera de la intrarea
~i nu poate fi scos din joe, ,luat". lnsa, inchis in materie, prizonier al mormantului lui Trophonius etc. D~potriva, loja calfelor este deschisa
unui corp, posibilitatile sale sunt limitate ~i, cu toate ca se poate deplasa comunicarii cu lumea exterioara prin trei ferestre simbolice..."
,in ·orice directie", el nu se poate departa de punctul de plecare. Or, a~a cum am putut deja constata, vechile ritualuri masonice men-
Regina, sufletul, are cele mai largi posibilitati de desfa~urare in cam- tioneaza existenta a trei ferestre la gradul de ucenic. Vedem ca, de dra-
pul material, ins a poate fi scoasa din joe, poate fi ,luata". gul conceptiei sale, Oswald Wirth le-a desfiintat cu prea multa u~urinta.

142 143
JULES BOUC HER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

Iar Plantagenet vorbeste despre trei por(i ale Templului lui Solomon. Fereastra de la orient aduce lumina blanda a rasaritului, fiorul ince-
Or, Biblia (III Regi, 6: 4) spune: ..~i a facut ella acele odai (Templul- puturilor; cea de la rniazazi, forta si ca.ldura; iar fereastra de la occident
n.tr.) ferestre cu zabrele". Despre numarul si (l.$ezarea ferestrelor nu se lasa sa treaca o lumina din ce in ce mai slaba, care imbie la repaus. La
stie nimic. E sigur numai ca Templul avea intrarea la est, si nu la vest, nordul intunecat, spre care nici o lumina nu se indreapta, o fereastra
cum au cele mai multe dintre bisericile crestine; astfel, el putea primi lu- n-ar avea rost.
mina rasaritului de so are. Ca si bisericile, avea latura mai lunga orientata In mod simbolic, lucrarea masonica incepe la ceasul amiezii si se
pe directia est-vest, astfel meat soarele mergea catre altar. sfarseste la miezul noptii. Incepe deci cand soarele, aflat la miazazi,
straluceste asupra templului cu toata puterea sa.
Desi masonii operativi au construit bisericile cu intrarea la occident,
Tocmai pentru ca au nevoie sa fie Jumina(i, ucenicii sunt asezati in
in tabloullojii, cele trei ferestre urmeaza mersul soarelui. Pentru ca soa-
loja la nord; astfel pot primi cea mai putemica lumina prin fereastra de
rele nu trece pe la nord, nu este reprezentata acolo nici o fereastra.
la rniazazi. Asezate pe latura sudica, calfele au mai putina nevoie sa se
Ferestrele au zabrele nu pentru a-i impiedica pe profani sa priveasca, afle in plinalurnina si, cu toata umbra peretelui sub care stau, indirect,
ci pentru a-i impiedica sa intre in templu pentru ca, luminat fiind din in- primesc suficient. Venerabilul si asistentii sai primesc doar lumina
terior, un simplu grilaj nu poate ascunde ce se petrece inauntru. 269 apusului de soare, in timp ce supraveghetorii actioneaza inca din zori,
In pofida tuturer interpreta.rilor prin care se sustine ca ferestrele ar in lumina cruda a rasa.ritului.
avea rolul de-a oferi masonului o perspectiva. asupra lumii exterioare, De obicei, spun catehismele masonice, calfele sunt asezate la mia-
credem ca o astfel de explicatie este cu desavarsire eronata. Sane gan- zazi deoarece sunt suficient de perfectionate pentru a suporta straluci-
dim ca. ferestrele pot fi plasate la o anumita. inaltime tocmai pentru a rea zilei; si mai spun ca. initiatul in gradul al doilea are menirea de-a
impiedica vederea agitatiei strazii. deveni el insusi un centru de iradiere, un izvor de caldura si lumina270.
Templul este izolat de lumea profana., ca.reia masonul nu trebuie sa Sa remarcam totusi excesul: ce nevoie ar avea un , izvor de lumina"
cedeze tentatiei de a-i deveni spectator. Dimpotriva, cu fortele reinno- sa-si mai adauge si stralucirea zilei?
ite la iesirea din loja., el are misiunea sa participe la viata multimii fa.ra.
chip, impa.rta.sindu-i din intelepciunea, vointa si bunatatea dobandite
de la fratii sai. 6. PIATRA BRUTA, PIATRA CUBICA
~I PIATRA CUBICA ASCUTITA

In tabloullojii ucenicului sunt reprezentate, la stanga si Ia dreapta,


piatra bruta si piatra cubica ascutita. Aceste doua simboluri sunt prin-
tre cele mai comentate in literatura masonica. Retorica debordeaza, si
cursurile de morala sunt adeva.rate fluvii.

Piatra brutll

E si firesc pentru majoritatea autorilor masonici, ca si pentru


Ragon 271 , ca ,piatra bruta sa fie simbolul nedesavarsirii mintii si a ini-
Fig. 72. Cele trei ferestre mii pe care masonul se straduieste sao indrepte" .

145
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRAN CMASONERIEI

Plantagenet272 face opinie aparte, nu fara a avea insa dreptate: In tabloul lojii ucenicului, piatra cubica are in varf o piramida cu
,Daca ar fi sa darn crezare traditiei oculte, soarele care a risipit no- baza patrata $i se nume$te ,piatra cubica ascutita". lata cum o pre-
rii grei si negri de pe cerul de plumb sub care Atlantida era prizoniera, zinta Ragon274 :
a dat rasei semitico-ariene revelatia constiintei de sine; a fost astfel ,Aceasta piatra pe care calfele se presupune ca i$i ascuteau uneltele
posibila trecerea de la adaptarea la mediu exclusiv prin simturi la simbolizeaza progresul pe care trebuie sa-l faca initiatii in masonerie
transformarea acestuia prin rnijlocirea gandirii. Liderii arieni au pro- si raporturile dintre frati. Considerat corpul perfect avand cele mai
clamat atunci domnia Luminii si eliberarea rasei lor pentru care piatra multe fete unite intre ele, cubul are cea mai mare utilitate practica; in
cioplita a devenit simbolul sclaviei si al ignorantei, iar piatra bruta, sens spiritual, piatra cubica este cheia de bolta a templului nevazut a1
simbolullibertatii. intelepciunii; ea mai este si simbolul sufletului care aspira la contopi-
~i astazi inca, profanul se prezinta la portile templului pentru a cere rea cu creatorul sau. Piatra cubica are in varf o pirarnida, reprezentare
lumina ca piatra cioplita, randuit ca sclav al societatii in care traieste, a focului, pe fetele careia sunt inscrise numerele sacre. Pentru a o rea-
aflat sub povara grea a tuturor prejudecatilor, a patimilor, a rigiditatii liza este nevoie de compas, echer, nivela, fir cu plumb, toate aceste
formulelor absolute acceptate ca expresie a unui adevar unic $i etern instrumente fiind simboluri ale $tiintelor a caror perfectiune descinde
valabil. Prirnind Jumina intr-o loja justa $i perfecta, el se dezice, pe ca- din Ceruri. Trebuia deci ca aceasta piatra plina de intelesuri sa se afle
printre emblemele masoneriei".
lea initierii, de orice servitute. Eliberat, neofitul va fi una cu piatra
Constatarn, din pacate, si de aceasta data cat de sumare si deloc
bruta pe care a ales-o ca simbol allibertatii sale".
esoterice sunt comentariile lui Ragon, in pofida stradaniilor si are-
~i. intr-adevar, prin initiere, prin care se na$te din nou, masonul
putatiei sale.
revine la starea de natura; el scapa de tot ceea ce societatea i-a actus
El spune despre cub ca ,este corpul perfect". Dar nu este as a, caci
rau $i artificial pentru a regasi spontaneitatea si binele de care ea 1-a
sfera il depA$e$te in perfectiune, motiv pentru care, la gradul de calfa,
privat273 • Regasindu-$i libertatea gandului, va putea, cu uneltele pri-
cele doua coloane sustin cate o sfera.
mite la initierea masonica, sa-si ciopleasca el insusi sinele, ,piatra
Mai spune despre cub ca are ,cele mai multe fete unite". Dar cum?
sa", sa-l perfectioneze potrivit scopului sau, ca personalitate unica
Contopite sau legate unele de altele? Oricum, afirmatia lui este gre$ita.
si distincta.
Ca si tetraedrul, cubul este corpul cu cele mai putine fete; tetraedrul
Spre deosebire de ceea ce se intampla in majoritatea formelor de
are patru, iar cubul sau hexaedrul, $ase. Octoedrul are opt, dodecae-
asociere, in masonerie fiecare isi pastreaza integrallibertatea: nu poate
drul, doisprezece $i icosaedrul, douazeci.
$i nici nu trebuie sa primeasca vreun ordin prin care actiunile sale sa
Ce este cubul? Un corp geometric regulat
fie influentate. Atunci cand pretind contrariul, adversarii masoneriei i$i
cu $ase fete patrate egale intre ele, opt v§.rfuri
vadesc totala ignoranta in materie.
si douasprezece muchii. Este singurul corp
\ geometric care, multiplicat cu sine, poate urn-
pie tot spatiul fara nici o alta condit!e de conti-
Piatra cubica
mfitate. Fetele cubului i$i corespund doua cate
Realizarea pietrei cubice, un hexaedru, este incununarea muncii doua. Avand trei axe de simetrie, nu putem
initiatice a ucenicului. vedea in acela$i timp mai mult de trei dintre
In practica, a executa un cub perfect folosind ciocanul, dalta si fetele cubului. Sunt cateva proprietati evi- Fig. 73. Sectiune
echerul este mai greu decat ar parea la prima vedere. dente asupra carora ucenicul are de reflectat. hexagonala in cub

146 147
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
JULES BOUCHER

~n cub pot fi inscrise cele mai multe corpuri, inclusiv dodecaedrul celebre in istoria cunoasterii. Celelalte doua sunt: cvadratura cercului
.
si impartuea -m tre1. a unm. unghl·275 ·
si icosaedrul. Adaugand ca o sectiune oblica in cub, plecand de la mij-
locul a doua muchii alaturate, este un hexagon, vom intelege de ce, *
chiar daca nu este corpul perfect, cubul are cele mai multe posibilitati Cuvantul ,cub" provine din gr. kubos, ,zar". Or, fiecare dintre f~­
de a fi sectionat si folosit in combinatii (fig. 73). tele zarurilor este marcata cu un numar diferit de puncte, astfel incat
La Platon, cubul corespunde Pamantului, element fundamental fara suma punctelor de pe doua fete opuse este
de care celelalte nu i-ar fi omului de nici un folos. egala cu 7: 1 si 6, 2 si 5, 3 si 4. Tiniind ~ont
de aceasta, suprafata desfasurata a unm zar 1
* formeaza o cruce latina pe care numerele de
Altarele templelor grecesti aveau deseori forma unui cub. Legenda 3 5
la 1la 6 sunt asezate cain fig . 75. 2
multiplicarii cubului este faimoasa. Se povesteste ca, prada unei rna- Sa observam ca, oricum ar fi desfasurat
lime de temut, atenienii au cerut ajutorul oracolului lui Apolo de la cubul de zar, totalul punctelor de pe bratul
Delos. Zeulle-a raspuns ca flagelul va inceta daca i se va dubla altarul. 6
vertical al crucii este constant si egal cu 14, in
Pentru. ca avea forma
. de cub, atenienii au inteles ca trebuie sa constru- timp ce suma punctelor de pe bratul orizontal
iasca un altar nou care sa aiba exact de doua ori volumul celui dintai. poate varia intre 8 si 13. Pe cele doua brate, 4
S-au astemut pe lucru si au ridicat un nou altar dubJand fiecare dintre totalul punctelor nu va fi niciodata egal.
laturile celui vechi. S-a obtinut astfel un cub cu un volum de opt ori Din punct de vedere al semnificatiei lor Fig. 75. Cubul de zar
mai mare. Dar pentru ca molima nu inceta sa secere vietile oamenilor, esoterice, numerele reprezinta: desfa~urat
au intrebat iarasi oracolul, care le-a dat acelasi raspuns. Atunci au inte- 1 si 6, unitatea si echilibrul;
les ca dublarea volumului cubului nu se putea obtine folosind linia 2 si 5, dualitatea si omul;
dreapta si cercul. Hipocrat din Chios a intuit ceva din rezolvarea aces- 3 si 4, cele trei principii si cele patru elemente. .
tei probleme, inspiriind generatii intregi de matematicieni. ~n fig. 75 totalul punctelor pe orizontala este 10 (2+3+5) ca $1 tota-
lul punctelor de pe partea de jos a bratului vertical (6+4). Numaru~
2
)
zece corespunde lui Unu, manifestatul in non-manifestare (zero). Tre1
V2 •l,2b din centru corespunde celor trei forme in care se diferentiaz_a divi~ul..
Totalul a doua fete opuse este egal cu 7, numar venerat m Antlchl-

Vol:: 1
LJ) \
tate, iar suma numerelor de la unu la sase este 21 , numar despre a ca-
rui importanta Allendy276 spune: .
,Numarul21 este inversullui 12; ambele sunt formate dm aceleas1
.
Vol= !1 Vol= 8 cifre Insa intr-o ordine diferita. Numarul 12 reprezinta unitatea cos-
Fig. 74. Dublarea cubului mic~; aceea care subzista manifestarii principiului diferentierii, in timp
ce n~marul21 exprima, dimpotriva, individualitatea fiecar~i form.e re-
Problema se rezolva printr-o ecuatie de gradul trei. Daca volumul zultate din diferentiere; 12 semnifica unitatea organizata prm dualltate:
cubului initial este 1, latura celui de-al do ilea trebuie sa fie egala cu ra- iar 21 dualitatea in care unitatea se organizeaza. 12 este par; aceasta
dacina cubica a lui 2. Este numai una dintre cele trei probleme ramase situati~ de echilibru rezulta din organizarea armonioasa (3) a ciclurilor (4)

149
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
JULES BOUCHER

etern repetabile (12 = 3x4); 21 este impar; este efortul individualitatii Piatra cubica nu putea fi o simpla piatra
de a se manifesta in lupta contrariilor, pe calea ciclurilor irepetabile, de ascutit, iar simbolul focului este tetrae-
evolutive, mereu noi (21 = 3x7). Acest numar adauga celor doi poli druJ27B, si nu piramida cu baza patrata. De-
opusi prezenti in orice exista pe lumea creata un element de legatura seori, in documentele masonice ale secolului
pentru ale valorifica antagonismul flxandu-1 pe un obiect. Este indivi- al XVTII-lea, in vfuful pietrei cubice ascutite
dul autonom aflat intre spiritul pur si materia negativa; este Iibera sa sta inflpta o secure. Aceasta unealta nu poate
activitate intre binele si raul care isi impart lumea; 21 este deci numa- fi folosita decat pentru a despica lemnul,
rul responsabilitatii si, lucru curios, majoritatea popoarelor au fixat ceea ce pare sa arate ca, paradoxa!, aceasta
varsta majoratului la 21 de ani; in traditia oculta, al treilea ciclu de ,piatra" este din lernn.
sapte ani marcheaza expansiunea deplina a ftintei omului". Daca, asa cum am vazut, piatra bruta este
Pentru Louis-Claude de Saint-Martin 277 ,numarul21 este numarul simbolullibertatii redobandite de noul ini-
distrugerii, al sfarsitului lumii pentru ca, desprinderea lui doi de unu tiat, atunci securea infipta in acoperisul Fig. 77. Piatra cubica
arata in acelasi timp si ordinea generarii lucrurilor, dar si a disparitiei ascutitA $i securea
,casei" ar putea simboliza libertatea pe care
lor, atat in plan ma}erial, cat si spiritual". calfa trebuie sa o cucereasca fara a se teme
~tim ca initiatii de altadata ne-au trans-
ca inlatura vechile canoane.
.::,...'f>
mis din intelepciunea lor prin intermediul Mirat si el de aceasta secure, Wirth279 scrie: ,Yn documentele ma-
~... jocurilor: tarot (arcanele majore sunt 22 la sonice ale veacului al XVIII-lea apare un simbol neobisnuit: piatra cu-
numar, dar, pentru ca una nu este numerotata,
:...
·~o; ..;,c- ~,,...o.'f> bica ascutita (cu varl), aflata sub taisul unei securi. Pietrarii trebuie sa
t-~~ ~.,... avem 21+0), arsice, sotron etc. Fiecare dintre fi imprumutat securea de la tamplari. Ea sugereaza ca piatra trebuie
ele ar merita un studiu aparte, insa eel mai
q,\o;
:... deschisa, despicata pentru a i se ajunge la continut, la ceea ce ascunde
plin de intelesuri este jocul de zaruri .
..jq,'l> (la ceea ce este esoteric)" . Desi a sesizat ca e ceva nepotrivit ca o
In jocul de cuburi pentru copii exista,
unealta de tamplarie sa loveasca in piatra, Wirth a preferat sa ramana
~~ traditional, sase posibilitati de asamblare
.J.."t-qj fidel sistemului sau de interpretare: ,Piramida suprapusa cubului poate
corespuzator regnurilor lumii create: mine-
echivala cu o cruce precum aceea plasata deasupra patratului in ideo-
ral, vegetal, animal, uman, mental (psihic)
Fig. 76. Cubul desfA$urat
si divin; ele pot fl distribuite cain fig. 76. grama alchimica a pietrei filosofale. In acest caz, piatra cubica ascutita
~i cele $ase regnuri ale are o legatura certa cu gradul de maestru si cu acea incununare a per-
lumii create Cubul este emblema ,stabilitatii" si soclul
pe care se sprijina o coloana are aceasta forma. sonalitatii care este sfrntenia, eroismul moral sau geniul in afmnarea
Cubul mai evoca si forma simpliflcata a casei, mai ales daca are dea- calitatilor intelectuale".
supra o piramida care sa sugereze acoperisul: este piatra cubica ascutita. Interpretarea lui Wirth este de acceptat cu mari rezerve.
I} lui Plantagenet280 e plina de locuri comune si are un final prea
moralizator:
Piatra cubica ascupta ,Piatra cubica este considerata simbolul perfectionarii mintii si
In pasajul citat anterior, Ragon afirma ca piatra cubica servea pro- inimii de care trebuie sa fie in stare calfa. Am vazut ca pentru atinge-
babilla ascutirea uneltelor, iar pe fetele piramidei din varf, reprezen- rea acestui scop, initiatul are mijloacele necesare; insa forma, natura
tare a focului, pot fl inscrise numerele sacre. lor si performanta in a le folosi rezulta din interpretarea simbolului

1 C:A 151
SIMBO LURILE FRANC MASONE RIEI
J ULES BOUCH ER
In fig.78 regasim interpretarea traditionala potrivit careia paman-
pietrei cubice. Cubul, in fond, nu este un exemplu oarecare de relativi-
tate, ci insa~i imaginea ei. Faptul ca poate fi ascutit, deformat, este tul este uscat si rece; focul, usc at si cald; aerul, cald $i umed; apa,
semn ca. apart:ine unei lumi in transformare care nu poate incorpora umedA si rece.
forme ideale perfecte... Piatra cubica este deci, prin defmitie, imper-
fecta., dar poate fi interpretata ca fiind nedesavarl$ita sau pe cale de-a Nota despre jocul de zaruri in Antichitate
evolua cli.tre o forma noua, superioara: piramida. Securea care i se ala-
tura in unele desene ne lasa sa credem calucrAtorii il$i ascuteau unel- In Antichitate s-au folosit succesiv doua forme de zaruri. Mai intai
tele pe piatra cubica; se poate interpreta ca., in aspiratiile sale curate arsicele, oase din laba unor animale, pe care grecii le numeau
catre un ideal aflat deasupra a tot ceea ce este omenesc, masonul tre- astragalos'281' iar latinii talus, ,calcai". Arsicele au doar cate patru fete,
buie sA-1$i intareasca. neincetat curajul de a infrunta rautatea, nerecu- mai bine zis doua fete si doua laturi sau margini; acestea din urma au
no$tinta ~i prostia omeneasca in stare sa-l faca sa se indoiasca. de orice, sau dobandesc prin frecare o suprafata plana. Celelalte doua fete au o
de realiza.rile sale, de semenii sai, de frati $i chiar de el inSU$i". suprafata ondulata de forma unui S culcat. De-a lungul timpului,
forma bruta ~i imperfecta a acestui zar a fost perfectionata, astfel incat
* s-a ajuns la eliminarea sinuozitatii fetelor principale 1$i la ajustarea ce-
Faptul ca. piatra este a$ezata sub ascia, sub secure, (j.rata caracterul
ei sacru; ea este ,cubica" chiar daca are in varf o piramida care o lor doua extremitati. S-a obtinut astfel cubul propriu-zis cu $ase fete
protejeaza de apa, a$a cum securea o apara de foe (fulger). In acest plane, egale $i omogene. Grecii au numit noul zar kubos; romanii au
fel, piatra reprezinta idealul masonic care trebuie mereu aparat de continuat sa-l denumeasca talus, preferand sa schimbe denumirea ve-
apa $i de foe, adica salvat atat de la dizolvare, cat $i de la divagare chiului zar cu doar patru fete in tessera, un derivat corupt al gr.
(,evaporare"). Masonul trebuie sa urmeze ferm si fara abatere ,calea tessares, ,patru".
de rnijloc". Zarul cu patru fete avea pe una dintre fetele mari un caine (cainele
Det$i, ca monolit, piatra cubica ascutita nu pare sa aiba vreo utili- ceresc), marcand valoarea inferioara unu, care, fiind cea mai mica, in-
tate in construirea unui edificiu material, ea este totusi o reprezentare dica pierderea.
a articulatiei esentiale a oricarei con- Cealalta fata era denumita punctul de Chio (Chius, ,chiupul" fiind,
structii: cheia de balta. se pare, o masura pentru vinul de Chios) si valora trei puncte in avantaj.
Ca si arcele de bolta, cele patru ele- Se intelege ca valorile frecvente erau inscrise pe fetele mai mari,
mente cosmologice se conjuga intr-un deoarece probabilitatea ca zarul sa cada pe una dintre cele mai inguste
punct central: chintesenta; asemenea
era redusa.
coloanelor din interiorul templului ma-
sonic, cele patru elemente (calitati ale u
~ .! '}
\ Pe una dintre fetele mai inguste era reprezentat Timpul sau Saturn,
sau insemnul acestei planete, $i val~ra patru puncte; era nurnitA Senio.
,.
lumii materiale) sunt efectul elemen-
Pe 'cealalta era reprezentata Venus ori insemnul ei si valora ~apte
telor cosmologice, superioare. Daca
elementele: apa, aer, foe, pamant sunt puncte; era zarul eel mai valoros.
Cand zarul a devenit cub, pe fetele adaugate a fost inscris cate un
inlocuite cu cele patru calitati: umed,
semn nou. Pe una dintre ele era reprezentat vulturul ceresc care valora
uscat, cald, rece, relatia dintre ele are Fig. 78. Piatra cubica ascutita
aceeal$i interpretare. $i cele patru elemente doua puncte, cu unul mai mult decat cainele.

153
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
JULES BOUC HER

Pe cealalta fata era portretul regelui Midas ~i val ora cinci puncte. Rama~itele pamante~ti aflate in aceste morminte faceau ca ele sa
Daca pe noul zar au aparut numerele doi ~i cinci, ~ase a ramas in con- devina locuri sfmte ~i, in consecinta, inviolabile".
tinuare exclus. Cu toate acestea, H. Leclercq285 vede in formula dedi care sub ascia
Cand un jucator arunca deodata mai multe zaruri de acel~i fel, numai 0
asemanare cu ,a~ezarea pietrei de temelie a edificiilor". El scrie:
unul dintre ele era luat in calcul, toate celelalte flind considerate nule. ,Cea mai probabila interpretare a expresiei sub ascia este ca ea ramane
Aruncarea cu maximum de puncte era denumitaHercule eel Regesc. liberl:'l in raport cu orice credinta religioasa pagana ori cre~tina ~i de-
In intregimea sa, zarul, ~i mai ales zarul cubic, se afla sub protectia semneaza ideea de protectie indiferent de apartenenta confesionala a
lui Jupiter, motiv pentru care poetul antic Julius Pollux nume~te zaru- defunctilor sau a urma~ilor acestora. Initial, inainte ca simbolul ~i for-
rile Dios Koboi, Jovis Cubi, ,Cuburile lui Jupiter". mula prin care acesta era exprimat sa devinl:'l simple elemente de proto-
Abia in secolul al VII-lea dupa Hristos, ingrijorati sa vada ce raspan- col, am putea presupune ca ele se refereau la un act juridic, un contract
dire avea patima pentru jocurile de noroc, preotii cre~tini au reu~it sa irn- a carui existenta era astfel oficial atestata".
puna macar renuntarea la semnele idolatre de pe fetele zarurilor; cainele Jar pentru a explica prezenta securii ~i pe monumentele cre~tine,
ceresc a fost inlocuit cu un punct; vulturul, cu doua; chiupul, sirnbol ba- acest autor spune ca: ,Datorita cererilor repetate ale clientilor lor, lu-
hic, cu trei; Senio, msemn al lui Saturn, cu patru puncte; regele Midas, cratorii care taiau piatra pentru morminte i~i facusera o obi~nuinta sa
cu cinci ~i Venus, cu o valoare redusa de la ~apte la ~ase puncte282. sape in placile de marmura semnul securii. Daca era cre~tin, cumpara-
torul nu-l percepea ca nefast, ci il lua ca atare, adeseori fara sa-l ob-
serve, in orice caz fara sa-i acorde o semnificatie speciala".
Nota despre secure In concluzie, sa retinem ca securea semnifica protectie ~i conferea
Despre cultul securii exista marturii inca din epoca pietrei ~i a un caracter sacru, sfintea locul ~i imprejurarea, evenimentul.
In folclorul breton existl:'l ~i astazi ideea de ,secure pro tecto are".
bronzului.
Guenin286 scrie ca: ,Mergand la piatra pe care Sf. Nonn ~i-a lasat am-
Dechelette 283 afirma cit ,Acest simbol era legat de fulger sau de
trasnet, caci alaturi de acestea gasim ~i securea cu dublu tai~ printre prenta mainii, imi amintesc ca am zarit pe acoperi~ul de paie al unei
case o impresionanta secure de piatra. Era a~ezata chiar pe varful aco-
atributele diviniUttilor antropomorfe asemanatoare lui Zeus. Cum, pen-
tru primitivi, fulgerul ~i raza soarelui aveau aceea~i origine, se crede peri~ului deoarece stapanul casei credea ca astfel o apara de trasnet".
ca zeul trasnetului era inrudit de aproape cu zeii ciclului solar, ceea ce Acela~i autor arata ca erau a~ezate securi de piatra in cotetulin care
ar fi o explicatie a frecventei asocieri a securii cu simbolurile solare gainile cloceau, pentru a feri ouale de furtuna; muribunzii sarutau o
(calul, lebada, roata, svastica)". secure de piatra inainte de a-~i da sufletul; asemenea securi erau fierte
lar Franz Cumont284 scrie ca: ,Securea este o emblema celtica pe in apa de leac pentru anirnalele bolnave etc.
care o gasim insa ~i in nordulltaliei, in teritoriile galilor. Dutcshke o
semnaleaza pe monumente din Modena ~i Brescia ~i vede in ea, nu
fara temei, un talisman pentru alungarea sortii potrivnice". 7. CIUCURELE DANTELAT ~I LANTUL DE UNIRE
De formula sub ascia (sub secure- n.tr.) int1Hnita pe sarcofagele ro-
manilor s-a ocupat insa Dom Martin, ajungand la urmatoarele concluzii: ~nurul cu nod uri din jurul tabloului lojii ucenicului ~i allojii calfei
,De dind se cunosc morminte dedicate sub ascia, acest termen are este denumit de masoni ,ciucure dantelat". Formula poate parea im-
doar intelesul de «COnsacrate», «sfintite». proprie, insa a fost incetatenita de o indelungata utilizare. Este, de fapt,

1 t:: A 155
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

un $nur avand la fiecare capat cate un ciucure innodat pe alocuri cu ucenic $i calfa... 1 se va parea insa de mirare ca. sfoara, de care nu se
a$a-numitele ,noduri de dragoste". poate lipsi pe $antier, a primit in masoneria speculativa .nu:nele de
Vuillaume pomene$te de $apte noduri ale ciucurelui dantelat la gra- «ciucure dantelat», ca are «noduri de dragoste», ca reprezmta «lantul
dul de ucenic $i noua la gradul de calfa. Plantagenet vorbe$te $i el de- de unire» ce-i une$te pe masonii de pretutindeni. A exprima semnifica-
spre $apte noduri la gradul de ucenic, dar nu precizeaza numarui tiile sforii zidarului prin astfel de formule este o ~.xa.ger~e dat~~ata,
nodurilor la gradul de calfa. Wirth aminte$te doar de trei noduri pentru desigur, avantarii sentimentale care, la intelectualu $1 anstocratn ac-
fiecare dintre cele doua grade, iar Ragon nu indica numarul nodurilor. ceptati in lojile de me$1e$ugari-constructori din veacul al XVII-lea, su-
Daca numarul de noduri este diferit de la un autor la altul, definitia plinea priceperea in materie de constructii. . . . .
ciucurelui dantelat este cam aceea$i: Ace$ti masoni acceptati n-aveau cum sa $tie ca, inamte de-a f1 ndl-
Pentru Ragon 287 : ,Aceste noduri in !ant continuu care formeaza cata, orice constructie trebuia trasata pe teren $i ca sfoara avea un rol
ciucurele dantelat a1 templelor noastre sunt imaginea unitatii frate$ti insernnat in aceasta operatie care, in ea insa$i, are un potential simbo-
care leaga printr-un lant de nedesfacut pe toti masonii globului paman- lic mai mare decat acela al «nodurilor de dragoste», fara nici o lega-
tesc, fara deosebire de Obedienta ori de conditia lor in viata profana. tura cu realitatea de pe $antier. Masurarea $i trasarea la sol devin cu
Lantul strans mai inseamna $i ca ramanem legati prin secretul ce tre- adevarat esentiale in cazul edificiilor sacre $i, inca din Egiptul antic,
buie pastrat asupra"ceremoniilor noastre. Faptul ca nu se intrerupe pe aceste operatii erau incredintate unor lucratori specializati in intin~~rea
tot parcursul sau de jur imprejurullojii arata ca masoneria sau impara- de retele de sfori in cadrul unor ritualuri asemanatoare ceremome1 de
tia virtutii cuprinde in simbolurile oricareia dintre lojile sale intreg uni- a$ezare a pietrei de temelie din zilele noastre".
versul. Ciucurele dantelat mai poate evoca cordoanele colorate in Opinia lui Nagrodski este dernna de interes. Desigur cain masone-
galbe~, verde, albastru $i alb din templele egiptene $i pe cele ro$ii, ria speculativa sensu! initial al unor sirnboluri a fost corupt. Am aratat
albe $1 albastre din bisericile Frantei medievale, de care erau prinse mai devreme ca arpentorii egipteni foloseau la trasarea unghiurilor
blazoanele seniorilor judecatori, a$a cum, in laca$uri mai vechi desti- drepte o bucata de sfoara cu noduri care erau $i puncte de reper.
nate cultului solar, ele reprezentau zodiacul".
W'rth288
1 . , 0 drapene
sene: . dantelata urmeaza muchia de sus a pe- *
retilor interiori ai lojii masonice $i poarta un $nur gros cu ciucuri la ca- Inca de la inceputuri, masonii au inno-
pat, in dreptul coloanelor J:. $i B:. dat pe ,ciucurele dantelat" noduri de dra-
Acest ornament a fost impropriu denumit ciucure dantelat (fr. houppe goste290. Acest nod este U$Of de facut: se
dantelee). Funia prezinta impletituri denumite ,noduri de dragoste" face o bucla prin care se introduce capatul
(fr._Jacs d'~our) $i.reprez~ta astfellantul de unire prin care sunt legati $nurului (v. fig. 79).
tot1 masonu. Nodunle pot f1 douasprezece, cate semne are zodiacul". Forma acestui simbol evocalemniscata291 ,
Pentru Plantagenet ,ciucurele dantelat simbolizeaza fratia care ii curba asemanatoare unui opt culcat, repre-
une$te pe toti masonii $i este o transpunere materiala $i durabila a Ian- zentare a infmitului in matematica; dupa ce
tului de unire". est; de doua ori rasucita, sfoara este readusa
Sa citam $i dintr-un interesant articol a! lui W. Nagrodsk.i289: pe directia initiala formand in centrul nodului
,Urteltele folosite de adeptul masoneriei speculative corespund exact astfel obtinut o cruce dubla. Dintre toate no-
celor din dotarea unui mason operativ. Ele poarta acela$i nume $i orice durile posibile, acesta nu a fost, desigur, ales Fig. 79. Obtinerea
meseria$ le va putea recunoa$te fara dificultate in tablourile gradelor de la intamplare. ,nodului de dragoste"

156 157
JULES BOUCHER SIMBOLURILE F RANCMASON ERIEI

In prima lama de Tarot, Papus292 ~i Wirth a~aza deasupra capului ,Dispunerea inversa a triunghiurilor in chenar ar fi mai corecta
~agici~ului, un opt culcat ca semn al infmitului. Wirth293 scrie: ,acest dupa J. Eigenhuis, distins carturar si redactor al Vrij metselaar, ziarul
mmb onzontal poate fi asemanat cu sfera insufle~ta a emanatiilor active asociatiei masonice olandeze pentru studiul simbolurilor sial ritualuri-
ale_g~~~i. Suntem in~o~jurati de propriul cer mental pe care soarele lor. Bazandu-se pe eruditele cercetari ale dr. Ludwig Keller din Berlin,
ratmnut~I parcurge echpuca oo intre limitele inguste a ceea ce ne este Eigenhuis nu vede in chenarul dantelat o reminiscenta a catacombelor.
accesibil". Papus nume~te semnul, oo, semnul divin al vietii universale"· El evoca porticul sculptat in stanca la intrarea ill subterana morti-
294
Eudes Picard il nume~te ,simbol al vietii ~i al spiritului universal". ' lor, dar ~i a revelatiilor supreme, simbolizand imensul taram al necu-
Dar o apropiere intre semnul Magicianului din Tarot ~i semnul ma- noscutului aflat ill afara limitelor cunoasterii prin simturi. Acest
te~atic al infinitului nu este propriu-zis justificata. Acest semn este re- domeniu al necunoscutului invaluie porticul, ca imagine a lumii cu-
lattv modern (1665), iar tarotul ale carui origini sunt incerte ii este noscute; el se constituie ca o fereastra catre necunoscut.
totu~i anterior295_ Daca intr-adevar a~a stau lucrurile, triunghiurile din randul exte-
. In heral?ic_a, no~ul de dragoste este ,un snur ale carui capete tree rior trebuie sa fie albe pentru a arata cum tot necunoscutul care ne in-
~nn ce~tru te~md pnn partea de jos a buclei spre stanga si spre dreapta conjoara este capabil sa ne ilumineze. In acest caz, triunghiurile negre
~ forma de cmcu~e". Un ~nur i~pletit din matase alba ~i neagra astfel exprima efortul initiatului de a cuprinde necunoscutulin timp ce tri-
mnodat er_a re?rezentat pe margmea blazonului vaduvelor296; ~i pe ste- unghiurile albe orientate cu varfurile spre exterior sugereaza un fel de
mele_cardmahlor, ale episcopilor si ale staretilor era reprezentat, sub 0 ofensiva a intelectului uman impotriva misterului..."
palane, un ~nur cu noduri de dragoste cu ciucuri la capete. Rarnane de dovedit ca marginea dantelata a covorului (tabloului)
. Avem deci motive sa credem ca primii masoni speculativi, inlocu- lojii nu este doar o inovatie moderna. Sa observarn ca Vuillaume nu o
md sf~ara zidarului cu un ~nur ornamental, 1-au presarat din reflex cu reprezinta ill tablourile ucenicului si calfei din manualul sau din 1820.
no dun de dragoste a~ a cum se vad in tabloul sau ill covorul 1 ·· ... *
. . . , OJU
care,_ deoarece cupnnd pnnctpalele simboluri ale masoneriei, pot fi Cu Fritz Uhlmann300 ratacim pe taramul imaginatiei pure:
considerate un blazon al acesteia. ,Ciucurele dante]at reprezinta resturile sacului amniotic, iar ~nurul,
Dar de ce se nume~te ,nod de dragoste" este o illtrebare la care de- cordonul ombilical. Simbolurile desenate pe covorullojii sunt o ilus-
ocamdata nu se poa~e raspunde; nici un document nu indreptate~te la trare a doctrinelor masoneriei si deci o hrana pentru neofit. Ca aceasta
un r~spuns acceptabll. In :elu! de a obtine acest nod este sugerat rapor- nu este pur/J. speculatie o dovedeste forma oval/J. sau rotunda pe care o
tul dmtre organul mascuhn SI eel feminin, dar acest lucru este valabil avea la inceputuri covorullojii. ~nurul petrecut ill jurul acestuia per-
pentru toate nodurile. mitea formarea unui sac din covorul ce continea obiectele simbolice".
Asa-zisa dovada nu exista ill realitate: niciodata, in vechile docu-
* mente masonice, nu se vorbe~te despre vreun covor rotund sau oval; sa
O~wald Wirth 297 afirma ca tabloul lojii trasat cu creta pe podea \ mai adaugam ca tabloul Iojii era odinioara trasat pe podea cu creta ~i
s~u p1c~at ?e ,~ovor" avea un chenar dantelat (ill zigzag) campus din sfoara reprezentata acolo nu putea .strange la gura vreun sac. ~i apoi, a
tnun?hmn echllaterale alternativ albe ~i negre. In imaginea tabloului ve8ea in triunghiurile ciucurelui dantelat resturi ale sacului amniotic
calfe1 pe care o_reprezinta298, el deseneaza illsa triunghiuri albe pe un insearnna sa deschizi larg poarta fanteziei fara limite.
f~nd negro ca ~~ cu~ ar sugera ca. exista o emanatie luminoasa pornita
dm centrul tabloulu1. Cu toate acestea, el admite ca negrul poate fi in-
*
Este adevarat ca, in masoneria anglo-saxona, patratul eel lung are
locuit cu alb299:
un ,chenar dantel at".

158 159

JULE S BO UCHER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI ;'.~
'
Leadbeatex-3°1 spune ca ,pe cele patru laturi ale mozaicului in ~ah Cheia alfabetului masonic e figurata pe plan~a de trasat sub forma
de pe pavajullojii se remarca un chenar cu ciucuri. In vechea masone- unui caroiaj alcatuit din doua linii orizontale ~i doua verticale, asema-
rie se spunea ca ar fi fast facut din fire rasucite; astazi insa este un che- nator unei cruci. Unghiurile drepte amintesc ucenicului ca trebuie sa-~i
nar crestat sau dantelat. Dupa unele ritualuri, aceasta bordura evoca transpuna intotdeauna ideile ,in chip masonic", adica de-a dreptul,
splendida centura pe care o fac in jurul Soarelui planetele in mi~carea fara abateri sau concesii. Toate literele alfabetului masonic plead~ de la
lor de revolutie. In ritualurile masoneriei mixte, chenarul este em- forma echerului, de la sernnul materiei; nici una nu are forma cercului,
blema zidului care apara omenirea. Cei patru ciucuri aflati in colturile simbol al spiritului, deoarece el nu se dezvaluie de-a dreptul, nu se
chenarului sunt diferit interpretati. In masoneria masculina, ei simboli- rnanifesta vizibil. I se da astfel impuls rnasonului sa se desprinda deli-
zeaza curajul, moderatia, prudenta ~i spiritul de dreptate. Insa, cu toate tenl pentru a accede la spirit.
ca intotdeauna li s-a atribuit un sens etic, ciucurii reprezinta, de fapt, Sa observam cum piatra cubica cu varf se regase~te in forma ei
cele patru mari caste ale societatii traditionale - devele - aflate in Iega- desfa~urata in crucea care da schema de alcatuire a primelor optspre-
tura cu cele patru elemente cosmologice: apa, aer, foe, pamant". zece litere latine in alfabetul masonic ~i x-ul care arata cum se for-
meaza ultimele patru; piatra cubica este astfel reprezentata in plan pe
~
* plan~a de trasat care nu are alta menire decat aceea de a permite intoc-
Sa ramanem, in concluzie, fideli vechilor reprezentari: fara vreun rnirea unui ,plan304".
chenar dantelat, cu un singur ~nur innodat avand trei noduri la gradul In schema care explica alcatuirea prirnelor optsprezece litere (cru-
de ucenic302 ~i cinci la gradul de calfa303. cea - n.tr.), Wirth305 sesizeaza posibilitatea de-a incadra intr-un careu
~nurului cu nod uri i se da gre~it denumirea de ,!ant de unire", ea magic un ~ir de noua cifre.
fiind rezervata unei actiuni rituale de care urmeaza sa ne ocupam in
capitolul ,Gesturi" al prezentei lucrari.
Nottl despre careurile magice

Prin careu magic se intelege un patrat impartit intr-un nurnar de-


8. PLAN~ADE TRASAT terminat de casute in care se inscriu o singura data numerele dintr-o
serie aritrnetica egala cu numarul casutelor. Aceste numere sunt ast-
Plan~a de trasat este un patrat care contine schemele prin care
fel inscrise !neat suma lor este aceea~i pe fiecare linie sau coloana ~i
poate fi descifrat alfabetul masonic. Fiindca am vorbit despre el, nu pe diagonala.
vom reveni asupra acestui subiect.
,Despre originea ~i vechirnea careurilor magice nu avern informa-
In masonerie, hartia pe care se scrie un document este denumita tii certe, spune E. Cazalas306. Le intalnim in India ~i in China antic a.
,plan~a de trasat", iar in loc de ,a scrie" se spune ,a trasa o plan~a". De~i nu Ie putem ~ti cu precizie vechimea, ele dateaza probabil din
Plan~a de trasat face parte din atributele gradului de maestru a~a vremuri mai putin indepartate decat ar·lasa sa se creada traditia.
cum piatra cubica apartine calfei, iar piatra bruta, gradului de ucenic. Cafeul magic de cate 3 cifre pe linii ~i pe coloane apare pentru
Numai maestrul i~i face planurile folosind plan~a de trasat, dar uce- prima data intr-un rnanuscris arab de la sfar~itul secolului al VIII-lea
nicul ~i calfa au datoria sa invete s-o utilizeze, fie ~i stangaci, pentru pe care Berthelot il atribuie lui Appolonius din Tyana (secolul I).
a-~i transpune ideile. Din acest motiv, plan~a de trasat se gase~te deja Careurile magice au fast, se pare, introduse in Europa de catre in-
printre simbolurile din tabloullojii ucenicului. vatatul bizantin Moscopulos in secolul al XVI-lea. In 1691, La Hire

TAn 161
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
JULES BOUCHER

a descoperit un manuscris al acestuia in care se gaseau mai multe Exista $i careuri zise ,diabolice" sau ,hipermagice" in care a~eza­
astfel de careuri." rea cifrelor este mult mai complicata.
Careurile magice sunt de obicei legate de ,pecetile planetare" ~i
Cazalas307 le-a studiat sub acest aspect. El emite ~i sustine ipoteza ca
pecetile planetare nu sunt deca.t retele grafice pe care se pot construi 9. CEI DOl LUMINATORI: SOARELE ~I LUNA
careuri magice deplasand cifre. Astfel:
Careul de 3 cuprinde 9 casute ~i numerele de la 1la 9 ~i este dedi- In stanga $i in dreapta partii de sus a tabloului lojii ucenicului sunt
cat lui Saturn. reprezentati cei doi Luminatori: Soarele $i Luna. . .
Careul de 4 cuprinde 16 casute $i numerele de la 1 la 16 ~i este Principiul activ, Soarele, se afla la drepta in partea coloane1 J:. , 1~
dedicat lui Jupiter. Luna, pasiva, la stanga, in partea coloanei B: . . Se da astfel o expres1e
Careul de 5 cuprinde 25 casute ~i numerele de la 1 la 25 ~i este de- materiala opozitiei dintre So are ~i Luna, ca simboluri cheie. . ..
dicat lui Marte. Lucrarile lojii sunt deschise in mod simbolic la ceasul anuezu,
Careul de 6 cuprinde 36 casute ~i numerele de la 1 la 36 ~i este cand Soarele este la zenit, ~i se inchid la miezul noptii cand Soarele
dedicat Soarelui.
• .>
este la nadir $i Luna ajunge la cea mai mare stralucire.
Careul de 7 cuprinde 49 casute ~i numerele de la 1 la 49 ~i este de- Dupa vechile ritualuri, cele trei lumini ale lojii sunt: ~~arele, Luna
dicat lui Venus. $i venerabilul. Am vazut ca Soarele corespunde oratorulw , 1ar Luna, se-
Careul de 8 cuprinde 64 casute ~i numerele de la 1 la 64 ~i este cretarului. Venerabilul areca bijuterie echerul care se afla ~i in centrul
dedicat lui Mercur. tabloului lojii. Sa ne amintim ca cei doi supraveghetori sunt a$~zati su~
Careul de 9 cuprinde 81 casute ~i numerele de la 1 la 81 ~i este de- coloane deasupra carora, in tablou, sunt reprezentate perpendJculara $1
dicatLunii. nivela, adica tocmai atributele functiei lor.
Un careu magic de 2 care sa cuprinda 4 casute ~i numerele de Ia 1
la 4 nu se poate realiza. *
Careurile de numere impare: 3, 5, 7, 9 etc. sunt mai u~or de realizat In iconografia cre$tina, Soarele este la dreapta ~i Luna la stanga l~i
decat cele de numere pare: 4, 6, 8 etc. Hristos pe cruce. Traditia spune insa ca Rastignitul privea spre apus $1,
Sa luam de pilda un careu dedicat lui Marte. A~ezam cifra 1 la in acest caz, la dreapta era nordul $i la stanga sudul. . .
mijlocul randului de sus; continuam apoi a~ezarea cifrelor in diago- Abatele Auber308spune c:t ,arti$tii din vechime trebme s:t f1 avut
nala, urcand spre dreapta. De fiecare data cand cifra iese din patrat, motivele lor pentru a pune Soarele la dreapta lui Isus m~~d pe c~ce.
o readucem in casuta care-i corespunde la cap:ttul celalalt al patra- La dreapta este nordul, unde astrulluminos nu apare mc10data: ~~-to­
tului; daca ajungem la o casuta deja ocupata, inscriem cifra in ca- tu$i mana lui Isus alege sa se indrepte intr-acolo: iata de ce artl$tll a~
suta aflata imediat dedesubt. Colturile .. a$ezat acolo imaginea astrului luminos. Venit sa-i mantuie nu pe ce1
drepti, ci pe cei pacato~i, Hristos varsa harul sau spre acea parte a lu-
I

careului sunt considerate casute ocupate. 17 I 24 1 8 15


- ·- -- -----
~--

Pentru a intelege mai u~or cum se alcatu- 23 5 7 14 16 mii unde semintiile pagane sunt mai numeroase". . ..
ie~te acest careu, iata a~ezarea primelor
-·-- 1--·-
- -- -~
Sa observam ca, a$ezand Soarele la dreapta lui Hristos, art1~tu au
4 6 13 20 22
25 de cifre. 1 - - - --- 1-·- inversat sernnificatia simbolurilor, deoarece Soarele apare astfel la
in exemplul dat, totalul cifrelor pe fie-
10 12 19 21 3 stanga privitorului. Intr-un anumit sens, ei au pastrat totu_$i s~mnifica­
care rand, coloana ~i diagonala este de 65 . bjjis 25 2 9
~--·

--"----
tia simbolurilor, luand ca reper doar stanga $i dreapta lm Hristos. Nu

163
JULES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

trebuie sa uitam ce reprezinta in general dreapta si stanga: curare ex-


plenitudinea sa cand ajunge in opozitie cu Soarele. Ea.rasare can~ So~­
ceptii, dreapta este partea activa si benefica, iar stanga, partea pasiva,
malefica, sinistra. rele apune si, cat dureaza noaptea, ii intermediaza lurruna pe Pamant. In
schimb, intunericul o biruie cand trece prin fata Soarelui. Dar ea creste
iarasi incetul cu incetul, pentru a redeveni Luna plina. Ca astru ceresc,
Luna este o parte a Pamantului, carne din carnea lui vie, de care ramane
legata prin magnetism, transmit§.ndu-ne influentele pe care le p~est~
de Ia alte corpuri ceresti cand parcurge cu viteza semnele zod1aculm.
Luna este principiul pasiv care primeste si trimite mai departe. Ea de-
Rasiirit pinde concomitent de Pamant si de Soare. Viteza ei d~ deplasa:e, suc-
cesiunea relativ rapida a influentelor pe care le transffilte face dm ea un
simbol al instabilitatii si al schimbarii. Insa ea este, inainte de toate,
semnul imaginatiei si al simtirii si influenteaza sexualitatea barbatului."

*
Elementul foe este asociat Soarelui, si apa, Lunii. Desi aceste doua
elemente sunt intr-o opozitie categorica, in !ipsa focului, apa ar in-
gheta si ar pierde caliUitile pentru care este pretuita. Este si ideea lui
Fig. 80. Hristos si cei doi Luminatori Jean-Albert Fabricius310 expusa intr-un limbaj mai aparte:
,Apa nu este intr-atat de ostila focului incat aceste doua elemente
In crestinism, Soarele este simbolul preotiei, iar Luna, al puterii Iu-
sa nu stea laolalta in armonie; focul incalzeste apa pana la fierbere,
mesti, al regalitatii, pentru a scoate in evidenta superioritatea puterii
pana cand ea, care nu aprinde, ia foe ... Focul nu are numai bine-cu-
sacerdotale. Soarele ar mai reprezenta biserica, iar Luna, sinagoga,
ceea ce, bineinteles, ar vrea sa insemne ,adevar" si ,eroare". noscuta insusire de a topi metalele; el transforma in fluide si alte cor-
pori aducandu-le Ia starea de transparenta a sticlei; apa cuprinsa de
Acest fel de-a construi simbolul prin opozitii si contraste nu tine
inghet devine, dimpotriva, tare ca piatra si numai focul o readuce la
seama de faptul eel, in fond, cei doi Lumincltori au, fiecare, rostul si ca-
litatile lor. starea fluida initiala. Apa nu si-ar putea avea si nici pastra vreun mo-
ment aspectul ei obisnuit daca nu ar suferi influenta focului raspandit
Gilbert de Chambertrand309 a deslusit eel mai bine semnificatia
acestor simboluri: in intreaga natura caci, desi nu se simte, este intotdeauna prezent in
,Soarele este eel care da viata, Tatal, principiul procreatiei univer- apa intr-o cantitate oarecare".
I
sale. Para el n-am exista. Prin el sun tern toti. Nimic nu exista pe lume, 1. *
de la frrul de iarba, de la furnica pana la elefant, care sa nu i se supuna, Soarele si Luna sunt, fiecare in parte, cand benefice, cand malefi~e.
sa nu-i datoreze viata. El este insasi imaginea vietii care inraureste to- S~arele care cheama samanta la viata, o poate duce si la pieire. In-
tul. El da echilibrul, sanatatea, Implinirea. El da forta si vigoare, este tregul spectru al radiatiilor sale, de la infrarosu la ultraviolet se poate
principiul activ, autonom si influenteaza sexualitatea femeii. dovedi nociv.
Mai complex inca este rolul Lunii. Ca Luminator, ea reflecta razele Luna in crestere este considerata benefica si malefica in des-
Soarelui si, ca si el, este un indicator al starii de sanatate. Luna este in
crestere. In practicile magice se pleaca de la aceasta premisa. Atat in

165
I,
I

SIMBOLURI LE FRANCMASONERIEI
JULES BOUCHER

tabloullojii ucenicului, cih ~i in acela al calfei, Luna este reprezentata influenteaza pe candidat decat daca acesta il indepline~te efectiv ~i in-
,in cre~tere" 311 • cearca senzatia fizica, materiala, la trecerea prin poarta de dimensiuni
In mai toate mitologiile, luna are presonificare feminina ~i este le- neobi~nuite, care il iau prin surprindere. Simularea la care se recurge
gata de fertilitate: Ishtar, in Babilon, Hathor in Egipt, Artemis in Elada in mod obi~nuit in loji este suficienta in cazul initiatului care ii cu-
~i Asia Mica, Anaitis la persani etc ... 312 Aflat la indemana tuturor, noa~te deja sernnificatia ~i pentru candidatul care a fost pregatit s-o
folclorul pastreaza pana azi un tezaur de traditii privind influenta lunii intuiasca. Simularea este evident insuficienta pentru profan, caruia za-
asupra vegetatiei, a bolilor, a animalelor, a menstruatiilor etc ... 313 damic i s-ar spune cava sa treaca printr-o poarta ingusta si joasa; obi~­
Pentru hermeti~ti, Soarele este legat de Aur, iar Luna, de Argint, nuintele senzoriale fiindu-i contrariate, el apreciaza ca se afla mai
dar ~i de Sulf ~i de Mercur, cele doua principii constitutive nu doar ale degraba intr-un loc Jarg si inalt, judecand dupa zgomotul baHrilor pu~
metalelor, ci ~i ale oricarui corp; in aceea~i viziune, eel de-al treilea ternice ~i dezordonate in portile templului facute de insotitorul sau ~1
principiu, Sarea, poate fi asociat Pamantului. dupa vacarmul ce razbate dinauntru la deschiderea acestora" .
Astfel, Plantagenet arata de ce poarta ingusta ~i joasa este un sim-
* bol de care initierea masonica nu se poate lipsi. Poate ca acest rit de
Nu putem epuiza aici intreaga tema a Luminatorilor; dar aratand, in trecere nu este indeajuns de respectat de catre loji dar, cu toate acestea,
linii marl, sernnificatiile generale ale acestor simboluri, intelegem ca el ramane atat de important incat chiar ~i cele mai multe dintre initie-
masonii au a~ezat in tabloullojii aceste doua ,torte", ace~ti doi ochi ai rile nemasonice il scot in evidenta.
lumii create pentru ca loja este ea insa~i o reprezentare a universului.
*
Deasupra portilor templului se afla un triunghi, Delta Luminoasa
10. PORTILE TEMPLULUI despre care am vorbit anterior.
Compasul reprezentat in interiorul triunghiului este deschis catre
In tabloullojii ucenicului, portile templului masonic sunt reprezen- cer, ceea ce implica, spune Wirth316, ,un studiu ratronal al cerului, cer-
tate pe un perete zidit intre cele doua coloane, sub un fronton triun- cetarea riguroasa ~i exacta a principiilor abstracte, ~i nu o masurare a
ghiular; pe fronton este reprezentat un compas deschis catre cer. pamantului ori a faptelor concrete de observatie".
Portile templului trebuie sa fie ,foarte joase" pentru ca profanul Compasul a~ezat invers, cu varfurile in jos, ar reprezenta, dupa
care intra sa se apiece; nu e semn de umilinta, ci de stradanie in fata acela~i autor, ,razele pe care lumina ratiunii le trirnite pentru a cantari
dificultatilor trecerii din lumea profana in cea initiatica. faptele, pentru a masura raportul dintre eu ~i non-eu, dintre subiectiv ~i
Plantagenet314 arata ca ,portile templului sunt denurnite ~i por{ile obiectiv, abstract ~i concret".
de la occident pentru a aminti cain pragullor apune soarele, ca acolo Aceasta intoarcere a compasului ~ste tipica pentru atitudinea maso-
lumina dispare, ca acolo incepe dornnia intunericului, lumea profana". \ nului: arata ca masonul se intoarce catre lumea creata pentru a actiona
. Acela~i autor3 15 mai spune ca ,profanul nu poate intra altfel in ~i inflnenta pretutindeni, dupa ce s-a perfectionat indeajuns pe sine.
templu decat printr-o poarta ingusta si joasa prin care nu poate trece
fara a se apleca. Acest gest ii aminte~te ca, murind pentru viata pro- *
fana, el se na~te pentru o viata noua asemeni copilului care vine pe Tabloul ucenicului pe care tocmai l-am examinat figureaza in toate
lume. (... ) Unele loji au renuntat, in activitatea lor, la aceasta practica. lojile masor.ice care lucreaza in gradul intai; eel de-al doilea suprave-
Nu li se poate face o vina din aceasta caci, Ia propriu, gestul cerut nu il ghetor are misiunea sa trezeasca in ucenic abilitatile de interpretare a

1117
JULES BOUCHER

simb?lurilor?ID ace~t tablou. Numai dupa ce le va fi patruns temeinic


ucemcul va f1 pregatlt pentru a trece calfa. '
Masoni~ din fiecare loja trebuie sa vegheze si sa nu promoveze
cal~e numat pentru ca a trecut intervalul de timp randuit. Altrninteri
ateherele se vor umple de profani adica de indi . . train. d • ' CAPITOLUL V
rile simbolurilor sacre. ' VIZ! s 1 e mtelesu-

Aici si n~ in alta parte, in aceasta slabiciune a lojilor albastre RITURILE MASONICE


cred ca ~e_bUie cautata originea gradelor inalte create de masoni, poate
dezamagiti, dar care nu au luat in desert mesajul divin al simbolun"l
or.
1. RITURILE ~I OBEDIEN'fELE FRANCEZE

Masoneria este impaqita in rituri317 deosebite intre ele prin cateva


elemente de detaliu.
0 asociere de mai multe loji se numeste Obedienta318 sau ,Putere
masonic a".
Forma de a organiza o Obedienta este fie un Mare Orient (o fede-
ratie de loji cu rituri diferite), fie o Mare Loja (o federatie de loji
care lucreaza in acelasi rit).
Atat riturile, cat si Obedientele sunt rezultatul evolutiei istorice a
masoneriei, care este extrem de complexa si pe care nu ne propunem
s-o abordam in lucrarea de fata.
Revelator pentru diversitatea si indelungata conlocuire de rituri si
Obediente masonice este cazul Frantei. Principalele Obediente existente
in Franta sunt: Marele Orient al Frantei; Marea Loja a Frantei; Ordinul
Masonic Mixt ,Dreptul Uman"; Marea Loja Nationala Franceza.

Marele Orient al Frant:ei


Cele mai multe dintre atelierele Marelui Orient al Frantei lucreaza
I in ritul francez sau ritul modern.
~ Administrarea Marelui Orient este incredintata Consiliului Ordinu-
lui, ai carui membri sunt alesi anual de catre Convent319 , si care este
'"
condus de un Mare maestru al Consiliului Ordinului.

Marea Loja a Frant:ei


Aproape toate atelierele Marii Loji a Frantei lucreaza in Ritul Sco-
tian Antic Acceptat.

169
JULES BOUCHER
SIMBOLURlLE FRANCMASONERIEI
A~nistrarea este incredintata unui Consiliu Federal. Consilierii In ,Dreptul Uman", Consiliul National are un rol similar Consiliu-
fede~ah sunt alesi de catre un convent anual. Consiliul Federal este
preztdat de un Mare Maestro. lui Ordinului in Marele Orient al Frantei sau Consiliului Federal in
Marea Loja a Frantei.
* Retinem insa ca. aceasta Obedienta este , recunoscuta" de Marele
Principalele deosebiri dintre ritul francez si Ritul Scotian Antic Ac- Orient, dar nu si de Marea Loja a Frantei.
ceptat sunt urmatoarele:
Ritul francez
Ritul Scofian Antic Acceptat Marea Loja Naponala Franceza
Coloana J: . in stanga Coloana J:. 1n dreapta
Coloana B:. in dreapta Coloana B:. in stanga Aceasta Obedienta lucreaza in ritul englez (asa-numitulEmu/ation - n.tr.)
Primul supraveghetor in dreapta Primul supraveghetor 1n stanga si este singura mare loja ,franceza" recunoscuta oficial de masoneria
AI doilea supraveghetor in stanga Al doilea supraveghetor 1n dreapta anglo-saxona.
Pa~ii rituali pomesc cu dreptul Desi initial se intitula ,Mare Loja Nationala independenta si regu-
Pasii rituali pomesc cu stangul
Baterie oo-o (la gradul intai) Baterie o-o-o (la gradul intai) Iara pentru Franta si Coloniile franceze", denumirea pare a nu fi tinut
seama de rolul ei relativ modest in masoneria franceza Ia infiintare
. Marele Orient at Frantei si Marea Loja a Frantei se , recunosc" re-
(1946), cand francezii se regaseau in numar infim comparativ cu rezi-
ctproc. Ace~te d~u~ Obediente fac schimb de ,garanti de amicitie" si
fiecare admtte ,VlZltatori" din partea celeilalte. dentii anglo-saxoni.
*
* Desi sumara, aceasta trecere in revista semnaleaza complexitatea
Dato~ta c~Iorii colarului pe care-! poarta venerabilul, atelierele ce organizarii masoneriei in Franta.
lucreaza m pnmele ~rei grade sunt denumite ,loji albastre". 0 Ioja al- Ca urmare a unei istorii aproape tricentenare, numarul riturilor ma-
bastra s~ compune dm ucenici, calfe si maestri, in proportii diferite. sonice a ajuns considerabil ( doar pentru a le descrie ar fi nevoie de un
At~herele care lucreaza in grade inalte depind, in Marele Orient al volum separat) dar, in tot acest timp, unitatea masoneriei s-a manifes-
F~antet, d~ Marele Colegiu al Riturilor, iar in Obedientele care practica tat mai ales la nivelul primelor trei grade care au fost si sunt temelia
Rt~l Scottan Antic Acceptat, de un Suprem Consiliu. trainica si atotcuprinzatoare, baza ecumenica a acestui ordin initiatic
I~ ~ranta, ince~and di~ 1~04, Marea Loja a Frantei si Supremul traditional in ansamblul sau 320.
Consd~u sunt puten masomce mdependente si suverane. Cu toate aces-
t~a, ~nee mason admis intr-un atelier care lucreaza in grade inalte de-
pm~an?, de Supremul ~-onsi_I_iu, trebuie sa apartina in mod obligatoriu 2. IERARHIA
une1 lOJl albastre a Mara LOJl a Frantei (de fapt, a Marii Loji Nationale
Franceze- n.tr.).
Ritul Scotian Antic Acceptat ~uprinde treizeci si trei de grade gru-
pat~dupa cum urmeaza:

Ordinul Masonic Mixt ,,Dreptul Uman" Loji albastre sau ateliere simbolice:
Gradul 1: Ucenic
. _Cum ii ara_ta. si d_enumirea, aceasta Obedienta accepta ca membri pe
Gradul 2: Calfa.
plClOr de egahtate Sl femei, Si barbati.
Gradul3: Maestro

170
171
JUL ES BO UCHER
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
Loji sau ateliere de perfec{ie:
Gradul 4: Maestro Secret Consistorii:
Gradul5: Maestru Perfect Gradul 32: Sublim Print al Secretului Regal
Gradul 6: Secretar Intim Supremul Consiliu:
Gradul 7: Magistrat si Judecator
Gradul 33: Suveran Mare Inspector General
Gradul 8: Intendent al Zidirilor
Gradul 9: Maestro Ales din 9
Gradul 10: Maestru Ales din 15
In majoritatea Obedientelor masonice, gradele subliniate mai sus se
Gradul 11: Sublim Cavaler Ales
acorda prin ceremonie de initiere, iar celelalte sunt ,comunicate"
Gradul 12: Mare Maestru Arhitect
adeptului.
Gradul13: Royal Arch Ritul Scotian Antic Acceptat a ajuns treptat sa cuprinda cele trei-
zeci si trei de grade enumerate (initial a avut sapte, apoi douazeci si
Gradul 14: Mare Ales al Criptei Sacre sau Sublim Mason
cinci etc.).
Capitule sau ateliere ID$il: Adversar al introducerii de grade inalte, Ragon3 21 scrie ca, ,in
Gradull5: C~valer al Orientului sau al Spadei 1739, fratii nemultumiti s-au separat de Marea Loja a Londrei, s-au
Gradul 16: Pnnt al Ierusalimului alaturat la ce mai ramasese din breslele de zidari si au format o noua
Gradul 17: Cavaler al Orientului sial Occidentu1ui Mare Loja in dependenta de corporatia constructorilor din York, rivala
Gradul 18: Rosa-Cruce I
celei londoneze pe care au etichetat-o drept modema in timp ce ei, di-
I
sidenti, si-au luat denumirea de Mare Loja a Regimului (ritului- n.tr.)
Areopage sau ateliere filosofice:
I
Antic (traditional- n.tr.) Scotian. Fiind ulterior recunoscuti de marile
~;:~~: ~~~ ~are Pr~ot sau Subiim Scotian al Ierusalimului Ceresc
G . enerabii Mare Maestru al tuturor IOJI.·ror regulare
I loji ale Scotiei si Irlandei, cei din York au adaugat in denumire: .. ~I
Acceptat". Asa a rezultat titulatura: Regim sau Rit Scotian Antic ~I
radul 21: Noahit sau Cavaler Prusac I Acceptat. In to ate aceste mari loji nu erau insa practicate dedit primele
trei grade. lata de ce este total impropriu sa fie denumita astfel insaila-
Gradul 22: Cavaler al Securii Regale sau Print al Libanul .
Gradul23: Mai-Marele Tabemacolului Ul I tura de treizeci si trei de grade a contelui de Grasse".
Gradul 24: Print al Tabemacolului Intr-adevar, contele de Grasse, marchiz de Tilly, imputernicit
Gradul 25: Cavaler al-5arpelui de Arama printr-o patenta emisa de Supremul Consiliu de la Charleston (SUA),
Gradul 26: Scotian Trinitar sau Print al Indurarii formase Ia Paris in 1804 un Suprem Consiliu de grad 33.
Gradu127: Mare Comandor al Templului In ce ne priveste, preferam, in acord cu Henri Julien 322, denumirea
Gradul 28: Cavaler al Soarelui de Rit Scotian Antic Acceptat si nu Rit Scotian Antic ~I Acceptat:
Gradul 29: Mare Scotian al Sf. Andrei ,Ritul nostru este Scotian Antic Acceptat. Numai prin abuz s-a
Gradul 30· Mar AI c tradvs «Antic ~I Acceptat», caci nu inseamna, propriu-zis, nimic. An-
. e es avaler Kadosh sau Cavaler al Vult ,, .
Alb $l· 1vegru
>.r UIU1 UJ tic Acceptat inseamna ca se considera continuatorul modului tradi-
tional de acceptare. Se stie ca, la sfarsitul masoneriei operative, au fost
Tribunale: admise in masoneria de breasla persoane straine de meseria de con-
Gradul 31: Mare Inspector Inchizitor Comandor structor, care, adeseori, s-au grupat in interiorul acesteia in asa-numite
«loji de acceptare». Acestea aveau un ritual intru catva diferit si mai

172
173
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
JULES BOUCHER
i~i iau in serios ucenicia spre a putea deveni cu-adevarat calfe ~i a-~i
esoteric. Considerandu-se a fi tocmai acest vechi rit acceptat, scotia-
mgadui sa aspire la adevarata ma.iestrie. Gradul de maestru, in m~d ne~
nismul i~i pledeaza descendenta directa din acceptarea survenita in .I
cesar eel mai malt, corespunde unui ideal propus tuturor masomlor $1
masoneria traditionala. Bineinteles, denumirea nu trebuie luata ad
litteram caci este evident ca actualul ritual nu mai coincide cu ritualul
catre care toti trebuie sa tinda, dar a cll.rui implinire depa~e~te conditia I
de om. Templul nostru nu va fi niciodata terminat, a~a cum nici unul
de acceptare din vremea breslelor".
Albert Lantoine scrie ,,Ritul Scotian Antic ~i Acceptat"; mai mult, el dintre noi nu se poate a~tepta sa sirnta cum invie in el, la propriu, ade-
nu are nici o indoiala ca acest rit i~i are originea chiar in Scotia323. Pen- vll.ratul si nemuritorul Hiram".
tru aWi, dirnpotriva, ritul nu este scotian decat cu numele, acesta frind o
~i, intr-adevar, se poate observa ca gradele inalte nu sunt decat re-
fantezie ,franceza". Nu ne propunem insll. explorarea acestui subiect324. luari ~i extensii ale primelor trei; li se poate recunoa~te insa o oarecare
Nu putine au fost criticile aduse gradelor inalte. Fritz Uhlmann325 utilitate, in masura in care creeaza intre adepti o emulatie in favoarea
spune totusi ca ,titlurile nobiliare la care fac referire denumirile aces- masoneriei in ansamblul sau.
tor grade pot parea fanteziste ~i pompoase, pot fi chiar un prilej de
*
false interpretari, insa nu trebuie uitat ca ele aduc traditii cavalere~ti 328
Ritul francez sau modern are ~apte grade :
dintr-o epoca indepartata. Astfel de urme nu pot fi azi inlaturate farll.
comprorriiterea sau dtstrugerea intregului sistem". Gradul 1 - Ucenic
La randul sau, Wirth326 spune ca ,toti autorii care au studiat in pro- Gradul 2- Calfa
funzirne triada fundamentala a gradelor francmasoneriei au condarnnat Gradul 3 - Maestro
cu asprime neghina gradelor inalte, elucubratiile fantasmagorice bune Gradul 4 - Ales
doar sa rataceasca mintea ~i sa faca adevaratul masonism de nerecu- Gradul 5 - Scotian
noscut. Nevoia de grade inalte nu s-ar fi resirntit vreodata daca, in loji, Gradul 6 - Cavaler al Orientului
cele trei grade fundamentale n-ar fi ramas litera moarta. Gradele su- Gradul 7 - Print Rosa-Cruce
perioare i~i vor pierde orice ratiune de a fi deindata ce lojile se vor do-
Marele Orient al Frantei lucreaza in ritul francez.
vedi capabile s.:i formeze mae~tri adevll.rati".
Ed. Quartier la Tente327 ii raspunde parca lui Wirth atunci cand *
scrie: ,Daca ar fi sa abordam masoneria doar din punct de vedere ab- Ritul scotian rectificat dateaza de la 1778 ~i cuprinde:
stract sau teoretic, criticile severe impotriva neghinei gradelor inalte ar
fi, din pacate, pe deplin justificate. Dar trebuie sa ~tim sa tinem seama 1 - Lojile simbolice ale Masoneriei Sf. Joan cu prirnele trei grade:
de imprejurarile istorice ~i sa ne ara.tam ingaduitori pentru tot ceea ce Ucenic, Calfa si Maestro.
poate compensa slabiciunile omene~ti. Cei mai multi dintre adeptii Ar- 2 - Lojile simbolice ale Sf. Andrei formate de catre Mae~trii Scoti-
tei Regale se multumesc sa primeasca gradele fundamentale, dar nici- eni ai Sf. Andrei.
?data nu intra cu-adevll.rat in posesia lor. Ei detin o comoara, dar nu-i 3 -,Prefecturile din care fac. parte Scutierii-Novici ~i Cavalerii Bi-
cunosc pretul ~i nu au nici un folos de pe urma ei. Or, singura menire a nefacatori ai Cetatii Sfinte.
gradelor inalte este tocmai aceea de a adanci treptat continutul esoteric
Acest rit i~i afirma ata~amentulla invatatura cre~tina, promoveaza
al primelor trei grade masonice. Ele nu pretind sa dezvaluie noi se-
devotamentul pentru patrie, desavar~irea individuala prin lucrare de
crete, altele decat cele din masoneria sirnbolica; n-au nici o alta tinta
sine ~i binefacerile constante ~i generoase fata de toti semenii.
decat s-o faca mai bine inteleasa ca norma de viata pentru adeptii care

175
174
JULES BOUCHER SIMBOLU RI LE FRAN CMASONE l<IE I

. Acest rit se practica mai ales in Elvetia, unde se gase$te Marele Ca- spre stanga ajungem la ro~u, de unde co- AJb
pitul Helvet care, in Franta, a infiintat un Mare Priorat a1 Galilor. boram catre negru pentru a urea in cele
din urma la alb.
In masonerie, de la albastru - culoarea
Gradele scopanismului ~i culorile atribuite lor
gradelor fundamentale - se trece la verde
In scotianism se disting patru tipuri de ateliere: pentru ca adeptul a urcat catre lumina soa- AJbastru
relui (galben). Mi~carea se face de la stanga
Masoneria Albastra (Loji simbolice)
la dreapta deoarece semnifica o crestere, o Fig. 81. Pentagrama
Masoneria Verde (Loji de Perfectie)
, expansiune". $i culorile
Masoneria Ro~ie (Capitulele de Rosa-Cruce)
Masoneria Neagra (Areopag-urile Cavalerilor Kadosh) Apoi, verdele, in miscare inversa spre stanga, se intoarce, printr-o
Masoneria Alba (Suprernul Consiliul) reflectare de sine, catre rosu - culoarea lui complementara.
Ca urmare a inflamarii (expansiunii), ro~ul devine tot mai inch is,
In mare, culorile sunt cele de pe colarul purtat de membrii acestor se corporalizeaza (se ingreuneaza) pentru a ajunge la negru.
ateliere. Printr-o miscare ascendenta rapida, de la negru se ajunge ime-
Albastrul este>culoarea cerului $i a tolerantei ce trebuie sa inso- diat la alb.
t~asca ~spiratia catre perfectiune ~i sa caracterizeze atittidi.nea purtato- Printr-o miscare echivalenta, albul trece lesne in albastru.
nlor pnmelor trei grade masonice. Astfel de corespondente simbolice evoca legatura dintre etapele initierii.
Ro~u! e~te culoarea sacrificiului de sine care ii caracterizeaza pe
rosacruc1em. *
Pentru a obtine corespondenta culorilor cu punctele de orientare, le
. Negrul este culoarea doliului ~i a tristetii care il coplese~te pe ini- putem aseza in cruce (fig. 82): albastru la occident, verde la sud, negru
tiat cand i~i crede zadarnice elanul, sacrificiul ~i zelul. la nord si alb la est. Rosul se gaseste deci
Albul este culoarea pacii si a lini~tii initiatului ajuns pe culmile in- la intersectia celor doua brate ale crucii.
telepciunii esoterice, cand spiritualitatea sa pura, implinita, se elibe- Regasim astfel semnificatia culorilor din
reaza de patimile sufletului329. pentagrarna.
Se mai poate adauga verdele, culoarea colarului Maestrului Perfect, Sa mai observam forma in Z a miscarii
ce poate fi atribuit lojilor de perfectie (gradele 4-14 n.tr.). Verde este de trecere de la un punct de orientare la al-
culoarea celor trecatoare, simbol al tranzitiei atribuit de ocultisti planu- tul; litera Z, prima din cuvantul de trecere
lui intermediar (,astral")330_ la gradul al patrulea, este reprezentata pe
Rezulta urmatoarele corespondente331: cheie, bijuteria acestui grad care ,deschide
poarta" gradelor inalte. Fig. 82. Crucea
Albastru . . . . . . . .
Verde . . . . . . . . . .
Mineral
Vegetal
\ *
$i culorile

Rosu . . . . . . . . . . . Animal ~a asezam culorile si in raport cu Delta Luminoasa: rosu in varf,


Negru . . . . . . . . . . Urnan albastru si verde la baza, alb in centru si negru pe intregul fundal; se
Alb .. . .... ... .. Divin obtine astfel o paradigma perfecta.
In alchimie, albastru, verde si negru sunt considerate a avea aceeasi
Daca a~ezam aceste c ulori in pentagrama (fig. 81), plecand de la natura. De la ele se pleaca in prima faza. a operei alchimice, ,,Putrefactia".
albastru din stanga, urcam pana la verde; si de aici, tot printr-o mi~care Opera ,la alb" este a doua faza din care rezulta. ,piatra la alb" capabila sa

176 177
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
JULE S BOUCHER

transforme metalele in ,argint". Ro$U este , Fiecare rit pretinde ca el este singurul regular. De aici, interrnina-
caracteristica ultimei faze din care rezulta bile certuri $i excomunicari.
, piatra la TO$U", piatra fi.losofala, agentul de Evident, nici 0 putere masonica odata. constitu~ta ~u ~a ~edea cu
transmutare a metalelor irnperfecte in aur. hi buni aparitia unei noi puteri sau incalcarea tentonulm e1 de catre
~cautoritate masonica straina. Atunci, toata retorica oficiala despre fra-
* tie, toleranta $i adevar este lasata lao parte_$i ~e~pectiva putere maso-
In masonerie, o astfel de atribuire a nica se poarta cu nou-venita exact ca o b1senca fata de un cult no~
culorilor pe grade pare a avea o noirna $i, aparut: acuzatii de iregularitate, excomunicari tem??r~: sau~ d~fm1-
deci, ,incoerenta gradelor inalte" este tive, interdictie ca fratii sa-i frecventeze pe nou-vemt1 $1, m sfar$11, tot
Fig. 83. Delta Luminoasa
$i culorile numai o aparenta. Cei mai multi exegeti ceea ce se imputa de obicei sectantilor.
par a nu fi luat in seama deca.t aspectele Cat de valabila este excomunicarea unui rit de catre altul? Exact
superficiale ale unor astfel de analogii cromatice. Mai trebuie sa recu- atat cat excomunicarea intre biserici. Reformatii sunt iregulari pentru
noa$tem insa ca rescrierea abuziva a ritualurilor gradelor inalte a dus catolici, $i unii, $i altii fiind iregulari pentru ortodoc$i; cu t~tii gases_c
la estomparea continutului lor initiatic. destule documente istorice care sa afirme ca singura regulantate pos1-
Gradele masonice sunt privite ca formand o scara ierarhica ca $i bila. e de partea lor. ...
cum ar avea irnportanta $i valoare in ordinea numerelor ce li se atri- Cei care ii acuza pe altii de iregularitate se vad s1ht1 ~a tr~~ca su~
buie. Aceasta conceptie, valabila pentru primele trei grade, nu se mai tacere propriile origini caci istoria nu-i menaj~aza ~e ~ab~cantu de mt-
aplica incepand cu gradul al patrulea. Tocmai de aceea, gradele inalte turi sau rituri, ci se arata fara mila cand trebme sa-1 trlmtta la locullor
pot fi diferit grupate ca $i cum ar corespunde unei forme speciale de pe cei care astazi excomunica, dar care, eel mai adesea, daca nu intot-
transmitere (traditie) de$i, chiar $i aceasta este numai o sirnpHt presu- deauna, se dovedesc a fi iregularii de mai ieri".
punere. Daca insa o acceptam, nu mai are rost discutia despre ,incoe- Adevarul e ca, oricarui rit i-ar apartine, masonul este intotdeauna
renta" lor $i dispare necesitatea de a trai personal experienta unei regular, daca a fo st initiat in forma traditionala cuvenita..
initieri autonome la fiecare dintre gradele inalte. ~apte masoni dintre care cinci trebuie sa fie mae$tn pot _f~~a o
Fiindca lucrarea de fata i$i propune doar studiul sirnbolurilor la pri- loja independenta $i suverana in afara oricarei Obedie~te. Pos1~il1~a~ea
mele trei grade ale masoneriei, nu ne vom ocupa de gradele inalte $i este incontestabila.. Insa o loja astfel formata nu va f1 probab1l mclO-
nici de specificul cailor de transmitere a Traditiei pe care acestea le data recunoscuta de vreo Obedienta.
reprezinta. Aici $i acum, am avut drept unic scop pe acela de-a arata Prima Obedienta masonica dateaza din 1717, cand trei loji din
cea mai potrivita abordare pe care trebuie s-o urmeze proaspatul initiat Londra s-au intrunit cu scopul de a forma o Mare Loja.
pentru a le cerceta. Are dreptate Edmond Gloton333 cand spune c: ,p~n. cr~$terea ~u­
\
~
marului de loji, acest organism (Obedienta) a doband1t,_m tlillp, o tm~
portanta tot mai mare arogandu-$i drepturi care apartmusera numa~
3. REGULARITATEA IN MASONERIE lojil~r. Din executant, Obedienta a devenit organ de conducere; ma1
mult, in zilele noastre, Obedienta reprezinta, de fapt, un grup de per~
Orice mason crede ca doar Obedienta careia el ii apartine este soane membri ai biroului ei de coordonare, ai Consiliului Federal, al
,regulara". Consiiiului Ordinului sau cum se va mai fi numind, care $i-au arogat
Papus 332 are un discurs tipic in aceasta privinta. El afirma ca: dreptul de a da ordine lojilor, de a se ocupa de relatiile intemationale

178 179
JULES BOUCHER SIMBO LURILE FRANCMASO NERIEI

intre Obediente chiar fa.ra consultarea lojilor. Aceste organe directoare acceptiuni contradictorii care submineaza unitatea unei institutii care
hota.rasc in privinta regularitatii Obedientelor, aproba sau refuza insta- i~i propune sa-i puna de acord pe toti oamenii".
larea de noi loji etc.".
Mult visata unitate masonica este o himera; ea nu va fi nicicand
De~i se ~tie ca pentru a forma o Obedienta sunt necesare doar trei
realizata si nici nu trebuie sa constituie un scop. Masoneria trebuie sa
loji, nu este de dorit o crestere prea mare a numarului de Obediente.
se adapteze fieca.rei comuniUtti si sa raspunda diversitatii de aspiratii a
0 atare farfuni.tare ar duce la slabirea Ordinului in ansamblu. Pe de alta
adeptilor ei. Singurul factor de uniformitate, mortarul care leaga intre
parte, gratie Obedientei ar trebui sa se concentreze importante mij-
loace financiare prin care masonii sa poata dispune de sedii si de tem- ele toate pietrele este, evident, sistemul de simboluri specific masone-
ple. Dar nu trebuie uitat vreodata ca o loja, din orice Obedienta ar face riei si numai prin el se poate si trebuie sa se stabileasca intre masoni
parte, este mereu suverana ~i independenta. adevarata relatie de fratie, adeva.rata unitate.
Tot Gloton spune ca ,fa.ra a inceta sa fie regulanl, o loja poate sa-si In fiecare Ioja- si mai ales in masoneria franceza- fratii nu au res-
intrerupa relatiile cu Obedienta sa ori sa o schimbe. Una dintre cele trictii in a-si exprima, fiecare, parerea asupra oricarui subiect, si asta
mai vechi loji franceze, nr. 204 din Orientul de Bordeaux, a fost fon- fara ca buna intelegere sa piarda teren. Sunt si situatii in care opinii
data in 1732 de masoni locali. Dupa ce a functionat izolat mai multi contrare due Ia dispute, purtate insa fa.ra patima ~i in deplin respect re-
ani Ia rand, ea s-a aflliat Marii Loji a Angliei. Razboiul, precum si alte ciproc. lata cum , libertatea de a gandi" este landmark-ul fundamental
evenimente au determinat incetarea relatiilor cu aceasta Obedienta. al masoneriei franceze, ca un paradoxa! hotar fa.ra de hotar.
Loja a continuat sa functioneze din nou in afara orica.rei Obedien-
te, dupa care a inceput o corespondenta cu Marele Orient al Frantei de
care s-a desprins ulterior, activand iarasi de una singura pentru ca, mai 4. DUMNEZEU, MARELE ARHITECT AL UNIVERSULUI
tarziu, impreuna cu alte loji, sa fondeze Obedienta nurnita Marea Loja
Nationala Independenta si Regulara (astazi Marea Loja Nationala
Printre atatea landmarks anglo-saxone, exista unul singur care, prin
Franceza- n.tr.); dupa cativa ani a pa.rasit-o si pe aceasta pentru a se
discutiile pe care le-a starnit, a dobandit o importanta cruciala: credinta
afilia Marii Loji a Frantei, din care face parte in prezent".
in existenta lui Dumnezeu considerat Marele Arhitect al Universului.
Acest exemplu arata independenta lojii fata de Obedienta. Tot ast-
fel, un mason isi poate schimba loja si Obedienta fa.ra a inceta, prin lata cum il comenteaza Wirth335 : ,,Nu vom contesta ca. aceasta con-
aceasta, sa fie ,regular". vingere este un corolar al caracterului fundamental sacru pe care-1 are
Masoneria anglo-saxona a fixat reguli pentru a ca.ror nerespectare francmasoneria. Ini{iatul care intelege adevitrata Arta nu va fi nicio-
ea poate declara ,neregularitatea" oricarui mason si a oricarei Obe- data un ateu fara minte si nici un Jibertin , om farfl de Dumnezeu336 .
diente. Aceste reguli sunt cunoscute sub numele de landmarks (,li- Aceasta certitudine ne obliga sa aratam incredere celui care cauta lu-
mite" sau ,pietre de hotar"). mina din toata inima. Nu trebuie sa-i pretindem sa imbratiseze nici o
334
Wirth spune insa ca .landmarks sunt o inventie moderna si par- conceptie anume, caci l-am obliga astfel sa accepte un punct de vedere
tizanii lor nu s-au pus niciodata de acord asupra lor. Ceea ce nu-i im- teologic discutabil ca orice produs al mintii omului. Sa nu-l transfor-
piedica pe anglo-saxoni sa proclame drept sacre aceste hotare mereu mam pe Marele Arhitect al Universului intr-un obiect de cult, ci sa-l
schimbate potrivit propriului lor in teres. Fiecare Mare Loja da acestor consideram ca pe simbolul eel mai important al intregii masonerii ce
reguli o forma corespunzatoare modului ei specific de a intelege ma- trebuie studiat ca si celelalte pentru a o intelege si pentru a construi,
soneria; iar masoneria se arata atat de diferit inteleasa, incat apar fiecare pe cont propriu, sanctuarul convingerilor personale".

180 181
JULES BO UCHER SIMBOLURILE FRAN CMASONERI EI

~i, mai departe, Wirth citeaza din Anderson primul articol al inda- dintr-odata legile fundamentale; in acest caz, $tiintei nu i-ar mai ramane
toririlor unui francmason, in urmatoarea redactare: ,Prin insasi con- decat putinta de a-~i recunoa~te decaderea. Daca e sa intrebuintam lim-
ditia sa, un mason este obligat sa se supuna Iegii morale; si, daca bajullui Kant, stiinta face din principiul cauzalitatii una dintre categori-
intelege adevarata Arta, el nu va fi niciodata un ateu fara minte, nici ile a priori fara de care nici o cunostinta nu ar fi posibila".
un libertin, un om fara de Dumnezeu. Dar, daca in vremurile de In realitate, omul vrea sa judece cu mintea lui toate cele ~i n-o
demult masonii aveau obligatia sa fie, in fiecare tara, de religia acelei poate face decat cu masura omenescului. De$i infun, omul a fost_in
tari ori natii, in zilele noastre se considera mai potrivit sa adopte doar stare sa gandeasca infinitul. Dar, cum mica noastra planeta, chtar
acea religie asupra careia toti oamenii sunt de acord, fiecare putand cu ale ei cateva miliarde de kilometri cubi, scapa deja puterii noastre
sa-si pastreze opiniile proprii, adica sa fie in chip statornic de partea de intelegere, resimtim cu atat mai dramatic neputinta exprimata de
binelui, cu alte cuvinte, oameni de onoare side cuvant oricare le-ar fi Tertulian in faimosul credibile quia ineptuni338 .
rangul ori credinta prin care s-ar deosebi. Masoneria devine astfel cen- Inca de la inceputurile ei, francmasoneria a adoptat expresia ,Ma-
trul de unire si mijlocul de a asigura o nedezmintita prietenie intre per- rele Arhitect al Universului" tocmai pentru a arata conceptia sa despre
soane care, altfel, ar fi ramas in veci straine una fata de alta". divinitate in relatiile sale cu lumea si cu omul.
Vedem cat era de generoasa, de nerestrictiva defmitia lui Anderson. Rene Guenon339 spune ca ,Marele Arhitect al Universului traseaza
Cu toate acestea, ea a fost de prea multe ori rastalmacita. planul ideal care se realizeaza in act, adica manifestat in dezvoltarea sa
* indefinita (dar nu $i infinita) de catre fiintele individuale continute in
In masonerie, notiunea de Mare Arhitect al Universului este, in Fiinta sa Universala; Demiurgul, me~tesugarul sau lucratorul universal
acelasi timp, $i mai larga ~i mai restransa decat aceea de Dumnezeu este tocmai colectivitatea acestor fiinte individuale privita in ansam-
in diferite religii. blul sau. In Cabala, aceasta conceptie despre derniurg corespunde lui
Intr-un fel, Marele Arhitect al Universului ar putea fi asimilat de- Adam protoplastul (,primul modelator") in vreme ce Marele Arhitect
miu!gului platonic, aflat deja mai presus de intelegerea noastra. al Universului se confunda cu Adam Kadmon (,omul universal, atot-
Intre timp gandirea a evoluat: pentru , materialisti", lumea s-a for- cuprinzator"). Toate acestea arata diferenta profunda dintre Marele Ar-
mat de la sine fara nici o contributie divina; in biologie, infruntarea hitect al masoneriei $i divinitatile diferitelor religii care sunt tot atatea
dintre mecanicisti si finali~ti a dus, de ambele parti, Ia ipoteze intere- ipostaze ale Demiurgului".
sante; in fizica $i in chimie, hazardul se dovede~te a fi un minunat fac- *
tor ordonator. De obicei, ,hazard" inseamna absenta legilor ~i, pe de Pentru aceia dintre materiali$ti care i$i spun ,rationali$ti", Marele
alta parte, se vorbe$te despre ,legile hazardului". Contradictia e doar Arhitect ar putea fi, la fel de bine, hazardul considerat ca factor ordo-
aparenta: ea a fost rezolvata de Pascal si de Fermat, intemeietorii cal- nator ori chiar neantul, de~i acesta nu poate fi gandit $i nici nu trebuie
culului probabilitatilor, nimic altceva decat o codificare a hazardului. confundat cu nefiinta, cu non-manifestatul.
Intemeiate pe legi naturale tot mai numeroase pe zi ce trece, $tiin- Ni se pare regretabil ca, in 1877, Marele Oriental Frantei a su-
tele admit fara exceptie caracterul neschimbator al acestor legi. ' . .,, .
primat formula ,Marele Arhitect al Umversulm , cac1 nu era mmtc
. .
337
Max Planck observa totu$i ca ,nu este absolut evident ca lumea altceva decat un fel de a spune.
se supune unor legi fizice $i nici ca influenta acestora se va mentine in ,Tot aud repetandu-se, spune Albert Lantoine 340, ca, la Conventul
vii tor. Caci este intru totul posibil sane inchipuim ca, intr-o buna zi, ur- din 1877, Marele Orient a hotarat suprimarea formulei in care era po-
mare a unui eveniment insolit, natura ne va juca o festa, schimbandu-$i menit Marele Arhitect al Universului. Este insa inexact. La cativa ani

182
183
JULES BOUCHER

dupa eveniment, dind a fost re~azut textul regulamentului general, a


fost ~terse cuvintele: «toate documentele oficiale, ~i toate plan~ele ritu-
ale vor incepe cu: Intru Gloria Marelui Arhitect al Universului»; in
CAPITOLUL VI
consecinta, acest antet a disparut din respectivele documente. ~i,
intr-adevar, o astfel de interpretare a votului din 1877, care il asimila
pe Marele Arhitect cu Dumnezeul din credintele religioase, 1i se va fi CALFA
parut o consecinta logica tuturor membrilor Marelui Orient, de vreme
ce n-au exprimat nici o obiectie pe aceasta tema."
Dar, orice ar spune Albert Lantoine, decizia de a-1 suprima pur ~i
simplu pe Marele Arhitect a apartinut Conventului Marelui Orient al
Frantei din 1877. 1. TOVARA~IILE DE BREASLA ALE CALFELOR
Mai recent, J. Comeloup341 , membru al Marelui Colegiu al Rituri- ~I DIFERITELE LOR RITURI
lor al Marelui Orient al Frantei, a publicat o ,Pledoarie pentru Marele
Arhitect al Universului": In ciuda abundentei literaturi consacrate istoriei sale originile ma-
, Marele Arhitect al Universului este simbolul principiului calauzi- soneriei raman necunoscute; nici inceputurile tovara~iilor de breasla
tor al masoneriei ~i allumii create. A lucra intru gloria Marelui Arhi- ale calfelor (fr. compagnonnagi342) nu sunt mai clare.
tect ~i a Universului poate insemna literalmente fie a lucra sub semnul TovAIA$iile $i masoneria par a fi crescut dintr-un trunchi comun
lui Dumnezeu, fie inspirat de con~tiinta colectiva a omenirii, ori chiar dar, pe masura ce ma~oneria s-a dezvoltat, organiz~tiile. auto~~me ~le
a lucra potrivit principiului care indreapta evolutia lumii ~i a oamenilor calfelor au decazut. Intr-o anumita forma ele mru extsta $1 m zma
catre Progres. Odata intelese ~i acceptate toate acestea, cine ar mai pu- de azi dar nu mai au importanta $i influenta de altadata.
tea sustine ca, daca s-ar hotan sa restabileasca simbolul Marelui·Arhi- Pe' de alta parte, loji masonice au existat cu siguranta ~i ina~te de
tect, Marele Orient al Frantei ~i-ar trada misiunea ~i ar aduce atingere 1717; ele acceptau membri care nu aveau meseria de constructo~ ~~a­
libertatii de con$tiinta?" soni non-operativi). Astfel, masonii vechi (antici) erau operat1v1, tar
Insa Marele Orient al Frantei a comis o eroare mult prea grava ~i cei acceptati, nou-venitii, erau masoni speculativi.
343
cu urmari grele renuntind la formula Marelui Arhitect, iar J. Cameloup Complicandu-se in felul sau inimitabil, l_t~?e Gue~?n cred~ ~~
are putine ~anse sa se mai faca ascultat. Sa fi fost acesta un prim lucrurile s-ar lamuri daca, in loc de ,operatlv , am c1t1 ,corporat1v .
pas ca, reluand formula, sa poata fi relansate relatiile cu masoneria Pentru el insa, speculativi sunt masonii care au respins deja formel~
anglo-saxona? Nu e prea sigur, de vreme ce anglo-saxonii nu vor sa operative ale initierii masonice pentru a se dedica in voie unor elaboran
admita in lojile lor frati din Marea Loja a Frantei, de$i aceasta a pastrat teoretice. In ce ne prive$te, vom prefera sa mentinem perechea: opera-
formula Marelui Arhitect. tiv - speculativ consacrata in literatura masonica $i nu numai.
ll) lucrarea Illustrations of Masonry (1772!, Preston344 pomene$te
despre o hotadire din 1703 a lojii Saint-Paul dm Londra: .
, Avantajele masoneriei nu mai sunt astazi rezervate doar masonilor
constructori ci, asa cum e deja statom.icit, sunt chemati sa se bucure de
ele barbati de diferite profesiuni, numai sa fi fost aprobati $i initiati in
misterele masoneriei in forma cuvenita."

185