-------- - -

Jules Bouc

SIMBOLURILE
FRANCMASONERIEI
SAU ARTA REGALA ADUSA
LA LUMINA ~I RESTITUITA
DUPA REGULILE TRADJTIEI
ESOTERICE

llustrata cu 125 de figuri $i XI planse

de LUYS RABUF

Traducere din lirnba francezA

CRISTINA SAVOIU

\!
~ !
: .
r

tft
~
 -. r-·
.' . I
I

.. I
. ·- I

·.. ' ·~;

. ' ~~ . .. ].::.;..
Descfi~rea' CIP :i-Bibliotecij !*a\ionale a Romiiniei
BOBCJiEti;-:'J'$.;ES , ,_; ·,.
··-. Simbolurile fram:~asoperiei I Jules Boucher; trad.:
·cnstffia.,Sav.oiu: ~ Bu~ti: RAO International Publishing
Company, 2006 ···

ISBN (10) 973 -103-003-4; ISBN (13) 978-973-103-003-6

I. Savoiu, Cristina (trad.)

061.236.61 (1 00)
NOTA TRADUCATORULUI

Acest compendiu de francmasonerie speculativa, aparut in 1948, a ra-

RAO International Publishing Company
Grupul Editorial RAO
Str. Turda nr. 117- 119, Bucure~ti, ROMANIA
www.rao.ro; www.raobooks.com
JULES BOUCHER
La symbolique ma9onnique
© Editions Dervy, 1998
Toate drepturile pentru versiunea in limba romana apartin
Fundatiei Uniunea Paneuropeana Romania
Lector: Vasile Savoiu
Lucrarea apare cu sprijinul domnului
Constantin Bartolomeu Savoiu
\ note ale traducatorului. Pe de alta parte, am suprimat tacit informatie
Tiparul executat de
R.A. , Monitorul Oficial"
Bucure~ti . Romania
2006
ISBN (10) 973- 103-003-4
ISBN (13) 978-973-103-003-6
mas pina astazi, cu toate simplificarile lui inevitabile, un fel de Mic
Larousse ilustrat in materie. Astazi, in lojile franceze din toate Obedien-
tele, este singura carte care, dupa ce a devenit clasica, are nobilul statut de
substantiv comun: masonii li spun, mai mult dedit familiar, ,/.-eBouchet'.
Autorul, Jules Boucher (1902- 1955) a dus o existenta terestra
la fel de discreta ca ~i domeniul de referinta al acestei carti. Chimist la
uzinele farmaceutice Rohne Poulenc, pasionat de magie ~i ocultism,
intrand in francmasonerie in timpul ocupatiei germane, Boucher a fost
animatorul unor societati initiatice pe cat de numeroase, pe atat de efe-
mere in compania notabila a unor restauratori ai Traditiei ca Robert
Ambelain, J.J. Champagne (Fulcanelli?) ~i Maryse Choisi. Este inmor-
mantat in cimitirul parizian lvry.
Prezenta versiune a lucrarii sale fundamentale La symbolique
ma9onnique, prima in limba romana, apare in contextul unui decalaj
obiectiv de asimilare a jargonului francmasoneriei, ceea ce a implicat,
pe alocuri, tacite dar necesare rotunjiri de sens, perifraze ~i cateva
dep_a~ita din domeniul ~tiintelor pozitive ori intr-altfel irelevanta (de
pilda, etimologia unor termeni in limba franceza). Am facut toate
acestea mai ales din respect pentru cititorul roman tanar, inca disputat
de servitutile materiale ~i de propaganda antitraditionaHi. ale acestui
timp lipsit de speranta reala a unui nou inceput.
C.S.
 cuvANT-INAINTE

A venit timpul sa fie alcatuita o sinteza a interpretarilor simboluri-

lor francmasoneriei, pede o parte utila ini{ia{.ilor si pede alta parte ac-
cesibila profanilor.
in lucra.rile lor, Leo Taxil, Paul Rosen, Marques-Riviere si al{ii ca
ei, s-au caznit sa calomnieze Ordinul Masonic si au reusit sa stabileasca
in mentalitatea generala un fel de cliseu foarte indepa.rtat de adevar.
Pentru autorii catolici, masoneria ramfine si astfizi ,,Sinagoga lui
Satan"; ar fi inca bine dacfi masonii nu ar continua si in prezent sa fie
acuza{i de invocarea ingerului cazut.
Pentru altii, masoneria este o mafie cu proiecte politice de mare
anvergurll. si care nu ezitll. sa facll. moarte de om daca ar servi planu-
rilor sale.
Mai existll. o categorie pentru care masoneria nu este decfit o socie-
tate de intrajutorare.
Antisemitii spun ell este instrumentul Israelului; multi evrei, Max
Doumic si al{ii, pretind ell este organul imperialismului anglo-saxon.
\ Aceste opinii diferite si contradictorii sunt, toate, la fel de false .
. Francmasoneria este o asociatie care men{ine in viata anumite
to!me tradi{ionale ale invataturilor secrete, ini{iatice. fn masonerie do-
mina principiul Tolerantei fata de concep{iile religioase si politice pen-
tru ca ease afla deasupra si in afara rivalita{.ilor dintre acestea.
Masoneria deschide cale ini(ierii - adevaratei cunoasteri - la care
adeptul poate ajunge prin studiul simbolurilor.

7
 -------------

JULES BOUC HER

Desigur, se prea poate ca unii sa ramana profani chiar $i dupa initi-

ere; sunt insa excep{ii care nu trebuie sa dea na$tere neincrederii in
dimensiunea transcendentala a masoneriei.
in aceastii lucrare, am incercat sa repun in lumina $i sa restitui inte-
lesul traditional aJ simbolurilor masonice. Nu am catu$i de putin pre-
tentia ca interpretarea mea este una definitiva, dar imi asum, in privinta
ei, intreaga raspundere.
Aceasta carte nu reflecta doctrina nici unei Obediente masonice INTRODUCERE
anume, ci numai punctul de vedere a1 unui mason de buna-credinta.
Daca lucrarea de fata va acfiona ca un ferment $i va prilejui noi stu-
dii care sao revizuiasca $i sao completeze, nu voi putea decat sa ma
bucur ca am reu$it sa flu de folos masoneriei.
I. SIMBOLURILE ~I SEMNIFICATIA LOR
Poate ca masonii imi vor repro$a ca am dezval.uit profanilor ,se-
cretele" noastre. Nici o gnja! Aceste a$a-zise secrete au fast divulgate
Cuvantul ,simbol" vine din termenul grecesc symbolon, semn de re-
de nenumarate ori pana acum. fnsa poate ca aceia care au lutltln ras
cuno~tere format din repunerea laolalta a jumat:atilor unui obiect; in sens
,,mascaradele" noastre nu vor avea cum, citind aceasta carte, sa nu i$i
schimbe parerea.
larg, simbolul este o reprezentare analogica a obiectului avut in vedere.
Se impune sa facem deosebirea intre: alegorie, emblema si simbol.
J.B.
Alegoria (gr. allegoria) inseamna literal ,a vorbi" si ,altul", adica
,a vorbi in alt fel". Ca exemple de alegorie, se pot mentiona apologul,
o alegorie pe teme de morala (gr. apo, ,asupra", ,despre" si logos,
,discurs") si parabola care este o alegorie religioasa (gr. parabole,
,comparatie").
Emblema (lat. emblema, ,ornament evocator") este reprezentarea
directa a unei idei. Boul, de pilda, este considerat o emblema a fortei.
Simbolul este mai larg, mai cuprinzator si intelegerea lui depinde
esential de cat cunoaste in prealabil eel care il studiaza1•
De pilda, cercetand simbolurile din Sfanta Scriptura, exegeza bi-
\
•
\ blica a stabilit patru sensuri, patru perspective pentru studiul acestora:
literal, alegoric, moral (sau tropologic) si anagogic2 .
Sensul tropologic (gr. tropos, ,schimbare"; logos, ,discurs" : ,schim-
barea directiei in discurs") se deosebeste de sensul anagogic (gr. ana,
,in sus"; ago, a ,conduce: a inalta duhulla cele ceresti") prin aceea ca
primul este un sens moral, iar al doilea, unul mistic.
Studiind felul in care functioneaza imaginatia in cazul interpretArii
simbolurilor religioase, Abatele Auber3 recomanda o conduita prealabila in
 JULES BOUCHER
interpretarea simbolurilor celor mai complexe, cele biblice, astfel: 1. Sen-
sui acomodati0 nu este acela dat in scrierile sfinte, ci este felul nostru
de a ne asuma limbajul divin pe tema de care ne ocupam; 2. Cu nimic
~i sub nici un motiv nu trebuie modificat sensulliteral ce n-ar putea fi
altfel explicat dedit de Biserica ~i potrivit defmitiei adoptate la Conci-
liul de la Trento; 3.ln sfar~it, interpretari.le acomodative nu trebuie fo-
losite decat in masura in care sunt acreditate de Pari.ntii Bisericii ~i de
forurile ecleziastice autorizate.
Generalizand, abatele Bertaud5 stabile~te urmatoarele doua reguli
prealabile interpretarii simbolurilor: 1. Ceea ce se studiaza trebuie sa
aiba mtr-adevar potential simbolic; 2. Odata identificat acest potential,
pentru a-i gasi adevarata semnificatie, ne vom conforma regulilor pe
care chiar obiectul studiat nile sugereaza ~i pe care autorul insu~i le-a
urrnat pentru a-1 crea.
Multa vreme, ln$i~i autorii religio~i nu -~i-au dat searna de-astfel de
limitari. Huysmans poveste~te cum cercetatorii de simboluri nu s-au
marginit sa transforrne in catehisme tratatele de botanica, de mineralo-
gie, de istorie naturala ~i de alte specialitati, cum unii, ca Sf. Meliton,
au ajuns sa aplice o astfel de interpretare la orice le ie~ea in cale: o ti-
tera era totuna cu inima care bate in pieptul credinciosului; iar part:ile
corpului omen esc deveneau embleme (capul Insemna Hristos; parol,
sfintii; nasul, tacerea; narile, duhul credintei; ochiul, contemplatia;
gura, ispitele; saliva, ginga~ia vietii suflete~ti; urechile, supunerea;
bratele, dragostea lui !sus etc.). Astfel de scriitori aplicau un ,trata-
ment" sirnbolic celor mai banale dintre obiecte, uneltelor ~i instrumen-
telor aflate la mdemana tuturor.
Asemenea abuzuri 1n interpretare au dus la deprecierea ~i la respin-
gerea simbolurilor.
~i totu~i, singura cale spre inefabil este interpretarea simbolurilor,
· dar dupa regulile traditiei.
,Sirnbolul, spune Jean C.-M. Travers6 , se descopera ca o fiinta sen-
sibila, avand o conditie proprie, dar ~i o capacitate de-a intra in relatie
de semnificare cu altceva dedit ea. Inainte de-a semnifica orice, ea se
afla in posesia propriei naturi. Fiinta in ea insa~i mai mtai, doar ulterior
apare ca fiinta aflata in relatie de semnificare cu un alt terrnen."
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
Acela~i autor citeaza din Brunetiere: ,Simbolul este imagine, el
este gandire... El ne face sa percepem intre noi ~i lume unele dintre
acele afinitati secrete ~i legitati obscure care, chiar daca ies din sfera
cunoa~terii ~tiintifice, nu sunt, din acest motiv, mai putin credibile. In
acest sens, orice sirnbol este un fel de revelatie"7 •
Interpretarea simbolurilor este, a~adar, o adevarata ~tiinta cu reguli
precise ~i ale carei principii provin din lumea arhetipurilor. 8 In maso-
nerie, sirnbolul este pretutindeni latent ~i constant. Semnificatia lui tre-
buie cautata cu rabdare.
Cele esoterice9 nu pot fi cunoscute decat prin studiul simbolurilor. Ri-
turile au putut fi considerate desuete ~i perirnate doar atunci cand nu s-a
trecut de aspectele exoterice ale simbolurilor, adica de sensullor literal.
Hotarat sa dau in aceasta lucrare o explicatie ~i o interpretare a
simbolurilor francmasoneriei, nu pretind insa ca a~ avea calitatea de
, initiat". A~ zice chiar ca e bine sa ne ferim cu prudenta de oricine se
fale~te ori pretinde ca este ,initiat" sau, altfel spus, ca el singur este
detinatorul Cunoa~terii ~i Adevarului.
Conditia de ,,initiat" (lat. initium, ,mceput") este, pur ~i sirnplu, con-
ditia celui care incepe cu mceputul, este ,pus pe cale" ~i masonul onest
~tie ca ramane mereu un ucenic, chiar daca a ajuns calfa ori maestru.
Cu parere de rau ca unii masoni neglijeaza studiul simbolurilor,
Henri Thiriet 10 scria: ,Nu vad cum, altfel decat printr-o infirrnitate a
spiritului, au putut fi negate valoarea ~i necesitatea studiului simbolu-
rilor in Ordinul nostru. Cei care se incapataneaza in aceasta atitudine
nu-~i dau seama ca neaga, in acela~i timp, ~i caracterul metafizic al
masoneriei, lipsind-o astfel de dimensiunea ei esentiala".
Studiul aprofundat al simbolurilor ~i mai cu seama al simbolurilor
masonice poate duce foarte departe. In masonerie totul este simbol;
pana $i cuvintele nu sunt altceva decat sirnboluri ale ideilor.
Viata de zi cu zi e plina de simboluri ale respectului, prieteniei,
bucuriei, doliului etc. Barbatul care saluta ridicandu-$i palari.a ori incli-
nandu-~i capul i~i exprirna respectul pentru persoana salutata; strangerea
mainilor- gest reflex de politete - este un sirnbol al afectiunii, al ata$a-
mentului, al devotarnentului ~i alloialitatii; a~a cum a refuza mana mtinsa
exprima ostilitate, du~manie. Un toast este un semn de simpatie $i de spe-
ranta pentru cineva sau ceva. De ce s-ar ridica mana dreapta in timpul
 ----- - -
JULES BOUCHER
unui juramant daca nu pentru a exprima sinceritate? Verigheta, nu este ea
un simbol allegaturii de nedesfacut care trebuie sa-i uneasca pe soti?
Aceste simboluri simple ~i intrate in cotidian sunt intelese de toata
lumea. Exista insa ~i altele mai rar intalnite, mai tainice: filosofice, re-
ligioase, initiatice. Se sub inveli~ul uneori greu de desfacut, rniezul
scos la iveala are o savoare cu atat mai rara!
II. SPECIFICUL INI'fiERII MASONICE
Fiecare ,initiere" are formele ei specifice. Initierea masonica i~i are
originea in initierile zidru].lor ~i calfelor din diferite bresle, flind legata
de arta de a construi ~i. prin mitullui Hiram, de ,vechile mistere", la
fel de vechi ca omul insu~i. .·
Urmandu-~i mai degraba imaginatia decat sp.iritul critic, unii autori
au afirmat, fara dovezi de netagaduit, ca masoneria ar reprezenta con-
tinuarea Ordinului Templierilor; dupa altii, ea ar fi fost infiintata de
rnisterioasa fratie a rosacrucienilor (Fama Fratemitas); au existat ~i au-
tori care au vrut sa adanceasca originile masoneriei cat mai in negura
timpurilor; unii dintre ace~tia au ajuns chiar pana la Adam, pe care
1-au considerat primul francmason!
E insa cert ca intre simbolurile ~i riturile de initiere (de trecere) ale
calfelor din diferite bresle de constructori ~i me~te~ugari exista o veche
inrudire, mai veche decat perioada in care masoneria operativa a devenit
speculativa. (Vom reveni asupra acestui subiect in capitolul despre cal-
fele de breasla, luind in discutie ceea ce a fost numit compagnonnage).
Este tot o certitudine ca scopul propus de masonerie initiatilor sai
este ,arta de a construi" Templul ideal. Acest Templu este Omul, mai
intai, iar apoi, Societatea. Prin initierea masonica, profanul ,prime~te
lumina" devenind ucenic mason; lucrul sau consta, in principal, in ,ci-
oplirea pietrei brute" pentru care ii sunt suficiente doua unelte simbo-
lice: Dalta ~i Ciocanul. Cand va capata indemanare, el va ,trece calfa"
~i va invata sa foloseasca ~i alte unelte simbolice. Mai tarziu, el va fi
,inaltat" in randul ,mae~trilor", ceea ce ii va da dreptul ~i indatorirea
sa-i invete intelepciunea masonica pe ucenici ~i pe calfe.
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
La primele doua grade, adeptul lucreaza asupra lui insu~i: din
,piatra bruta" el trebuie sa devina ,piatra cubica" pentru a-~i putea
astfel ocupa locul in edificiu, in Templul ideal unde e ~i constructor ~i
,material". Aceasta lucrare se infaptuie~te cu timpul; unii nici nu
ajung vreodata ,sa ciopleasca piatra bruta", nu pentru ca n-ar fi in
stare, ci pentru ca nu resimt necesitatea unei astfel de preocupari.
De~i au primit initierea potrivit ritualului, ace~tia nu au primit
cu-adevarat Lumina.
Asupra acestor ,masoni" carora termenul nici nu li se poate aplica
se pronunta opinia generala ~i astfel ajunge sa fie calotru1iata francma-
soneria a carei adevarata maretie ramane necunoscuta.
Specificul initierii masonice se exprima eel mai bine in inter-
pretarile pe care le da simbolurilor Echerului ~i Compasului. Le vom
cerceta in cele ce urmeaza.
Ragon, Oswald Wirth, Plantagenet, Bedarride, Marius Lepage,
A. Gedalge, Ed. Gloton ~i numero~i alti autori s-au straduit sa aduca in
prim-plan studiul simbolurilor masonice. Ei au deschis calea si, chiar
daca uneori ii criticam, nu inseatrula ca nu recunoa~tem valoarea con-
tributiei lor ~i a serviciilor aduse de ei masoneriei.
III. VALOAREA TRADITIONALA ~I MISTICA
A INITIERII MASONICE .
Initierea masonica este completa atunci cand masonul, dupa ce a
dobandit succesiv gradele de ucenic ~ide calfa, ajunge sa fie maestro.
A fi initiat inseatrula a avea puterea sa spargi carcasa mentala, adica
sa scapi de limitarile ratiunii pentru a p~i dincolo, in transcendent; numai
spargin.d aceasta carcasa se poate dobandi adevarata initiere.
Toate simbolurile deschid por{i. cu conditia de a nu le margini la ac-
ceptiunile morale, cum se intampla eel mai adesea.
Sunt multi aceia care, declarandu-se ,rationali~ti" , ii categorisesc
in mod peiorativ drept ,simboli~ti" ori ,rnistici" pe cei care au invatat
sa pretuiasca ~i afectiv valoarea initiatica a masoneriei.
 JULES BOU CHER
Ar trebui cercetate limitele impuse de folosirea termenului ra-
tionalism". Ra(ionalistul (lat. ratio, ,ratiune, minte") refuza sa i~ in
considerare orice ti depa~e~te intelegerea. Dar, astfel, cunoa~terea ~i
viziunea lui despre lume risca sa exprime doar anvergura propriei inte-
ligente ~i intuitii. ~i tocmai aceasta abordare exclusiv prin intelect se
dovede~te paguboasa. ~i iata cum, paradoxa!, o minte agera ~i plina de
cuno~tinte genereaza acest fel de a fi marginit al rationalistului. El nu
poate decat sa se increada in cei care ii imparta~esc credinta - caci des-
pre asta este vorba - ~i anume in cei care i se aseamana, pe care este
dispus sa-i considere mai ,savanti" decat el. Rationalistul nu poate de-
cat sa ramana fidellegilor cunoscute ale fizicii ~i ale psihologiei ~i sa
respinga tot ceea ce depa~e$te aceste legi, ca fiind atins de eroare. Ce
stranie ingustare a conce~tiei despre Univers!
Rationalistul se fale$te ca ar fi ,om de ~tiinta", dar nu este decat un
,scientist"; el este de acord ca ..~tiinta" infati$eaza lucrurile ~$a-cum
sunt, rezolva toate probleme ~i este tot ce trebuie pentru a satisface
toate aspiratiile mintii omene~ti. Pentru a admite un fapt, $tiinta cere
ca el sa fie reproductibil fara restrictii ~i. totodata, sa intre in cadrul ei
teoretic. De~i nu indeplinesc aceste conditii, exista insa numeroase fe-
nomene deloc subiective.
Insa, rationalistul ramane neclintit in convingerile sale din care
face o dogma. El se comporta fanatic precum adeptii unei religii sau
ai unei biserici oarecare pentru care nu exista alta mantuire decat
aceea promisa in dogmele proprii.
~tiinta nu este decat o credinta intemeiata pe ipoteze neincetat revi-
zuite; e iluzoriu ~i zadamic sa i se ceara ceea ce nu poate da: Cunoa~­
terea spirituala.
,Cunoa~terea sau intelegerea celor divine, spune Iamblichos (De
mY_steriis, II, II), nu este de-ajuns pentru a-i contopi pe credincio~i cu
divinitatea, caci altfel, fl.losofii, prin speculatiile lor, ar fi $i infaptuit
aceasta contopire cu zeii. Adevarata intelegere a celor divine ne este
data intr-un fel superior intelegerii, prin executarea fara abatere a acte-
lor inefabile, prin forta de neexplicat a simbolurilor."
Or, masoneria este tocmai o ~coala de initiere $i nu, cum se crede in
general, o asociere frateasca cu fmalitate mai mult sau mai putin politica.
r
i
SIMBOLURILE FRANCMASONERIE I
Initierea, a$a cum era inteleasa in ,societatile de mistere" ale Anti-
chitatii ~i cum este practicata ~i astazi de comunitati inca traditionale
din Africa neagra sau din Asia misterioasa, ,deschide porti" pe care
I candidatul format in ,alta" lume, cea profana, nici macar nu le banuise
{· vreodata. Apoi, transmiterea neintrerupta a ,puterilor" il integreaza pe
eel care prime~te initierea in spiritul viu al comunitatii masonice, par-
l ta~ la egregora11, il face sa participe, independent de vointa sa, la viata
arhetipala, la esenta insa~i a simbolurilor.
Este vorba aici despre adevarata Initiere, Una in timp, in spatiu, in
toate riturile, de~i moravurile ~i trasaturile etnice ii diferentiaza pe cei
care o primesc. Initierea masonica face palpabila aceasta Unitate a cu-
noa~terii absolute, dincolo de secte ~i de rituri.
Poate fi insa dovedita cu fapte concrete transmiterea neintrerupta
de-a lungul veacurilor a initierii masonice? S-ar putea oare sustine ca o
asemenea filiatie este o falsa problema?
Rene Guenon 12 este categoric: ,In afara de compagnonnage $i de
masonerie nu mai exista in lumea occidentala alte organizatii initiatice
care sa-$i poata revendica o flliatie traditionala autentica". In sprijinul
afurnatiei sale nu aduce, in afara specula(iilor, nici un alt argument.
Ca istoric erudit a1 francmasoneriei, Albert Lantoine13, spirit pozitiv,
spune in legatura cu influenta rosacrucienilor asupra masoneriei ca , in
loc sa se fi datorat unor intortocheate ~i bizare filiatii, masoneria mo-
dema a fost contributia unor reformatori (rosacrucieni- n.tr.) interesati
de reminiscentele initiatice".
A~a cum nu te poti mi~ca fara a pasi, masoneria i~i intemeiaza valoa-
rea initiatica pe sistemul de simboluri pe care il utilizeaza, conservandu-1.
1
.,
i.
i~
 CAPITOLUL I

UNELTELE

1. ECHERUL ~I COMPASUL

Ca simboluri masonice, aceste doua unelte 14 apar mereu impreuna.

Echerul (lat. exquadra $i exquadrare, ,a ciopli 1n unghi drept") este
un instrument despre care Ragon spune ca ,are proprietatea de a face
corpurile patrate, cu el neputand fi obtinut un corp rotunjit. Agatat de
colarul venerabilului, echerulmsearnna ca vointa conducatorului de loja
merge drept 1n mtampinarea misiunii Ordi-
nului $i, 1n acela$i timp, ca actiunea acestuia
nu se poate abate de la spiritul dreptatii" 15.
! Prin asociere, echerului i se mai da $i m-
!
i
telesul de echitate.
I Echerul rezulta diu. punerea laolalta a
I
orizontalei $i a verticalei (fig. 1).
Pentru Oswald Wirth 16 , echerul simbo-
I lizeaza echilibrul rezultat din unirea ele-
mentului activ cu eel pasiv. Acest fel de a Fig. 1. Echerul
I..
• I
vedea nu este indreptatit, avand in vedere
!ipsa de simetrie a echerului. Interpretarii
! \
• in cauza i-ar corespunde mai bine litera gre-
ceasca.:tau (fig. 2).
Echilibrul este static; or, echerul, prin
lipsa sa de simetrie - presupunand ca latu-
rile sale nu sunt egale sau ca se afla sprijinit
pe una dintre laturi - sugereaza, dimpotriva,
dinamismul. Fig. 2. Litera greceasca tau

17

JULES BOUCHER
Oswald Wirth a mai observat 17 ca patratul ~i crucea pot fi conside-
rate ca fiind formate din patru sau din doua echere cu laturi egale unite
la extrernitati sau la varruri (fig. 3 ~i 3 bis).
Lll
I L_j
Fig. 3. Crucea formata
·din doua echere
Fig. 3 bis. Patratul
format din patru echere
_jL ~n culmea furiei impotriva masonilor,
Jean Kotska 18 tuna: , Da, cu-adevltrat este
echerul stindardul regelui infemurilor care
se ridica amenintator. Demonicul echer! El
este crucea sparta caci echerul este sfertul
II unei croci. lata cum se tradeaza singura
aceasta sigla infemala! Demonul arunca in
cele patru vanturi cele patru fragmente ale
Crucii Mantuitorului pe care a dezmem-
Fig. 4. Gammadia, crucea brat-o (fig. 4). lata adevarata semnificatie
formata din patru echere
·I
a faimoasei embleme a dreptatii!"
E adevarat ca, in astrologie, unghiul de 90° (echerul) dintre doua
planete, numit ,careu" sau ,cvadratura", este considerat ,malefic".
Echerul se raporteaza, intr-adevar, la Materie, al carei simbol este, pe
care o indreapta ~i o ordoneaza. Ordinea din haos, din Tohu-Bohu, nu
se ·poate realiza fara ruptura, fara piedici, fara rau. ~i, pede alta parte,
in astrologie, careul, oricat ar sugera lipsa armoniei, nu are mereu o
conotatie malefica; este, eel mai adesea, semnul unei activitati exce-
sive, al echilibrului frant, inevitabil marilor treceri.
Echerul reprezinta actiunea corectiva a omului asupra materiei, dar
~i asupra lui insu$i.
r-- ·
f
SIMBOLU RILE FRANCMASONERIEI
~n raport cu materia, echerul este pa.si v in timp ce compasul, a~ a
cum vom vedea mai tarziu, este a.ctiv deoarece desemneaza spiritul
(care determina ~i este superior materiei).
Venerabilul poarta echerul ca bijuterie agatata de colarul sau (fig. 5);
acest echer are bratele inegale intr-un raport de trei la patru, a~a cum
sunt catetele triunghiului lui Pitagora. In general, una dintre fetele lui
este omamentata, exprimand intentia de-a o deosebi de cealalta fata a
bijuteriei. La pieptul venerabilului, latura mai lunga se gase~te in par-
tea. dreapta, semn al preponderentei aspectului activ (partea dreapta)
fata de eel pasiv (partea stanga).
Bijuteria fostului venerabil sau a venerabilului de onoare este ase-
manatoare cu a venerabilului in functie, insa are in plus, intre cele
doua brate ale echerului, o reprezentare a demonstratiei teoremei lui
Pitagora (fig. 6). Acest simbol arata ca purtatorullui detine intelepciu-
nea masonica.
·I
[.
i
!
Fig. 5. Echerul venerabilului Fig. 6. Echerul venerabilului
de onoare
II Avand rolul sa creeze masoni desavar~iti, venerabilul poarta echerul
ca semn ca este animat de spirit de dreptate ~i ca pe instrumentul indis-
l pensabilla transformarea pietrei brute intr-un cub perfect (piatra cubica).
I\ Numai ,indreptati", masonii vor fi pregatiti sa participe la construi-
rea Templului ideal caruia ii vor fi chiar ei, ,cei drepti", materialul de-
savar$it. Vor fi astfel totodata elemente active ~i pasive, zidarii din care
se zide~te.
Vom atrage atentia ca echerul este litera greceasca gama despre
care vom vorbi cand ne vom ocupa de litera G (fig. 7). Crucea formata
din patru gama (fig. 4) era denumita ga.mma.dia. si se gasea odinioara
pe vesmintele si pe omamentele bisericesti.
lQ
 JULE S B OUCHER
Yntre simbolurile pitagorismului, echerul semni-
ficagnomonuJ/9 Sa luam ca exemplu gnomonul for-
mat din numerele impare 3, 5, 7 etc. din care rezulta
o serie de patrate.
Un gnomon poate fi triunghiular, patrat, pentago-
nal, hexagonal etc. raportindu-se la numarul ce de-
semneaza laturile figurii geometrice respective. Insa
gnomonul clasic este echerul (fig. 8).
Fig. 7· Litera Acestea sunt acceptiunile generale ale echerului, a
greceasca gama
carui incarcatura simbolica suntem insa departe de a o
fi epuizat. PARVUS, intr-un articol din rev. L 'Initiation, sept. 1894,
p. 256, intitulatDu Symbolisme de 1'Equerre en Franc-Mafonnerie sus-
tine ca Ragon ar fi scris ca ,Pentagrama poate fi considerata ca o mis-
terioasa inlantuire de cinci echere". Nu am gasit nicaieri in opera lui
Ragon o astfel de afirmatie care, de altfel, nu rezista nici macar unui
examen superficial (v. fig. 9). De altfel, insusi autorul se contrazice
cand scrie ,Ce este oare echerul daca nu o dubla cruce?" Mai degraba
crucea este un dublu echer. ~i cand te gandesti ca acest articol era
proba de admitere in Ordinul Cabalistic de Rosa-Cruce creat si condus
de Stanislas de Guaita si avand ca secretar general pe Papus care con-
ferea trei grade: bacalaureat, licentiat si doctor in cabala.
Pentru Parvus, echerul se aseamana cu litera ebraica vav. Or, este
evident mai izbitoare asemanarea lui cu litera resch (v. fig. 10).
I
I este emblema solara prin excelenta. Ea combina cercul (infmitul) cu
Fig. 8. Gnomonul patrat
Fig. 9. Pentagrama
ll
Fig. 10. Literele
ebraice vau ~i resch
S IMBO LURILE FRANCMAS O NERIEI
Am citat acest exemplu deoarece este tipic pentru interpretruile ilo-
gice si fanteziste ale simbolurilor masonice.
·E drept ca nu se pot pune limite exegezei simbolurilor, insa logica
nu trebuie scapata din vedere.
*
Compasul 20 este, cu certitudine, unul dintre
cele mai vechi instrumente create de om dupa ce
a avut notiunea de cere. El se foloseste nu numai
la trasarea cercurilor, ci si la masurare si la com-
parare. Este format, in principal, din doua brate
articulate, prinse intr-un ax (fig. 11).
,Compasul, spune Ragon21 , descrie cercuri
fixand centrul acestora si mruimea razei. Ca sim-
bol, compasul este imaginea gandirii care evolu-
eaza concentric; departarea si apropierea bratelor Fig. 11. Compasul
sale exprima diferite moduri ale gandirii care, dupa imprejurari, tre-
buie sa fie cand generoasa si Jargll, cand mai stransll si exacta, dar me-
reu corecta si convingatoare."
~i Wirth22 observa: ,Compasul ofera intuitia unui infinit temporal
con trans intr-un spatiu finit". Pentru Wirth, compasul este simbolul re-
Jativului. El adauga: ,Precum omul, compasul are uncap si doua brate
care se pot deschide liber. In deschiderea lor cea mai mare, ele delimi-
teaza intinderea pana la care poate ajunge mintea omeneasca, ceea ce
poate fi cunoscut, dincolo de care urmeaza tinutul misterios al celor
necercetate si necunoscute inca".
~i, in sfarsit, Gedalge23 explica: ,Cercul cu centrul in varful com-
pasului este cea dintai figura ce poate fi trasata cu ajutorullui; cercul
~ punctul (simbolul inceputului).
Apsolutul si relativul sunt reprezentate prin actiunea compasului
care, ca atare, este o reprezentare a dualitatii (bratele) si ale uniUitii
(capul compasului)".
*
Echerul este un instrument fix , iar compasul, un instrument mobil.
Fata de echer, care este pasiv, compasul este activ. In ilustratia din
') ]
 JULES BOUC HE R SIMBOLURIL E F RANCMASONER IE I

Tratatul despre Azoth de Basile Valentin Yom ramane deocamdata la semnificatia compasului in primele trei
(fig.12), compasul este tinut cu mana dreapta grade masonice - grade primordiale si perfecte - unde compasul este
(activa), iar echerul cu cea stanga (lucrarea deschis la 45°.
a aparut in 165g, fiind deci anterioarA datei In loja, compasul si echerul sunt asezate pe altar24 in trei feluri diferite:
la care s-a convenit ca ar fi fast creata franc-
masoneria, fixata in anul 1717).
Cata vreme are laturile departate la mai
putin de 180°, compasul, prin varrurile sale,
indica impactul sau asupra materiei. Ajuns
la deschiderea maxima, compasul devine o
Fig.l2. ,Rebis" in cartea
lui Basile Valentin linie dreapUt si, astfel, isi pierde aceasta
functiune.
Fig. 16. Echerul Fig. 17. Compasul $i Fig. 18. Compasul
La gradul
.
de maestro, compasul trebuie sa fie deschis la 45°, adica la
~ pe compas echerul incruci$ate pe echer
jumatatea unghiului drept reprezentat de echer. La aceasta deschidere,
compasul este echilibrat si nu are cum sa se,deschida pe neasteptate in
La gradul1 , Echerul este asezat pe compas (fig. 16).
timp ce este folosit. In Ritul Scotian Antic Acceptat, simbolul compasu-
lui mai este folosit: la 60° in bijuteria gradului" 5, 'la goo in bijuteriile gra- La gradul 2, Compasul este incrucisat cu echerul (fig. 17).
delor 14 si 18 si, in sfarsit, din nou asociat cu echerul, la gradul zg. La gradul3, Echerul este asezat sub compas (fig. 18).
Semnaland aceasta , traditie din vechime", Plantagenet25 spune:
,La gradul de ucenic, echerul acopera cele doua brate ale compasului
pentru a arata ca, la acest grad, nu i se poate cere initiatului decat
sinceritate si incredere, urmare fireasca a unei atitudini deschise si
consecvente. La gradul de calfA, unul dintre bratele compasului aco-
pera echerul, ceea ce ne indrepUiteste sa consideram ca. initiatul nu-si
mai urmeaza orbeste indatoririle, are initiative, iar talcul acestui sim-
Fig. 13. Fig. 14. Fig. 15. bol este sinceritate si intelegere; in sfarsit, la gradul de maestro,
Sectoarele cunoa$terii echerul apare sub compas, ceea ce ne conduce la deviza gradului 3:
intelegere si dreptate" 26.
Daca admitem ca deschiderea compasului arata posibilitatile Cu-
. noasterii, 45° se raporteaza la 1/8, 60° la 1/6 si goo la 1/4. Prin limitarea
\ Cum compasul este simbolul spiritului, iar echerul, al materiei, pu-
tem deci spune ca.: la gradul 1 materia domina spiritul, la gradul 2
deschiderii compasului la goo, in masonerie se arata ca exista granite pe aceste doua forte sunt in echilibru, iar la gradul 3 spiritul se ridica dea-
care omul nu le poate depasi. Unghiul de goo reproduce echerul. Or, supra materiei si o transcende.
echerul, asa cum stim, este simbolul materiei; compasul este simbolul Sa nu uitam ca, deschis la numai 45°, compasul arata ca dominarea
spiritului si al puterii sale asupra materieL Desch is la 45°, compasul materiei de catre spirit este relativa.
arata ca materia nu este total dominata; deschiderea la goo reprezinta Echerul si compasul incrucisate pot fi si o evocare a Sigiliului lui
echilibrul celor doua forte; compasul devine ,echer just". Solomon27; dar pe cand acesta este o figurAinchisa, figura echerului si
 JUL ES BOUCHER
a compasului incrucisate este deschisa, fiind formata din doua unghiuri,
si nu din doua triunghiuri, sugerand astfel ideea de infinit (fig. 19).
Spiritul si Materia, aceste doua ,inefabile", sunt reprezentate prin
alaturarea a doi X (fig. 20).
Fig. 19. Echerul $i compasul Fig. 20. Alaturarea a doi X
ca Sigiliul lui Solomon
E curioasa si intocesanta apropierea simbolului nostru de acela pe
care 1-au imaginat calugarii de la Saint-S~lpice din Paris ·in. veacul al
XVII-lea si care este ,un M impletit cu unA formand impreuna nu-
mele Mariei; picioarele lui M avand, fiecare, deasupra lor un punct,
formeaza initialele numelor Isus si Iosif. Astfel ca Sfanta Familie este
in intregime prezenta in aceasta monograma (fig. 21)"28.
• •
Fig. 21. Monograma Fecioarei $i a Sf. Familii
Unii autori citesc in monograma Fecioarei cuvantul sacru hindus
AUM29 .
La gradul de maestru si pentru a simboliza masoneria in general,
compasul trebuie sa fie asezat deasupra echerului, si nu incrucisat cu
acesta. Poate ca incrucisarea lor este mai aspectuoasa, dar preocuparea
pentru aspect nu trebuie sa duca la inversarea si nici la pierderea prin-
cipalei semnificatii a simbolului: spiritul care domina materia.
In orice caz, in loja ucenicilor - grad in care lucrarile sunt, eel mai
adesea, deschise - e indicat ca echerul sa fie asezat deasupra compasului.
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
Utilizarea compasului si pe parcursul initierii la gradul 1 are loc in
momentul in care, rostind juramantul prin care se leaga de masonerie,
candidatul isi apasa pe piept unul dintre vfufurile compasului pe care il
tine cu mana Stanga. Pentru Ragon gestul inseamna: ,lnteparea pieptu-
lui dezgolit, sediul sufletului, trebuie sa-i reaminteasca trecutul in care
ideile si faptele sale n-au fost poate intot-
deauna fidele acestui simbol al exactita(ii:
de acum incolo, compasul va trebui sa-l
inspire in gandire si in actiune" 30.
Or, la gradul intai, candidatul nu cu-
noaste inca utilizarea simbolica a compa-
sului. Faptul ca acest instrument reprezinta
spiritul inseamna ca, inaintea sentimentelor
Fig. 22. Pentagrama
(a inimii), se cuvine sa treaca nu ratiunea,
obtinuta prin alaturarea
seaca si rece, ci tocmai spiritul ini{iatic in
compasului ~i echerului
deplina sa transcendenta.
Raza definita de compas nu pleaca de la centru catre periferie, ci
invers, catre centru, unde, ajungand, il ,patrunde" pe candidat. 31
In alaturarea echerului si a compasului mai putem vedea penta-
grama (fig. 22), ,semn" dinamic si indeajuns de graitor, fara sa fie ne-
voie sa insistam asupra lui.
2. CIOCANUL ~I DALTA
Folosite la cioplirea pietrei brute, ciocanul si dalta sunt simboluri
relevante inseosebi pentru gradul de ucenic (fig. 23).
Fiind si insemnul distinctiv al venerabilului si al celor doi suprave-
ghetori ai lojii, ciocanul trebuie studiat si ca atribut al acestora.
Ca si perechea echer-compas, dalta si cioca- ~
nul reprezinta pasivul si activul.
,Ciocanul, spune Ragon32 , emblema a mun- /
cii si a fortei materiale, ajuta la inlaturarea ob-
stacolelor, la depasirea dificultatilor. Dalta este
emblema sculpturii, a artelor; ea n-ar avea Fig. 23. Ciocanul
insa aproape nici o utilitate fara ciocan. Mintea $i dalta
 S IMBOLURILE FRANCMASO NERIEI
.I
omului Ie gande~te doar impreuna ca participand la realizarea aceluia~i
!I
scop; ciocanul, emblema a logicii fara de care nu se poate gandi corect
~i de care nici o ~tiinta nu se poate lipsi, are nevoie de dalta, care este
simbolul argumentului care cizeleaza (fr. ciseau, ,dalta"- n.tr.) opinia
~i ruineaza sofismele $i eroarea. Din acest motiv ele au fost investite ca
simboluri ale artelor frumoase, ale me$te$ugurilor ~i ale logicii, ele-
mente prin care omul devine independent."
,Ciocanul, spune ~i Plantagenet33 , este simbolul inteligentei care
actioneaza ~i persevereaza, care conduce gandirea ~i insuflete~te medi-
tatia celui care, in intimitatea con~tiintei sale, cauta adevarul. Din acest
punct de vedere, ciocanul este inseparabil de dalta care reprezinta dis-
cernamantul fara interventia caruia tot efortul ar fi zadarnic, daca nu
chiar periculos."
Cred ca mai clara este interpretarea lui Oswald Wirth34 : ,Pentru a
ciopli piatra bruta, sunt necesare doua unelte: optiunile spirituale
ferme - dalta de otel care actioneaza asupra pietrei ~i care este tinuta
cu mana stanga, simbol allaturii pasive, al receptivitatii intelectuale, al
discernamantului speculativ- precum ~i vointa care executa- cioca-
nul tinut cu mana dreapta, sernn al autoritatii conducatoare, simbol al
laturii active, al energiei in actiune $i al determinarii morale care fac
posibila transpunerea in practica.''

*
Tot Oswald Wirth scrie despre posibila origine germanica a cioca-
nului: ,Ciocanul masonic poate avea legatura cu zeul Donar (Thor - n.tr.),
un fel de Zeus tunator al triburilor germanice; preotii lui, capii familii-
lor, foloseau ciocanulla oficierea ritualurilor"35 .
'' Mai exista un zeu, de origine probabil celtica, Sucellos36, care avea
~ ca atribut un ciocan uria~. Numele acestui zeu ar insernna ,care love~te
zdra;van" sau ,care are un ciocan bun" 37.
Se mai ~tie ca si zeul scandinav al trasnetului, Thor, era inzestrat cu
un ciocan. Thor este o prescurtare a lui Thonar (germ. Donar) si in-
seamna tunet. In mitologiile nordice, Thor trecea drept o divinitate
fasta protectoare a agriculturii, caci furtunii ii era recunoscuta o influ-
Fig. 24. Sucellos, zeul cu ciocan enta binefacatoare asupra fertilitatii pamantului.38

27

JULES BO UCHER
Sucellos ~i Thor pot fi asemanati cu Zeus
al grecilor (sau Jupiter al romanilor) al carui
semn sacru este zigzagul fulgerului (fig. 25).
* gestul cu u~urinta.
Ciocanul are forma literei grece~ti tau. In
Fig. 25. Semnullui traditia masonica, el era, de obicei, confectionat
Jupiter ~i fulgerul
din meri~or, lemn renumit pentru duritatea sa.
Regasim $i la drept-credinciosul Abate Corblet afirmatia ca meri~orul
este simbolul fermita{ii ~i al perseverenteP9 .
In masonerie, ciocanele pot fi confectionate $i din filde~, mai ales
cand sunt oferite venerabililor de loji la ocazii Speciale. Cel mai ade-
sea, filde~ul este considerat un simbol al puritatii40 .
In mod-obi~nuit, ciocanele mason ice sunt din lemn comun vopsit
insa in negru pentru a semana cu abanosul, cu toate ca acest lemn de
esenta moale nu poate fi folosit la confectionarea de unelte41 • De ce
atunci nu s-ar folosi in loji, pur ~i simplu, ciocane din lemn de merisor
in culoarea lor naturala?
* rilor ~ide ascutife, dalta ~i-ar pierde toata precizia.
In timpul deschiderii lucrarilor lojii, cei doi supraveghetori au asu-
pra lor ciocanul. Acesta trebuie tinut cu mana dreapta si adus catre
umarul stang. Din acesta pozitie trebuie sa faca supraveghetorii ,sem-
nul echerului" (semnul ucenicului- n.tr.).
Ar fi nefiresc sa fie tinut ciocanul cu mana stanga ~i sprijinit de
umarul stang, in timp care mana dreapta face semnul ucenicului.
Ciocanul trebuie tinut cu mana dreapta ~i pentru ca, in loja, fratii
trebuie sa se ridice pe rand in pozitia la ordin pe masura ce suprave-
ghetorul trece prin fata lor (si nu cu totii dintr-odata cum, de obicei, se
intampla).
· Salutand, fratii se intorc spre Orient- spre venerabil - ~i deci nu
pot vedea semnul facut de eel care se afla in spatele lor.
Aceasta regula il facea imediat sa se tradeze pe orice profan s-ar fi
strecurat in adunare ~i, cu ciocanul tinut in mana dreapta, supraveghe-
torul putea, la nevoie, sa-i aplice intrusului, pe Joe, o pedeapsa severa
(evident, astazi, a~a ceva nu se mai intampla).
...,...
I
I
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
Dac~ supraveghetorii ar lua ei in~i~i pozitia la ordin a ucenicului,
le-ar dezv~lui tuturor semnul ce trebuie facut ~i trecerea in revista pen-
tru inspectie n-ar mai avea rost. Tot astfel, daca toti fratii s-ar ridica si-
multan in picioare ~i la ordin, este evident ca intrusul ar putea copia
lata genul de abateri care au facut, in timp, ca ritualurile sa fie go-
lite de inteles $i sa fie practicate prea adeseori ca jalnice simulacre.
*
Ciocanul simbolizeaza vointa de-a actiona a ucenicului. El nu este o
bucata de metal grea ~i brutala caci vointa nu este nici incrancenare,
nici incapatanare; vointa nu trebuie sa fie decat hotar§ta $i perseverenta.
Pentru ca omul nu poate insa actiona direct asupra materiei, dalta va fi
intermediarul sau. Dalta are mereu nevoie sa fie ascutita: cuno~tintele
dobandite trebuie revazute necontenit pentru a nu-~i pierde din valabili-
tate. Aceste ,cuno~tinte dobandite"(dalta tinuta cu mana stanga) trebuie
folosite caci altfel intelectul ramane pasiv (dalta nefolosita).
Ciocanul actioneaza discontinuu, semn ca efortul nu poate fi facut
fara intrerupere. Pe de alta parte, lovita fara pauza de corelare a mi~ca­
*
Ca atribut al venerabilului ~i al celor doi supraveghetori, ciocanul
este simbolul puterii incredintate lor. Cu ciocanul, ei produc unde so-
nore ritmice.
Demnitarii masonici care ,,inspecteaza" ori viziteaza loja sunt primiti
,in bataia ciocanelor"; adica venerabilul, primul ~i al doilea supraveghe-
tor bat altemativ cu ciocanele. Acest ,zgomot" rnonoton ~i ritrnic insta-
\ ureaza ,lini~tea totala", caci nu lasa nici o posibilitate neprevazutului.
~
3. PERPENDICULARA ~I NIVELA
Perpendiculara42 ~i nivela43 dau verticala ~i, respectiv, orizontala.
Regasim din nou activul ~i pasivul, polaritatea universala: mi~carea
~i actiunea, pe de-o parte, ~i inertia ~i repausul, pe de alta parte, Rajas
 JULES BOUCHER
~i Tamas al hindusilor, cele doua ,contrarii" din al caror joe rezulta
viata lumii, altemanta brahmanica expir-inspir, sexele etc.
Fig. 26. Perpendiculara
Fig. 27. Nivela
In masonerie, perpendiculara este firul cu plumb reprezentat in
centrul unui cadru in forma unei arcade. Denumirea traditionala de
,perpendiculara" este preferabila celei modeme de ,fir cu plumb".
Ca simbol masonic, nivela (nivela zidarului) este un cadru triun-
ghiular in varful caruia este prins un fir cu plumb. Nivela trebuie sa
aiba forma echerului just, adica sa aiba in varf un unghi de 90°.
Perpendiculara este atributul celui de-al doilea supraveghetor, iar
nivela, al celui dintai.
Ragon44 explica: ,Nivela simbolizeaza egalitatea sociala, baza
dreptului natural; iar perpendiculara inseamna ca masonul trebuie sa
aiba o dreapta judecata pe care interesele personale ~i de farnilie sa n-o
poata abate".
Pentru Plantagenet45 , ,nivela este simbolul egalitatii origin are, dar
nu implica in nici un fel ,,nivelarea" valorilor, ci faptul ca toate lucru-
rile trebuie privite cu egala seniniHate".
Iar Wirth46 vede in ,forma nivelei semnul alchimic al sulfului47 ,
substanta a carei ardere intretine Focul central prezent in toate actiunile.
Primul supraveghetor este paznicul acestei inflacarari creatoare pe care
o intete~te cand scade. (...) Al doilea supraveghetor se deosebe~te de
r SIMBOLUR ILE FRANCMAS ONERIEI
prirnul prin blandete. El intelege totul ~i ~tie sa ierte
ceea ce este de iertat. Lui i se adreseaza neofitul cand
resimte nevoia sa-~i marturiseasca vreo eroare, pentru
ca orice eroare se poate indrepta cu ajutorul perpendi-
cularei. Acest instrument determina verticala care so-
licita spiritul sa urce si sa coboare. Aprofundand, ne
descoperim propriile defecte si, inaltandu-ne deasu-
pra nivelului comun, iertam greselile celorlalti".
Despre perpendiculari (firul cu plumb) Gedalge48 Fig. 28. Sulful
spune ca ,este emblema cercetarii in profunzime a
adevarului, a aplombului, a echilibrului; el pare a urea pe calea ce con-
duce la Camera de Mijloc (loja maestrilor- n.tr.). Impreuna cu nivela
si echerul, ftrul cu plumb permite construirea corecta a zidurilor Tem-
plului. In templul subteran de la Ellora (India), perpendiculara este re-
prezentata sub ochiul divin si deasupra Demiurgului, Marele Faur,
Arhitectul zeilor, Viswakarrna".
*
Atribuirea perpendicularei (verticala, simbol activ) celui de-al doi-
lea supraveghetor si a nivelei (orizontala, simbol pasiv), celui dintai,
poate deruta la o prima vedere.
Destinata sa indice orizontala, nivela este insa dotata ~i cu firul cu
plumb, cu verticala; este totodata ~i perpendiculara. Prin urmare, ni-
vela este un instrument mai complex decat perpendiculara ~i de aceea
este insemnul prirnului supraveghetor care ii poate tine locul venerabi-
lului, in cazul absentei acestuia.
Nivela nu este doar orizontala, ci si crucea ca reunire a verticalei
cu orizontala.
Perpendiculara arata directia spre centrul pamantului, iar nivela da
\: linia dreapta in unghi drept (in echer) in punctul determinat cu ajutorul
peiP,endicularei.
Perpendiculara simbolizeaza profunzimea cunoa~terii ~i justetea sa;
ea previne orice deviere, orice inclinare. Potrivit nivelei, Cunoasterea se
cuvine raportata la cele pamantesti, la planul terestru, singurul care poate
interesa nemijlocit pe toti oamenii. Numai pe baze stabile ~i temeinice
poate ~i trebuie sa lucreze zidarulla inaltarea constructiei sale spirituale.
31
--------·--- -
,-

JU LES BOUCHER SIMBOLURILE FRANCMAS O NERIEI

Cat prive~te egalitatea, aceasta abstractie asociata inca de multi CALATORIILE RITUL RITUL ,DREPTUL
comentatori nivelei, ea nu este altceva dedit o amagire, asa cum SIMBOLICE SCOTIAN FRANCEZ UMAN"
putem vedea in tot ceea ce ne inconjoara. Oamenii nu sunt egali nici Prima Ciocan Ciocan Ciocan
fizic nici intelectual. In exemplele anterioare, Ragon vorbea de Dalta Dalta Dalta
,egalitate sociala", dar Plantagenet spunea ca ,egalitatea ~~ i~plic_a Adoua Rigla Echer Echer
nivelarea valorilor". El a sesizat corect absurdul absolut1zaru notl- Compas Compas Compas
unii de egalitate. .. . A treia RigHi Rigla Rigla.
In ambele exemple, este insa tipica limitarea interpretaru slmbo- Parghie Parghie Nivela
lurilor masonice la sensu! lor moral. Perspectiva morala trebuie lar- Apatra Rigla Nivela Compas
gita si elevata. . . Echer Carte alba
Morala este mereu relativa $i specifica; ea difera dupa tlmp, loc ~~ A cincea Mainile libere Mistrie Mainile libere
pozitie sociala.
Deoarece Cunoa~terea pe calea Initierii tinde spre Absolut, ea ar
Riturile masonice se pun de acord numai in privinta primei caHitorii
trebui, in ~pinia noastra, sa inlocuiasca morala. . in care uneltele atribuite candidatului sunt ciocanul $i dalta. Ragon in
Adevaratei morale putin ii pasa de morala" spunea Pascal. Ma- Rituel de Compagnon urmeazA ritul scotian, la fel procedeaza ~i Wirth,
son;ria este altceva dedit o $Coala de morala. Adevaratii initiati se fara a pune in evidentA deosebirile intre ritul francez $i eel scotian.
manifesta in plan profan nu in calitatea lor de masoni, ci printr-o ,re- De altfel, pare sa dornneasca o oarecare confuzie in initierea la gra-
verberatie" a aceastei calitati la nivelul comportamentului. dul de calfa.
Dupa ritul scotian, atributul esential al calfei este rigla.
* ,,Rigla, spune Ragon50, este simbolul perfectionarii; farA regula, me$-
Cand ucenicul devine calfa, se spune ca trece de la perpendiculara
te$ugurile ar fi o perpetuA tatonare, artele ar fi imperfecte, ~tiintele n-ar
Ja nivela. Aceasta inseamna ca el a aprofundat indeajuns elementele
produce decat sisteme incoerente, logica ar fi oscilanta $i nestatornica, le-
cunoa~teri i initiatice pentru a fi in stare sa-i evalueze posibilitatile in
gea ar fi arbitrara $i opresiva, muzica ar fi lipsita. de armonie, intelepciunea
raport cu lumea, cu universul. Acest raport este sugerat d.~ a~atura s-ar reduce lao vorbarie goala $i toate disciplinele ~i-ar pierde referinta."
nivelei, de triunghiul care reprezinta perfectiunea cunoa~tem spmtuale Gedalge51 define$te astfel rigla: ,Simbol al caii drepte, al metodei,
~i care tine laolalta elementele nivelei (lumea ordonata). allegitatii. Zeul egiptean Ptah tine in maini o rigla pentru a masura al-
bia Nilului. Ptah insu~i este reprezentat prin acest instrument; rigla se
afla in mainile unuia dintre cei doi slujitori ai lui Viswak.arma, demiur-
4. RIGLA ~I P AAGHIA gul zeilor vedici (altarul grotelor din Ellora, India). In masonerie, rigla
este brodata pe colarul fratelui expert al lojii impreuna cu ochiul divin
Importanta simbolului riglei este subliniata in mod special_in ritul si o spada. Ucenicul o poarta pe umarul stang atunci cand se prezinta
scotian, unde apare in trei dintre calatoriile simbolice al~ calfe1. . . in loja calfelor. Rigla si compasul permit trasarea tuturor figurilor geo-
Intn~ diferitele rituri sunt deosebiri in ceea ce pnve~te atnbUI- metrice; ea poate fi chiar considerata un simbol al infinitului (linia
rea uneltelor in cele cinci calatorii initiatice ale candidatului la dreapta nu are nici inceput, nici sfarsit). Rigla este insa, mai presus de
gradul 2. toate, simbolul tinutei morale ~i al datoriei de la care francmasonul nu
lata un tabel comparativ: trebuie sa se abata niciodata".
 JULES BOUCHER
Intr-adevar, ucenicul se prezinta la initiere in loja cu o rigla
negradata pe uma.rul stang (latura pasiva); devenit calfa, va purta o ri-
gla gradata pe uma.rul drept (latura activa). Rigla gradata este impartita
in 24 de sectiuni ~i este cunoscuta sub numele de ,rigla de 24 de de-
gete". Cele 24 de diviziuni reprezinta cele 24 de ore ale zilei care tre-
buie judicios folosite.
Cu rigla $i echerul se pot trasa doar figuri compuse din linii drepte;
cu rigla $i compasul pot fi construite aproape toate figurile geometrice,
dupa cum afirma ~i Gedalge.
Trebuie clarificat rolul riglei in initierea la gradul al doilea. Ea ar
trebui, credem, sa decurga astfel:
La prima calatorie simbolica ar trebui sa fie prezente ciocanul $i
dalta pentru a reaminti candidatului de ucenicie (cu toate ca Planta-
genet52 -remarca faptul ca dalta ~i ciocanul nu par a apartine gradului
de ucenic decat in Franta $i ca, oriunde in alta parte, unealta folosita la
cioplirea pietrei brute este buciarda, un fel de ciocan cu dinti sau cre-
neluri folosit de lucratorii in piatra).
La a doua calatorie ar trebui sa fie prezente rigla $i compasul ca
simboluri ale cuno$tintelor de geometrie de neinlocuit pentru a trasa
planurile constructiilor.
La a treia calatorie ar trebui sa fie prezente rigla, nivela, perpendi-
culara $i parghia - unelte necesare pentru a a~eza corect la locul ei pia-
tra de constructie.
La a patra calatorie ar trebui sa fie prezente rigla ~i echerul din
perspectiva uneltelor utilizate la verificarea rezultatului muncii.
La a cincea calatorie ar trebui sa fie prezenta mistria - care desa-
var~e$te opera.
Astfel, toate uneltele simbolice se vor regasi intr-o succesiune lo-
gica $i initierea la gradul al doilea $i-ar redobandi un sens pe care
nu-l mai are.
\ cioasa, perseverenta, plina de zel, nu $i-a incheiat lucrarea si nu merita
La incheierea celor cinci calatorii, se inmaneaza calfei rigla gradata
ca simbol al masurii ~i al preciziei pe care trebuie sa o aduca in toate.
*
Rigla $i parghia sunt aparent asemanatoare deoarece arnbele au for-
ma liniei drepte. Dar rigla se raporteaza la spirit, iar parghia la materie.
..,,
SIMBOLURILE FRAN CMASONERIEI
Ca $i dalta, parghia este un intermediar pasiv. Ea nu devine ac-
tivfl decat prin forta celui care o folose$te. Ca atare, ea este inertfl.
Pdrghia reprezinta astfel cunoasterea care nu devine ,initiatica" decat
daca acela care poseda cunostinte, oricit de multe, este el insusi
inifiabil, capabil adica de a ,trece" cu spiritul $i inima laolalta
dincolo de lucruri. Doar ,manuita" de initiat, parghia degaja forta
creatoare daca. actioneaza sub controlul riglei, al nivelei si al per-
pendicularei53 .
5. MISTRIA
Pasionat sa construiasca. corespondeme
intre forme, Wirth 54 observa asemanarea in-
tre mistrie, care are de obicei forma triunghi-
ulara si ideograma alchimica a sulfului55 :
,Cu mistria se intinde mortarul destinat ci-
mentarii pietrelor edificiului pentru a le rea-
liza unitatea. In vreme ce sabia taie, separa, Fig. 29. Mistria
divide, mistria reune~te, aduce laolalta, uni-
fica. Prin urmare, ea este eel mai puternic simbol al sentimentelor pe
care le nutreste un adevarat mason: ingaduinta luminata, fraternitatea
universala si toleranta".
In interpretarea lui Plantagenet56 , ,mistria este simbolul dragostei
fratesti care trebuie sa-i uneasca pe toti masonii $i care este singurul
mortar pe care lucratorii il pot folosi la inaltarea Templului. Cata
vreme nu si-a dat searna de aceasta, calfa, chiar daca este con$tiin-
nici o marire de salariu".
1n ritul francez, mistria apare in ultima calatorie initiatica a calfei,
semn ca o lucrare nu poate fi niciodata considerata. complet incheiata.
Din pacate, ritul scotian nu include mistria in ritualurile sale.
Mai adauga.m ca., intre masoni, expresia ,a trece mistria" inseamna
a uita jignirile $i nedreptatile.
35
 JULE S BOUCHER S IMBOLURILE FRANCMASONERIEI

6. SEMNIFICATIA UNELTELOR - 0 RECAPITULARE Ill. - Atributele eelor trei grade $i ofiterii Jojii

Am cercetat foarte pe scurt semnificatia uneltelor in masonerie. De

GRADUL/FUNCTIA ATRIBUTELE
dragul claritatii, cu buna $tiinta n-am dat amploare comentariilor. lata
trei tabele care vor inlesni o privire de ansamblu: Ucenic Echerul pe compas
Calfa Echerul inlantuit cu compasul
I. - Uneltele acdve $i pasive Compasul pe echer
Maestru
ACTIV PASIV Venerabil Echerul, Ciocanul
(spirit) (materie) Primul Supraveghetor Nivela, Ciocanul
AI Doilea Supraveghetor Perpendiculara, Ciocanul
Compas Echer
Ciocan Dalta Expertul Rigla (impreuna cu Ochiul $i Sabia)
Perpendiculara Nivela
Rigta Parghie

NEUTRU
-
Parghie

II. - Interpretarea generala a uneltelor

UNEALTA INTERPRETAREA

Compas Masura in cunoa$tere

Echer Drum drept in actiune
Ciocan Vointa in aplicarea planurilor
Dalta Discernamant in cercetarea cauzelor
Perpendiculara Profunzime in observatie
\
Nivela Transpunerea corecta a cuno$tintelor
Rigla Precizie in executie
Parghie Puterea vointei
Mistrie Bunavointa fata de toti
 CAPITOLUL II

UCENICUL

1. CAMERA DE CHIBZUINTA

lnainte de-a fi initiat, profanul este introdus in camera de chibzu-

inta57. Este o incapere fara ferestre, vopsita toata in negru, in care se
gasesc: oseminte, u~ craniu uman, o masuta, un taburet ~i un pupitru
de scris; pe masuta se afla paine, o cana cu apa, un potir cu sare ~i un
al doilea, cu sulf; pe pereti sunt inscriptii precum acestea:
,Daca ceea ce te-a adus pana aici este doar curiozitatea, pleaca!"
, Daca sufletul tau a simtit frica, opre~te-te aici!" e
, Daca mergi mai departe, vei fi purificat prin Elemente, vei ie~i din
abisul Tenebrelor, vei vedea Lumina!"
Peretii au desene simbolice: un cocos, o banderola pe care e scris
,Veghe ~i Perseverenta", o coasa, o clepsidra, cuvantul ,Vitriol" sau
,Vitriolum". Lumina palpaie slab dintr-un felinar sau de lao torta.
In aceasta , tainita", profanul va trebui sa raspunda in scris unor in-
trebari ~i sa-~i faca ,testamentul".

Bucata de paine ~i cana cu apa \

,Bucata de paine ~i can a cu apa, spune Gedalge5 8 , par sa sugereze
asemanarea dintre camera de chibzuinta si confesionalul in care profa-
nul trebuie sa se reculeaga inaintea spovedaniei, dar care este si imagi-
nea oului in care se dezvolta embrionul; painea si apa sunt embleme
ale simplitatii dupa care se va conduce viata viitorului initiat; in sfar~it,
painea este framantata din faina, simbol legat de Isis ~i Demeter ~i Plan~a I. Simbolurile camerei de chibzuinta

JULES BOUCHER
care, in unele religii, reprezinta insa$i camea zeului sacrificat. Painea
$i apa simbolizeaza hrana trupului $i a duhului, hrana materiala $i spi-
rituala, deopotriva necesare omului."
Pe aceea$i tema, Wirth59 scria: ,Painea $i apa reprezinta rezerva
alimentara continuta in fruct $i in ou pentru a hrani germenele ce se va
dezvolta din ele".
Painea $i apa sunt prezente pentru a rearninti ca trupul nu se poate
lipsi de hrana, dar ca. aceasta nu trebuie sa fie scopul vietii.
Sa mai spunem ca, in Biblie, profetul Ilie, al carui nume insearrma
,puterea lui Dumnezeu", adormit sub un copac, a primit de la un inger
o paine $i apa pe care, inghitindu-le, indata s-a inaltat pe muntele
Horeb. ~i profanul prime$te, in mod simbolic, fortele de care are ne-
voie pentru a trece cu bine probele la care va fi supus.
Toata lumea pretuie$te apa ca pe elementul indispensabil vietii $i
zeul furtunilor Sucellos, de care aminteam, tine intr-o mana olla, vasul
care contine apa (v. fig. 24).
Framantata din faina, painea simbolizeaza forta morala $i hrana
spirituala. 60
Sulful, Sarea~i~erc~
Cele trei principii hermetice sunt prezente in camera de chibzuinta.
Sulful, simbol al sufletului, $i Sarea, simbol al intelepciunii $i al cu-
noa$terii, se gasesc fiecare in cate un potir; Mercurul este reprezentat
prin COCO$, atribut allui Hermes.
Potrivit hermeti$tilor, sulful, sarea $i mercurul se gasesc in toate cor-
purile: sulful este principiul masculin; mercurul, feminin $i sarea, neutru.
De pilda, la arderea unui lemn verde, aburul umed era mercurul;
uleiurile inflamabile, sulful, iar cenu$a, sarea.
In ou, mercurul e albu$ul, sulful e galbenu$ul, iar sarea este coaja.
in metal, sulful era sufletul acestuia, elementul stabil, iar mercurul
era corpul, adica partea volatila. Prezenta sulfului 1i da metalului pro-
prietatile chimice, iar mercurul, pe cele fizice.
Vorbim la trecut pentru ca acestea sunt teorii din trecut, de$i, cu tot
progresul $tiintei, ele nu $i-au pierdut din valoare. Reamintim ca. sulful,
mercurul $i sarea sunt, pentru initiati, ,principii", $i nu elemente chimice.
r
'
SIM BOLURILE F RANCMASO NERIEI
Sulful simbolizeaza inflacararea, iar sarea, ponderatia. In camera
de chibzuinta, ele arata candidatului ca nu trebuie sa-i lipseasca entuzi-
asmul, dar trebuie sa $tie sa-l modereze.
Mercurul apare sub forma coco$ului. Este un simbol al indraznelii,
dar $i al vigilentei. Despre coco$, anticii credeau ca. nu se teme de ni-
mic, nici chiar de leu. Or, leul $i Soarele simbolizeaza aurul.
,Aceasta pasare, spune Fulcanelli 61 , care anunta zorii $i lumina,
aurora, are proprieU"ltile tainicului argint viu. Din acest motiv, coco$ul,
heraldul Soarelui, era atribuit zeului Mercur $i este reprezentat pe clo-
potnitele bisericilor".
,Coco$ul, spune Kreuzer62 ne trimite cu gandul la Sf. Petru $i la
Ziua Caintei; in al doilea rand, aminte$te de obiceiul primilor cre$tini
de-a se aduna la cea dintai cantare a coco$ului; in al treilea rand, coco-
$Ul este, pentru mireni, un indemn la vigilenta."
In Franta medievala, exista obiceiul de-a amplasa coCO$Ul pe
crucea clopotnitei; obiceiul a existat $i in Italia, eel putin in veacul
al XIII-lea.
E lucru de mirare $i ca nici un pamfletar n-a observat ,ce diabolici"
sunt francmasonii cand pun coco$Ul sa cante prin morminte in timp ce
Biserica n a$aza pe vil.rful eel mai inalt al edificiilor sale... Cat s-ar pu-
tea broda pe tema aceasta! Nici prea subtil, nici prea inteligent, insa pe
gustul unui anumit auditoriu...
In masonerie, coco$ul anunta Lumina fagaduita initiatului. El este
semnul exterior al acestei lumini.
Deviza: ,Veghe ~i Perseveren(A"
Gedalge63 compara banderola pe care figureaza aceasta deviza
\ cu ,e$arfa mistica" sau ,Nems", una dintre emblemele boltei cere$ti.
SiiJlbolul aminte$te de curcubeul vazut de Noe ca mesaj de alianta in-
tre divin $i uman, de centurile $i valurile Afroditei, ale lui Iris $i ale
lui Demeter etc.
Banderola $i inscriptia alcatuiesc impreuna o filactera64 . Tot astfel
numesc arheologii rulourile infa$urate $i prinse la capete, $i impodo-
bite cu inscrisuri.
41
 JULES BOUCHER
Cele doua cuvinte ,Veghe ~i Perseverenta" se pot traduce, daca
luarn in seama etimologia, prin: ,Sa veghezi cu stra~nicie''.
Este un indernn pentru viitorul mason sa fie, incepind din acel mo-
ment, mereu In garda ~i sa cerceteze cu de-amanuntul simbolurile
pentru a gasi cat mai multe dintre sensurile lor. Dar el nu va putea cu-
prinde intregul cu mintea decat cu rabdare ~i cu perseverenta.
Oasele, craniul, coasa ~i clepsidra
Toate aceste simboluri lugubre pe care le gasim frecvent in mediul
monahal fac de fapt trimitere la Saturn ~i la plumb, ca metal. Ele sem-
nifica moartea
. ,profanului", care va rena~te intru spirit: transmutatia
...
plumbului ordinar in aur pur.
Nu e vorba de a-i produce spaim/1 ,profanului", ci de a-i arata cum
sa lepede ,omul eel vechi" pentru a-~i prega.!i o noua na~tere. Cand va
ie~i din ,mormantul" camerei de chibzuinta (care, in alchimie, repre-
zinta ,putrefactia"), el va fi pregatit sa inceapa seria transmutatiilor pe
care o reprezinta initierea lui in francmasonerie.
V.I.T.Ft.I.O.~.
Literele acestui cuvant, folosit ca deviza de rosacrucieni, insernnau:
, Visita Interiora Terrae, Rectificandoque, Invenies Occultum
Lapidem." (Calatore~te In maruntaiele Pamantului ~i, purificand, vei
gasi Piatra Tainuita). Este un indemn ca, retras In singuratate ~i in
meditatie, omul sa i~i caute eul profund care nu este altceva decat su-
fletul insu~i.
Cand este scris VITRIOLVM, ultimele doua litere provin din Veram
· Medicinam, adevarata tarnaduire65.
* direct realul.
Cel mai probabil este ca semnificatia simbolica a camerei de chibzu-
inta provine din , filosofia hermetica" ~i din alchimie. Ea evoca prima
etapa a Marii Opere, stadiul ,putrefactiei", produse nu doar in oul filo-
sofic creat artificial de catre om (atanorul, retorta achimistului - n.tr.),
SIMBO LURILE FRANCMASON ERIEI
dar mai ales de catre natura vie, in coconul crisalidei ce se va meta-
morfoza intr-un minunat fluture (transmutatia - n.tr.).
Cele trei intrebari
Odinioara, candidatul trebuia sa raspunda la trei intrebari: ,Ce-i
datoreaza omullui Durnnezeu?", ,Ce i~i datoreaza omullui insu~i?",
,Ce datoreaza omul semenilor sai?"66
Mai recent, masoneria a facut, dupa parerea noastra, o dubla eroare:
a suprimat Intrebarea privind indatoririle fata de Durnnezeu ~i a inlo-
cuit-o cu intrebarea mult mai restrictiva privind datoria fata de patrie.
Fiind universala sau, mai bine spus, ecumenica, adica raspandita pe
toata fata parnantului pentru a-i infrati pe oameni, masoneria nu are a
se preocupa de ,patrii". Patria masonului este intreg pamantul, toata
specia omului ~i nu numai locul unde s-a nascut ori comunitatea in
care se dezvolta.
Trebuie sa avem curajul sa recunoa~tem ca masoneria a cedat in
unele Obediente ipocriziei terminologice care corupe ~i saraceste inte-
ligenta omului modem si L-a inlocuit pe Dumnezeu prin expresia
,Marele Arhitect al U ni versului".
~i totusi, cele trei intrebari cer raspuns:
Omul datoreaza lui Dumnezeu faptul c/1 exista. Ce atitudine se cu-
vine sa ia? E nevoie, oare, pentru asta, ca omul sa-i consacre un cult ex-
clusiv?67 Francmasonullasa acest fel de idolatrie in seama celor care se
cred indreptatiti sao practice. In ceea ee-l prive~te, masonul afirma im-
preuna cu Louis Claude de Saint-Martin68ca omul insu~i este adevara-
tul Templu, ca are in el tortele, preotul, smirna, tarnaia, altarul si focul.
Cultele nu trebuie confundate cu riturile. Riturile sunt necesare nu
numai pentru a crea o anumita atmosfera, ci pentru a produce o im-
pregnare a subconstientului care capata astfel puterea de-a transforma
Omul i~i datoreaza lui insu~i, ~i mai presus de orice, sinceritate.
E mai greu de facut decat s-ar parea. Omului ii place sa aiba mai multe
fete; ca un actor in stare sa joace o multirne de roluri, el are o atitudine
diferita fata de persoanele cu care vine in contact. Unii ajung sa nu
 JULES BOUCHER
mai inteleaga simplitatea; sunt prizonierii lumii iluzorii pe care ei in-
sisi au creat-o integral. Sinceritatea care, implicit, i se cere candidatu-
lui, il obliga sa se arate asa cum este el69 , ca o conditie primordiala
care valideaza sau nu initierea.
,Ce datoreaza omul semenilor sfli?" Raspunsul la aceasta a treia in-
trebare pare mai usor. ~i totusi, altruismul implicat aici se cere nuantat.
Masonul are datorii certe fata de el insusi, dar mai are si altele, chiar
mai stringente, fata de ceilalti. El trebuie sa deprinda cu-adevarat bine
mrumirea mistriei; si nu-i va fi usor! EI trebuie sa arate celorlalti ,bu-
navointa" fara ca, totusi, sa se lase invins de slabiciunea de-a ierta se-
menilor orice fel de greseala.
Testamentul
In Ritualul Ucenicului Mason, Ragon nu mentioneaza testamentul;
enumera doar cele trei intrebari.
Plantagenet considera ca redactarea raspunsurilor la cele trei intre-
bari constituie, de fapt, testamentul; in Cartea Ucenicului, Wirth spune
si el acelasi lucru.
Insa textul ritualului lasa sa se inteleaga ca testamentul ii este cerut
dupa ce a raspuns in scris intrebarilor. Sa fie, oare, vreo inovatie mo-
dema? Suntem de parere ca nu.
Viitorul initiat va muri pentru viata profana; pare deci foarte firesc
sa i se ceara ,sa-si faca testamentul". Sa precizam ca, prin urmare, este
vorba de un testament spiritual, ceea ce ll deosebeste pe candidat de
majoritatea profanilor, care inteleg testamentul ca pe un act adresat
unora ca ei, un soi de ,mireni" (un act de drept civil).
,Testament" vine din latinescul testari cu sensu! de ,a depune mar-
turie". Profanul trebuie deci sa-si mtnturiseasca in scris profesiunea de
credinta, programul de idei dupa care se calauzeste. Astfel, el se anga-
jeaza anticipat.
Testamentul este olograf.
Inca o observatie: ar trebui sa i se ceara profanului sa copieze cu
mana lui si textul juramantului pe care-Iva rosti Ia initiere.
44
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
Impreuna cu testamentul sau si acest juramant, ambele reprezen-
tand texte scrise de mana sa, va fi incredintat, mai tarziu, focului.
2.METALELE
La iesirea din camera de chibzuinta, ,profanul" este ,lipsit de meta-
lele sale"; adica, este rugat sa predea unui frate monedele si banii de har-
tie, bijuteriile si orice alte obiecte din metal pe care le mai are asupra sa.
Intr-o explicatie simpla si sumara, Gedalge70 afmna ca ,lipsirea de
metale are ca scop eliberarea candidatului si atentionarea lui ca totul se
plateste in aceasta lume; nu poti spera sa primesti fara ada". Mai sim-
bolizeaza si ,renuntarea la ideile preconcepute: profanul trebuie sa se
straduiasca sa judece cu min tea proprie si sa renunte la gandurile cele
mai dragi lui pana acum".
In ceea ce priveste sensu! propriu pe care il are in masonerie cu-
vantul ,metalele", il vom cita pe Leadbeater71 :
,Candidatul se vede lipsit de toate metalele sale deoarece acestea
ar putea stanjeni circulatia curentilor magnetici. In toate timpurile a
fost acordata o importanta capitala acestei etape a pregatirii candidatu-
lui in vederea initierii. In masoneria mixta, vigilenta ofiterilor trebuie
sa fie chiar mai mare decat cea socotita necesara in masoneria mascu-
lina deoarece, cu toate complicatiile pe care le are tinuta feminina, in-
calcarea regulamentului ar putea trece lesne neobservata. Folosirea
acelor de par ar trebui, bineinteles, interzisa cu desavarsire; aceeasi
precautie trebuie aplicata in cazul agrafelor si al nasturilor, precum si
in privinta jartierelor. Fratii n ostri indieni sa fie atenti la broderiile in
aur si argint ale vesmintelor lor traditionale si la sariurile femeilor. Am
auzit din partea femeilor argumente sentimentale impotriva lipsirii de
verighete si cred ca in Indii exista dificultati similare in ceea ce pri-
veste bratarile si podoabele surorilor noastre.
Am cunoscut cazul unui barbat care, din nebagare de seama, a pas-
trat pe parcursul intregii ceremonii o amuleta cusuta in captuseala
unuia dintre vesmintele sale. Dandu-si seama abia la sfarsit, ceremonia
a trebuit, fireste, sa fie reluata.
45
 JULES BOUCHER
E de prisos sa mai spunem ca trebuie sa fun atenti la ochelari ~i la
pince-nez. Admitem totu~i ca lucrarile dentare nu prezinta nici un in-
convenient pentru ca ele sunt parte integranta a persoanei.
Motivul unei interdictii atat de stricte ar fi, dupa unii autori, impre-
sia ca metalele sun,t, pana la un punct, impure, iar originile acestei
practici se afla probabilla inceputurile istoriei cand, pentru sacrificii
sau circumcizii, nu putea fi folosit decat cutitul din piatra.."
In masonerie, cuvintul ,,metalele" are, pe langa sensu! propriu, ~i unul
figurat: renuntarea voluntara la orice patima in momentul intrarii in loja..
*
0 analiza a initierii masonice se poate face din doua. puncte de ve-
dere: hermetic ~i magic.
Din perspectiva h~etica, profanul trebuie sa fie pur pentru ca el
reprezinta prima materia, ,materia prima a inteleptilor"; in al doilea
caz, profanul trebuie sa fie pur pentru a inlesni actul de magie, adica
nimic sa. nu poata tulbura influxurile in mijlocul carora se afla.
In traditia hermetica ce integreaza alchimia $i astrologia, fiecare
dintre cele $apte me tale72 corespunde unei planete $i, fiecareia, i se
asociaza unul dintre cele ~apte pacate capitale:
Aur ........... .. . . So are Trufie
Argint .. . ...... . .. . Luna Tranda.vie
Fier . . .... . ....... . Marte Furie
Mercur .. . ........ . Mercur ......... . Pizma.
Cositor . .... . ..... . Jupiter ......... . Utcomie
Arama ... ... . ..... . Venus .......... . Preacurvie
Plumb ... . ........ . Saturn ......... . Avaritie
Desfacerea unui astfel de tip de legaturi intre sirnboluri este ceruta
candidatului73 cand e lipsit de metale pentru a prirni initierea. La pro-
priu, dar ~i la figurat. I se cere sa-~i stapaneasca toate patirnile, in primul
rand pe cele generate de proprietate, putere ~i orgoliu, pasiuni inerente
majoritatii oamenilor (chiar daca se manifesta cu intensitate diferita).
Lipsirea candidatului de moneda metalica reprezinta indepartarea
lui de eel mai mare corupator de con~tiinte 74 . Este cea mai convinga-
toare dovada a renuntarii la bunuri materiale. Ea arata ca adevarata
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
eliberare a omului este inaltarea in spirit: astfel, candidatul capata acea
,puritate" ~i ,goliciune" despre care vorbesc evangheliile.
Candidatului i se mai iau ~i armele pe care le are asupra sa, fie ca
sunt de aparare, de atac, ori un insemn al functiei, deoarece armele re-
prezinta inregimentarea lui in lupta din lumea profana.
Numai lipsirea de metale il aduce pe noul initiat la conditia de pia-
tra bruta. Tocmai lipsirea de metale, atat de specifice civilizatiei cu tot
ce a adus ea inautentic pentru om, este aceea care, sirnbolic, il intoarce
la starea naturala.
3. PREGATIREA FIZICA A CANDIDATULUI
Dupa ce a fost lipsit de ,metalele" sale, candidatul i~i lasa o parte
din ve$minte. El se prezinta astfel:
Partea stanga a pieptului ~i bratul din aceea~i parte - descoperite,
Pulpa ~i genunchiul drept - dezgolite,
Piciorul stang - descaltat.
Plantagenet1 5 crede ca ,detaliile acestei pregatiri, nu numai ca il
pot face pe candidat sa se simta lezat in demnitatea lui de om, dar
ii pot da sentimentul ca. poate parea lesne ridicol oricarei asis-
tente". De buna seama, autorul a inteles semnificatia straveche a
acestei aparente injosiri de~i spune in continuare: ,Tinand seama de
mentalitatea moderna, ar fi poate mai bine sa se renunte la acest
obicei care risca sa reduca valoarea reala a ceremoniei de admitere
in masonerie"76.
Pentru Oswald Wirth, mai aplicat la simboluri ~i la profunzimea
gandirii initiatice, ,regiunea inimii este descoperita ca semn al sinceri-
tatii absolute a candidatului; genunchiul dezvelit inseamna ca, incli-
nandM-se, neofitul intra in legatura directa cu pamantul sfintit, calcat,
prin acela~i gest, de piciorul descaltat" 77 •
Tot Wirth mai spune: ,De ce oare piciorul celalalt ramane incaltat?
E neaparat sa ~chiopatezi cand faci primii pa~i spre initiere? Misterul
planeaza asupra acestui detaliu din ritual. Para. sa-$i fi pierdut una dintre
sandale, Iason n-ar fi ajuns niciodata sa porneasca in cautarea U.nii de
 JULES BOU CHER SIMBOLURILE FRANCMASONE RIEI

Aur7B ( ••• ) Eliphas Levi sugereaza ca pregatirea fizica a candidatului ar Taur Gat . . . . . . . . . . . . Venus . . . . . . . . Luna in exaltare
urmari sa-l invete sa tina cont de alternanta actiunilor magice. OricArui Gemeni . . . . . . . . Brat . . . . . . . . . . . . Mercur
curent pozitiv ii raspunde, intr-un chip ocult, un contracurent negativ; Leu . . . . . . . . . . . . Inima . . . . . . . . . . Soare
cand profanul se lanseaza in actiune, trece de cele mai multe ori cu ve- Capricorn . . . . . . . Genunchi . . . . . . . Saturn Marte in exaltare
derea ca producerea unei contrareactii este inevitabila; initiatul este Varsator . . . . . . . . Pulpa . . . . . . . . . . Saturn
ins a prevenit. E de luat aminte Ia aceste lucruri". Pe$ti . . . . . . . . . . . Picior . . . . . . . . . . Jupiter Venus in exaltare
~i Oswald Wirth tace, lasand continuarea pe seama initiatului.
Gedalge explica pregatirea fizica a candidatului facand apella sim- Din tabel reiese ca. Marte, nu numai ca este prezent, dar este chiar
bolurile astrologiei 79; ea observa o legatura intre pArtile dezgolite ale in exaltare $i ne aflam in prezenta a sapte planete, iar Venus $i Saturn
candidatului $i semnele zodiacale80 : apar de cate doua ori.
,Partile dezgolite ale corpului candidatului: gatul, umarul, bratul Nu am dorit sa contest interpretarea prin astrologie a simbolurilor
stang, inima, genunchiul $i pulpa dreapta, piciorul stang sunt: Taurul, initierii caci simbolurile sunt universale; am vrut doar sa atentionez
Gemenii (aspect pasiv), Leul, Capricornul, Varsatorul (aspect activ) asupra interpretarilor prin care simbolurile sunt fortate sa se ,adap-
$i Pe$tii. ~ teze" Ia convingeri prealabile.
Aplicand astrologia la functionarea corpului omenesc~ Taurul este *
simbolul muncii, al perseverentei $i al dezinteresarii; mai este $i em- lnfati$arii candidatului pregatit pentru initiere i se da urmatoarea
blema supunerii $i a fortei. Aceste atribute ale Taurului sunt confir- interpretare esoterica:
mate prin devotamentul $i dragostea frateasca a Pe$tilor (de asta data 1. Inima la vedere - onestitate $i franchete;
sub aspect pasiv). Dimpotriva, primele doua semne din partea drepta 2. Genunchiul dezvelit - sentimentele smerite;
a corpului, Capricornul $i Varsatorul (genunchiul $i gamba) sunt ac- 3. Piciorul drept desca.J.tat- respect pentru locul sacru.
tive; din punct de vedere astrologic ele reprezinta punerea in serviciul Observam insa ca. astfel pregatit fizic (,nici imbracat, nici dezbra-
intregii umanitati. Leul (inima) se manifesta in Iubirea Absoluta, cat, ci intr-o stare decenta $i lipsit de metale" cum spun ritualurile
creatoare a Armoniei Universale. Jar semnul Gemenilor, sub aspectul masonice), candidatul este scos din cotidian, silit sa se inhibe $i sa
sau spiritual, completeaza ansamblul acestor simboluri $i contrabalan- fie retinut.
seaza semnele zodiacale cu vocatie altruista. Este ratiunea care cum- Adeva.rul este insa ca, inainte de a fi admis in misterele masoneriei:
pane$te simturile. 1. Candidatului i se atrage atentia asuprainimii, considerata centrul
Vom remarca prezenta a $ase planete in semnele studiate: Venus, sentimentelor, cu scopul de a-1 avertiza ca nu trebuie sa. se lase condus
Luna (Taurul, gatul), Mercur (Gemenii, umArul), Soarele (Leul, inima), de ele cum prea U$Or se lasa antrenati majoritatea oamenilor.
Saturn (Capricorn, genunchi $i Varsator, gamba), Jupiter, Venus (Pe$tii, \ 2. Genunchiul drept atinge pamantul la executarea gestului de su-
picioarele). Se observa ca. Venus apare de doua ori, ca pentru a intari pu)1ere. El este dezvelit pentru a-1 sensibiliza pe candidat sa fie atent
simbolul atractiei $i al iubirii atotcuprinzatoare. Este insa absent Marte, cui $i in ce conditii datoreaza supunere.
simbol al fortei brutale $i al violentei". 3. De$i se spune: ,cu stangul inainte, mar$!", piciorul stang descal-
Insa Gedalge pare a tine seama de planete atat in domiciliu, cat $i tat al candidatului face pornirea de pe loc nesigura; mersul fiindu-i im-
in exaltare. Daca acceptam corepondentele zodiacale ale autoarei, piedicat, else vede obligat sa se sprijine mai puternic pe piciorul drept,
atunci putem aprofunda aspectul exaltarii in tabelul urmator: pe partea activa, pe ratiune, $i nu pe sentimente.

40
 JULES BOUCHER
Oricat s-ar crede ca pregatirea candidatului ar fi injositoare, ea tre-
buie urmata cu strictete. In veacul XX, ritul francez a suprimat-o, si
aceasta concesie fllcutll ,profanului" poate anunta altele care, la limita,
ar putea duce la desflintarea oricarui ritual, deci la inlaturarea caracte-
rului initiatic al masoneriei.
* Imp!lratia Cerurilor).
Pregatirea candidatului include si funia innodata in jurul gatului
(,latul") . Ea simbolizeaza tot ceea ee-l mai leaga pe profan de lumea
de care se desparte.
,Condusa numai de instinctul pentru simetrie, spune Oswald Wirth8 1,
masoneria anglo-saxona a exagerat impunand candidatului la gradul al
doilea o pregatire similara celei prin care trece profanul pentru a fi ad-
mis in loja. La gr~dul al doilea, ritualul prescria sa se procedeze in-
vers, dezgolindu-se de aceasta data bratul stang dimpreuna cu partea
dreapta a pieptului si genunchiul drept, iar papucul sa se afle in picio-
rul stang, nu in eel drept. Masonii americani dau o importanta speciala
latului pe care-1 infasoara de doua ori peste bratul drept al viitoarei
calfe, la nivelul bicepsului. 0 centura tripla de funii facuta lat se in-
cinge la soldul viitorului maestru. Toate aceste detalii nu au insa nimic
initiatic, flind rodul celei mai arbitrare fantezii."
4. LEGAREA OCHILOR
Pregatirea candidatului mai presupune si legarea ochilor cu o ban-
derola care i se dezleaga atunci cand ,primeste Lumina".
Dezlegarea banderolei are rolul sa-l faca pe candidat sa resimta
,socul initiatic". Uneori, insa, din pacate, ochii spirituali ai candidatu-
lui continua sa ramana legati.
Impiedicat sa vada pe parcursul initierii sale, candidatul isi ascute
celelalte simturi, mai ales auzul. In masonerie, aceasta inseamna ca,
daca nu ~tie sa vadtl, profanul apleaca prea des urechea la zgomotullu-
mii schimbatoare si la parerile altora. Mai mult: pentru ca are nevoie
de calauza, primeste cu nesocotinta prima mana care i se intinde; omul
SIMBOLU RILE FRANCMASONERIEI
ajunge astfel sa fie marcat de conceptii de tot felul, dar care nu sunt
alegerea lui ci rezultatul influentei mediului social in care s-a nimerit.
Initierea conduce la Iluminare. Sa nu ne ferim sa folosim acest
cuvant, chiar daca pe unii ii face sa zambeasca ironic. Iluminat nu
inseamna ,,aerian", ,traitor in lumea lui", ci ,,atins de o lumina spiri-
tualll" (,s!lrac cu duhul" in sensu! evangheliilor, adica gata pentru
Initierea masonica urmareste tocmai iluminarea catre care tind, de
altfel, toate formele de initiere, rituale sau nu.
lata cum, asa sirnplu si elementar, simbolul banderolei se dove-
deste a fi unul dintre cele mai profunde din intreaga masonerie.
Daca este fiu de mason82, candidatul este admis la probele initia-
tice avand capul acoperit cu un val negru transparent pentru ca, in ca-
zullui, masoneria nu este o necunoscuta, si el nu vine in loja direct din
lumea profana.
5. CELE TREI CALATORII ~I CELE PATRU ELEMENTE
RagonB3 sustine ca ,in vechime, candidatul efectua caHitoriile sirn-
bolice in subterane, si nu in templu. La capatul acestora, el gasea o in-
scriptie: «Oricine va fi facut aceste caHitorii, singur si netemator, va fi
purificat prin foe, aptl si aer. Pentru a-si fi invins spaima de moarte,
pentru a-si fi pregatit sufletul sa primeasca lumina, el va avea dreptul
sa iasa din maruntaiele pamiintului si sa ia parte la descoperirea mari-
lor mistere».
In lipsa curajului de a merge mai departe, candidatul avea dreptul
sa se intoarca pe urmele propriilor pasi".
\ P!icat insa ca Ragon nu da nici o referinta asupra faimoasei inscriptii
cit~te. E desigur plauzibil ca, inca din Antichitate, initierea presupunea
parcursuri rituale (calatorii) si probe simbolice; dar, cu toata literatura
asupra acestor ,rnistere", cunoastem prea putin pe aceasta tema.
Vedem insa autori care se dedau unor fantezii ridicole si descriu in
amanunt o initiere pretins ,egipteana" despre care, in realitate, nu se
stie nimic precis, si din care abia s-a pastrat imaginea catorva scene. 84
51
 JULES BOUCHER
De aceea ne vom feri sa vorbim despre o legatura verificata intre
initierea masonica ~i aceea in misterele Antichitatii. Cu toate acestea,
legatura este incontestabila ~i u~or de observat in tot ce ~tim despre
misterele lui Bacchus, ale lui Mithra ~i Demeter, ale lui Cybele (sau
,Buna Zeita"). Putem constata o asemanare, atata doar ca toate probele
Ia care era supus candidatul, odinioara fizice ~i reale, au devenit, in
masoneria de astazi, pur simbolice.
Cele mai vechi ritualuri masonice stau marturie despre practica pu-
rificarii prin cele patru elemente, rama~ita, probabil, a unei reprezen-
tari totemice asupra dezvoltarii vietii cu ajutorul ~i prin aceste entitati
cosmologice primordiale.
Primul element cosmologic este Pamantul, taramul subteran in care
se dezvolta germenele, samanta. Pamantul este reprezentat prin camera
de chibzuinta in c~re candidatul sta inchis o vreme.
Urmatoarele elemente Aerul, Apa ~i Focul implica din partea can-
didatului cate 0 cautare, cate 0 calatorie simbolica insotita de , probe",
de incercari in fata necunoscutului.
lata explicatia lui Ragon 85 : ,Cele trei calatorii simbolizeaza felul in
care filosofii Antichitatii, intemeietori de mistere, dobandeau cuno~­
tinte noi . Numarul trei reprezenta pentru ei tinuturile in care ~tiintele
au fost cultivate la incepuri; intr-acolo se indreptau, pentru ale studia,
intelepti din toate zarile. Tinuturile carora le era harazita cunoa~terea
primordiala erau Persia, Fenicia ~i Egiptul. Purificarile repetate pe
parcursul calatoriilor initiatice reamintesc omului ca nu este niciodata
indeajuns de pur pentru a patrunde in templul intelepciunii".
Prin astfel de comentarii, Ragon nu da, desigur, nici o explicatie
valabila in plan istoric.
lata cum intelege Wirth86 cele trei calatorii simbolice:
, Prima calatorie initiatica este asemenea vietii omului pe pamant.
Tumultul patimilor, ciocnirea diferitelor interese, dificultatea de a trece
la fapte, piedicile tot mai numeroase ridicate in cale de catre du~mani
nerabdatori ~i inclinati sa zadarniceasca eforturile, toate acestea sunt
reprezentate prin lipsa de noima a drumului pe care candidatul il
parcurge bajbaind ca orbii (e legat la ochi - n.tr.) ~i prin zgomotul
stamit in jurul lui.
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
Pentru a reda candidatului increderea, el este trecut prin proba apei .
Este un fel de botez filosofic menit sa indeparteze impurita.tile fiintei.
Dupa zgomotul asurzitor din prima calatorie, se aude acum un zan-
ganit de arme, simbol alluptelor pe care omul este silit sa le poarte in-
continuu.
Pentru a o putea insa intalni pe Regina Infernului, adica adevarul
ascuns in el insu~i. initiatul trebuie sa treaca prin trei cercuri de foe.
Aceasta este proba fo cului. Pa~ind ferm, impasibil, candidatul va
ajunge cu bine la tinta stradaniilor sale numai dupa ce va fi fost de trei
ori invelit cu o mantie de flacari. Cat timp merge, nu intampina nici un
obstacol ~i nu aude nici un zgomot. Initiaul sta in mijlocul flacarilor
(patirnile care-1 asediaza) fara a fi atins ci doar straMtut de caldura lor
imblanzita, binefacatoare".
Aceasta interpretare a calatoriilor initiatice de la gradul intai este
comuna autorilor masonici ale caror comentarii au mereu tendinta de a
se orienta, nu fara ecou, spre concluzii morale.
Comentatorii clasici ai initierii masonice mai fac legatura intre cele
patru elemente cosmologice ~i varstele omului: copilaria, adolescenta,
maturitatea ~i batranetea. La fel, cu punctele cardinale, cele patru ano-
timpuri, cu varstele omenirii: varsta de aur, de argint, de bronz ~i de fier
etc. Toate aceste comparatii sunt insa indeajuns de banale ~i nu ajuta cu
nimic interpretarii de adancime, au ten tic traditionale, a simbolurilor. 87
Scriitorii masoni se pierd in explicatii deoarece majoritatea sunt
prada unei confuzii: au in vedere filosofia, religia ~i initierea ~i vor sa le
explice, pe fiecare, prin celelalte doua. Desigur, in interiorul fiecarui do-
meniu sunt posibile comparatii ~i confruntari, insa domenii diferite nu se
pot explica unul prin altul, neavand nici aceea~i structura, nici acela~i
limbaj; rezultatul unor astfel de incercari vade~te o penibila incoerenta.
Filosofia se adreseaza mintii; religia, inirnii; initierea dezagazuie~te
su.f].etul, mintea ~i inima deopotriva, partea spirituala a fiintei. Initierea
treze~te in om viata cea adevarata pentru a se integra inse~i Vietii. Ini-
tierea da acces la sensul metafizic eel mai inalt al Vietii, Ia realitatea ei
transcendenta.
Se admite indeob$te ca omul nu are doar un trup $i un sulfet, ci
patru parti distincte care, in limba latina, erau denumite: Spiritus,
 JULES BOUCHER SIMBOLURI LE FRANCMASONERIEI

Animus, Mens, Corpus. Le vom asocia, in ordine, cu Focul, Apa ,
Aerul, Pamantul.
Obtinem astfel un tabel complet al corespondentelor intre initiere,
religie, filosofie si viata materialll:
FOC . . . . . . . . . . . . SPIRITUS (Spirit/Duh) . . . . . INITIERE
AP A . . . . . . . . . . . . ANIMUS (Suflet) . . . . . . . . . . CREDINTA
AER . . . . . . . . . . . . MENS (Minte) . . . . . . . . . . . . CUNOA~TERE
P AMANT . . . . . . . . CORPUS (Trup) . . . . . . . . . . . VIATA MATERIALA
Recunoa~tem aici fundamentele astrologiei traditionale: elementului
Foe li corespund ardoarea ~i entuziasmul; elementului Apa, sensibilita-
tea ~i emotia; elementului Aer, facultatile intelectuale; elementului
Pamant, aspectele materiale. 88
Majoptatea religijlor confera. credincio~ilor prima lor initiere sub
forma purificatorului ,botez cu apa".
Evanghelia dupa loan (I, 32-33) gra.ie~te: ,Am va.zut Duhul cobo-
randu-Se din cer ca un porumbel ~i a ramas peste EL ~i eu nu-L cuno~­
team pe EL, dar Cel ce rn-a trimis sa botez cu apa., Acela mi-a zis:
Peste Care vei vedea Duhul coborandu-Se ~i ramanand peste El, Acela
este Cel ce boteaza cu Duh Sfant".
Masoneria nu impune vreo dogma, nici religioasa., nici filosofica..
Ea ramane astfel fidela intentiei pe care initierea a avut-o dintotdeauna.
De ce ar interesa-o religiile ~i conceptiile filosofice de vreme ce ea se
situeaza deasupra ~i in afara lor?
In ritul scotian, la inceputul initierii in masonerie, candidatul iese
din Pamant. Apoi este, pe rand, purificat prin Aer, Apa ~i Foe. El se
elibereaza, in etape, de constrangerile vietii materiale, ale filosofiei
(datelor cunoa~terii) ~i ale credintei (dogmelor religioase), pentru a
ajunge, intr-un sfar~it, la esenta initierii, la , marea trecere" contopi-
toare cu Fiinta Unica $i Suprema.
In ritul francez, candidatul este supus unei triple purificari prin
Apa, unei duble purificari prin Aer ~i unei purificari unice prin Foe.
Implicit, inseamna ca Pamantului nu-i poate fi asociat dedit numarul
patru. Se realizeaza astfel conceptul de Tetractys allui Pitagora.
Tetractys-ul, care nu trebuie confundat cu numarul patru, este seria
primelor patru numere a ca.ror suma este egala cu zece. Adeptii lui
Pitagora, pentru care Tetractys era sacru, folo- 0 Foe
0 0 Aer
seau formula: ,Jur pe acela care a dezvaluit
0 0 0 Apa
sufletului nostru Tetractys-ul, avand in el iz-
o o o o Pamant
vorul ~i radacina naturii eteme".
Luat ca atare, Tetractys-ul este o sinteza a tot ce se ~tie despre lu-
mea creata:
1. Duhul/Spiritul care creeaza.
2. Materia.
3. Insotirea Spiritului cu Materia.
4. Lumea creata.
Din aceasta perspectiva, candidatul nu savar~e~te trei, ci patru cala-
torii sirnbolice. Prima il duce de la camera de chibzuinta la poarta tem-
plului. Ajuns aici, e ste ca si cum s-ar na~te pentru a doua oarlt . Dar,
ie$ind din templu, va putea el oare sa fructifice aceasta a doua sa na~­
tere sirnbolica? Doar vointa lui sincera poate raspunde.
Ar fi bine sa-~i aminteasca atunci deviza:
SA ~Til, SA VREI, SA CUTEZI, SA TACI
La initierile din Antichitate, aceasta deviza era inscrisa pe soclul de
granit al Sfinxului Tetramorf (cu patru chipuri): cu gheare de leu, aripi
de vultur, trupul de taur ~i fata omeneasca. Aceasta trebuie sa fie de-
viza masonului perfect89.
Fig. 30. - Sfmxul Tetramorf (profil)
Adica sa stii cu mintea omului, sa vrei cu ardoarea leului, sa cutezi
cu indra.zneala vulturului ~i sa taci cu puterea de-a indura a taurului.
Numai printr-un act de abnegatie absoluta al vointei sale va putea
profanul de pan a mai ieri sa. fie ,de doua ori nascut", adica sa fie

55
 JU LES BOUC HER
Duh prin care o noua viata va dezvalui comoara unei noi serii de
bogatii spirituale.
Este nevoie atunci sa ajungi pur ~i simplu la esential. Sa ne amin-
tim cuvintele lui Isus (Matei XVIII: 3-4): , Adevarat zic voua: de nu
va veti intoarce ~i nu veti fi precum pruncii, nu veti intra in imparatia
cerurilor. Deci, cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este
mai mare in imparatia cerurilor".
Cu mare indreptatire, Oswald Wirth90 spunea, pe tema initierii ma-
sonice: ,Poate ca probele masonice, a~a cum sunt ele puse in scena in
loji, pot parea ridicole profanilor, ca orice act simbolic privit doar din
afara. Oridit de saraca ar putea fi dramatizarea lor din punct de vedere
material, aceste probe fac aluzie, in continutullor tainic, la misterele
cele mai de nepatrpns ale traditiei initiatice. Numai acela care trece
probele initiatice in spirit $i in adevllratullor con(inut devine un initiat
autentic. Pe cand, eel care evita participarea in acest fel, rarnane profan
in pofida tuturor cuno~tintelor de care face caz".
NotA asupra Sfinxului Tetramorl
Tetramorful (gr. tetra, ,patru" ~i morphe, ,forma") este denumirea
convenita pentru Sfmx (gr. sphigx, ,animal fantastic").
In Biblie, el este mentionat de mai multe ori:
In viziunea sa, Iezechiel (I: 5- 10) il descrie astfel: ..~i in mijloc am
vazut ceva ca patru fiare a caror inf3.ti~are semana chipului omenesc.
Fiecare din ele avea patru fete ~i patru aripi ( ... ) toate patru aveau cate
o fata de om inainte, toate patru aveau cate o fata de leu la dreapta,
toate patru aveau cate o fata de taur la stanga $i mai aveau ~i cate o
fata de vultur in spate".
In Apocalipsa (IV: 6- 7) , Sf. loan descrie separat patru animale: ..~i
inaintea tronului, ca o mare de sticla asemenea cristalului. lar in mijlo-
cul tronului ~i imprejurul tronului, patru fiinte pline de ochi, dinainte
~i dinapoi. ~i fiinta cea dintai era asemenea leului, a doua fti.nta aseme-
nea vitelului, a treia fiinta avea fata ca de om, iar a patra fiinta era
asemena vulturului care zboara".
SIMBOLURILE FRANCMASO NERIEI
Un comentariu la Noul Testament datorat canonicului Crampon91
spune: , Cele patru animale (literal, fiinte cu suflet, in sensul eel mai
larg al cuvantului) sunt reprezentarea ideala a oricarei entitati create cu
suflet. Oricare dintre acestea este asemenea uneia dintre cele patru en-
titati insufletite care, astfel, pot fi privite, pe drept cuvant, ca fti.nte inau-
gurale pentru clasa respectiva de fiinte".
Paul Carton92 explica semnificatiile simbolice ale Tetramorfului,
dupa cum urmeaza:
,Corpul de taur reprezinta materia corporala, nutritia abdominala,
limfa, inertia Apei, insu~irea de-a reconcilia contrarile, senzualitatea,
intr-un cuvant, temperamentullimfatic.
Aripile de vultur sunt semn al fortei vitale, al nutritiei toracice, al
sangelui, mobilitatea Aerului, fiind asemenea pasiunilor duse la paro-
xism, intr-un cuvant temperamentul sangvin.
Capul de om reprezinta duhul nematerial, centrul gandirii, cunoa~­
terea, cat ii este data omului pe Pamant, intr-un cuvant, temperamen-
tul coleric.
Labele ~i ghearele deJeu sunt asemeneaFocului devorator, vigoare
activa ~i energie unificatoare care transforma instinctele in acte ~i hota-
rari indraznete, cu intensitate mai mica sau mai mare, intr-un cuvant,
temperamentul melancolic.
Intelepciunea anticilor a extras din pilda Sfmxului cele patru reguli
fundamentale ale comportamentului uman: sa cuno$ti pe masura inte-
ligentei omului, sa vrei cu forta Jeului, s/J. cutezi sau sa te inalti cu in-
drazneala aripii de vultur, sa taci cu puterea ~i indarjirea taurului".
Paul Carton stabile~te corespondenta intre leu ~i Foe, intre vultur
~i Aer, potrivindu-se traditiei, dar atribuie Apa taurului ~i Parnantul,
omului, in timp ce astrologia considera Pamantul element defmitoriu
pent:J;u taur.
;Eliphas Levi93 face urmatoarele corespondente:
VULTUR: Aer, inteligenta, spirit, suflet.
OM: Apa, cunoa~tere, viata, lumina.
LEU: Foe, forta, actiune, mi~care.
TAUR: Pamant, munca, rezistenta, forma.

JULES BOUCHER
Reluand informatia curenta privind corespondentele vulturului, le-
ului ~i taurului, autorul se vede silit sa-i atribuie omului elementul
Apa, singurul care-a mai ramas.
Fig. 30 bis. Sfinxul Tetramorf (fata.)
Cu toate acestea, Paul Carton pare sa fi avut dreptate cand Ii atribuia
omului Pamantul, daca tinem seama ~i de opinia lui Felix Lajard94 pri-
vind al doilea grad inttiatic mithriac, gradul de Bromius sau taur:
,Trebuia gasit un animal care, prin alcatuirea, naravuiil~ .si toate
datele existentei sale sa poata exprima ideea atribuita starii suflete~ti
asociate principiului umed. De ce vor fi ales inteleptii ~i preotii taurul?
Nu-mi dau seama. Toate cautarile mele n-au avut alt rezultat decat
constatarea ca documentele care m-ar fi putut ajuta sa aflu un raspuns
lipsesc cu desavar~ire. Dar, daca suntem atenti la alcatuirea ~i apucatu-
rile taurului, putem u~or recunoa~te ca, dupa vietuitoarele acvatice .si
amfibii, acest patruped are tot ce trebuie pentru a exprirna felul In care
anticii gandeau principiul umed".
,Prima fiinta ie.sita din mainile unei divinitati creatoare a lumii, tau-
rul, simbol al vietii, este numit cu un cuvant care Insearnna, In acela~i
timp, viata ~i taur. Ca urmare directa a unei invataturi care transrnitea ca
primele flinte vii se nascusera in apa, taurul este sirnbol al principiului
umed, al puterii pasive de creatie sau al sexului feminin. Dar rolul sau
nu se opre~te aici: taurul mai simbolizeaza luna ~i marea matrice cos-
mica in care se zicea ca uneltele inefabile, adica ideile imuabile ema-
nate de inteligenta unui zeu suprem, etem .si invizibil, ar fi imbracat o
forma materiala, accesibila sirnturilor." (Recherches sur Venus, p. 182)
* Intind spre orient .si spre occident. Facand deci un tur al cerului, plecand
In Tratatul contra ereziilor, Sf. Irineu este eel care le atribuie, pentru
prima oara, evangheli.stilor cele patru ,vietuitoare" dupa cum urmeaza:
- - --
SIMBOLURILE FRANCMASO NERIEI
Omul, Sfantului Matei;
Leul, Sfantului Marcu;
Taurul, Sfantului Luca;
Vulturul, Sfantului loan.
Iconografia cre~tina a folosit neincetat aceste sirnboluri. Alegerea a
fast explicata astfel:
Omul sau ingerul n reprezinta pe Arhanghelul Gabriel, anuntand
intruparea Mantuitorului printre oameni povestita mai cu seama in
Evanghelia dupa Matei.
Vulturul e semnul inaripatei inspiratii a Evangheliei dupa loan.
Leul Sfantului Marcu este simbol al de~ertului in care, a~a cum sta
scris in primul capitol al evangheliei sale. In de.sert, Botezatorul Dom-
nului predica indemnand la cainta.
Taurul, animal ales deseori pentru sacrificiu in relatarile Vechiului
Testament, aminte.ste pe profetul Zaharia caruia, In primul capitol al
Evangheliei dupa Luca, ingerulli anunta na.sterea lui loan Botezatorul.
In iconografia cre~tina, fiecare dintre cele patru vietuitoare i.si are,
langa Hristos, locul sau bine stabilit:
Ingerul trebuie sa stea de-a dreapta, langa capul lui Hristos, iar vulturul
de-a stil.nga; la picioare, in aceea~i ordine, trebuie ~ezati leul ~i tauruJ95.
*
Intr-a ampla disertatie, Dupuis96 cauta sa fixeze o corespondenta in-
tre cele patru flare ale Apocalipsei .si patru semne fixe ale zodiacului:
,Cele patru semne fixe sau centre ale zodiacului erau, se spune,
leul, taurul sau boul ceresc, omul cu urciorul sau varsatorul .si scorpio-
nul, inlocuit cu stralucitoarea stea a vulturului (Vega - n.tr.), lira care
insote~te acest semn ~i ii determina mersul ascendent.
Cerul se sprijina pe aceste patru semne corespunzatoare celor patru
sec!oare ale circumferintei cere~ti: mijlocul cerului (miazaziua), asfinti-
tul, partea de jos a cerului (miazanoaptea) ~i orientul care formeaza un
fel de cruce cu varful la zenit, baza la nadir ~i cele doua brate care se
din Inalt, (de la viirf), gasirn patru distante egale unde, la interval de .sase
ore una de cealalta, aflam patru constelatii sau figuri: leul, taurul, ernul
59
 JULES BOUCHER
si vulturul, astfel incat cele patru reprezenUui. impart balta cereasca si
zodiacul in patru parti egale".
6. POTIRUL ~I LICOAREA AMARACIUNII
La un moment dat, pe parcursul initierii in primul grad, candidatul
primeste o cupa in care lichidul, dulce la inceput, devine amar pentru a
redeveni dulce intr-un sfarsit.
Potrivit lui Ragon 97 , noului initiat i se spune, dupa ceremonie:
,Frate, bautura pe care ti-am dat-o este, prin gustul sau amar, un sim-
bol al supararilor vietii ~i al piedicilor pe care le-ai intampinat inainte
de-a primi initierea, adica inainte ca adevarul vietii sa-ti fi fost dezva-
luit. Fieca aceasta b~utura sa-ti fie, precum Lethe, spre uitarea falselor
mvatarninte pe care le-ai prirnit cat te-ai aflat printre profl!fli. Cea de-a
doua bautura este neinceputa si ti s-a parut dulce. Precum licoarea
Mnemosinei, fie-ti spre aducere aminte a intelepciunii pe care o vei
dobandi de acum inainte ca initiat". · cruce. Vasul, facut dintr-o singura piatra pretioasa, un urias sma-
Wirth98 se exprima diferit:
,Odata ce a gustat amarul, eel drept inclina sa dispere, aflandu-se
in primejdie sa cada rapus de nerecunostinta oamenilor. Pe initiat,
aceasta suprema incercare, nu-l gaseste insa nepregatit. Departe de-a
se lasa cople~it si fara sa refuze potirul fatal, el i1 prirneste hotarat sa-l
soarba pana la capat.
In acest moment, licoarea intepatoare si fierbinte se preschimba
mtr-o bautura intaritoare. Initiatul bea din apele lui Lethe, uita insul-
tele, uita suferinta si, continuand sa se dedice celorlalti, isi regaseste pe
deplin pacea sufleteasca in mijlocul framantarilor vietii."
Acesti doi autori nu se pun de acord daca apele fluviului Lethe99 sunt
dulci ori amare. Pentru Ragon, licoarea din Lethe este amara; pentru Wirth,
aceeasi licoare este dulce. Daca analogia rezista, atunci trebuie sa-i dam
\ Biseria Catolica ofera credinciosilor sai alimentul de impartasanie
drePtate lui Wirth; evident, amintirea unei bauturi amare (Mnemosina) e
cu mult mai putemica decat a unui lichid fara gust (Lethe).
in ceremonialul initierii masonice, licoarea sorbita este:
1. Insipida, intr-o prima faza: cum e viata profanului inainte ca spi-
ritul sa se fi trezit in el.
/n
SIMBOLURILE FRANCMASO NERIEI
2. Amara, in a doua faza: cum e viata initiatului, a celui care cauta,
a celui mistuit de dorinta de ,a cunoaste" (gnoza- n.tr.).
3. Dulce, in faza a treia: cum e viata adeptului1oo, a celui care a ajuns,
in sfarsit, la impacarea pe care o aduce cu sine adevarata initiere101.
Astfel, fiind pus sa soarba la propriu cele trei licori, candidatul va
fi instruit in chip simbolic in cele trei faze ale initierii. Nu putem de-
cat sa regretam saracia explicatiilor pe care le dau ritualurile despre
Potirul Amaraciunii, precum si faptul ca, in practica majoritatii loji-
lor, prima si cea de-a treia licoare oferite candidatului nu sunt altceva
decat apa 102.
lnsa ,licoarea cu gust schimbator" este turnata intr-o cupa, iar cupa
este un simbol prezent in numeroase mituri si legende, mai ales in le-
gendele din ciclul arthurian.
Legenda despre Graal, Greal sau Gral este bine-cunoscuta. Este po-
tirul de care s-ar fi folosit lsus Ia Cina cea de Taina si in care Iosif din
Arimateea a strans sangele care curgea din ranile Mantuitorului pe
ralcti03, avea insusiri miraculoase. Adus in vestul Europei si apoi pier-
dut, cautarea sa este tema povestirilor despre Graal.
Fulcanelli 104 afmna ca.: ,Graalul - de care multi se indoiesc astazi-
este misterul eel mai inalt al misticii cavaleresti si al masoneriei, care
i1 preia intr-o forma degenerata; este iradierea focului creator, ace!
Deus absconditus din INRI gravat deasupra capului lui Isus rastignit.
~i egiptenii cunosteau cupa divina: Serapis este adesea reprezentat
avand pe cap acelasi caus numit de egipteni Gardal. lntr-un astfel de
Gardal, preotii pastrau samanta focului m aterial, iar preotesele, focul
ceresc al lui Ptah. Ori, acest Zeu-Foc, acest Zeu-lubire se intrupa in fi-
ecare fiinta deoarece totul in univers isi are scanteia sa de viata.
in!f-un pocal numit Ciborium cape un legamant de dragoste cu aluzie la
Mielul sacrificat inca deJa inceputurile Jumii. Ciborium, Graal, precum
si vasele sacre din toate religiile reprezinta organul feminin al generarii
si corespund ,ceaunului" cosmogonic allui Platon, cupei lui Hermes si
a lui Solomon, urnei vechilor mistere. Gardalul egiptenilor este deci
Cheia Graalului, inceputul dezlegarii misterelor lui. E vorba, in fond,
61
 JULES BOUCHER
chiar de acelasi cuvant. Prin deformare, Gardal a devenit Gradal, apoi
Graal. Sangele care clocoteste ill Sfanta Cupa este fermentatia mfocata
a vietii ori acuplarea zamislitoare. Nu putem decat sa deplangem orbi-
rea celor care se mcapataneaza sa vada in acest simbol despuiat de
toate valurile o profanare a diviniUttii. Painea si vinul jertfei mistice nu
sunt altceva decat spiritul sau focul patrunzand in materie si care, prin
unirea lor, a creat viata."
Julius Evola 105 pare ca adauga acestor opinii: ,Cine ia in seama, in
istoria Graalului, numai legenda crestina, folclorul celtic pagan ori
productia poetica a cavalerismului sublimat, nu-i va percepe decat la-
tura cea mai superficiala, intamplatoare si lipsita de semnificatie (... ).
In literatura cavalereasca, Graalul este, la propriu, un obiect supranatu-
ral, avand urmatoarele virtuti: el hrtme$te (da viata); lumineaza (ilumi-
narea sp!rituala); confera invincibilitate".
In ritualul masonic, ar trebui folosita o eupa din crista! ~ri· din sticla
de culoare verde ca simbol al trecerii de la lumea profana la aceea a
realitatilor transcendente. Licoarea dulce pe care o contine in a treia
faza a initierii este btwtura zeilor, datatoare de nemurire: este Am1ita
sau Soma ill Vedele indiene; Haoma, 1n Persia; Ambrozia sau Necta-
rul, la greci; Vinul de impartasanie, la crestini 106.
La masoni, ritualul cupei marcheaza mcheierea probel or in vederea
initierii.
Indata dupa ce ritualul cupei a fost savar$it, candidatul rosteste ju-
ramantul $i i se acorda lumina.
Nota referitoare Ia Tabla de Smarald
Textul Tablei de Smarald, bine cunoscut discipolilor lui Hermes, nu
. este poate familiar tuturor categoriilor de cititori 107. lata celebrul text:
,Este cu totul adevarat, pe deplin sigur si cat se poate de autentic;
Tot ce e jos este ca si ceea ce e sus $i tot ce e sus este ca si ceea ce
e jos; prin toate aceste lucruri se fac minunile unui s.i ngur lucru. -5i,
cum toate lucrurile sunt si pureed din UNUL, prin mijlocirea lui UNU,
toate pureed din acela, prin participare.
SIMBOLURILE FRANCMASON ERIEI
Soarele ii este tata, iar Luna, muma. Prin aerul miscandu-se, a fost
el asezat in pantece. Pamantul i-a fost hrana si adapostul. Telema 108
lumii universale, Tatal a toate a fost, de fapt, in toate acestea. Porta sau
puterea sa ramane nestirbita cata vreme nu se desface de pamant. Tu
separa-vei, cat de usor, pamantul de foe, densul de subtil si el va urea
din pamant si va cobori din ceruri, primind forta celor de sus (su-
perioare) si a celor de jos (inferioare). Vei stapani astfel asupra lumii si
orice negura se va retrage din calea ta.
Este forta in toata deplinatatea ei caci va dovedi orice lucru subtil
si va strabate prin cele solide. Astfel a fost creata lumea. Pe aceasta
cale se va petrece miracolul participarii.
lata de ce sunt numit Hermes Trismegistul (,de trei ori mare"- n.tr.),
avand eu cele trei parti ale cunoasterii intregului.
Prin spusele mele, marturisesc Creatia."
0 ilustrare a celor 13 versete ale Tablei de Smarald sapata intr-o
stanca se gaseste pe una dintre plansele din volumul Amphitheatrum
SapietiaeAetemae a iezuitului Khunrath (1610). In veacul al XV-lea,
Joannes Grasseus a scris, sub pseudonimul Hortulanus, un comentariu
la acest text pe care J. Girard de Toumus 1-a tradus inMiroird'Alquimie,
Paris, Sevestre, 1613 109.
Nota referitoare Ia culoarea verde
Verdele este culoarea smaraldului si, prin urmare, aceea a Graalului.
Intr-o interpretare larg raspandita astazi, verdele este culoarea spe-
rantei. Au fost vremuri cand verdele-albastrui a fost totusi considerat o
culoare nefasta.
\ Verdele este asociat elementului Apa, asa cum rosul corespunde
Foq.1lui, albastrul, aerului si negrul, Pamantului.
ln raport cu cele trei regnuri, negrul ii corespunde celui mineral,
verdele, celui vegetal, si rosul, celui animal.
Complementar rosului, verdele este, in magie, culoarea atribuita
planului ,astral", plan de trecere sau intermediar intre planul fizic si
celelalte planuri superioare.
63
 JULES BOUCHER
Cupa Graalului capata semnificatia ,trecerii" tocmai fiindca e plina
cu Apa care preia culoarea verde.
Verdele este ~i culoarea corpurilor in dezagregare flind, prin aceasta,
~i simbolul regenerarii, al implinirii sperantei in mantuire, in viata care
purcede din moarte.
In povestirile populare, verdele era culoarea zanelor, a ursitoarelor
bune pe care, se spune, nu o ingaduiau muritorilor.
In ritualul catolic, culoarea verde este folosita din a doua pana
intr-a ~asea duminica dupa Buna Vestire ~i in toate duminicile dupa
Rusalii; adica in a~teptarea, cu speranta, a celor doua mari sarbatori,
Craciunul ~i P~tele.
7. JURAMANTuL
La primirea sa in fiecare grad, masonul presteaza cate u~ juramant.
Dar eel mai important este juramantul facut la initierea sa ca uce-
nic, atunci cand, din pro fan, devine francmason. El jura atunci de doua
ori: jura prima data pe ,cupa libatiunilor" ~i a doua oara, definitiv,
dupa trecerea probelor initiatice.
Cum spune Ragon 110: ,Acesta nu este un juramant de forma, a~a
cum se face in lumea profana: este vechi ~i sfant. El este rostit din
adancul inimii, in absenta oricarei constrangeri. El este pronuntat cu
toata hotararea de catre un om care are inca ochii legati ~i se afla la
ceas de cumpana. In misterele vechi, con~tiinta era deliberat incercata
si impinsa la extrem pentru a fi intr-atat de marcata incat, de frica ame-
nintarii cu pedepse prin chin ~i ucidere pentru sperjur, initiatul sa se
vada obligat sa-~i tina juramantul" 111 .
Juramantul (lat. sacramentum, ,sfintit") caracterizeaza in toate so-
cietatile angajarea solernna ~i afirmarea persoanei. Un juramant va
avea intotdeauna trei parti: invoca(ia, promisiunea ~i blestemul.
lf!vocatia garanteaza juramantul, adresata fiind unor puteri de te-
mut, eel mai adesea divinitatii.
Promisiunea este obiectul juramantului, exprimarea cea mai clara
cu putinta a vointei de implicare a celui care jura.
SIMBOLURILE FRA NCMASO NERIEI
Blestemul specifica pedeapsa ori pedepsele consimtite in cazul
nerespectarii promisiunii 112 .
Juramantul este facut sa angajeze in chip definitiv pe eel care il
roste~te sa-~i respecte promisiunea; acestuia ii va fi irnposibil sa revina
asupra promisiunii facute fara a fi considerat sperjur.
Juramantul nu trebuie confundat cu un contract (un pact) 113 care nu
este decat o intelegere prin bunavointa celor care o fac; facut de oa-
meni, contractu! poate fi incalcat in cazul in care nu a fost respectata
vreuna dintre prevederile sale sau cand imprejurarile s-au schimbat, ori
pactul nu a fost intarit printr-un juramant.
Criticii masoneriei vorbesc de un pact, ~i nu de juramantul masonic
pentru ca, procedand a~a. vor sa sugereze cititorului apropierea de pac-
tul cu diavolul.
Abatele Ribet 114scrie ca: ,Un astfel de pact se incheie prin cuvinte
adresate demonului sau prin acceptarea unei formule propuse de insu~i
demonul, fie ca acesta apare oferindu-~i sprijinul, fie ca este chemat
(evocat) prin promisiuni ~i angajamente.
De regula, angajamentul nu ramane doar o vorba aruncata in vant;
el este scris, victirna il sernneaza, cu propriul sange chiar. Cel mai
frecvent, intelegerea se incheie la provocarea ~i prin mijlocirea unor
intermediari malefici (vrajitori) care fac ~i primesc angajamente in nu-
mele lui Satan, inainte ca acesta sa fi catadicsit sa se arate ori sa-~i fi
confmnat implicarea. Mai ales in zilele noastre ini(ierea se sllvarseste
eel mai adesea in sanul societll(ilor secrete, inso(iUJ. fiind de blesteme
pe care conducatorii Je impun adep(ilor, momindu-i cu boga{ii si pla-
ceri Jumesti".
In realitate, juramantul masonic se face fie cu invocarea Marelui
Arhitect al Universului, fie a cartii Constitutiilor; cu promisiunea de a
\ nu dezvalui niciodata in intregime ritualul masonic cui nu ar fi in-
dreptatit sa-l cunoasca ~i cu acordul prealabil de a prirni o pedeapsa in
caz de sperjur.
Juramantul masonic este simplu, solemn ~i nu contine ceva care sa
infrico~eze. In Les Francs-Ma9ons ecrases (Amsterdam, 1747), abatele
Larudan da drept exemplu un text de juramant masonic care este o
plasmuire a imaginatiei sale:
65
 JULES BOUC HER
,,Jur! Iar de nu-mi voi respecta cuvantul dat, rna oblig sa fiu pedep-
sit: sa-mi fie arse buzele cu fierul inro~it, mana, sa-mi fie taiata ~i
lirnba smulsa; ca apoi, in orice loja a fratilor masoni, pe timpul intregii
ceremonii de primire a candidatilor, trupul sa-mi fie atamat in ~treang
spre ve~nica mea ru~ine de-a fi fost perfid ~i spre teroarea celorlalti; la
sfar~itul adunarii, hoitul sa-mi fie dat focului, cenu~a sa. fie trimisa.
principalelor loji pentru ca vederea ei sa semene groaza printre frati,
iar apoi sa fie aruncata. in patru vanturi; ~i astfel sa se pastreze cum-
plita amintire a tradarii mele. A~a sa.-mi ajute Durnnezeu ~i aceste
preasfinte Evanghelii!"
*
La gradul de ucenic, primul juramant se roste~te cu Potirul Amara-
ciunii in mana stanga ~i cu dreapta pe inirna.. Cupa contine apa neince-
puta, iar inima, dupa.,probele initiatice, e deschisa.: cele doua gesturi
simultane atesta puritatea ~i sinceritatea candidatului.
Pentru al doilea jura.mant, eli~i apasa pe inima. varrul unui compas
deschis tinut cu mana stanga, 1n tirnp ce mana dreapta sta. pe un echer
a~ezat pe o sabie.
Despre simbolul compasului am vorbit deja. Mana dreapta a~ezata
pe echer arata nestra.mutata hotarare a candidatului de a urma ,calea
cea dreapta"; faptul ca echerul se afla pe sabie insearnna acceptarea
pedepsei in caz de sperjur, de abatere.
La gradul de calfa, candidatull~i a~aza mana dreapta. pe echerul ~i
compasul incruci~ate.
La gradul de maestru, candidatul intinde mana dreapta deasupra
compasului ~ezat pe echerul stand pe sabie.
Sernnificatia jura.mantului la fiecare grad se poate deduce din simbo-
lurile reprezentate de obiectele a caror descriere am fa.cut-o anterior, in
primul rand din atitudinea prescrisa masonului fata de echer ~i compas.
In mod obi~nuit, dupa rostirea juramantului, ,testamentul" candi-
datului este pus pe foe. Dar, ceea ce ar trebui ars, este, mai curand, ju-
ramantul scris de candidat cu mana sa, caci inscrisurile oamenilor pot
pieri, insa ceea ce se scrie in absolut dureaza o ve$nicie.
Prin foe, ceea ce este supus timpului trece in eternitate. Acesta era
sensul holocausturilor, al sacrificiilor oferite in Antichitate divinitatii.
66
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
Este transmutarea unui act material intr-unul spiritual, transferul aces-
tui act dintr-un plan fizic 1n plan irnaterial.
Dupa interpretarea clasica., juramantul scris, rostit si apoi ars, pre-
supune participarea tuturor celor patru elemente cosmologice:
Hartia, ca materie solida, este . . . . . . . . . . . . . . . Pa.mant
Cerneala, lichida, este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Apa
Rostirea cu voce tare se face prin . . . . . . . . . . . . Aer
Arderea se savarse~te prin . . . . . . . . . . . . . . . . . . Foe
Dupa. rostirea juramantului, candidatul, purificat astfel din nou prin
cele patru elemente, este apt sa. primeasca. initierea masonica.
Yn transmiterea ritualurilor, traditia oculta se altereaza ~i devine tot
mai neclara. pentru ca, nemaimtelegandu-le sensul, initiatii mcearca. za-
damic sa le adapteze mentalitatii epocii In care tra.iesc.
Rene Guenon 115vorbeste despre aceasta decadenta:
,Trecerea de la stadiul operativ la eel speculativ al masoneriei, de-
parte de-a fi un progres (cum ar dori modernii care nu-i inteleg sernni-
ficatia) este, din punct de vedere initiatic, exact contrariul; daca. nu
este neaparat o deviere propriu-zisa., este eel putin o deca.dere in sensu!
unei sla.biri in intensitate; aceasta slabire consta. 1n neglijarea ~i uitarea
a tot ceea ce duce lucrarea pana. la capat, realizarea fiind aspectul cu
adevarat operativ al initierii".
Este evident ca, In cea mai mare parte, ritualurile actuale sunt atat
de profund alterate incat, pentru a fi iarasi marete ~i eficiente, ar trebui
retopite in forma traditionala. 116.
I
~ 8. SABIA DE FOC
In Biblie se spune ca.: ,Domnul Durnnezeu a pus heruvimi 117 ~i
sabie de flacara. valvaitoare sa. pazeasca. drumul catre pomul vietii"
(Facerea III: 23-24).
Heruvirnii sunt un cin de mgeri mtr-o ierarhie mai larga descrisa de
Pseudo-Dionisie Areopagitutll8.
67
 JULES BOUCHER
Potrivit Sfmtei Scripturi, heruvimii, ingeri pazi-
tori, sunt cei care poarta sabia de foe prezenta printre
simbolurile masonice; forma ondulata119 a lamei
evoca unduirea ~i vibratia flacarii.
,Sabia de foe, spune Ragon, 120 este un simbol al
datoriei de a alunga din templele masonice nesupu-
nerea, viciul ~i delictul."
Mai aproape de intelesul initiatic, Wirth 121 scrie:
,Sabia in flacari este simbolul Cuvantului Facerii,
Fig. 31. Sabia altfel spus, al gandirii active, singura arma a initiatului
de foe
care n-ar invinge fara autoritatea ~i fara forta ideii".
Marius Lepage 122 cerceteaza pe larg simbolul sabiei de foe. El des-
prinde doua semnificatii majore: creatia lumii prin Cuvant-Lumina-Vi-
bratie ~i purificarea $i ispa$irea prin incercarile destinului.
In ma~onerie, sabi; de foe este folosita in ceremonialul.de primire
a candidatului ~i, chiar daca riturile difera intru catva, semnificatia de
transmitator de har in consacrarea masonului ramane aceea~i: cu sabia
de foe in mana stanga venerabilul tine lama pe cre~tetul candidatului ~i
o love$te de trei ori cu ciocanul.
Au fost vremuri dlnd el punea sabia pe cre~tet, apoi pe umarul
stang ~i dupa aceea pe umarul drept, lovind-o, in fiecare pozitie, o data
sau de trei ori.
Impreuna cu Marius Lepage, credem ca aceasta este a$ezarea fi-
reasca, avand in vedere corespondenta cu sephirot-urile: Kether (Co-
roana), Binah (lntelectul) ~i Hokhmah (Intelepciunea).
In ritualurile cavalere$ti medievale, candidatul era primit prin lovi-
rea grumazului sau a umarului cu latul sabiei tinuta de investitor in
mana dreapta. Se mai spune ca binecuvantarea se dadea apoi printr-o
tripla lovire violenta a grumazului cu mana, gest care astazi ne sur-
prinde atat prin brutalitate, cat ~i prin urmarile fiziologice respective ...
Dar sa ne amintim ca grumazul aflat la capatul de sus al coloanei ver-
tebrate ~i Ia baza cerebelului, adaposte$te bulbul, organul de legatura
dintre simturi $i mi~care.
Am folosit acest exemplu pentru a arata ca intre consacrarea
unui cavaler ~i admiterea unui mason exista asemanare, dar nu
~i identitate.
SIMBOLURILE FR.\NCMASONERIEI
,,Primirea rituala in randurile masoneriei- spune Marius Lepage 123 -
incepe cu formula: ,Te creez ..." Este deci un act creator care decurge
dintr-o vointa- aceea a venerabilului care actioneaza in numele maso-
neriei universale- vointa care are drept intermediar o vibratie sonora
data de lovirea sabiei cu ciocanul. Trebuie sa ia n~tere o fiinta cu totul
noua ~i efectul efluviilor propagate din vibratiile sabiei, ecou al Cu-
vantului Facerii, trebuie sa-l patrunda ~i sa-l impregneze pe candidat
pentru totdeauna."
lata unul dintre acei autori, destul de rari, care au ~tiut sa inteleaga
adevaratul sens al ritualului consacrarii noului mason. Din pacate, cei
carora le revine indeplinirea acestei ceremonii nu sunt intotdeauna la
inaltimea actului creator incredintat lor spre savar~ire.
Mai trebuie sa ne amintim ca numarul trei este numarul gradului de
ucenic $i ca sabia a~ezata pe cre~tetul candidatului trebuie lovita cu
ciocanul pe latullamei de trei ori. In varianta cand sabia este a~ezata
succesiv pe cap $i pe umeri, lama trebuie lovita cate o singura data la
fiecare oprire (caci altfel ea ar fi lovita de noua ori, iar numarul noua
corespunde gradului de maestro).
De altfel, ritualul adoptat la Conventul de la Lausanne, in 1875, al
Ritului Scotian Antic Acceptat precizeaza ca: ,Venerabilul executa cu
ciocanul sau trei lovituri egale pe lama sabiei, a~ezand-o u~or pe capul
candidatului".
Sabia de foe trebuie tinuta in mana stJ.nga (latura pasiva), iar cioca-
nul in mana dreapta (latura activa). Aceasta sabie trebuie tinuta cu mana
stanga deoarece nu este o arma, ci un instrument de transmitere 124.
Sabia de foe ar trebui deci folosita numai pe parcursul ceremoniilor
de consacrare ca mason (adica la admiterea in primul grad), iar in cele-
lalte ceremonii ar trebui folosite sabiile cu lama dreapta.
\ In loja, sabia se tine intotdeauna in mana stanga125 . Numai fratele
Acop~ritor i$i va tine sabia in mana dreapta, caci el este aparatorul care
sta de veghe la poarta templului pentru a-i tine la distanta pe profani.
Pe parcursul admiterii in primul grad, sabia este folosita in doua
momente 126:
1. In cea de-a doua calatorie simbolica, pentru a produce zanganitul
de arme care simbolizeaza, dupa ritual, lupta omului impotriva pasiunilor
69
 JULES BOUCHER
proprii si ale celorlalti oameni. Acest zgomot ostil este ca vuietul pa-
durii adanci si pline de prirnejdii ~i de necunoscut, prin care are de tre-
cut initiatul.
2. In momentul in care candidatul ,prirne~te Lumina", cand fiecare
membru allojii i~i tine sabia cu vfuful indreptat catre inirna candidatu-
lui, transferandu-i astfel un putemic irnpuls solidar, binefacator.
Se intelege ca adversarii masoneriei au vazut in acest gest o arne-
nintare cu moartea la adresa intiatului care ~i-ar incalca jurarnantul.
Jean Kotska 127 - acela care ar fi trebuit sa cunoasca adevarata sem-
nificatie a gestului deaarece, inainte de a fi militant antirnasan, a prirnit
initierea - sustine ca: ,La a lovitura de ciocan, candidatului i se scaate
legatura de pe ochi ~i acesta paate vedea Sinagaga lui Lucifer care-1
arneninta cu sabia razbunarii".
Este adevarat ~a ritualul spune textual ca sabiile indreptate catre
candidat arata, pe de-o parte, ajutorulla care se paate a~tepta din par-
tea fratilor sai ~i, pe de alta parte, pedeapsa la care s-ar expune daca
ar jura strarnb. Aceasta este insa o explicatie intru tatul exoterica, ce
n-ar trebui sa-l satisfaca pe initiat.
Sabiile masonice au o lama ingusta cu daua tai~uri; au garda in
forma de cruce ~i, de regula, Impadobita cu figuri simbolice. Sa mai
precizarn o data ca aceste sabii nu au puterea de-a ucide un om. Ele
sunt instrumente a caror sernnificatie nu trebuie rastalrnacita. Falosirea
sabiei in masonerie arata ca initierea transmisa adeptului este activa
adica legata direct de vointa candidatului care va avea de luptat pentru
a se initia pe sine in cadrul unui proces practic continuu.
Bolta de o~el
Balta de otel este o onoare speciala acordata demnitarilor masani
in loja, in anumite ocazii. A~ezati pe daua randuri, fata in fata, masonii
i~i incruci~eaza sabiile tinute in mana dreapta astfel incat sa formeze o
balta pe sub care pa~e~te fratele caruia i se acorda aceasta onoare. In
mod exceptional, masonii care fac balta de otel executa salutulla or-
din cu mana stanga.
SIMBOLURILE FRAN CMASO NERIEI
Se pare ca ceremonialul i~i are originea intr-a imprejurare mai
degraba profana, in arice caz publica: la 17 iulie 1789, Ludovic al
XVI-lea a intrat in sediul prirnariei Parisului printre masonii prezenti
care au format, pe scarile edificiului, bolta de atel.
Sernnificatia baltii de otel este graitaare. Masonii arata astfel ca i~i
aduc forta in slujba celui pe care il onareaza, iar acoperi~ul astfel su-
gerat deasupra capului acestuia este sernn al pratectiei astfel asigurate.
In aceasta imprejurare, sabia nu este tinuta cu mana stanga deoarece
este vorba doar de o actiune fizica, ~i nu de un transfer initiatic.
Ceremania a fast pastrata sau adoptata de clltre militari cu prilejul
caslltariei unui carnarad de arme. In cele mai vechi timpuri pare sa fi
fast un rit al Khsatrias 128.
9. CELE TREI PUNCTE
In masonerie, trei puncte a~ezate in triunghi echilateral cu vanul
orientat in sus sunt un semn obi~nuit pentru prescurtare. Acesta este,
fara indoialll, motivul pentru care masonilor li se mai spune ,Frati Trei
Puncte". Apelativul nu este, cum ar fi dorit adversarii masoneriei, iro-
nic ~i batjacoritor; el este doar o confirrnare a importantei acordate ce-
lor ,trei puncte" in masanerie deoarece reprezinta Delta sau Triunghiul
just ~i perfect despre care vom vorbi mai tarziu.
Ragon 129 araU't ca ,prescurtarea cu trei puncte nu dateaza decat de la
circulara din 12 august 1774 adresata de catre Marele Oriental Frantei
lojilor din Obedienta sa pentru a le in~tiinta ca are un nou sediu".
I F. Chapuis130 il cantrazice pe Ragon afmnand ca prescurtarea este
I
~ anterioara anului 1773: ,,n primul dintre registrele de pracese verbale
al~ lojii Sinceritatea din Besant;an, cele trei puncte apar cain fig. 32 c).
Aceasta dispunere poate fi constatata ~i in consemnarea ~edintei de
alegeri din 3 decembrie 1764".
Jean de Pavilly 131 scrie ca: ,Cele trei puncte pravin din traditia cal-
felor din Evul Mediu (fr. compagnonnage - n.tr.) ~i par a simboliza
chiar triunghiul. Cele trei puncte mai pot fi un sirnbol al trichetrului 132.
71
 JULES BOUCHER
Acesta este sugerat de anumite moduri de a~ezare a celor trei puncte
pentru a marca fetele trichetrului, a~a cum sunt insemnate ele pe unele
lucrari ale calfelor. Cele trei puncte par a fi avut o mai larga utilizare in
ritualul Calfelor Libertatii (uneori numiti ~i Tovara~i pentru Libertate
sau Datoria de Libertate) 133 .
Prescurtarea prin cele trei puncte nu
• • •••••
••••• are mereu forma unui triunghi cu baza
a b c d in jos. 0 putem intai.ni si sub alte forme,
ca in fig. 32 b, c, d.
Fig. 32. Cele trei puncte J.C.A. Fisch 134 spune pe aceasta te-
ma: ,Avem temei sa afmnam cu multa
certitudine ca prescurtarea masonica prin trei puncte isi are originea in
arta hieroglifica egipteana in care era folosita dupa cum urmeaza:
Pentru a face referiri la plante de acela~i fel sau din aceeasi specie,
egiptenii inscriau dupa initiala denumirii acestora trei flori de lotus.
Asezau, in acelasi fel, trei boabe sau puncte dupa initiala denumirii
unui mineral si trei liniute serpuite cand era vorba despre un lichid.
Daca vrem sa pricepem Antichitatea ~i. mai ales, istoria si practi-
cile vechilor egipteni, nu trebuie sa uitam ca religia domina viata de zi
cu zi ~i ca toate imprejurarile publice sau private contineau, inevitabil,
un element religios, o forma sau o manifestare a simbolului.
Cele trei puncte ale prescurtarii masonice imita cele trei flori de lo-
tus, cele trei boabe sau puncte ~i cele trei liniute serpuite".
lata cateva pasaje dintr-o scrisoare a egiptologului Octave Beliard,
pe care l-am consultat pe aceasta tema:
,Nu exista absolut nici o dovada ca cele trei puncte masonice ~i-ar
avea originea in scrierea hieroglifica egipteana. Caci se scrie F :. pen-
tru frate, L :. pentru loja, iar cele trei puncte sunt, in scrierea egip-
teana, un fel de-a indica pluralul.
Chiar in perioada clasica a civilizatiei egiptene, pluralul era format
prin repetarea de trei ori a caracteristicii defmitorii pentru clasa res-
pectiva de obiecte. A se vedea, de pilda, cazul plantelor (~i iau acest
exemplu pentru a explica cele trei flori despre care vorbe~te Fisch si
care nu sunt doar imaginea lotusului, ci a tuturor ierburilor, a plantelor,
in general).
72
SIMBOLUR ILE FRANCMASONERIEI
Pentru a exprima un numar nedeterminat, mai multe obiecte, un
plural, egiptenii 11 reprezentau prin trei. Dar, pentru a indica chiar nu-
marul trei, ei procedau altfel.
In ce priveste cele trei linii ~erpuite despre care Fisch crede ca ar
exprima lichidele, observ ca: o linie serpuita corespunde literei N in
scriere alfabetica. Trei linii ~erpuite sunt, intr-adevar, semnul insusirii
comune a tuturor lichidelor, a tuturor notiunilor legate de lichide (pur,
purificare etc.). Cred ca aceasta reprezentare se datoreaza denumirii
date Apelor primordiale, Apelor cosmice de la inceputurile lumii:
NOU ... iar pluralullui Neste N.OU.
Va dati seama cat de departe de adevar este Fisch cand spune ca,
pentru a exprima o cantitate anume, egiptenii dublau, triplau etc. semnul
hieroglific initial pentru a forma astfel pluralul unei notiuni. De fapt, ei
dublau semnul caracteristic allucrului respectiv pentru a exprima dualul,
iar pentru a exprima pluralul triplau semnul caracteristic sau, uneori, in-
tregul nume, mai ales daca acesta era alcatuit dintr-o singura hierograma.
Deci nu asa cum se face in masonerie, unde FF:. inseamna frati ~i
LL:. , loji. Numai un prim semn (litera, ideograma, semn alfabetic ori
semn silabic) n-ar fi avut nici un sens pentru egipteni. In scrierea lor, o
initiala este cateodata un cuvant intreg cu mai multe semnificatii diferite
(precum initiala-semn MER inseamna ,alb", ,a iubi", ,plug" etc.) Sensu!
se determina prin semnul caracteristic inscris la sfar$itul cuvantului".
Nimic de adaugat la aceasta demonstratie a neadevarului sustine-
rilor lui Fisch.
Prescurti'lrile
Prescurtarile au fost mult folosite ~i in Antichitatea greco-romana.
\. Imparatul Justinian a fost nevoit chiar sa le interzica, deoarece, din ca-
uza utilizarii lor abuzive, textele ajunsesera de necitit.
; Sigla (din lat. singulae) insemna reprezentarea printr-o singura li-
tera a unui intreg cuvant.
In Franta medievala erau frecvente prescurtari ca scs pentru sanctus
sau eps pentru episcopus; pentru a semnala astfel de prescurtari
prin comprimare, deasupra lor se piasa o linie orizontala. Prescurtarile
73
 SIMBOLURI LE FRANCMASONERIEI
JULES BOUC HER

prin omisiune se faceau prin eliminarea partii fmale a cuvantului. Inca
din 1304, Filip eel Frumos al Frantei a interzis folosirea prescurta.rilor
in actele juridice 135.
Azi, fiind oarecum codificate, prescurtarile nu mai creeaza atatea
probleme 136 •
Ca sernn al unui respect deosebit, uneori initiala se poate chiar tri-
pla (PPP :. ppp : . ITI :. FFF :. pentru Prea Putemici $i Ilu$tri Frati).
lata $i alte prescurtari uzuale:
N :. U :. T : . M :. , Nu uitati tffiuta masonica.
I:. N :. S : . S : . A:. M : . L : . , In numele $i sub auspiciile Ma-

* rii Loji etc.

in masonerie sunt folosite prescurtarile prin omisiune (de tip apocop,
din gr. apo, ,in afara de" $i koptein, ,a taia") doar in cazul termenilor Alfabetul masonic
specifici masoneriei $i niciodata pentru cuvinte profane.
lata lista celor mai frecvente astfel de prscurta.ri: Alfabetul masonic a fost atat de des publicat meat ne putem inga-
dui sa-l reproducem $i noi. lata cheia sa de descifrare:
F :. Frate
0 :. Orient
E :. M
•
:. Era Masonica
>
ab cd ef
E :. V :. Era Vulgara (profana)
I:. G :. M :. A:. U :. lntru Gloria Marelui Arhitect al Universului Sh i 1 mn
in astfel de exemple nu pot aparea confuzii $i ambiguitati chiar
daca se utilizeaza numai prima litera a cuvintelor. In majoritatea cazu- op 9r s t
rilor, insa, trebuie scrisa prima silaba a cuvantului $i prima consoana a
silabei urmatoare. Cum ar fi: Fig. 33. Cheia alfabetului masonic

Lucr :. Lucrari Lum :. Lumina

Frat :. Fratem Ven :. Venerabil Literele sunt urmatoarele:
Or:. Orator
Sup:. Supraveghetor
Sec:. Secretar Viz:. Vizitator .J
()
..:J
b
uc. ud Le L:..f ::r::J
3 h
o EJI c1 lfl
Prof:. Profan
In cazul prescurtarilor printr-o singura litera, pluralul se formeaza
prin dublarea acelei litere:
E:l-=lnr:lrr->v<A
p q
n - o r .) t v x y z

FF : . Frati. Fig. 34. Alfabetul masonic

RR :. LL :. Respectabile loji.
In astfel de cazuri nu este insa recomandabila, pentru a forma plu-
ralul, repetarea unui grup de mai multe litere (Ven Ven :. pentru Ve-
nerabili). In aceste cazuri, cuvantul se scrie o singura data, contextul
fiind acela care indica singularul sau pluralul.
Literele k, j, v $i w lipsesc; ele sunt inlocuite prin c , i, u.
Adesea cuvantul ,loja" este reprezentat printr-un patrat sau printr-un
dreptunghi; aceasta figura nu are legatura, cum se crede in mod obi$nuit,
cu planul lojii, ci este litera L mai ales daca are un punct in interior

74 75
 JULE S BOUCHER
(reprezentarea cu trei puncte nu adauga nirnic acestei semnificatii). ,,Loja"
la plural se reprezinta prin doua dreptunghiuri partial suprapuse.
Alfabetul masonic a carui origine este ne-
D cunoscuta este format in intregime din echere.
Unii au observat o asemanare cu forma litere-
DD lor din alfabetul ebraic.
Pentru gradele masonice inalte (mai mari
Fig. 35. Hieroglife decat gradul trei), exista ~i alte alfabete care nu
pentru cuvantul ,loja'' sunt insa aproape niciodata utilizate.
Anagramele
Anagramele 137 sunt frecvent utilizate in masonerie la codificarea
corespondentei. lata cateva exemple:
Domnului Tisoret ........ pentru loja Rosetti
Domnului Ehora .... . ... . pentru loja Horea etc.
Cu prioritate sunt transmise in forma anagramata parola de trecere
~i cuvantul sacru al gradului.
10. ERA MASONICA
Pentru a data in conformitate cu era masonica se adauga patru mii
de ani la anul erei profane (,era vulgara"). Astfel, originea masoneriei
coincide simbolic cu momentul creatiei lumii dupa Biblie.
Pe acesti:t tema Winter 138 scria: ,Un invatat preot anglican, James
Usher, nascut la Dublin in 1580 ~i inmormantat la Westminster din or-
dinullui Cromwell, care-1 pretuise pentru intelepciunea sa, a publicat
mai multe lucrari dintre care una, Annales veteris et No vi Testamenti
· (1650-1654), contine o cronologie biblica devenita celebra, care da-
teaza creatia lumii cu anul 4004 i.Hr. Din acest moment (Facerea) in-
cepe o istorie a lumii ce poate fi datata mai mult sau mai putin exact.
Cel mai probabil, aceasta a fost cronologia care i-a inspirat pe fonda-
toni masoneriei modeme in delimitarea erei masonice, facand-o sa in-
ceapa odata cu facerea lumii. De altfel, ~i cronologia lui Anderson 139
7 f..
SIMBOLUR ILE FRANCMASONERIEf
este compatibila cu aceea a lui Usher, elaborata in conformitate cu tex-
tul ebraic al Scripturii.
Dupa aproape un secol, a aparut o noua cronologie biblica propusa
de Stephen Hales (1677-1761), naturalist ~i fizician britanic, preot pa-
roh la Windsor ~i membru al Royal Society din Londra. El plaseaza
creatia lumii in anul 5411 inainte de era profana.
S-ar parea ca, la data la care masonii au adoptat cronologia lui
Usher ca baza pentru era masonica, crolologia lui Hales nu aparuse.
Nu am putut gasi data precisa a publicarii acesteia, dar ar trebui sa fie
ulterioara anilor 1721-1723".
Sa mai spunem ca pentru a data evenimente potrivit erei masonice,
luna martie este prima luna a anului, iar februarie ultima. Luna rnartie
corespunde Berbecului (primul sernn al zodiacului), iar februarie, Pe~­
tilor (ultimul).
Astfel, 15 februarie 1947 devine, conform erei masonice, a 15-a zi
a celei de-a 12-a luni a anului 5946 al erei masonice, iar 6 martie
1947, a 6-a zi a primei luni a anului masonic 5947.
*
Stabilirea unui calendar este o activitate deosebit de complexa. In
timpul dornniei lui Carol eel Mare, prima zi a anului a fost stabilita la
1 martie. In secolul al XU-lea, la insistentele Bisericii, anul incepea in
Sambata Mare, in ajunul sarbatorii Invierii Domnului. Numarul zilelor
dintr-un an era deci variabil dupa data Pa~tilor. In 1564, regele Carol
al IX-lea a reglementat in Franta inceputul anului la 1 ianuarie, ceea ce
este valabil ~i astazi.
La aparitia calendarului republican, a existat totu~i o intrerupere. La
5 octombrie 1793, Franta a adoptat prin decret revolutionar anul care
incepe la data echinoctiului de toarnna, adica pe 22 septembrie, la mie-
zul noptii. Aceasta zi a fost aleasa in detrimentul echinoctiului de pri-
ma~ara, deoarece proclamarea Republicii Franceze avusese loc la 22
septembrie 1792. Ca urmare, aceasta zi memorabila a fost numita
1 Vendemiaire, Anul I al Republicii. Acest calendar numit ,republi-
can" a fost folosit in mod oficial timp de 13 ani pana la 1 ianuarie
1806, dar, practic, nus-a bucurat de popularitate 140•
77
 JULES BOUCHER
Ad:tugarea a 4000 de ani la data curenta era, dupa cum am aratat, o
datare simbolica pentru a mcepe cu mceputul: cu mceputul lumii.
Aceasta. abordare era expresia unei anumite libertati, in primul rand re-
ligioase. In prezent, masoneria nu mai folose~te aceasta datare, ci ur-
meaza calendarul profan, concesie care ni se pare a fi o eroare din
punct de vedere traditional.
Uneori, maintea ultimelor trei cifre care indica anul, se scrie un opt
culcat, semn al infinitului in matematici.
In masonerie ar fi mai logic sa se adopte calendarul iulian al lui
Josephus-Justus Scaligerl 4 I.
El se folose~te de o perioada de 7980 de ani ~i are la baza numerele
15, 19 ~i 28 care sunt caracteristice calendarului roman (perioade de
15 ani), ciclului lunar sau numarului de aur (perioade de 19 ani dupa
care lunarevine apro~pe in acel~i lac) ~i ciclului solar (perioade de 28
de ani dupa care zilele saptamanii cad in acelea~i date ale lunii calen-
daristice). Scaliger a calculat ca anul 4713 i.Hr. este un mceput de pe-
rioada pentru toate cele trei cicluri.
In functie de calendarul iulian:
anul 1 al erei evreilor este 963.
anul 1 al erei Olimpiadelor grece!)ti este 3938.
anul1 de la fundarea Romei (Varro) este 3961.
anul1 al erei cre~tine 142 este 4714.
anul 1 al Hegirei este 5335.
anul1 al calendarului republican din 1792 este 6505.
De pild:t, anul 1948 al erei cre~tine este anul 6661 din calendarul
iulian (1948 + 4713) ~i, similar, se pot obtine corespondente cu toate
erele. Restul irnpartirii 6661: 15 este 1, anul potrivit calendarului ro-
man; 6661 : 19 da rest 11, anul potrivit calendarului lunar; 6661: 28 da
rest 25, anul potrivit calendarului solar ~i toate aceste corelatii rezist:t
·in pofida reformei gregoriene 143 a calendarului.
CAPITOLUL III
ATELIERUL
1. TEMPLUL ~I LOJA
Adunarile masonilor de diferite grade sunt adesea denumite, in
amintirea primilor lucratori zidari, masonii operativi, ,ateliere".
In ritul scotian, atelierele se defmesc prin culoarea cordonului pur-
tat de masonii din componenta lui:
Atelierele albastre (sau simbolice) sunt Loji in care se grupeaza
masonii de la gradull pana la gradul3.
Atelierele rosii (sau capitulare) sunt Capitule in care se grupeaza
masonii de la gradul4 panala gradul18144 .
Atelierele negre {sau filosofice) sunt Areopage sau Consilii in care
se grupeaza masonii de la gradul19 pana la 30.
Atelierele albe sunt: Suverane Tribunale pentru gradul31, Consis-
torii pentru gradul32 ~i Supreme Consilii pentru gradul33.
Autorii masoni nu s-au pus mea de acord asupra denumirilor de
,templu" ~i ,loja". Pentru unii, loja este templul msu~i; pentru altii,
loja este doar grupul de masoni; mai sunt ~i cei care cred ca loja nu
exista decat in m:tsura in care masonii sunt in reuniune ~i dispare odata
cu mchiderea lucrarilor.
In fapt, loja este mtr-adevar un grup de masoni, o fiinta colectiva
definita, avand o viata ~i un specific al sau. Un mason ,vizitator",
adica acela care participa la lucrarile altei loji decat loja la care este
afiliat, simte imediat diferenta.
Incaperea in care loja se reune~te nu li influenteaza msa cu nimic
specificul: o loja se poate aduna mtr-un templu masonic sau altul fara
ca prin aceasta sa-i fie modificate trasaturile proprii. 145
79
 JULES BOUCHER
Edmond Gloton 146 avea dreptate sa observe ci:l: ,Foarte multi frati
cred in mod gre~it ca, pentru a adaposti lucrmle atelierului lor, le tre-
buie un local special amenajat. Orice incapere este insa adecvata reu-
niunii masonice din momentul in care covorul (desenul, tabloul) lojii
este a~ezat intre coloane. Daca acest lucru simplu ar fi mai bine cunos-
cut, ar cre~te numi:trul atelierelor; ci:lci multi dintre frati renunti:l sa se
intruneasca din cauza cheltuielilor de amenajare ~i intretinere a unui
local special, de~i. daca s-ar reuni acasa la unul dintre ei, ar putea Iuera
in mod perfect masonic".
Fiecare grad are un ,tablou al lojii" specific. Initial, acest tablou
era trasat cu creta pe podea.
Termenul ,loja" i~i are cu certitudine originea in intovara~irile de
breasla ale construdorilor medievali. Henri Crepin 147 spune: ,Toti
ace~ti lucratori munceau in spatii protejate cu prelate grele :d e panza
cenu~ie, adaposturi numite in epoci:l «loji». Ele erau impartite in mai
multe incaperi ~i ateliere, formand un adevarat cartier muncitoresc sub
conducerea arhitectului sau a «me~terului pietrar» (... ). Me~te~ugarii
care lucrau la catedrala din Strasburg au format in 1276 o loja de
masoni liberi, organizata dupa reglementm proprii, un fel de grupare
democratica $i religioasa patrunsa de o vie credinta, ca majoritatea
asociatiilor de acela~i fel existente in epoca." Vom relua acest subiect
in capitolul urmator.
Templul masonic este transpunerea in realitate a tabloului lojii.
Templul pastreaza. orientarea simbolica. a bisericilor: intrarea se gase~te
la occident, locul venerabilului la orient, latura dreapta spre miazazi,
iar cea stangala miazanoapte (septentrion). 148
Ragon 149 explica: ,Templul este un patrat lung; deoarece loja in-
. seamna lumea (loga in sanscrita), ea ar trebui sa fie rotunda. sau macar
ovala precum orbita pe care o parcurge anual planeta noastra in jurul
Soarelui. Aceasta. eroare apartine initiatilor din Antichitate care, con-
vin$i ca lumea are margini, au atribuit pamantului aceasta forma, de
unde termeni bizari (de caroiaj) precum ,longitudine" ~i ,latitudine" 150,
atat de folositi pana astazi de catre geografi.
SIMBOLURILE FRA NCMASONERIEI
Dar ignoranta atribuita. de Ragon anticilor trebuie mai atent anali-
zata. lata cum prezinta Louis Chochod 15 1 reprezentarea rectangulara a
lumii Ia vechii chinezi:
,,n reprezentarile magice chineze$ti, cercul era considerat simbol
al universului, iar patratul, simbol al ritmului cuatemar al influxului
cosmic. Patratul inscris in cere insernna deci lumea ~i ordinea ei $i nu,
cum au sustinut diferiti orientali~ti, ca. cerul este sferic, iar pam~tul
patrat $i plat".
Forma rectangulara a templului masonic este cea mai potrivita din-
tre toate atat din punct de vedere simbolic, cat ~i practic. 152 Aceasta
forma este cea mai propice organizarii spatiului interior $i reprezinta
culoarul sau ,calea" care duce de la occident la orient, adica spre Lu-
mina. ~i, daca templul chiar este orientat pe axa est-vest, el se mi$ca
odata cu Pamantul $i merge in intampinarea Soarelui.
Ori de cate ori poate fi realizat, chiar ad-hoc, templul este un loc
sacru 153 unde dornne$te Lumina ~i de unde se raspande$te in coordo-
natele geografice ale locului. De aceea inscrisurile masonice emise din
templu sau de catre loja poarta mentiunea: ,Orientul...", adica ora$ul,
localitatea unde s-a realizat templul. Aceasta mentiune nu trebuie folo-
sita cand un mason ii scrie altuia cu titlu personal. In corespondenta
privata ,Orient" nu este sinonim cu ora$, localitate.
Intrebat despre dimensiunile templului, masonul trebuie sa ras-
punda ritualic: ,Lungimea sa este de la occident la orient, latimea sa,
de la miazanoapte la miazazi, iar inaltimea, de la nadir la zenit". Tem-
plul este deci imaginea cosmosului insu~i ~i, de aceea, dimensiunile
nu-i pot fi definite.
Parvis este locul sau incaperea - daca exista una - care precede in-
trarea in templu. 154 In masonerie, termenul este folosit pentru a de-
sernna orice se afla in apropierea templului.
Templele Antichitapi
Romanii numeau , temple" cladirile ridicate pe locuri alese de auguri 155
$i sfmtite de pontifi 156. Fanum 157 era un sinonim pentru ,templu".
In Antichitate, templele aveau, eel mai adesea, forma unui patrat
lung. Partea cea mai importanta, cea mai sacra era, la greci, naos ~i la
Rl
 JULES BOUCHER
romani, cella; acolo se afla altarul ~i statuia zeului caruia templul ii era
consacrat. In acest sanctuar aveau acces numai preotii. Credincio~ii ra-
maneau in pronaos, in vestibulul prin care se trecea catre naos. Marile
temple erau amplasate intr-o incinta cu ziduri neintrerupte ~i o singura
poarta de intrare; spatiul dintre ziduri ~i cladirea templului se numea
peribol (incinta).158
In Grecia antica templele erau orientate de obicei pe directia
est-vest dar, daca la dorieni intrarea era Ia occident, in Attica poarta se
afla la orient pentru ca statuia zeului sa contemple rasaritul de soare.
Cum nu aveau ferestre, templele primeau lumina zilei doar prin
poarta de la intrare, iar in interior ardeau faclii. Spatiile largi, intuneri-
cul ~i lini~tea produceau o impresie adanca.
Rudolf Otto 15 9 spune: ,Oricat de putemica impresie ar produce,
sublimul ~i tot ceea ce.tine de magie nu reprezinta decat mijloace indi-
recte de care dispune arta pentru a indica inexprimabilul esentei divine
(numinosul 160). ~i noi, occidentalii, avem doar doua mijloace directe
de exprimare, insa ambele negative: intunericul ~i lini~tea. Intunericul
trebuie accentuat printr-un contrast care sa-l faca intr-atat de intens in-
cat sa anihileze ~i ultima geana de lumina. Numai penumbra este
«mistica». Ea i~i face efectul pe deplin cand se asociaza «sublimului».
lntunericului ii corespunde in limbajul sunetelor lini~tea. Pe langa li-
ni~te ~i intuneric, orientalii cunosc un al treilea mijloc prin care se
poate ajunge in proximitatea divinului: spa{iul pur. Spatiile largi repre-
zinta, ca sa spunem a~a. sublimul in plan orizontal".
Ulterior, bisericile ~i. mai ales, catedralele occidentale au cautat sa
intruneasca toate aceste trei elemente. Posibilitatea exista desigur ~i in
templele masonice, printr-o buna valorificare a spatiului ~i, mai ales,
prin reducerea la strictu! necesar a omamentelor.
Loja Sf. loan
Lojile primelor trei grade ale masoneriei sunt cunoscute sub denu-
mirea de·,,loji ale Sf. loan".
lata un fragment din vechile ritualuri cuprinzand intrebarile adre-
sate unui frate vizitator ~i raspunsurile pe care acesta trebuia sa le ~tie:
.R?
SIMBOLURlLE FRANCMASONERIEI
- ,Frate, de unde vii?
- De Ia loja Sf. loan, venerabile maestre.
- Ce se face in loja Sf. loan?
- Se malta. temple virtutii ~i se ingroapa. in temnite viciile.
- Ce ne aduci de acolo?
- Salut, prosperitate ~i buna primire tuturor fratilor.
- Ce vrei sa faci aici?
- Sa-mi inving patimile, sa-mi supun vointa datoriei ~i sa fac noi
progrese in masonerie.
- Ia Joe, frate, $i fii bine-venit in acest atelier care prime$te cu re-
cuno$tinta sprijinulluminilor tale".
Oswald Wirth 161 nu are nici o indoiala ca denumirea , loja Sf. loan"
deriva din ,confreriile Sf. loan", corporatiile medievale de constructori.
Gasim insa ca patroni ai masonilor ~i ai cioplitorilor in piatra ~i
sfinti ca Blasius, Toma, Ludovic, Grigore, Alpinian, Marin, Martin,
~tefan, Baraba, Cei Patru lncununati 162 ~i pe multi altii, precum ~i sar-
batori de breasla ca lnaltarea ~i Adormirea Maicii Domnului, Sf. loan
nefiind mentionat ca sfant patron.
Sarbatorile Sf. loan Evanghelistulla 27 decembrie (in preajma sol-
stitiului de iama) ~i Sf. loan Botezatorulla 24 iunie (solstitiul de vara)
sunt ~i prilej de intruniri masonice.
Nu se ~tie exact pe care dintre sfinti il sarbatore~te masoneria sub
numele de Sf. loan. Dar cei doi sfmti cu acest nume din calendarul
cre~tin sunt, deopotriva, importanti atat din punct de vedere al datei
calendaristice, cat ~i al semnificatiei masonice.
Sf. loan, fiul preotului Zaharia ~i al Elisabetei ruda Fecioarei Maria
a fost numit Inaintemergatorul deoarece a prega~it calea lui !sus, dar ~i
Botezatorul pentru ca boteza cu apa din lordan. Despotul !rod Antipa,
intaratat de mustrarile sfantului pentru legaturile nelegiuite cu Irodiada,
nepoata sa ~i fiica fratelui sau, 1-a aruncat in temnita ~i, mai tarziu, a
porun.cit sa i se taie capul (29 august in calendarul bisericesc). Cu
hramul Sf. loan Botezatorul, in tot Occidentul s-au constituit pe Ianga
catedrale, edificii de dimensiuni mai mici, special destinate botezului,
numite baptisterii.
lnaintemergatorul, cu surasul misterios pe care i 1-a pictat Leonardo
da Vinci, predica renuntarea ~i cainta. Intr-un anumit sens, ~i masoneria

JULES BOUCHER
are rolul unui precursor, atragandu-ne luarea-aminte asupra luptei
Sf. loan Botezatorul impotriva iubitorilor de arginti ~i a intunecarii gloa-
telor.lmpartindu-~i hrana ~i ve~rnintele cu cei napastuiti, el a fast consi-
derat un agitator periculos. ,Crima" de neiertat pentru care Irod a pus sa
fie descapatanat erau, de fapt, ideile sale de fratemitate si dreptate.
In felul ei, masoneria il considera sfant patron (sau tutelar) ~i pe
Sf. loan Evanghelistul. Prologul Evangheliei sale este un adevarat mo-
nument de intelepciune esoterica:
,,La inceput era Cuvantul
~i Cuvantul era la Dumnezeu
~i Dumnezeu era Cuvantul.
Acesta era intru inceput la Dumnezeu.
Toate prin El s-au facut;
$i fara el ~ic nu s-a facut
din ce s-a facut.
Yntru El era viata
$i viata era lumina oamenilor.
~i lumina lumineaza in intuneric
$i intunericul nu a cuprins-o".
In anumite loji, pe altarul masonic se asaza Biblia deschisa la prima
pagina a Evangheliei dupa loan, considerata intre cele patru evanghe-
lii canonice drept ,Evanghelia Spritului".
Dupa unii autori biserice~ti, Sf. Petru simbolizeaza Biserica ,din
afara", iar Sf. loan pe cea ,dinauntru"; deasemenea, utilizarea in ma-
sonerie a numelui Sf. loan este considerata dovada de netagaduit a le-
gaturii sale cu Gnozal63 care ar fi, de fapt, doctrina secreta ~i intema a
Bisericii crestine.
Trebuie sa mai arnintirn ca numele loan apare si in rnisterioasa po-
. vestire din secolul al XII-lea ori al XIII-lea despre ,,Preotul loan" care ar
fi fost un suveran al unui tinut exotic, desernnat conventional de autorii
epocii drept , tatar". Pana in secolul al XVIII-lea, era astfel nurnit impa-
ratul Etiopiei (negusul), dintre care unii purtau chiar numele de loan.
Se mai spune ca templierii isi aveau cea mai mare sarbatoare de
ziua Sf. loan de vara, iar masoneria nu face decat sa perpetueze acest
OA
SIM BOLURI LE FRANCMASO NERIEI
obicei. Rearnintim o data in plus ca. nu exista nici o dovada care sa
ateste ca. masoneria este urma~a Ordinului Templierilor.
S-a mai facut o legatura intre loan si Janus, zeul roman cu doua.
fete: una tanara si cealalta. imbatranita. simbolizand, se spune, trecutul
si viitorul, anul care se incheie ~i eel care incepe.
De ziua Sf. loan de vara, pe 24 iunie, in multe parti ale Europei se
aprind inca focuri de care sunt legate mai multe traditii folclorice.
Avand in vedere numeroasele sensuri majore ce-i pot fi asociate,
ideea masonilor de a da lojilor numele Sf. loan pare a fi motivata de
fondul de simboluri traditionale autentice.
2. BOLTA INSTELATA
Plafonul templului are aspectul boltii cere~ti instelate; ea reprezinta
cerul de noapte plio de o multime de stele dintre cele ce pot fi vazute
cu ochiulliber.
Ragon 164arata ca: ,Balta templului este azurie ~i plina de stele pre-
cum balta cereasca deoarece, ca si aceasta, ea ii adaposteste pe toti oa-
menii fara deosebire."
Balta instelata nu este insa o decoratie specifica templelor masonice;
ea apare ca ornament in templele Antichitatii si in bisericile crestine.
Huysmans 165 , altfel scriitor inspirat, nu a inteles sernnificatia culorii
si a stelelor figurate pe boltile catedralelor gotice: ,Unii sustin ca in-
teriorul tuturor catedralelor medievale era zugravit in culori; sa fie ade-
varat? ~i, daca. ar fi adevarat pentru bisericile romanice, am putea crede
oare la fel despre cele gotice? In orice caz, imi place sa-mi inchipui ca.
sanctuarul de la Chartres n-a fast niciodata impestritat asa cum suntem
siliti sa vedem la Saint-Germains-des-Pres, Notre-Darne-la-Grande din
\ Poitiers, la biserica Saint-Sauveur din Bruges. Admit ca, in eel mai rau
caz, pjctura se justifica pentru mici capele, dar la ce bun sa fie divers
colorata zidaria unei catedrale? 0 astfel de zugraveala ar ingusta spa-
tiul, ar reduce din impresia de inaltime si ar micsora coloanele, pe
scurt, ar strivi sufletul misterios al navelor, ar lua din maretia sumbra a
culoarelor daca le-ar picta cu tot felul de dungi colorate comune ori frize,
romburi, cruci presarate pe sta.Ipi si pe pereti, inecate in galben-brun, in
 JULE S BOUC HER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

verde crud, ro~u rubiniu, gri cenu~iu, caramiziu ~ideo intreaga gama Triunghiurile pot fi impartite in doua categorii: isoscele 170 si oare-
de nuante ingalate ~i insipide; fara a mai pune la socoteala oroarea bol- care (scalene) 171 . Triunghiul echilateral, aviind toate cele trei laturi
tilor pline de stele ce par decupate din hartie aurie ~i lipite pe un fun- egale, este un triunghi isoscel.
dal de cerneala, de sineala de rufe!"
Huysmans abuzeaza, cum ii este obiceiul, de adjective prozaice
pentru a ne transmite repulsia sa fata de prezenta picturii si a culorilor
in biserici. Cu toate acestea, el compara catedrala din Chartres cu o pa-
dure: ,,Padurea jilava disparuse odata cu noaptea; trunchiurile arborilor
tasneau energic din pamiint, se inaltau dintr-odata piina la cer, se uneau
la mari lnaltimi sub boltile navelor; padurea devenise o biserica enorma
plina de trandafiri de foe, strapunsa de vitralii incandescente forfotind Fig. 36. Triunghiul Fig. 37. Triunghiul Fig. 38. Triunghiul
de Fecioare, Apostoli, Patriarhi ~i Sfrnti" 166. echilateral isoscel oarecare (scalen)
Daca l?iserica, templul Domnului, catedrala este, cu pila~trii sai,
asemeni unei paduri, plafonul ei nu poate fi decat bolta cereasca, si Triunghiul dreptunghic poate fi isoscel sau oarecare dupa dimensi-
atunci reprezentarea acesteia devine inevitabila. unea laturilor sale.
Total contrar lui Huysmans, Th. Pierret 167afirma: , Bisericile au
fost candva acoperite de picturi, mai ales in secolul al XU-lea. Coloa-
nele erau colorate In rosu, capitelurile in verde, boltile in albastru azur.
In secolul al XIII-lea, decorarea bisericilor a cunoscut fara indoiaUt
o perioada de glorie si, la Paris, poate fi admirata Sainte-Chapelle, cu o
bolta albastrita plina de stele de aur".
Cum am spus deja, templul este un simbol al cosmosului, nu doar Fig. 39. Triunghiul Fig. 40. Triunghiul lui
in masonerie, ci in toate religiile. Luc Benoistl68 scrie: , Un fragment dreptunghic Pitagora
din templullui Ramses al !I-lea pastrat la muzeul din Cairo poarta in-
scriptia: «Acest templu este asemenea cerului in toate partile sale»". Triunghiullui Pitagora este un triunghi dreptunghic ale carui catete
Contemplarea unui cer instelat coboara in suflet o mare liniste, in- se afla in raport de 3:4, ceea ce irnplica in mod necesar 5 pentru ipote-
deamna la meditatie, si nu la visare. nuza. In acest triunghi, suma patratului catetelor da patratul ipotenu-
Balta instelata a templelor masonice este un simbol al universalita- zei: 3x3 + 4x4 = 5x5.
tii si al transcendentei. Aceasta relatie este valabila ~i pentru mai multe triunghiuri drept-
unglli.ce (de pilda cele cu laturile de 5, 12, 13; 7, 34, 25; 8, 15, 17; 9,
40, 41 etc.); insa numai in triunghiullui Pitagora dimensiunile laturilor
·. 3. DELTA LUMINOASA ~I TRIUNGHIURILE este o progresie cu ratie 1: 3, 4, 5 172 .
Numit uneori si ,triunghiul de aur", triunghiullui Pitagora nu tre-
La orient, adica in spatele si deasupra locului ocupat de venerabil buie confundat cu un alt ,triunghi de aur" in care raportullaturilor ex-
este plasat Triunghiul sau Delta Luminoasa 169. prima numarul de aur.

P.7
 JULES BOU CHER
Am mai folosit expresia ,,numar de aur'' cand
am vorbit de o perioada de 19 ani in care acee~i
zi a saptamanii revine mereu la acee~i data ca-
lendaristica; dar numarul de aur desemneaza mai
ales o proportie zisa ,divina" in care, in triunghi,
raportul dintre cea mai mica latura si cea mai
mare, este expresia celei de-a treia laturi.
Aceasta proportie exista in steaua cu cinci
colturi (pentagrama) si este reprezentat:a de obicei
prin litera greceasca phi (<j>).
Triunghiul din varful pentagramei, numit
Fig. 41. Triunghiul ,sublim" de catre adeptii lui Pitagora, are in
,sublim" varf un unghi de 36°, iar unghiurile de la baza
.> au cate 72°.
Lancelot Hogben 173 spune ca: ,,Platon a seas masura din geometrie
inlocuind-o cu magia; triunghiul echilateral este forma elementara a Pa-
mantului; triunghiul dreptunghic este duhul Apei; triunghiul oarecare
este asociat Aerului, iar eel isoscel reprezinta Focul."
Desi a vorbit despre fetele triunghiulare ale poliedrelor, Platon nu a
atribuit clar vreunui element cosmologic o forma anume de triunghi.
A clasificat insa poliedrele regulate dupa cum urrneaza:
Tetraedrul (patru fete de forma triunghiului echilateral) corespunde
Focului;
Octoedrul (opt fete de forma triunghiului echilateral) corespunde
Aerului;
Icosaedrul (douazeci de fete de forma triunghiului echilateral) co-
respunde Apei;
Hexaedrul sau Cubul (sase fete de forma patratului) corespunde
Pamantului;
Dodecaedrul (douasprezece fete de forma pentagoanelor regulate)
corespunde elementului ce ar putea fi numit Eter.
Evocand faimoasele ,corpuri platonice" trebuie semnalata lipsa de
intelegere flagranta pe care au avut-o ,modemii" pentru Elementele
traditionale. Para a le putea percepe forta metafizica, un distins savant
ca Marcel Boll 174 a putut scrie randuri ca acestea:
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEl
,Platon cunostea patru elemente (focul, pamantul, aerul, apa) prin
care naturalistii vremii sale incercau sa explice fenomenele realitatii
sensibile... Nici unul din aceste patru elemente supuse transformarii nu
are o natura simpla: aerul este un amestec de gaze, apa este un corp
campus, pamantul este un campus eterogen extrem de complex, iar fa-
cui nu este nici macar o substanta intr-a anume stare de agregare, ci un
fenomen pe care l-am putea defmi ca pe o reactie chimica violenta cu
degajare de lumina si de caldura".
Orice savant ar trebui sa se limiteze la specialitatea sa. De indata ce
o depaseste, el risca sa se insele; or, Marcel Boll, altfel redutabil om de
stiinta, ataca in forta ,stiintele traditionale" sau simbolice pe care le
cunoaste prea putin si disciplinele oculte despre care nu are nici cea
mai mica idee. Din pacate, Marcel Boll isi face singur curaj pentru a-si
justifica ignoranta voluntara spunand ca: ,ilustrul matematician englez
Bertrand Russell deplangea faptul ca, prin influenta pe care a avut-o
de-a lungul veacurilor, Aristotel a fast unul dintre marile flageluri ale
rasei omenesti. In acelasi spirit, Eric-Temple Bell si Lancelot Hogben
demasca influenta nefasta a lui Platon 175".
Or, autorii citati, considerati poate ilustri savanti de catre majorita-
tea contemporanilor, sunt, in ceea ce priveste stiintele simbolice sau
traditionale, doar ignoranti care se felicita pentru propria incapacitate.
Dar sa lasam aceasta digresiune instructiva despre un anume dog-
matism si sa revenim la triunghiuri. Abatele Auber176 scrie: ,,Pe urmele
lui Plutarh, Xenocrate compara divinitatea cu triunghiul echilateral da-
torita perfectiunii acestei figuri, in timp ce inteligenta omeneasca cea
mai evoluata, geniul, nu poate fi asemuit decat triunghiului isoscel cu
numai doua laturi egale, deci cu o oarecare imperfectiune. In sfarsit,
oamenii obisnuiti sunt asemenea triunghiurilor oarecare (cu toate latu-
rile inegale): forma triunghiului poate exprima eel mai elocvent toate
inegalitatile din natura umana".
In catolicism, triunghiul echilateral este, in mod obisnuit, simbolul
Sf. Treimi. Monseniorul Barbier de Montault177 scrie ca: ,Prin cele
trei laturi si unghiuri egale, triunghiul echilateral este un simbol foarte
putemic. El este reprezentat in aureola de deasupra chipului Tatalui
sau tinut de mainile Sale; incepand din secolul al XVII-lea, cand s-a
exagerat cu utilizarea acestui simbol, in triunghi se inscrie numele lui
RO

JULES BOUCHER
Iehova in ebraica sau este reprezentat ochiul divin atoatevazator. Ar
trebui sa respingem acest simbol de vreme ce a fost uzurpat de catre
francmasoni: Juata Bisericii, Sf. Treime a devenit patroana arhitec{ilor
$i a zidarilot'.
Fig. 42. Tetragrama Fig. 43. Ochiul divin
in Triunghi in Triunghi
Este adevarat ca Delta Luminoasa masonica are ina centro Ochiul
divin sau Tetragrarnaton (numit ~i ,Tetragrarna sacra", IEVE, constand
din cele patru litere ale numelui lui Dumnezeu in alfabet ebraic).
Tetragrama este fotmata din literele iod, he, vau, he (J H V H, uneori
scris ~i J H W H) care, impreuna, alcatuiesc numele divin a cat:ui rostire
era ingaduita la evrei doar marelui preot o singura data pe an.
Alexandre Westphal 17 8 arata ca ,originea tetragramei J H V H este
incerta, astfel incat nimeni nu ~tie sigur cum trebuie pronuntat acest
grup de patru litere; chiar in privinta numelor a carer pronuntie ebraica
ne este prea bine cunoscuta, acceptam lesne sa ne servim de cuvinte
in care aceasta pronuntie este alterata prin transpunerea in grece~te, in
frantuze~te etc. Astfel, Mosheh este rostit Moise; Ierushalam H scriem
Ierusalim; Iehoshua (mai tarziu Ieshua) il pronuntam Iosua in lectura
Vechiului Testament sau !sus pentru Noul Testament".
De~i numeroase ~i variate, studiile asupra Tetragramei sacre raman
destul de confuze.
Ochiul simbolizeaza in plan fizic Soarele de pe cer, izvorul Lumi-
nii sial Vietii; in plan intermediar sau astral, Ochiul reprezinta Cuvan-
tul, Logosul, Principiul creator, iar in plan spiritual sau divin, pe
Marele Arhitect al Universului.
* da dreptate Bibliei (Facerea), unde Lumina este facuta de Dumnezeu
Triunghiul evoca ideea de Treime prezenta nu numai in religia
cre~tina. Trinitatea se gase~te de pilda in:
Trirnurti la hindusi: Brahrna (creatorul); Vishnu (pastratorul); Shiva
(distrugatorul).
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
In Egipt au existat mai multe triade:
Triada de la Memphis: zeul Ptah, soata sa Sekhmet ~i fiul lor
Nefertum;
Triada lui Osiris: Osiris, Isis, Horus;
Triada de la Teba: Amon, Mut, Khonsu.
In Persia era venerata treimea Ahura-Mazda sau Onnuzd, ,Sta-
panul/Duhul Intelept"; Vohu Manu, ,gandul bun"; Asha Vahista, ,de-
savar~ita dreptate" .
~i exemplele pot continua deoarece triadele sunt prezente in majo-
ritatea religiilor.
*
In masonerie, laturilor Triunghiului le sunt adeseori atribuite for-
mule ca: ,Sa gande~ti bine!", ,Sa spui bine!", ,Sa faci bine!" sau , Li-
bertate, Egalitate, Fraternitate".
Ragonl79 spune: ,Cele trei varfuri ale triunghiului simbolizeaza
trecutul, prezentul si viitorul, iar triunghiul in ansarnblu, ve$nicia sau
dumnezeirea. Unghiurile insearnna Intelepciune, Porta, Frumusete,
atribute divine; sau Sulf, Sare, Mercur, principiile lucrarii divine ex-
primate in limbaj hermetic; cele trei regnuri ale naturii, domeniul
Creatorului. Unghiurile triunghiului sunt asemeni celor trei faze ale
ve~nicei transformari: Na~tere, Viata, Moarte, transformare pe care
Dumnezeu (triunghiul perfect), fara a i se supune, o stapane~te. Din
to ate aces tea rezulta ca triunghiul este emblema divinitatii".
Numarul trei se impune omului cu puterea evidentei in toate do-
rheniile deoarece reprezinta echilibrul intre doua tendinte opuse: acti-
vul ~i pasivul.
~tiinta contemporana considera ca, in cele din urma, materia este
alcatuita din fotoni (particule luminoase) care, acumulandu-se in spa-
tiu, dau nastere nebuloaselor sau lumilor in formare. lata cum stiinta,
acceptand ca pana ~i materia cea mai grosolana este facuta din lumina,
in ziua intai, iar Soarele in ziua a patra.
Facuta din Lumina, materia exista in intuneric: spatiul este noapte,
materia este zi. Timpul nu exista decat atunci cand fotonii se grupeaza
in electroni, atomi ~i molecule generand lumile apte de diferentiere.
91

J ULES BOUC HER
Timpul masoar:t dezagregarea, iar aceasta exista inc:t de la formare: copi-
lul care se na.$te incepe un drum care nu poate sfarsi dedit in moartelBO_
Yom putea alege deci, ca semnificatie majora a triunghiului maso-
nic: Lumina, lntuneric, Durata. Lumina si Intunericul sunt laturile care,
intalnindu-se in varf, dau triunghiului stabilitate;
I_
timpul sau durata reprezinta baza triunghiului.
Care ar fi atunci forma cea mai potrivita pen-
tru Delta Luminoasa? Desi unii autori gasesc in
Fig. 44. Triada triunghiul echilateral forma perfecta, se poate
cosmica
obiecta ca ea este instabila. Credem ca este pre-
ferabil triunghiul isoscel cu baza mai lunga decat celelalte laturi.
Aceasta este si forma frontonului templului antic; cu cat este mai scund,
el inspira mai multa gravitate.
Ideal ar fi triunghiul cu unghiul din varf de 108° iar cele de la
baza de 36° fiecare 181 . In acest triunghi se re-
gasesc proportiile numarului de aur (desi in-
vers decat in triunghiul sublim). Sa observam
ce incomparabila impresie de stabilitate las:t
acest triunghi fata de altele (v. fig. 45).
De altfel, in multe temple masonice Delta
Luminoasa este reprezentata prin acest triunghi
ale carui proportii se impun de la sine. Fig. 4 5. Diferite
fonne de triunghiuri
Prin suprapunerea a trei astfel de triunghiuri
se obtine Pentagrama (v. fig. 46) care mai poate fi numita, din acest
motiv, si ,triplu triunghi suprapus". lata exprimate in cifre intregi di-
mensiunile care permit trasarea Deltei Luminoase: baza, 81; inaltimea,
29; 50, laturilel82 •
Fig. 46. Pentagrama Fig. 47. Delta,
ca triplu triunghi pentagonul $i
suprapus pentagrama
92
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEl
Sa observam ca, in triunghiul cu astfel de proportii, pentagonul se
inscrie cu usurinta si deci triunghiul Contine implicit Steaua de Foe. Ea
apare astfel chiar de la gradul intai, desi este atribuita celui de-al doilea.
Ochiul divin si Tetragrama, prea legate de o religie anume (cea cres-
tina), ar putea fi deci inlocuite, inca de la primul grad, cu Steaua de
Foe, masoneria trebuind sa se afle dincolo de orice religie si in afara ei.
4. PATRATUL CEL LUNG
Patratul eel lung isi are in templul masonic un loc asemanator cu
labirintull83 in catedralele gotice. Este pavat cu dale patrate, alternativ
albe si negre, un mozaic cu aspectul tablei de sah, despre care vom
vorbi mai tarziu. Deocamdata vom zabovi doar asupra proportiilor pa-
tratului lung.
Expresia ,patrat lung" era odinioara sinonima cu , dreptunghiul";
dar nici unul din acesti termeni nu da vreun indiciu despre raportul
dintre laturi.
Oswald Wirthl84 scrie: ,,n patratul eel lung figureaza simbolurile
esentiale ale gradului de ucenic. Odinioara, el se trasa pe podeaua lojii
in momentul deschiderii lucrarilor si se stergea complet la inchiderea
acestora. Era echivalentul cercului din ritualurile magice de invo-
carel85. Cei prezenti isi inchipuiau ca spiritul masoneriei se pogora
asupra lor, cea mai umila odaie putandu-se transforma, prin puterile
magice ale ritualului si ardoarea credintei participantilor, in sanctuarul
eel mai venerabil al celui mai somptuos dintre temple".
Aici Wirth pare sa confunde patratul lung cu tabloul lojii; ins:t
comparand patratul lung cu un cere, ii dezvaluie principala functie:
aceea de a delimita un spatiu protejat.
*
Ce proportii avea odinioara patratul eel lung? E foarte greu de
aflat, caci inaintasii nu ne-au lasat nici o marturie scrisa. Daca ar fi
avut proportia de lx2 (ast:tzi predominanta in loji) atunci cu siguranta
ar fi fost denumit ,patrat dublu".
93
 JULES BOUCHER
4 Dar sa examinam cele trei proportii
ale dreptunghiului posibile dupa traditia
masonic a:
3 Dreptunghiul 3x4 - in acest drept-
unghi, diagonala este egala cu cinci. El se
formeaza prin alaturarea a doua triunghiuri
de proportie pitagoreica. Faptul ca de-
Fig. 48. Dreptunghiul monstratia grafica a teoremei lui Pitagora
lui Pitagora este reprezentata pe bijuteria venerabilului
de onoare ne-ar putea face sa credem ca
dreptunghiul 3x4 este patratul eel lung. Forma lui, totu~i prea scurta, H
face nepractic pentru utilizarea lui in ceremonialurile masonice.
Dreptunghiullx1,618- spre deosebire de dreptunghiul precedent,
acesta nu se masoara in numere intregi, insa proportiile sale ne star-
nesc tot ~teresul. ..
,Sa observam ca dreptunghiul a1 carui raport caracteristic dintre laturi
este eel al sectiunii de aur, scrie Matila C. Ghika 186, se bucura de propri-
etati geometrice remarcabile care au facut ca el sa fie deseori ales, invo-
luntar sau in cuno$tinta de cauza, ca forma a suprafetelor in arhitectura,
in pictura, in artele decorative ~i chiar in cazul obiectelor de uz cotidian."
Am avea motive sa credem ca sectiunea de aur era unul dintre ,se-
cretele" masonilor constructori; majoritatea catedralelor verifica propor-
tia de aur. Tot Matila Ghika187 spune: ,,Pe buna dreptate se poate sustine
ca geometria esoterica a lui Pitagora s-a transmis din Antichitate pana in
secolul al XVIII-lea prin intermediul fratiilor de constructori, pe de o
parte (fara exceptie, zidarii i~i transrniteau de la o generatie la alta un ri-
tual initiatic in care geometria avea un rol preponderent) $i, pe de alta
parte, prin magie, prin rozetele catedralelor $i pentaclele magicienilor".
'\
f. 6f8
~ *
A gasesc deja in Delta Lurninoasa (al carei unghi din varf este de 108°,
Fig. 49. Dreptunghiul Fig. 50. Patratul $i
de aur sectiunea de aur
0;1.
SIMBOLURILE FRANCMASO NERIEI
Trasarea unui astfel de dreptunghi este extrem de simpla pentru
constructorul cu experienta; e foarte posibil insa ca, la inceputurile
masoneriei speculative, pierderea aceastei abilitati sa fi dus la utiliza-
rea ca patrat lung a unui patrat dublu, $i nu a dreptunghiului de aur.
Neputand aduce insa nici o dovada decisiva in sprijinul acestei presu-
pozitii, o acceptam doar ca pe o ipoteza.
Denumirea esoterica a acestui patrat este ,patrat-soare".
Dreptunghiullx2- acesta este patratul eel lung folosit azi in majo-
ritatea lojilor masonice. W. Nagrodski 18 8 crede ca acesta este patratul
eel lung, cheia aflarii numarului de aur: ,Patratul eel lung sau plitra-
tul dublu este un dreptunghi ale carui laturi sunt in raport de 2x 1 sau
de lxl/2 sau jumatatea unui patrat taiat pe lungime.
Prin aceastl\ proportie, el da metoda :..8 - - - -........---~
divizarii unei laturi in doua pa.rti egale
$i face posibila deterrninarea sec(iunii
de aur atat de necesare constructorilor.
Aceasta impartire se face cu U$Urinta
trasand diagonala OC a unui patrat du- c A
blu $i arcurile de cere AT $iTT'. Astfel Fig. 51. Patratul dublu ~i
se gase$te sectiunea de aur in punctul sectiunea de aur
T' pe latura AC".
Insa, pentru a trasa sectiunea de aur, nu este necesar sa se por-
neasca de la un patrat dublu; ea se poate obtine pornind de la un
simplu patrat (v. fig. 50). Sa recunoa$tem ca metoda lui Nagrodski ra-
mane valabila, tinand cont mai ales ca patratul dublu este atat de ras-
pandit in loji.
Mai adaugam ca numele esoteric al patratului dublu este patrat-luna.
Reconstituind modificarile simbolurilor originale, cred ca patratul
f;
eel lung al masoneriei traditionale trebuie sa fost dreptunghiul de aur
(v. fig. 49). El contine multe aplicatii cu ecou esoteric, corelatii care se
cum am aratat mai sus 189 ) $i in Steaua de Foe, cum vom arata in cele
ce urmeaza.
95
 JULES BOUCHER S IMBO LURILE FRANCMASONERI EI

5. CELE TREI COLOANE: INTELEPCIUNEA,

PORTA ~I PRUMUSETEA STANGA DREAPTA

lntelepciune Dupa regulile din ritul scotian, cele trei

0 coloane 19° trebuie sa fie amplasate in patra-

tul eel lung astfel incat sa formeze un echer:
una in coltul dintre orient ~i miazazi, alta In
R
0 A
~
L
coltul dintre occident si miazazi si cea de-a
treia in coltul dinte occident ~i miazanoapte. u B

Aceste trei coloane nu trebuie confundate

cu cele doua aflate la intrarea in templu.
Ragon 191 spune: ,Numele celor trei co-
0 0
Fort,a Frumu~ete
loane, sprijin tainic al templelor noastre, sunt
lntelepciune (pentru a crea), Porta (pentru a
conduce) ~i Prumusete (pentru a impodobi)".
Fig. 52. Cele trei Din comentariile lui Ragon ~i ale multor
coloane autori masonici se vede ca acordau celor
trei coloane interioare aceeasi semnificatie
ca si celorlalte doua de Ia intrarea templului, pe care le numeau tot
Intelepciune si Porta.
Oswald Wirth 192 stabileste o corespondenta intre Intelepciune, Porta,
Plan~a II. Sephirot-urile
Prumusete ~i urmatoarele grupe de cate trei concepte:
Venerabil
Tata, Fiu, Sf. Duh; A~a cum vom arata mai departe, cele
Minte, Suflet, Trup;
Activ, Pasiv, Neutru etc.
doua coloane de la intrarea templului co-
respund lui Netzah si lui Hod. 0
Sa observam ca cele trei coloane poarta numele a trei dintre Fiecare dintre cele trei coloane cores-
sephirot-urile din Cabala. Se stie ca sephirot-urile reprezinta un model punde unuia dintre cei trei principali ofiteri
a1 creatiei prin emanatii ale divinitatii ce poate fi schematizat asa cum ai lojii: Intelepciunea, venerabilului; Porta,
se vede in Plansa II. primului supraveghetor; Harul (Prumuse-
Cele trei coloane vizibile ale patratului eel lung nu pot fi dedit \ tea), celui de-al doilea supraveghetor.
Chochmah, Geburah si Chesed (Ia origine a existat cu siguranta o con- .J)upa Guillemain de Saint-Victor 193,
fuzie lntre Chesed ~i Tiphereth). 0 a patra coloana ce leaga direct
vazutu1 de nevazut, Binah, Inteligenta Suprema, desprinsa de orice
continut material, exista desigur, dar nu se infatiseaza ochilor nostri.
semnificatia celor trei coloane nu trebuie
dezvaluita masonilor decat Ia gradul de
maestro: , Motivul eel mai simplu ~i mai
0
Primul
supravechetor
0 Adoilea
supraveghdor

De altfel, chiar modul in care sunt amplasate cele trei coloane implica puternic, spune el, este ca ucenicul nu tre- Fig. 53. Cele trei coloane
existenta celei de-a patra. buie sa cunoasca decat acea Intelepciune si ofiterii lojii

96 07
 JULES BOUCHER
reprezentata de coloana Jakin; calfa, doar In~elepciunea ~i Porta cores-
punzatoare celor doua coloane de Ia intrarea templului; ~i doar maes-
trul trebuie sa cunoasca Prumusetea, adica accesul la cele sublime".
Cred ins a ca. nirnic nu justifica o astfel de restrictie.
Are dreptate Leadbeater194 cand spune ca. cele trei coloane ar putea
fi ridicate din piatra obisnuita, si, respectiv, din granit ~i din mannura,
astfel incat cele trei materii sa corespunda celor trei ,virtuti": Intelep-
ciune, Porta, Har (Prumusete).
Piecare dintre cele trei coloane ar putea sa mai reprezinte unul din-
tre cele trei stiluri principale ale arhitecturii grecesti: doric, ionic ~i co-
rintic (Plansa III)I9s.
Doric Ionic Corintic
Plan~a III. Cele trei stiluri ale arhitecturii grece~ti
• Coloana dorica este asociata Fortei, lui Geburah; coloana ionica,
Intelepciunii, Chochmah; ~i coloana corintica Harului, Chesed.
Sa observam ca, pe diagonala patratului eel lung, Intelepciunea se
op~e Fortei, iar Harul, Inteligentei Supreme, coloana nevazuta (fig. 53).
In masoneria anglo-saxona, coloanele de Ia intrarea templului
sunt redate in miniatura si se afla pe pupitrele supraveghetorilor lojii.
Cil.nd primul supraveghetor tine ridicata coloana, al doilea o asaza
QR
SIMBO LURI LE F RANCMAS ON ERIEI
culcata si invers. In acest fel se arata ce principiu trece pe primul plan
pe parcursullucrarilor.
Cele patru coloane delimiteaza patratul cellung (allumii ideale) pe
a carui suprafata nirneni nu trebuie sa pa~easca dita vreme lurnea creata
este prada fortelor contradictorii simbolizate de cele doua. coloane de
la intrarea in templu.
Nota referitoare Ia sephirot-uri
Dumnezeu poate fi gandit in sine sau in formele sale de manifes-
tare. In sine, inainte de orice manifestare, Durnnezeu este o fiinta ne-
definita, invizibila, inaccesibila, fara insusiri precise, asemanator unei
marl fara tarmuri, unui hau fara fund, unui fluid lipsit de consistenta.
Pentru ca nu poate fi cunoscut in vreun fel oarecare, Dumnezeu este
reprezentat printr-o imagine, un nume, o litera sau chiar un punct. Cei
mai potriviti termeni pentru a-L desernna sunt mai degraba negativi
sustine cabala: Cel fara de sfar~it, Indeterminatul sau EN SOPH, ebr.
,Cel Para de Margini" ori AYIN, ebr. ,Non-existentul, Nefiinta".
Gandit prin formele sale de manifestare, Durnnezeu devine accesi-
bil cunoa~terii; poate primi nume corespunzator fiecarei manifestari
sau exteriorizari a fiintei sale. En Soph, Ayin se manifesta in zece
forme sau moduri numite SEPHIROTH. Piecare dintre acestea - Co-
roana, Intelepciunea, Inteligenta, Harul, Porta, Prumusetea, Victoria,
Gloria, Pundamentul ~i Regalitatea - este un mod prin care En Soph se
dezvaluie sau isi face simtita prezenta ~i prin care numirea Lui devine
posibila. Fiecare lirnitare sau determinare a lui En Soph este o sephira.
Sephirot-urile au fost asemanate unor vase de forme diferite pe
care En Soph le umple, revarsandu-se din ele, sau unor pahare in care
el se toarna si pe care le coloreaza fara a-si pierde insa puritatea: va-
sele reprezinta lirnitari ale esentei divine, iar paharele, filtre prin care
En Soph isi estompeaza stralucirea pentru a se lasa contemplat.
Cabala il mai reprezinta pe Durnnezeu sub forma lui Adam celest,
Adam Kadmon, si stabile~te corespondente intre sephirot-uri ~i partile
corpului sau dupa modelul diferentierii si atractiei sexuale. In acest
mod, din prima si suprema sephira, asociata capului lui Adam Kadmon,
99
 JULES BOUCHER
se desprind alte doua sephirot-uri, una masculina ~i activa - Intelep-
ciunea sau Tata.l- alta, feminina ~i pasiva - Inteligenta sau Muma; cele
trei sephirot-uri incadreaza ,Marele Chip", ,Capul alb ca neaua" (de o
stra.lucire orbitoare, peste flre- n.tr.). Din lntelepciune ~i Inteligenta se
na~te Cunoa~terea, termen mediu ~i punte de legatura care nu se rega-
se~te ca atare printre sephirot-uri. Din Inteligenta deriva. alte doua
sephirot-uri: una masculina ~i activa - Harul- alta, ferninina ~i pasiva-
Porta- ~i care, ca brate ale lui Adam Kadmon, se unesc intr-o noua
sephira- Frurnusetea -, flxatala piept in partea inimii, ca realizare a tu-
turor lucrurilor. Din Porta decurg, corespunzator celor doua picioare,
Victoria, sephira masculina ~i activa., ~i Gloria, ferninina si pasiva, unite
apoi in Fundament, simbolul organelor generarii. Asa cum o sephira -
Coroana - se afla deasupra capului, o alta sephira - Regalitatea sau
Regatul (Pamantesc) -. se gaseste sub picioarele lui Adam Kadmon.
Judecand dupa relatiile dintre cele zece sephirot-uri in raport cu lo-
cul in care sunt a~ezate, descoperim pe verticala: coloana din dreapta,
a sephirot-urilor masculine: Intelepciune, Har, Victorie; coloana din
stanga, a sephirot-urilor feminine: Inteligenta, Porta, Glorie; si coloana
din mijloc: Coroana, Prumusetea ~i Pundamentul care domina Regali-
tatea. Iar pe orizontala: Coroana aflata intre Intelepciune si Inteligenta
formeaza o triada. superioara, de natura metaflzica; Harul, Porta ~i Pru-
musetea apartin unei triade de ordin moral; Victoria, Gloria ~i Punda-
mentul alcatuiesc o triada a rniscarii in plan material. Aceste trei triade
se cuprind intr-o alta: Coroana, Prumusetea ~i Regalitatea corespunza-
toare substantei, gandirii ~i vietii.
Prima triada apartine Principiului Generator (Divin), iar celelalte
sapte sephirot-uri, Lumii Create.
Asezarea sephirot-urilor se aseamana in chip tulburator si cu felul
in care sunt situate pe corpul omenesc chakrele indiene.
\ pun astazi prezenta a sapte ofiteri; daca unullipseste, el trebuie inlo-
6. OFITERII ~I A~EZAREA LOR
0 loja completa are zece ofiteri:
1. Venerabilul sau Presedintele
2.Primulsupraveghetor
SIMBOLURILE FRANCMASONE RIEI
3. AI doilea supraveghetor
4. Oratorul
5. Secretarul
6. Expertul
7. Maestrul de ceremonii
8. Trezorierul
9. Ospitalierul
10. Acoperitorul
Termenul ,ofiter" trebuie inteles aici la propriu: ocupant al unui
post (lat. officium), ~i nu in sens militar sau onorific.
In lista prezentata am limitat la zece nurnarul ofiterilor principali
necesari functionarii unei loji; practica arata ca acestora li se pot ada-
uga ofiteri ,secundari": un al doilea ~i un al treilea expert, un pastrator
de sigilii, un al doilea maestru de ceremonii, un maestru de banchete,
un portstindard, un arhivar s.a.m.d. De regula, flecarui ofiter i se poate
atribui un adjunct in afara venerabilului ~i a celor doi supraveghetori.
Adjunctii si ofiterii ,secundari" pot fi chiar ucenici sau mae~tri, dar
ofiterii principali, titularii functiilor esentiale ce definesc loja trebuie
sa aiba grad de maestru.
Daca venerabilullipseste, el este inlocuit de catre primul suprave-
ghetor care, Ia randul sau, este inlocuit de eel de-al doilea si, in sfar-
sit, un maestru numit din oficiu va indeplini temporar atributiile
acestuia din urma.
Aceasta enumerare respecta ordinea general acceptata.
Primii cinci ofiteri mentionati sunt nurniti ,,Lurninile lojii". Ei sunt
asezati, ca si trezorierul ~i ospitalierul, la pupitre in forma de triunghi
sau trapez (trapezul isoscel fiind un triunghi sectionat).
Pentru deschiderea lucrarilor unei loji, Obedientele masonice im-
cuit de unul dintre mae~trii prezenti; daca nu sunt ocupate toate cele
~apte pupitre, lucrarile lojii nu pot fl deschise in mod ritual.
in vechile ritualuri citim insa ca trei masoni formeaza o loja simpla,
cinci- o Iojajusta ~i ~apte- o lojapeifecta (saujusta si peifecta) . Cei
trei membri ai unei loji simple sunt venerabilul ~i cei doi suprave-
ghetori; cei cinci ai lojii juste sunt cei trei deja mentionati, la care se
1(11
 JULES BOU CHER
adauga doi mae~tri, iar o loja perfecta are in plus o calfa ~i un ucenic,
nefiind deci necesar ca toti ~apte sa fie ofiteri. Avem astfel dovada ca
in vechime, cinci mae~tri masoni puteau deschide lucrarile unei loji. D~
altfel, functia de trezorier .si ospitalier este specifica lojilor permanente
~i nu putea exista in reuniunile ocazionate de masoni .
Venerabilul conduce lucrarile atelierului; sarcina lui nu e deloc
u.soara: orientarea lucrarilor depinde, in cea mai mare parte, de el.
Primul supraveghetor conduce lucrarile calfelor ~i vegheaza la dis-
ciplina intregului atelier.
AJ doilea supraveghetor are misiunea de a-i instrui pe ucenici; ro-
lul sau este cu-adevarat important, caci de el depinde formarea noilor
masoni.
Cei doi supraveghetori 11 asista pe venerabil in timpul deschiderii
lucrarilor lojii; ei au cate un ciocan ca insemn al rolului lor conducator.
Oratorul are ultimul cuvant pe parcursul lucrarilor sau in timpul
unei discutii. Aceste discutii pornesc de la probleme curente ale vietii
asociative din loja ori de la un referat pe teme masonice redactat de un
frate sub indmmarea oratorului, numit ,plansa de arhitectura". Nimeni
nu are dreptul sa mai ia cuvantul dupa orator ale carui concluzii sunt
adoptate sau respinse de atelier prin vot. Oratorul reprezinta legea ma-
sonica: el trebuie sa fie un desavar.sit cunoscator al , Constitutiilor"
(reglementarilor) Obedientei masonice din care loja alege sa faca
parte. Ca ~i secretarul, oratorul are dreptul sa se adreseze direct vene-
rabilului, in timp ce toti ceilalti frati trebuie sa-i ceara cuvantul prin in-
termediul unuia dintre supraveghetori; el poate chiar sa-l atentioneze
pe venerabil in caz ca reglementarile sunt incalcate.
Secretarul redacteaza procesele verbale denumite .si ,plan~e tra-
sate"196 .si intretine relatiile administrative intre atelier .si Obedientit
Expertul ii conduce pe candidati in cursu! ceremoniilor de initiere
~i vegheaza la indeplinirea intocmai a ritualului pe care trebuie sa-l cu-
noasca in chip desavarsit; lui ii revine testarea fratilor vizitatori.
Maestrul de ceremonii ii introduce in loja, dupa testare, pe fratii vi-
zitatori ~i ii conduce la locurile ce le-au fost rezervate; H ajuta pe
expert in ceremoniile de initiere.
Trezorierul are sarcina de a colecta periodic cotizatiile ~i de a ve-
ghea la buna gestionare a fondurilor bane.sti ale atelierului.
11'10
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
Ospitalierul strange donatiile facute in timpul reuniunilor lojii; el
trebuie sa-i viziteze pe fratii bolnavi sau aflati in nevoie .si sli le vina in
ajutor pe cat ii sta in puteri.
Acoperitorul plize~te din interior poarta templului; el permite intra-
rea fratilor care sosesc dupa deschiderea lucrarilor.
acoperi" <>i a testa" au, in masonerie, un sens specific.
"A "/ "
,A testa un frate" (fr. tuilage) inseamna a-i pune intrebari pentru a
constata din raspunsurile sale ca este intr-adevar mason .si gradul sau
corespunde aceluia in care lucreaza loja in care cere sa fie admis.
,A acoperi", la propriu, inseamna ,a pune la adapost de intempe-
rii", iar la figurat, ,a proteja templul de profani". Daca sunt semnalati
profani intr-o reuniune a masonilor ~i cineva spune: ,Ploua" inseamna
ca templul nu este acoperit.
,A acoperi templul" inseamna, pe de o parte, a impiedica sa intre
pe oricine din afara ~i. pe de alta parte, a asigura ie~irea fratilor din
templu la terminarea lucrarilor lojii (prin extensie, expresia ,a acoperi
templul" devine sinonima cu ,a-1 parasi").
In vechile ritualuri masonice gasim adesea doi acoperitori: unul
pentru interiorul si altul pentru exteriorul templului.
Edmond Gloton 197 scrie: ,In tenebrele de la occident vegheaza
acoperitorii: acoperitorul intern plize~te poarta templului ~i prime.ste
~tiri de la acoperitorul extern care face de paza in parvis. Lor trebuie
sa le multurnim ca putem lucra netulburati, siguri fiind ca. nici un pro-
fan nu poate intra in templu pentru a ne lua prin surprindere. Aceste
misiuni sunt insa adeseori incredintate gre~it unor frati tineri prea lip-
siti de experienta pentru a le putea indeplini cum se cuvine; in traditia
autentica respectata inca de unele loji, postul de acoperitor revine fos-
I
tului venerabil tocmai pentru a arata importanta pe care i-o acordau
~ stramo~ii no~tri".
E§te adevarat ca uneori posturile de ofiteri ai lojii sunt considerate
onoruri ~i recompense. De fapt, ele sunt sarcini suplimentare asumate
pe un timp determinat, relativ scurt, ~i care nu implica nici o ierarhie.
Toti ofiterii lojii sunt mae~tri masoni ~i. in aceasta calitate, nici unul
nu e superior altuia. Postul de acoperitor este la fel de important si de
necesar ca si acela de venerabil; vechile ritualuri prevedeau, in modul
103
 JULES BO UCH ER SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

eel mai intelept cu putinta, ca un frate sa devina acoperitor dupa ce a IESOD

ocupat tronul venerabilului. Aceasta lectie de modestie transmisa de
traditie ar merita perpetuata.
* MALKUTH
Cei zece ofiteri ai lojii pe care i-am enumerat se incadreaza perfect
in schema arborelui sephirotic.
. In loji,~locurile trezorierului ~i ospitalierului sunt insa, de regula,
mversate. Intr-adevar, trezorierul trebuie sa se ocupe de administrarea
lojii impreuna cu secretarul, iar oratorul este singurul in masura sa-l
indrume pe ospitalier in repartizarea ajutoarelor.
In ritul scotian, primul supraveghetor se gase~te la stanga intrarii in
templu, iar eel de-al doilea supraveghetor, la dreapta. In ritul francez ei
sunt asezati invers; asupra acestui subiect vom reveni, aratand case in-
tampla la fel $i cu cele doua coloane de la intrarea in templu.
Din motive de ordin practic, expertul este asezat la dreapta, iar
maestrul de ceremonii, la stanga. Acoperitorul sta in partea opusa
venerabilului.
Fundamentul
Expert
Regalitatea
Acoperitor
*
Participantii asezati in templu la dreapta $i la stanga sunt numiti ,co-
loane". La dreapta se afla ,coloana de sud", la stanga, ,coloana de nord".
Ucenicii isi au locul pe coloana de nord deoarece se zice ca ei nu
sunt luminati pe de-a-ntregul, iar nordul este partea cea mai intune-
coasa. Calfele stau pe coloana de sud, iar maestrii se pot aseza ori-
unde, pe oricare dintre coloane.
Demnitarii Obedientei, ai ritului, fostii venerabili, venerabilii vizita-
tori etc. isi ocupa loculla orient, la dreapta si la stanga venerabilului lojii.

KETHER *
Coroana Exista numeroase scrieri despre locul ofiterilor in loja. lata cum
Venerabilul prezinta Oswald Wirth 198 relatia dintre atributiile ofiterilor si sernnifi-
catia esoterica a planetelor:
BINAH CHOCHMAH
Inteligenta Intelepciunea Venerabilul corespunde lui Jupiter.
Secretarul Oratorul
Primul supraveghetor, lui Marte.
GEBURAH CHESED AI doilea supraveghetor, lui Venus.
Forta Harul Oratorul, Soarelui.
Trezorier Ospitalier Secretarul, Lunii.
Expertul, lui Saturn.
TIPHERETH
Maestrul de ceremonii, lui Mercur.
Frumusetea
Maestro] de ceremonii Cu exceptia ultimelor doua, putem accepta aceste corespondente.
HOD Saturn si Mercur s-ar potrivi mai bine celor doi acoperitori.
NETZAH
Victoria Gloria Aceste corelatii sunt usor de justificat:
Primul sau al doilea Primul sau al doilea Jupiter, Stapanul Cerurilor, este venerabilul intrucat il caracteri-
supraveghetor supraveghetor zeaza Intelepciunea.

105
 SIMBOLURILE FRANCMASONERI EI
JULES BOUCHER
ven.·.
Marte, zeul neimbHinzit, corespunde primului supraveghetor a ·sau doar in cinci ofiteri (pentagramatica)
carui Forta trebuie sa fie inflexibila. pentru acele loji ce nu au nevoie de aco-
peritor. .S:. o...
Venus cea blanda ~i frumoasa este Harul, Gratia, ~i corespunde ce- 1 o ...
lui de-al doilea supraveghetor. Marte ~i Venus sunt opuse ~i se comple- De la o schema la alta, difera doar nu- -"·

teaza precum forta masculina ~i gratia feminina. marul ofiterilor, nu ~i amplasarea lor in loja
Soarele, dominand planeta Jupiter, este atribuit oratorului, pazitorul Daca, in interiorul unei loji, ne-am
,legii mason ice", care este mai presus chiar ~i decat venerabilul. imagina un om culcat pe spate, capul sau
Luna, primind lumina Soarelui, inregistreaza fidel tot ceea ce se ar fi venerabilul, bratele ar fi oratorul ~i
spune de la pupitrul oratorului l99. secretarul, mainile, trezorierul ~i ospitali-
Mercur, mesagerul zeilor, este acoperitorul extern care-i da de ~tire erul, iar picioarele, cei doi supraveghe-
acoperitorului intern despre fratii care cer sa fie admi~i in templu. tori (fig. 56). 1 S.·. 2 S:.
Saturn, zeul prudent care-~i poarta pa~ii prin locuri neguroase, este In traditia anglo-saxona, al doilea Fig. 56. Omul ~i Templul
acoperitorul intern care anunta prezenta celor pe care-i considera supraveghetor este a~ezat in mijlocul (ritul scotian)
demni sa intre in loja. coloanei de sud; in schema omului cui-
>
cat, el ocupa locul din dreptul inimii (Porta), primul supraveghetor,
* pe eel din dreptul sexului (Fundamentul), iar acoperitorii se afla la
In intelesul de mai sus, ofiterii lojii pot inchipui varfurile unei stele
picioare (Regalitatea).
cu ~ase colturi (Sigiliul sau Pecetea lui Solomon). Venerabilul ~i cei
doi supraveghetori care ,conduc" loja formeaza triunghiul cu varful in
sus, iar oratorul, secretarul ~i acoperitorii, cei care ,organizeaza" loja,
triunghiul cu varful in jos (fig. 54). Ve11erabil
Ofiterii lojii mai pot inchipui varfurile unei pentagrame sau ale
Stelei de Foe (fig. 55). •
Venerabil
• Venerabil

N Supr.l e 5

\
•
Sup,.. 2
Fig. 54. Ofiterii lojii ~i Fig. 55. Ofiterii lojii v
Sigiliullui Solomon ~i Pentagrama
Fig. 58. Omul ~i Templul
Fig. 57. Locul celui de-al
(masoneria anglo-saxona)
Putem considera ca, dupa marimea efectivelor lor, lojile pot adopta: doilea supraveghetor in
masoneria anglo-saxona
schema sephirotica (cu zece ofiteri), schema 1n ~ase (hexagramatica)

1()7
 ------
JULES BOUCHER
Templul ~g~e imaginea intregului Univers: macrocosmosul ~i mi-
crocosmosul_ ._deo~otriv~. Locurile anume desemnate pentru ofiteri
demons~e.aza ca: pnn pohvalenta ~i prin universalitate, simbolurile
masonene1, ca once simbol traditional, trebuie cunoscute laolalta.
7. DEPLASAREAINTEMPLU
~ Cum ~r~buie sa se deplaseze masonulm templu? De Ia dreapta Ia
stanga on rnvers? Sau asta nu are nici o importanta? Nu e u~or de ras-
puns la aceste mtrebiiri .
. .sa precizam, mainte de toate, sensu! exact al termenilor. Yom numi
SJmstrorsum sen.sul de mi~care al ace! or de ceasornic (de Ia stanga la
dreapta); sensu! rnve!s se va numi dextrorsum.
. Expresiile ,de I~ dreapta la stanga" ~i ,de Ia stanga Ia dreapta" nu
a~u~g pentru a preciZa sensu! unei rni~cari circulare (fig. 59): m sensu!
sm1strorsum, acele unui ceasornic merg, mtr-adevar, de la stanga la
dreapta in partea superioara a cadranului dar, in partea inferioara, ele
se deplaseaza de la dreapta la stanga.
Aceea~i d~ficultate i~tervine ~i cand spunem ca un astru se depla-
seaza de la anent la occ1dent sau de Ia occident Ia orient (fig. 60).
s D v ceasornic ( ... ) Ritualurile brahmanilor prevad executarea rotirii spre
E
I
• selea»; era msa o practica de rau augur, un act de magie neagra.
Fig. 59. Mi.scare de Ia
Fig. 60. Mi.scare de
stanga Ia dreapta
Ia vest Ia est
. Astfel, pentru a evita orice confuzie, vom folosi doua adjective dis-
t~cte pentru a raporta mi~carea circulara fie la mana noastra stanga
f1e la cea dreapta. '
SIM BO LURI LE FRANCMASONE RIEI
Vom denumi dextrocentric sensu! deplasarii noastre circulare 1n
care mana dreapta se afla constant catre centrul cercului descris; sensul
sinistrocentric mseamna ca, pe tot parcursul rni~carii noastre circulare,
mana noastra stanga se afla constant catre centrul cercului (fig. 61).
Fig. 61
Sens dextrocentric Sens sinistrocentric
In reprezentarile statice, dreapta este ill general considerata benefica,
iar stanga, malefica201 ; Aceea~i semnificatie este atribuita $i miscarii
catre dreapta si, respectiv, catre stanga. Astfel, miscarea sinistrocentrica
are conotatii nefaste.
Victor Henry202 arata ca: ,,n ritualurile de magie neagra, stanga ia
locul dreptei: un obiect se apuca cu mana stanga, pasul se face cu stan-
gul; vrajitorul sta cu partea stanga catre foe sau catre orice obiect 1n ju-
rul caruia se rni$cA".
Goblet d' Alviella203 scria ca ,ill toate mi~carile rituale 1n cere, de-
plasarea are loc mereu spre dreapta, adica ill sensul rni~carii acelor de
dreapta; galeria pentru procesiuni amenajata ill jurul sanctuarelor poarta
chiar numele de pradakschina, adica «Spre dreapta», dextroversum.
Hindusii cuno$teau si rotirea spre stanga prasavya, «de-a-ndoa-
~Scotia, se pastreaza pana astazi obiceiul celtilor de-a mconjura de
trei ori obiectul de sfmtit sau persoana care trebuia cinstita si aparata.
Yn ceremoniile funerare, rotirea se facea, dimpotriva, catre stanga".
Acela$i autor explica de ce a fost i-a fost data o semnificatie pozi-
tiva rotirii catre dreapta $i una negativa rotirii catre stanga: 1n primul
caz, miscarea urmeaza cursu! aparent al soarelui; ill eel de-al doilea, ea
109
 JULES BO UCHER
se impotrive~te acestui curs. Insa, chiar in ritualurile de doliu se executa
imediat ~i o rotire catre dreapta204. Pentru aceasta dubla mi~care, ritua-
lul brahmanic ofera urmatoarea motivatie: ,cand merge spre stanga, eel
care oficiaza se indreapta spre stramo~i, spre imparatia mortii; mergand
apoi spre dreapta, el revine in lumea careia ii apartine".
Rene, Guenon
, 20s d 1 . . .
en,_ume~te sensu smistrocentnc, ,polar" ~i pe eel
dextrocentric, ,solar". ,In primul caz, mersul in cere se executa avand
tot timpul centrul in partea mainii stangi, ~i in partea mainii drepte, in
eel de-al doilea caz, ceea ce, in sanscrita, este numit pradak.schina;
aceasta rni~care este eel mai des folosita in traditiile hinduse ~i tibetane,
in timp ce ~carea dextrocentrica se intalne~te in special in traditia isla-
mica. E interesant ~a sensul scrierii in limbile acestor culturi prezinta ace-
ea~i caracteristica. In masoneria zilelor noastre, mi~carea in cere urmeaza
sensu! solar, opus aceluia care era, se pare, practicat initial in ritualurile
masonilor operativi unde tronul venerabilului era ~ezat la occident ~i nu
la orient, pentru a-i permite sa contemple rasaritul de soare." · .
In astronomie ~i in astrologie, mi$carea in sensul invers acelor de
ceasornic poarta denumirea de ,sens direct"; mi~carea contrara se face
in ,sens retrograd".
Se ~tie ca atat miscarea de rotatie a Pamantului, cat ~i cea de revo-
lutie sunt sinistrocentrice. ~i celelalte planete se mi~ca la fel· efectul
combinat al mi~carilor lor produce aparenta unei mi~cari in'verse a
unui mers ,retrograd" adica dextrocentric. Numai Soarele - conside~at
planeta in astrologie - ~i Luna nu lasa aparenta unui mers retrograd.
Ca urmare a mi~carii Pamantului, balta cereasca pare a se roti de la
dreapta spre stanga (miscarea sinistrocentrica de la fig. 62) ~i Soarele
de la stanga spre dreapta (mi~carea dextrocentrica de fig. 63). In pri~
mul caz avem mi~care stelara ~i in eel de-al doilea, solara.
v prin fata coloanelor formate din fratii adunati ~i sa se intersecteze,
s ;J
Fig. 62. Sens ,stelar" Fig. 63. Sens ,solar"
sau sinistrocentric sau dextrocentric
nn
SIMBOLU RI LE F RANCMASON ERIEI
Mi~carea reala in sistemul solar este insa sinistrocentrica. Prin
urmare, avand in vedere ca loja reprezinta universul, iar ofiterii plane-
tele, pare logic ca ace~tia sa circule spre stanga.
Dar astfel se incalca traditia potrivit careia orice mi~care sinistro-
centrica este malefica.
Templul este orientat spre rasarit ~i Lu- E
mina sau Soarele se ridica la orient ~i, pe la
sud, ajunge la occident. Deplasarea sinistro-
:'0\..
centrica merge deci in intampinarea Soarelui. ~ ....
Intr-a astfel de mi~care se intra prin dreapta
~i se iese prin stanga; se merge catre orient, N
..
I 1
1 I
trecand pe la sud, si se iese pe la occident I I
trecand pe Ia nord (v. fig. 64).
Atat simbolic, cat si logic aceasta rotire
ar trebui sa fie singura posibila in masonerie,
',i (
caci masonul merge spre Lumina intrand
v
in templu ~i intorcandu-se apoi in tenebre, in
Fig. 64. Deplasarea
lumea profana. sinistrocentrica
Deplasandu-se astfel, masonul nu cauta in templu
sa se opuna mersului firesc allurnii a~a cum
se procedeaza in magia neagra (de~i deosebirea dintre influentele re-
putat benefice ori malefice ale deplasarii in cere este rezultatul unei
conventii).
Sensu! adoptat ~i consacrat prin ritual trebuie riguros practicat caci
ar fi inadmisibil ca fiecare sa se deplaseze la intamplare prin loja.
Exista totusi o exceptie. In timpul deschiderii lucrarilor, suprave-
ghetorii trebuie sa paseasca unul catre dreapta si celalalt catre stanga
mai intai, in fata venerabilului, iar apoi, cand revin la locurile lor, in
fata acoperitorului. DacA s-ar mi~ca altfel, adica daca ar merge unul
in UriJla celuilalt in sens sinistrocentric, ar trece atunci prin fata frati-
lor din coloana de sud, iar cei din coloana de nord ar avea posibili-
tatea sa vada cu anticipatie semnul pe care il au de executat in fata
supraveghetorului.
In toate celelalte situatii, respectarea sensului prevazut de ritual
este obligatorie.
11 1
 JULES BOUCHER
8. ILUMINATUL IN LOJA
Templul trebuie iluminat 1n mod simbolic cu flacari. In acest scop,
ar trebui sa arda trei lumanari la gradul de ucenic, cinci la gradul de
calfa si sapte la eel de maestro.
Astfel, la gradul de ucenic, venerabilul si cei doi supraveghetori
vor avea fiecare pe pupitrul sau cate un sfesnic; la gradul de calfa sunt
inca doua sfesnice pentru orator si pentru secretar; la gradul de maes-
tru se adauga sfesnice pentru trezorier si ospitalier.
Inaintea deschiderii lucrarilor, doar lumanarea venerabilului este
aprinsa; in timpul deschiderii, el ,da lumina" celor doi supraveghetori.
Apoi, fiecare din cei trei purcede la aprinderea lumanarii asezate in
varful coloanei care ii corespunde.
In templu vor exista, in acest fel, sase lumini: trei in lumea arheti-
purilor (patratul ceUung) si trei in lumea creata. Insa, pentru a respecta
semnificatia simbolurilor traditionale, ar trebui aprinse mai intai luma-
narile din varful celor trei coloane si de aici sa-si ia lumina~ fiecare de
pe coloana sa, deoarece venerabilul, cei doi supraveghetori si ofiterii
lojii sunt reflectarea Iumii arhetipurilor. Cele sase lumanari ar trebui sa
ramana aprinse pe toata durata lucrarilor lojii.
Ar fi logic ca lumanarile de pe cele trei coloane sa fie aprinse ina-
inte ca fratii sa patrunda in templu si sa fie stinse numai dupa iesirea
acestora, caci Lumina patratului lung se raspandeste neintrerupt. 206
Ideal ar fi ca toate lojile sa inteleaga si sa practice acest ceremonial
care scoate in evidenta caracterul transcendent al simbolurilor masonice.
* masoneria nu este o religie in sensu! obisnuit al cu-
In liturghia catolica, lumanarile trebuie sa contina macar pe juma-
tate ceara de albine. Adevarata lumanare trebuie facuta din ceara en-
rata si numai din cauza pretului foarte mare s-a acceptat amestecul cu
stearina sau cu alte substante.
Lumanarea trebuie sa fie cat mai pura si naturala, si numai ceara de
albine are aceste calitati. Pe de alta parte, simbolul albinei aduce un
plus de semnificatie, intrucat reprezinta munca, impotrivirea fata de
pasivitate, speranta.
* tra intr-o loja sunt introdusi in templu precedati
Lumanarea este un triplu simbol drag autorilor religiosi pentru care
reprezinta Sf. Treime: Tatal (ceara), Fiul (fitilul) si Sf. Duh (flacara).
112
S IMBOLURILE FRAN CMASONERIEI
Ea mai poate fi si reprezentarea triadei: trup, suflet, spirit. Pentru
ca arde si lumineaza, ea este imaginea inaltarii spirituale.
Prin forma ei falica, lumanarea este considerata si simbol al gene-
rani, al perpetuarii vietii; tot astfel si floarea207 •
Flacara lumanarii este insufletita si mtru totul compatibila cu ritua-
lul traditional, pe cand flacara de gaz sau lumina electrica au ceva arti-
ficial care nu scapa celor care mai percep dimensiunea magica.
Biserica Catolica insasi nu are motive sa favorizeze iluminatul mo-
dem fara a se abate de la Traditie si de la propriile traditii.
,Gazul ori electricitatea nu pot lnlocui uleiul de la candela ce sta de ve-
ghe la Sf. Daruri si nici lumanarile de la Sf. Altar; si nici nu e cu putinta sa
fie folosit altfel de iluminat alaturi de lumanarile de pe marginea Sf. Altar.
In locullumanarilor s-ar putea folosi Iampi daca ele ar arde cu ulei
de masline. Acesta este, pentru candela ce trebuie sa arda zi si noapte
neintrerupt la Sf. Altar, combustibilul recomandat de autoritatile eclezi-
astice. Ele fac insa grave compromisuri: de pilda, episcopul poate auto-
riza in bisericile sarace si utilizarea altar uleiuri vegetale sau, 1n caz de
urgenta, chiar a uleiului mineral."208
Maslinul este simbol al pacii, al milosteniei, al
belsugului si al rodniciei. Sa preferam insa in loji lu-
manarea: are flacara mai clara si mai frumoasa decat
a candelei si, totodata, e mai simplu de folosit.
Caracterul transcendent si universal al simbolu-
rilor masonice impune cu necesitate un formalism
ritual care nu trebuie neglijat, cu toate ca, repetam,
vantului, dar este o ,biserica" in adevarata accepti-
une a cuvantului: ecclesia, adica adunare.
In masonerie, tortelor li se spune stele. Prin
urmare, ar trebui spus: ,Faceti sa apara stelele!"
in loc de obisnuitul: ,Aprindeti tortele!"
*
Personalitatile si demnitarii masonici care in-
Fig. 65. Torta de maestrul de ceremonii care poarta o ,stea". Se
sau ,stea" reinnoada astfel o straveche traditie. Vizitatorul
113
 JULES BOUCHER
este precedat de un purtator de torta nu pentru a-i lumina calea, ci
pentru a simboliza ,lumina" care este el.
* aprinsi in fata idolilor. Tertulian scrie: ,Noi nu suntem dintre aceia
Am aratat in ce conditii trebuie aprinse lumanarile pentru ca flacara
lor sa fie pura. Pentru a le stinge, masonii nu vor sufla asupra flacarii,
ci se vor folosi de ciocan.
Desi pot parea stranii, aceste cerinte sunt o continuare a traditiei, a
cultului arhaic al focului.
Mandelslo 209 scrie ca: ,Nimic nu este mai de pret si mai sfant pen-
tru persi decat focul pe care ei il pazesc cu cea mai mare grija pentru
ca, zic ei, nimic nu reprezinta mai bine divinitatea; de aceea ei nu sufla
niciodata asupra unei lumanari ori a unui opait, si nici prin cap nu le
trece sa foloseasca vreodata apa pentru a stinge focul, nici macar
atunci cand casa.este in pericol sa fie mistuita de flacari; se straduiesc
doar sa-l acopere cu pamant".
,,n ce priveste focul de zi cu zi, spune un alt autor2 10, cultul pe
care i-1 consacra unele populatii prevede ca el sa fie intretinut cu mate-
rii care sa nu produca nici fum, nici miros, adica sa nu se arunce in foe
nimic murdar, nici un fel de gunoaie, sa nu fie lasat vreodata sa se
stinga, sa nu fie intetit prin suflare pentru a nu-l contamina cu ceva
rau; astfel incat, daca din intamplare focul se stinge, el trebuie repede
luat din vecini sau reaprins cu un evantai. Acest cult mai prevede ca
focul sa nu fie luat vreodata de acolo de unde s-au ars oase, balegar
sau orice altfel de impuritati."
In templul masonic, lumanarile sunt purtatoare de foe sacru si nu
un marunt detaliu ritual, motiv pentru care n-ar trebui niciodata sa se
renunte la utilizarea lor.
9. FUMIGATIILE
\ puternic aromate.
Daca utilizarea lumanarilor li se pare unora o insuportabila imitatie
in masonerie a practicilor bisericesti, cum ar putea ei sa admita fumiga-
tiile? Cu toate acestea, ele sunt nu numai necesare, dar side neinlocuit
in loja, intr-un loc cu adevarat sacru.
114
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
Tamaia a fast utilizata in biserica abia din secolul al IV-lea. Primii
crestini o respingeau caci amintea prea mult de cultele pagane211 sau
de situatia in care, siliti sa abjure, trebuiau sa arunce tarnaie pe carbuni
care aduc ofranda lui Dumnezeu tamaie ori vin".
Utilizarea tamaiei trebuie sa fi avut si un rol practic, intrucat inde-
parta mirosurile rele si improspata aerul in templele subterane. Dar
Moise (Iesirea, 30: 1- 10) poruncind ridicarea unui altar pe care sa fu-
mege tamaia, il asaza in aer liber. Sf. Pavel, (Evrei, 9: 3) vorbeste de-
spre un altar din aur pentru parfumuri, iar in Apocalipsa (8: 3-4) e
scris: ,Un alt inger a stat la altar avand cadelnita de aur si is-a dat lui
tamaie multa ca sa o aduca impreuna cu rugaciunile tuturor sfmtilor pe
altarul de aur dinaintea tronului; si fumul tamaiei s-a suit din mana in-
gerului inaintea lui Dumnezeu impreuna cu rugaciunile sfmtilor".
Chiar daca primii crestini se fereau sa arda tamaie ca de un obicei
pagan, Scriptura atesta ca aceasta practica avea semnificatie religioasa
inca de la inceputuri, la vechii evrei, ca de altfel in toate cultele asiatice.
Fiindca fumul de Utmaie are un efect antiseptic si exercita totodata
o influenta psihica favorabila inaltarii spirituale212 , fumigatiile ar tre-
b11i utilizate in masonerie mai ales in ceremoniile de initiere.
Tamaia folosita azi in timpul slujbelor religioase nu este o rasina
pura, ci un amestec de diferite rasini in care adeseori nu se gaseste nici
un dram de tamaie pura, asa-numitul ulei de Liban. Cuvantul ,tamaie"
(lat. incensum) nu se aplica vreunei substante anume, ci desemneaza
mai degraba ,tot ce arde". Adevarata tamaie este uleiul de Liban (lat.
oleum libani) care provine din Boswelia, arbore ale carui varietati dau
rasini de calitati diferite. Este adeseori falsificat prin amestecuri de
sandarac, rasini comune provenite de la tuya si pin si un reziduu rezul-
tat din distilarea terebentinei (fr. colophane - n.tr.) ori alte substante
La fumigatii pot fi folosite si alte substante ca: smirna, lemnul de
santal si storaxul.
Pentru fumigatiile din ceremoniile masonice recomandarn amestecul
intre uleiul de Liban (trei parti), smima (2 parti) si alte rasini (o parte).
Acest amestec cu miros foarte placut simbolizeaza cele trei lumi:
divina, omeneasca si materiala..
115
--------
JULE S BOUCHER
Trebuie folosita adevarata smimtt, zisa smima
amara sau smima masculina (Herabol), si nu
cea feminina (Bisabol sau Opoponax). Cele-
lalte rasini trebuie alese cu grija, fiind prefera-
bile cele care formeaza granule fme (fr. Benjoin
de Siam- n.tr.).
Arderea amestecului pHtcut mirositor se
face pe carbune incins asezat intr-un vas spe-
Fig. 66. Vas cial213 (fig. 66).
pentru fumigatii Cadelnita folosita in biserici era cunos-
cuta inca de romani care o numeau thuribulum,
thymiamatarium sau suffirorium; in loja este de preferat insa vasul
descris mai sus.
Lumanttrile si fumigatiile sunt de neinlocuit in ceremoniile maso-
nice deoarece contribuie la atmosfera de sacralitate ce trebuie sa dom-
neasca in temple. In nici un caz ele nu au cum sa altereze fundamentele
riturilor masonice.
10. CARTEA DE PE ALTAR
In fata pupitrului venerabilului se gaseste un altar de forma triun-
ghiulara pe care sunt asezate o carte cu echerul si compasul.
Aceasta carte face obiectul unor aprige controverse. Pentru maso-
neria anglo-saxona, aceasta este dintotdeauna Biblia. Ea a facut din
aceasta o piatra de hotar (engl. landmark - n.tr.) de netrecut. ~i astfel a
inceput disputa ...
Aceste landmarks sau borne sunt reguli specificate de masoneria
anglo-saxona. Daca fie si o singura astfel de regula nu este respectata,
Obedienta masonica refractara este declarata iregulara.
Marea Loja Unita a Angliei a redus la opt numarul de landmarks
care, de-a lungul timpurilor, a fost diferit. Ultima varianta dateaza din
4 septembrie 1929; iata al saselea landmark care intereseaza aici:
,Cele trei mari lumini ale francmasoneriei (Cartea Legii Sfinte,
Echerul si Compasul) sunt totdeauna expuse in timpullucrarilor M arii
' ' l.
SIMBO LURILE FRANCMASONERIEI
Loji sau a lojilor de sub controlul acesteia, principala dintre aceste lu-
mini fiind Cartea Legii Sfmte (Biblia)".
Intr-o lucrare colectiva214 editata de loja Les Apprentis (Ucenicii)
din Obedienta Marii Loji a Frantei se spune: ,,Prin felul ei de a actiona,
nu isi aroga oare Marea Loja Unita a Angliei o autoritate doctrinara de
tipul celei a Sf. Scaun? Nu cumva atrage astfel asupra institutiei maso-
neriei primejdii pe care nici un avantaj real nu le justifica? Caci unitatea
ce ar rezulta din supunerea la imperativele engleze n-ar fi, in pofida tu-
turor aparentelor, decat o iluzie si, departe de-a intari masoneria univer-
sala, ar diminua autoritatea unor Obediente nationale, cum este si a
noastra, lipsindu-le de ce au ele esential si specific".
~i Oswald Wirth215 remarca: , Procedand la o critica obiectiva a
Sfmtelor Scripturi, stiinta nu recunoaste decat dirnensiunea lor umana,
ce ramane totusi foarte inalta. E de inteles cum Biblia isi pastreaza in-
tegral prestigiul pentru credinciosi care afla in ea cuvantullui Dumne-
zeu si o urmeaza ca pe o calauza incapabila de greseala; la o astfel de
veneratie nu se ajunge insa pe cale rationala. Ea este poate o caracte-
ristica a mentalitatii anglo-saxone, insti ramane stra.ina popoarelor !a-
tine. Nepropunandu-si sa se pronunte asupra credintelor religioase,
francmasoneria n-ar fi trebuit niciodata sa se ocupe de Biblie, cu atat
mai putin de Coran sau de alte carti respectate ca fiind sfinte. Cum
insa, in Anglia, legamintele se fac pe Biblie, si juramantul masonic era
frresc sa fie prestat pe Cartea Legii Sfmte" .
In 1931, revistaLe Symbolisme s-a ocupat pe larg de aceasta ches-
tiune. Marius Lepage a propus drept Carte Sfanta Constitu{iile lui
Anderson. Oswald Wirth a vazut in Cartea Alba - ,cartea mutt!." pro-
pusa de unii - un surogat al Bibliei... si o nostima fantezie. Propunerea
lui Wirth a stamit reactii in Occult Review, in iunie 1931:
,Orice forma de asociere constituita in limitele legii si ale ordinii
are dreptul inalienabil de a stabili conditiile de admitere a membrilor
ei. Or, masoneria engleza cere fiecarui candidat sa-si presteze jura-
mantul pe Vechiul Testament sau pe o alta Carte Sfanta recunoscuta de
el ca atare. Daca nu recunoaste nici una, nu poate fi admis. Ca. este bine,
rau sau indiferent, creada oricine ce doreste, inclusiv domnul Wirth;
dar donee de medio fiet, iata una dintre cele mai irnportante conditii,
117
 JULES BOUCHER
iar cei care nu vor sa i se supuna sunt liberi sa plece oriunde - inclusiv
ad inferos- sau la Marele Oriental Frantei".
lata cum a replicat Oswald Wirth: ,Ne vedem siliti sa ne inclinam
in fata faptelor. Anglo-saxonii vor sa aiba propria masonerie si renunta
la universalismul proclamat in 1723".
In aceeasi revista, Armand Bedarride respinge ideea Cartii Albe pe
care o numeste un zadarnic simulacru. ~i, cum anglo-saxonii accepta ca,
in coloniile lor, sa fie adoptata cartea sfanta a religiei practicate acolo, el
propune, ftind logic, o carte compusa din diferite extrase, o antologie:
,~i daca e nevoie de o Carte pe masura templului nostru, s-a facem
din tot ceea ce este mai intelept, mai pur, mai sfant, mai eroic, mai no-
bil, mai plin de miez si mai frumos in toate cartile ce sunt calauze vie-
tii spirituale, in toate acele carti care au servit si servesc inca drept
torte c~mstiintelor pe calea nesfarsita a perfectiunii; cereti aceasta tutu-
ror pastorilor de suflete, fie ei reprezentanti ai credintei ori ai ratiunii...
Din bezna primordiala, gandirea omeneasca a pasit pas cu pas spre o
Lumina tot mai mare; ea a lasat marturii ale ascensiunii sale in diverse
limbaje ale spiritului... Nu va temeti sa le puneti fata in fata, sa le im-
pliniti unele prin altele; caci astfel va veti apropia tot mai mult de Cu-
vantului Pierdut".
lmpunand Biblia, anglo-saxonii au facut precizarea ca au in vedere
Vechiul Testament. ~i, cu toate acestea, textul exceptional care merita
primul loc se afla in Noul Testament: este Evanghelia dupa loan de-
spre care am mai vorbit. In ceremonia de deschidere a lucrarilor, in
unele loji se citesc versete de la inceputul acestei Evanghelii.
Ar fi deci potrivit sa fie urmata propunerea lui Armand Bedarride.
Ar ajunge astfel pe altarul masonic o selectie de texte esoterice care
stau la baza diferitelor traditii 216. Ar fi astfel pus in evidenta caracte-
rul universal al masoneriei si masonii ar fi liberi de lanturile despre
care vorbea Volney217 : ,Gandul meu s-a lovit de un mare obstacol:
purtandu-mi privirea asupra globului pamantesc, l-am vazut impartit
in douazeci de sisteme diferite; fiecare popor a mostenit sau si-a faurit
credinte religioase diferite si fiecare, crezand ca adevarul este de par-
tea sa, considera ca toate celelalte gresesc. Or, daca, asa cum de fapt se
intiimpla, majoritatea oamenilor care se contrazic se insala si se insala
cu buna-credinta, inseamna ca mintea omeneasca se lasa convinsa nu
II R
SIMBO LURILE FRANCMASONE RIEI
numai de adevar, dar si de rninciuna; atunci, prin ce mijloc ar putea fi
ea luminata? Cum ar putea fi inlaturata prejudecata care, cea dintai,
pune stapanire pe mintea omului? ~i, mai ales, cum sa-i deschizi omu-
lui ochii cand prima cerinta a oricarei credinte, prima dogma a oricarei
religii consta in totala osandire a indoielii, in interzicerea cercetarii si
renuntarea la judecata proprie? Ce va face adevarul pentru ca omul
sa-l recunoasca? Daca el se dezvaluie pur si simplu pe calea ratiunii,
ornullas se face ca nu-l cunoaste, daca el se dezvaluie sub autoritatea
puterilor divine, atunci omul, interesat sa aiba si el o autoritate de ace-
lasi fel, va trata adevarul venit din orice alta parte drept o blasfernie.
Astfel, in orbirea lui, omul isi prinde singur lanturile si se lasa vesnic
prada fara aparare propriei ignorante si pasiunilor sale".
Formele de organizare rnasonica din lume - in tarile in care nu au
fast desfiintate de abuzul puterii politice - se deosebesc in cateva ele-
mente de detaliu dar, in esenta, se aseamana.
,Pana azi, diferitele Obediente au cautat cu migala punctele prin
care se deosebeau si deci se desparteau, spune Edmond Gloton2 18. Pu-
terile masonice si-au stabilit conditii stricte pentru recunoasterea reci-
proca. Este oare acesta un fel masonic de a actiona? Maestrii nu
trebuie oare sa readuca laolalta ceea ce s-a risipit? In lac sa cautam
ceea ce ne separa, ar trebui sa cautam cu totii ceea ce ne uneste; si ne
unesc rnulte! Venind frateste in intampinare, vom gasi cu usurinta im-
pacare in acele diferente care, pana astazi, ne-au tinut la distanta; pen-
tru aceasta ar trebui ca fiecare sa arate bunavointa celuilalt si sa fie
manat de o dorinta arzatoare de-a izbandi pe calea unitatii."
Nu numai Biblia este un prilej de dezacord intre masoneria latina si
cea anglo-saxona; cum scria chiar un mason englez219 :
,Cu cat masonii europeni ofereau rnai multe concesii, cu atilt li se
\ cereau mai multe, si recunoasterea oficiala le era mereu refuzata. Nu
se respecta adevarul fundamental ca, intr-a institutie ca masoneria, nu-
rnarul mernbrilor si marimea resurselor materiale nu sunt un semn de
putere si, cu atat mai putin, un semn de importanta reala ori de impor-
tanta in comunitatea nationala. Mai degraba sunt semne ale gradului
de civilizatie la care am ajuns, chiar un semn de slabiciune si de inca-
pacitate morala, caci micul numar de frati al caror zel si a caror munca
119
 JULES BOU CHER

dezinteresata mentin vitalitatea ordinului masonic este strivit ~i dorni-

nat de masa eelor egoi~ti si indiferenti.
Masonii europeni iau masoneria in serios pe cand cei de limba en-
gleza nu fac la fel, nu simt nevoia sa o faca si sunt deranjati ca altii o CAPITOLUL IV

fac. Pentru anglo-saxoni, fratia este o societate de bune maniere, un

accesoriu, un divertisment220 . Masonii europeni cred ca. lojile lor sunt
un instrument menit sa perfectioneze starea societatii ~i sa faca lumea
un loc mai bun de trait. In timp ce masonul european crede in idei, ce-
lui anglo-saxon acestea li sunt suspecte."
Citand acest pasaj din S.J. Carter, Oswald Wirth221 adauga:
,Jn aceste conditii trebuie sa ne resernnam a nu fi fost intelesi de
marea majoritate a fratilor nostri anglo-saxoni. Incapabili sa ne inte-
leaga, 1$i vadesc inferioritatea. Sa ne straduim a ne arata superiori prin
felul nostru de a intc;lege masoneria si de a o practica: sa lucram exem-
plar si sa-i plangem pe acei masoni nefericiti invaluiti in ceata deasa a
Londrei ce-i !mpiedica sa vada lumina noastra!"
Cel putin pentru moment, este inutil sa continuam pe tema unitatii
absolute a masoneriei universale la nivelul formelor ei de organizare
existente (regimul marilor loji inaugural in 1717). Impunand Biblia
si numai Biblia, anglo-saxonii neaga astfel universalitatea masoneriei ~i,
din aces! punct de vedere, poate ca ei sunt cei ,iregulari" ...
* cubica cu varf. Un ~nur cu trei noduri incadreaza tabloul care mai cu-
Conventul Marii Loji a Frantei si al Marelui Orient al Frantei au
hotarat de comun acord in 1938 ca textul original ~i traducerea fran-
ceza a Constitu{iilor lui Anderson din 1723 trebuie sa se afle pe altarul
lojilor. Aceasta solutie, desi pare logica, este totusi falsa. Cartea Con-
stitutiilor trebuie sa. se afle pe pupitrul oratorului !mpreuna cu regle-
mentarile generale ale Obedientei din care loja face parte, deoarece
oratorul este pastratorullegii masonice si deci aceste texte nu-si au lo-
cul pe altar. Atat Constitutiile, cat si reglementa.rile sunt texte de ordin
administrativ, iar altarul este sacru si tine de ordinea initiatica, mai pre-
sus de cele omenesti. Ce-ar fi daca in loc de Evaghelii preotul ar pune
pe altar calendarul bisericesc?
TABLOUL LOJII UCENICULUI
La inceputurile masoneriei, orice local putea fi transformat in tem-
plu. Era suficienta trasarea pe podea cu o creta a Tabloului simbolic al
gradului in care lucra atelierul. Dupa fiecare intalnire, tabloul era st~rs.
Ulterior, s-a folosit o panza pictata care era intinsa pe podea in tun-
pul reuniunilor. In zilele noastre, templele masonice sunt decorate cu
toate obiectele simbolice desenate in tabloullojii.
In tabloul lojii ucenicului (Plansa IV) sunt reprezentate doua co-
lome avand capitelurile impodobite cu rodii; ele incadreaza o poarta
spre care urea trei trepte in fata carora se afla mozaicul in f~rma
de sah. In tablou mai pot fi vazute trei ferestre, o piatra. bruta, o ptatra
prinde si Soarele ~i Luna, cei doi lurnina.tori cere~ti, Echerul ~i Compa-
sul, Perpendiculara ~i Nivela, Ciocanul ~i Dalta precum ~i Plan$a de
trasat, simboluri despre care am mai vorbit.
\ 1. TEMPLUL LUI SOLOMON ~I CELE DOUA COLOANE
•
Templui
Descrierea Templului lui Solomon trebuie cautata. in Biblie (III
Regi, 6: 2-9 si 15-22)222 :
,Templul pe care 1-a zidit regele Solomon Domnului era lung de
~aizeci de coti, lat de douazeci ~i inalt de treizeci.

121
 SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI

Pridvorul de dinaintea templului era lung de douazeci de coti, ras-

punzand cu inaltimea templului, ~i lat de zece coti inaintea templului.

r0
~~~-----~----------
~i el a facut la acele odai ferestre cu zabrele largi inauntru ~i
stramte inafara.
~i a mai facut o cladire langa zidul templului cu trei caturi in jurul
• .y=··
·~=~·
.. _, ·~0 peretilor templului, in jurul Sfintei Sfinteloi223 .
t Catul de jos al cladirii era lat de cinci coti; eel din mijloc lat de ~ase

'I
I I~
A
X l coti; iar eel de-al treilea lat de ~apte coti; caci imprejurul templului erau
facute prichiciuri de zid ca zidirea sa nu fie lipita de peretii templului.
Cand s-a zidit templul, la zidirea lui au intrebuintat pietre cioplite
Jucrate mai dinainte. A~a ca nici ciocan, nici topor, nici orice alta
unealta defier nu s-a auzit la zidirea lui.
I Intrarea la catul de jos al cladirii era pe partea dreapta a templului.

' Pe scari in spirala se suiau Ia catul din mijloc ~i de la catul din mijloc

l OJ la catul al treilea.
~i a zidit el templul ~i 1-a terminat ~i a pardosit templul cu scanduri
de cedru.

~~
Odailor dimprejurul intregului templu le-a dat inaltime de cate cinci
coti la fiecare cat ~i erau legate de templu prin grinzi de cedru (... )
~i a imbracat peretii templului pe dinauntru cu scanduri de cedru
de la pardoseala templului pana la tavan pe dinAuntru 1-a imbrAcat

I peste tot cu lerrm de cedru; iar pardoseala templului a facut-o din scan-
duri de chiparos.
~i a facut in partea din fund a templului o despartitura de douazeci

l de coti lungime ~i a imbracat peretii ~i tavanul acestei despartituri cu

scanduri de cedru ~i a~a a facut despartitura pentru Sfanta Sfintelor.
De patruzeci de coti era despartitura dintai a templului.
Pe scandurile de cedru dinauntru templului erau facute sculpturi in
\ forma de colocinti ~i flori de trandafrri imbobociti; totul era acoperit
cu cedru si piatra nu se vedea.
Iar
' Plan$a IV. Tabloul lojii ucenicului
despartitura din fundul templului el a pregatit-o ca sa puna
acolo chivotul cu legea Domnului.
~i despartitura aceasta era lunga de douazeci de coti, lata de doua-
zeci de coti ~i inalta de douazeci de coti; ~i a imbracat-o in aur curat;
asemenea a imbracat ~i jertfelnicul eel din lerrm de cedru.

123
 JULES BOUCHER
~i a imbra.cat Solomon templul si pe dina.untru cu aur curat; si a in-
tins lanturi de aur pe dinaintea catapetesmei si a imbra.cat-o in aur.
Tot templull-a imbra.cat el in aur, tot templul pana la capa.t si tot
jertfelnicul care este inaintea altarului 1-a imbra.cat in aur."
In pofida abundentei de detalii, nu putem reface planul exact al
templului. S-au incercat multe ,,reconstituiri", ra.mase insa discutabile.
Contenau224 spune ca. templul lui Solomon care trebuie sa fi fost
expresia perfectiunii in arta iudaica. a fost in totalitate distrus si ca. sun-
tern siliti sa-l compara.m cu cateva mici monumente supravietuitoare
ale acelei foarte indepartate epoci.
Totusi, G. Riccioti 225 scrie ca.: ,Templul propriu-zis, casa (Domnu-
lui), era un edificiu campus din trei parti. Pornind de la fatada care, dupa.
traditia veche, era orientata spre rasarit, se intra pe rand in trei sali:
Vestibulul (ebr. ulam) era lat de 11 m (20 coti); lung de 5,5 m
(10 coti); desi inaltirrlea nu este precizata, ea trebuie sa fi depa_sit 16,5 m
(30 coti).
Aula (ebr. hekhal din sumerianul e-gal - ,casa cea mare") numita
si locul sfant sau , Sfanta" (qodhesh) lata de 11 m, lunga de 22 m
(40 coti) si inalta. de 16,5 m.
Cella sau adyton (ebr. debhir) numita si ,,Preasfanta" sau ,Sfanta
Sfmtelor" (qodhesh qodhashim), care era o sala perfect cubica cu latura
de 11m.
Lungimea interioara totala a edificiului, de la fatada vestibulului
pana in capatul Sfintei Sfintelor era de 38,5 m (70 de coti) si la.timea
era in mod constant de 11 m".
Bineinteles, este cazul sa avem rezerve asupra acestei descrieri prea
exacte intemeiate numai pe texte biblice despre care se stie ca. nu exce-
leaza. prin claritate.
Nu vom incerca deci o , reconstituire" a ceea ce era in plan material
templul din Ierusalirn. In masonerie, acest templu este un sirnbol si ni-
. mic mai mult, dar este sirnbolul esential: al Templului ideal a carui
constructie nu se incheie niciodata, in care fiecare mason este o piatra
prelucrata in plan material in linistea meditatiei, far!J. dalt!J. si ciocan.
De la un nivella altul, initiatul urea. treptele unei sc!J.ri in spirala, ceea
ce insearnna. ca. mult ravnita inaltare la ideal se petrece in el insusi prin
necontenita revenire la sine.
124
SIMBOLURILE FRANCMASO NERIEI
In limba ebraica, Solomon inseamna ,om pasnic". Templul lui
Solomon este templul pacii, pacea lumii prin pacea inimii, idealul ma-
sonilor sinceri dincolo de intreg tumultullurnii profane.
Templullui Solomon a fost construit in sapte ani, iar sapte este varsta
simbolica. a maestrului mason, a celui care a dobandit deplina initiere.
A fost construit din piatrtl, lemn de cedru, si aurull-a impodobit din
belsug. Piatra insearnna stabilitate, lemnul, vitalitate, iar aurul, prezenta
dimensiunii spirituale, singura ce confera perfectiune si nemurire.
Pentru mason, Templullui Solomon nu este abordat ca realitate is-
torica, nici ca expresie a religiei iudaice, ci doar in semnificatia sa
esoterica. pe cat de profunda, pe atat de frumoasa.
Cele doua coloane
Urmand textul biblic, este deopotriva de greu sa intelegem cum
erau facute cele doua coloane (,stalpi" - n.tr.) de la intrarea in Templul
lui Solomon. lata cum sunt descrise (III Regi, 7: 13- 21):
.. ~i a trimis regele Solomon si a luat pe mesterul Hiram din Tir.
Acesta era fiul unei vaduve din semintia lui Neftali. Tata.llui, un
titian, era aramar; era si Hiram plin de pricepere, cu mestesug si cu sti-
inta de-a face orice lucru din arama. ~i a venit la regele Solomon si a
facut tot felul de lucrari.
A turnat pentru pridvor doi stalpi de arama, fiecare stalp de optspre-
zece coti inaltirne si rotundul fieca.rui stalp era cat putea sa.-1 cuprinda.
o sfoara. de doisprezece coti. Grosimea era de patru degete, iar pe dina.-
untru era gol226 .
~i pentru pus in capetele stalpilor a fa.cut doua coroane tumate din
arama; inaltirnea unei coroane era de cinci coti si inaltirnea celeilalte
coroane de cinci coti.
~i pentru acoperit coroanele care erau in capetele stalpilor, a facut
el do'ua retele lucrate impletit, snururi in forma de lanturi: sapte la o
coroana si sapte la cealalta coroana.
~i, cand a facut sta.lpii, a facut doua siruri de radii de arama, atarnate
jur imprejur pe marginea retelelor ca sa impodobeasca coroana ce era pe
varful staipului; la fel a fa.cut si celeilalte coroane de pe cela.lalt stalp.
125
 JULES BOUCHER
Coroanele din capetele stiHpilor de la pridvor erau facute in forma
cupei florii de crin, de patru coti la gura.
~i, la coroanele de la amandoi stalpii, erau sus, la incheietura lor, in
dreptul marginii retelei, radii de arama; iar ~irurile de radii dimprejur,
la fiecare coroana, erau de cate dou~ sute de rodii.
~i a ~ezat stalpii la pridvorul templului, punand un stiHp in partea din
dreapta ~i dandu-i numele Jachin; ~i pe celalalt stalp, in partea stanga,
dandu-i numeleBooz.
~i pe caput stiilpilor a pus coroanele facute in forma cupei florii de
crin. A~a s-a sfiir~it lucrul stalpilor".
Descrierea prea putin clara nu ne da posibilitatea unei exacte repre-
zentari a celor doua coloane: repetitiile ingreuneaza textul care devine
aproape de neinteles.
In sa Leadbeater227 , fara a vedea vreo dificultate, scrie: ,Pentru ca
autorii·sunt departe de-a fi ajuns la un consens, iar detaliile pe care le
dau sunt atat de neclare, scriitorii masonici n-au putut stabili decat prin-
cipalele trasaturi. Am preferat a~adar sprijinul clarvazatorilor".
Pentru ca nu putem insa da credit acestui procedeu, caci, fara in-
doiala, ar da rezultate diferite de la un clarvazator la altul, suntem si-
!iti sa ramanem Ia marturii scrise ~i sa respingem descrierile fanteziste
ale lui Leadbeater.
Gasim Ia Ragon228 : ,Se estimeaza ca cele doua coloane ar fi avut
inaltimea de 18 coti, circumferinta de 12, baza de 12 ~i capitelul (,co-
roana" - n.tr.) de 5 coti; total 47, acela~i cu numarul constelatiilor ~i
al sernnelor zodiacului, adica allumii ceresti. Dimensiunile se abat de
la toate regulile arhitecturii tocmai pentru a avertiza ca intelepciunea
si puterea arhitectului divin sunt mai presus de oameni si de judecata
lor. Coloanele sunt din bronz pentru a rezista potopului, adica barba-
riei; arama este emblema etemei stabilita~f a legilor naturii, temelie a
intelepciunii masonice. Ele sunt goale pe dintwntru pentru a adaposti
uneltele, cuno~tintele omului; in sfar~it, lucratorii sunt chemati pentru
a fi platiti langa aceste coloane, de unde pleaca multurniti de cuno~­
tintele dobandite".
De ce spune oare Ragon ca dimensiunile coloanelor ,se abat de la
toate regulile arhitecturii"? Dimpotriva, ele au dimensiuni potrivite
pentru coloane fara rol de sustinere (obeliscuri - n.tr.) 229. Diametrul
126
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
unei coloane avand cu putin sub 4 coti, iar inaltimea fiind de 23 de
coti (18 pentru stalp ~i 5 pentru capite!), raportul lor este de 1 la 6;
cum am vazut la Plan~a Ill, in arta greaca, raportul corespunzator unei
coloane dorice, cea mai robusta dintre toate, este de 1 la 8.
Coloanele sunt de arama, mai spune Ragon, pentru a rezista poto-
puluif Nu s-a dezlantuit nici un potop dupa ce ele au fast construite,
dar nici nu s-a gasit, pan a azi, vreo rama~ita a acestor coloane.
Coloanele sunt goale pe dinauntru pentru a adaposti unelte! ... Bi-
blia nu se refera la depozitarea uneltelor ~i nici nu pomene~te de vreo
u~a de acces in interiorul coloanelor; Leadbeater arata ca existau trei
incaperi suprapuse ,invizibile din afara" cu spatii de depozitare pentru
Tablele Legii, arhive ~i alte documente2 30.
Desigur, Ragon nu se bizuia pe clarviziune ca Leadbeater, dar comen-
tariile sale sunt asemanatoare cu ale altar autori masonici din vremea lui.
*
Citind cu atentie descrierea coloanelor, s-ar putea deduce ca ele
aveau doua capiteluri suprapuse: unul inalt de 5 coti, celalalt de 4;
ceea ce insearnna ca inaltimea totala a coloanelor era de 27 de coti ~i
ca raportul era de 1 la 7. Cum textul biblic aminte~te de un ~nur in
· forma de Iant infasurat de sapte ori in jurul co-
CRJNSOII
loanei, de crinul inalt de patru coti ~i de capite-
ANEMONA lui inalt de cinci coti, rezulta ca, din inaltimea
ROD/I
7 rlind11ri
totala de 5 coti a capitelului, scazand inaltimea
dt /on{llri
ROD/I
crinului de 4 coti, ramanea doar un singur cot
(0,525 m) in jurul caruia ar fi putut fi infa~urat
lantul; acesta ar fi trebuit sa aiba dimensiuni
foarte reduse ~i astfel sa fie greu vizibil la o
Circ:unift:rin(tt
• 11
inaltime de 10 metri.
\ Biblia nu vorbe~te despre socluri si probabil ca
l
acestea nici n-au existat, coloanele avand, poate,
Diamrtru
baza direct in pamant, intr-un locas pietruit.
u J,81 Cele doua coloane semanau pana la a fi
..~
identice. Se deosebeau numai prin asezarea lor
Fig. 67. Coloana la dreapta ~i la Stanga intrarii in templu $i prin
Templului numele ce li daduse.
127
 -
,•
'

JULES BOUCHER S!MBOLURILE FRANCMASONERIEI

G.Riccioti231 face ,irnportante" precizari fara a indica, din pacate, Oswald Wirth234 spune ca: ,Biblia arata ca doua coloane din bronz,
$i sursele consultate: turnate de mesterul Hiram din Tyr, au fost ridicate la intrarea Templu- ..
•'
,De fiecare parte a intrarii in templu se gasea o coloana de bronz lui lui Solomon, cea din dreapta primind numele de Jakin, iar cea din
goala pe dinauntru, inalta de 9,9 m (18 coti), avand un capite! rotunjit, stanga, B oaz. Niciodata. nu au existat dispute privind sexul sirnbolic al
celor doua coloane. Pe cea dintai, initiala numelui (iod) o caracteri- ~·
I.
inalt de 2,75 m (5 coti), deci cu o inaltime totala de 12,65 m (23 coti).
Numele coloanei din dreapta era Yakhin «elva da stabilitate», iar al co- zeaza drept masculina deoarece aceasta litera. ebraica simbolizeaza il
•'

loanei din dreapta era Bo' az «in el este forta»; avand in vedere forma barbatia. Pe de alta parte, beth, a doua litera a alfabetului ebraic, este ·,
actuala a acestor doua nume, ele trebuie sa se fi referit la Yahve care fa- considerata tipic feminina; beth insearnna casa., locuinta sau recepta- i;

cea ca templul sa ramana in picioare; judecand insa dupa alte variante
rnai vechi, se pare ca numele initiate ale coloanelor erau Yakhun «el
este stabil» si Be' oz «in forta» care desemneaza templul insusi".
La Josephus Flavius232 gasirn aceasta. referinta:
, Solomon i-a cerut regelui Hiram sa-i trirnita din Tyr pe mesterul cu
nurnele ~heiramos a .carui mama. se tragea din semintia Neftali (caci ea
era din acest trib), tata.l sau Urias fiind de obarsie israelita.. El era eel
rnai iscusit in oricare stiinta. a faurarilor, deosebit de pricepurindeobste
in prelucrarea aurului, argintului si a aramei: toate podoabele Templului
care tineau de mestesugullui, potrivit vointei regelui, au fost infaptuite
de el. Pentru pridvorul sanctuarului, Cheiramos a faurit doi stalpi de
arama cu o grosime de patru degete. Acesti stalpi aveau o inaltirne
de 18 coti, masurand de jur imprejur douasprezece degete. In viirful fi-
ecarui stalp a pus un crestet in forma de crin, care atingea ina.ltirnea de
cinci coti si avea deasupra o impletitura. de arama din mladite de pal-
mier ca sa acopere crinul. De jur imprejur atamau doua siruri de rodii,
cul, pestera, uter etc. Coloana J:. este deci masculin-activa. si coloana
B:. , feminin-pasiva, astfel cas-ar cuveni ca prima sa fie ro$ie, iar cea
de-a doua, alba sau neagra" .
Cuvantul Jakin se scrie in ebraica: iod (1), caph (Ch pronuntat apa.-
sat), iod (I), nun (N). Pentru a evita o eroare in pronuntie, uneori se
scrie Jakin. Cuvantul Boaz se scrie cu literele beth (B), ain (litera ce
nu poate fi transcrisa fonetic decat printr-o aspiratie sonora in felul as-
pru al pronuntiei grecesti), zain (Z). Adeseori este ortografiat Booz in
loc de Boaz, totusi cea de-a doua varianta corespunzind mai bine lirn-
bii ebraice235 .
Locul coloanelor
Biblia nu lasa nici o indoiala: Jakin se afla la dreapta si Boaz la
Stanga, ceea ce corespunde lirnbajului sirnbolic traditional si universal.
RITUL SCOTIAN RITUL FRANCEZ

doua sute la numar. Staipul situat in partea dreapta a pridvorului se nu-

rnea Iachin, iar eel din partea stanga. se numea Boaz."
Figura 67 arata coloanele asa cum le putem reprezenta logic, dar
u ti
nu avem siguranta ca asa erau in realitate. )I :z t.:l
.... :z t.:l
....
s
,, u< ~ N
t.:l ..J ..J
t.:l
u
'' , u u<
\• ;:)

' ,,
::::>
'L
Jakin ~i Boaz, numele celor doua coloane , ''
Bo' d J B
lata ce explicatie dadea canonicul Crampon numelor celor doua co-
b 0 0
loane: ,.,Jakin233 , adica «el va stabili» si Booz (ebr. Boaz), adica «in 15.·. 2 ~-·· 2 5.•. 1 ~-··
forta»: aceste doua cuvinte impreuna inseamna deci: Dumnezeu a sta- Fig. 68. Amplasarea Fig. 69. Amplasarea
bilit in forta, temeinic, templul si religia al carui centru este". coloanelor in ritul scotian coloanelor in ritul francez

128 129
 JULES BOUC HER
Aceasta a~ezare este respectata in ritul scotian, insa in ritul francez
coloanele sunt inversate: Jakin este la stanga ~i Boaz, la dreapta. Ni-
mic nu justifica aceasta inversare, nici macar faptul ca cele doua co-
loane au fost aduse in interiorul templului masonic236.
Dar sa observam ca, in ritul scotian, primul supraveghetor este la
dreapta, iar al doilea, la stanga, ~i ca, in ritul francez, pozitiile lor sunt
inversate; ne dam seama ca, in ambele cazuri, primul supraveghetor se
afla la baza coloanei B:. ~i eel de-al do ilea, la baza coloanei J:.
Constatand aceasta ,anomalie", Oswald Wirth237 scrie:
,Cele doua interpretari sunt egal acceptabile daca cei doi suprave-
ghetori stau la locul potrivit: primul, intotdeauna sub coloana J:. , iar
al doilea, sub coloana B:. pentru ca atributele lor specifice, nivela ~i
perpendiculara, simbolizeaza sulful, activ-masculin (J:. ) ~i. respectiv,
mercunll pasiv-femi.pin (B:. )".
In pofida numeroaselor studii ce i-au fost consacrate, aceasta pro-
blema a ramas neclarificata. Confuzia a inceput odata cu introducerea
celor doua coloane in interiorul templului masonic. Conform modelu-
lui istoric de la Ierusalim, ele ar trebui a~ezate in exterior, caz in care
nimeni n-ar avea ceva de obiectat: J:. trebuie sa fie la dreapta ~i B:.
la stanga.
Locul supraveghetorilor in templu nu depinde numai de cele doua
coloane de la intrare, ci ~i de coloanele din patratul cellung care le co-
respund. Am aratat ca aceste coloane sunt Geburah , Forta ~i Chesed,
Harul. Din acest punct de vedere, nu-i nici o indoiala: primul suprave-
ghetor trebuie sa stea la dreapta ~i eel de-al doilea, la stanga.
Jakin ~i Boaz corespund sephirot-urilor Netzah ~i Hod care for-
meaza un grup impreuna cu Iesod (v. Plan~a II). Dupa cabali~ti,
lesod este o reprezentare a atributului generator, a capacitatii de
a fecunda a divinitatii. Netzah ~i Hod formeaza deci elemen-
tele generatoare care n reintregesc pe Iesod, sursa centrala a puterii
de a fecunda.
In ritul scotian, ucenicii, a~ezati pe latura de nord (la stanga), se
afla sub autoritatea celui de-al doilea supraveghetor a~ezat la sud (la
dreapta), iar calfele de la sud, sub autoritatea primului supraveghetor
a~ezat la nord 238 .
130
S IMBOLURILE FRANCMASONERI E I
Cele doua coloane sunt pietrele de hotar ale
lurnii create ~i, la fel cum supraveghetorii i~i
exercita in diagonalfl autoritatea asupra uceni-
cilor ~i a calfelor, tot astfel ~i cele doua co-
loane le corespund supraveghetorilor (fig. 70).
Rezumand, credem ca. primul suprave-
ghetor trebuie sa-si gaseasca intr-adevar lo-
culla stanga, iar eel de-al doilea, la dreapta
in loja; cele doua coloane trebuie sa fie ase-
Fig. 70. Corespondenta pe zate in exteriorul templului (lojii), ~i nu
diagonala a coloanelor 1n interior.
Culorile coloanelor
Toti autorii masonici atribuie Soarele coloanei J:. si Luna coloanei
B:. rezervandu-le urma.toarele culori: IO$U, coloanei J:. si alb sau ne-
gro, coloanei B:. pentru a desernna activul si, respectiv, pasivul.
Desigur, daca ramanem la textul biblic, cele doua coloane erau din
arama si amandoua aveau culoarea acestui metal. Pentru ale deosebi,
le-au fost asociate anumite culori dar, credem, in dezacord cu majori-
tatea autorilor masonici, intr-un mod arbitrar si discutabil.
Urmarind Plansa II, observam ca locul sephirot-urilor ne apare di-
ferit, dupa cum suntem asezati, in fata sau in spatele lor. In majoritatea
cazurilor, interpretul simbolurilor trebuie sa se aseze in fata lor, mai
putin in heraldica unde, asa cum se stie, armele flind dispuse pe su-
prafata scutului, interpretul se plaseaza in spatele lui.
Culoarea alba corespunde Intelepciunii, Harului ~i Victoriei; rosul,
Inteligentei, Fortei ~i Gloriei, iar albastrul, Coroanei, Frumusetii ~i
Fundamentului; in sfarsit, negrul corespunde Regalitatii.
Deci, laturii din dreapta (active) i se atribuie culoarea alba; celei
din stanga (pasive), culoarea rosie; centrului, culoarea albastra (neu-
tre); la baza se afla culoarea neagra (materia)239 .
Atribuind culoarea alba sephirot-urilor din partea dreapta si, prin
urmare, lui Jakin, respectam semnificatia so lara a acestei coloane,
avand in vedere ca lumina soarelui este alba.
131
 JULES BO UC HER
Pana .si partidele politice au adoptat acest cod precis al culorilor:
alb, pentru dreapta sau monarhie .si rosu pentru stanga. Tricolorul fran-
cez albastru, alb, ro.su poate fi interpretat: albastru, dreapta mllsura,
ata.samentul solid la catarg; alb, in centro, si ro.su la extremitate, in
acea parte atat de supusa fluctua(iilor, agitatiei sterile.
Coloana J:. trebuie sa fie deci cea alba si coloana B:. cea rosie;
albastru ramane culoarea cerului, a boltii instelate a templului maso-
nic. Dovada ca masoneria atribuie culoarea alba celor mai inalte grade;
culoarea rosie, gradelor intermediare si culoarea albastra, primelor sale
trei grade in cadrul carora adeptii trebuie, inainte de toate, sa invete sa
practice toleranta.
* spune ca reprezinta milostenia, suma tuturor virtutilor.
Cele doua coloane marcheaza, dupa cum am spus, limitele lumii
create, .ale lumii profane in care viata si moartea, neputand ajunge
vreodata la un echilibru, raman termeni ai unei opozitii extreme. For-
tele constructive nu pot actiona decat pe masura ce fortele distructive
si-au indeplinit menirea. Aceste actiuni opuse isi sunt reciproc ,nece-
sare". Coloana J:. nu poate fi gandita fara coloana B:. , caldul fara
rece, lumina fara intuneric etc. Fiinta vie este permanent intr-o stare de
echilibru instabil intre formarea de celule noi .si eliminarea celulelor
moarte. Cele abia create nu se pot dezvolta decat in masura in care le
inlocuiesc pe cele vechi.
Fiind o imagine atat de izbutita a lumii asa de imprutite, cele doua
co_loan~ isi au un loc mai potrivit decat obeliscurile din afara templu-
lm. Incmta sacra se sustine pe stalpi proprii (cele patru coloane in-
terioare din care trei vizibile) care razbat pana in lumea arhetipurilor
unde totul se contope.ste intr-o lumina ce nu paleste vreodata.
2. CAPITELURILE: RODII, CRINI ~I LANTURI
..'
Asa cum sunt reprezentate de cele mai multe ori in tabloullojii uce-
nicului, cele doua coloane au drept capite! trei rodii coapte, coaja fiind
crapata·, ceea ce nu corespunde intocmai descrierii biblice. Este insa o re-
prezentare schematica datorata faptului ca tabloul era candva desenat cu
creta pe podea. Dar cum se explica totusi absenta crinului si a lantului?
132
SIMBOLURILE FRANCMASONERI EI
lata ce scrie Ragon240: ,Filon si Josephus Flavius mentioneaza crinii
si rodiile aflate deasupra coloanelor Templului lui Solomon. Crinul este
sernnul puritatii scopurilor adunarii adeptilor, iar rodiile, al prieteniei lor
curate. Crinul sau, altadata, nufarul, era atributul zeitei Venus-Urania pe
care crestinii 1-au transferat Fecioarei Maria. Floarea de crin de la intrare
arata credinciosului eli trebuie sa paseasca in templu cu sufletul curat".
Rodiile
Sa cercetam mai intai rodia ca simbol religios.
Despre acest fruct plin de sarnburi dulci, Sf. Papa Grigore eel Mare
Monseniorul Barbier de Montault241 e de parere eli rodia care as-
cunde sub coaja atatia sarnburi zemosi este un simbol al smereniei,
singurul ve.smant care se potriveste omului de valoare.
Dupa acelasi autor, fructul de rodie este si simbol al papalitatii ca
expresie a adunarii la sanul Bisericii a tuturor flilor ei242 .
Poate ca Angelo de Gubernatis243 a gasit un sens mai adanc scriind
ca: ,Numarul mare al semintelor rodiei a consacrat acest fruct ca sirn-
bol popular al fecunditatii, al procrearii sial abundentei". In toate doc-
trinele sapientiale ale Antichitatii, incepand din Babilon pana in Grecia,
trecand prin cultele fertilitatii din Siria (culte lunare cu radacini in
tantrismul hindus), forma unei rodii deschise era o imagine a vulvei.
Acelasi autor spune ca fructul pe care Eva i 1-a oferit lui Adam si
Paris lui Venus n-ar fi fost un mar, ci o rodie; ori de cate ori in mituri
sau in obiceiurile de nunta ale popoarelor este evocat marul, trebuie sa
subintelegem ca este vorba despre rodie244 .
Rodiul este un arbore de 3-8 metri inaltirne, raspandit in Mesopo-
tamia, Palestina ori Persia; in stare salbatica, el creste in toate regiunile
subtropicale si temperate din ambele emisfere.In Europa poate fi intal-
nit rr{ai ales in Portugalia si in Spania. Fructele lui sunt comestibile, iar
coaja radacinilor, care este toxica, se foloseste la preparate farmaceutice.
Numele sau stiintific este Punica granatum: punica provine din ad-
jectivullatin puniceus, ,rosu", datorita. culorii samburilor, dar ar putea
avea o origine feniciana, adica. punica. Cuvantul granatum insearnna
133
 JULES BOUCHER
,graunta", ,sambure" $i, subintelegand marul, Punica granatum se
poate traduce prin ,,mar CU samburi rO$ii".
In masonerie, samburii rodiei inveliti intr-o pulpa transparenta sunt
simbolul masonilor uniti prin idealul comun. Rodiul avand coaja radaci-
nii toxica, fructul sau zemos arata ca. masonii ies dintr-o lume prin esenta
adversa pentru a parcurge treptele perfectiunii, ale iubirii de oameni.
Crinii
Personajullui Huysmans245 , abatele Plomb, spune: ,Trebuie lamu-
rit mai intai ca floarea de crin despre care vorbesc Sf. Scripturi nu este
aceea$i cu flo area pe care o cunoastem sub acest nume. Crinul comun,
acela care cre$te in Europa $i care a devenit chiar inaintea Evului Me-
diu simbolul cre$tin al virginitatii, nu pare sa fi crescut vreodata in Pa-
lestina; in Cantarea Cantarilor, de altfel, gura iubitei este comparata cu
aceasta fl.oare, ceea ce insemna, evident, ca iubita avea buzele IO$ii $i
nu albe, livide. Planta denumita in Biblie crinul vailor sau crinul de
camp este, fara indoiala, anemona, atat de raspandita in Siria, in
Galileea si la Ierusalim, pe Muntele Maslinilor; fl.oarea ei, cu petale
bine conturate $i altemand cu un verde generos, semanand cu o floare
de mac, are distinctie aristocratica".
Angelo de Gubematis246 scrie ca, in Occident, crinul a fost la fel
de popular ca si lotusul pentru orientali. El era atributullui Venus $i al
satirilor, datorita pistilului , rusinos" din cauza caruia a devenit $i un
simbol al procrearii.
Este curios, intr-adevar, cum crinul, simbol falic, a ajuns sa repre-
zinte virginitatea in timp ce, a$a cum spune Huysmans247 : , Parfumul
sau nu e catusi de putin cast; este un amestec de miere $i piper cu mi-
ros intepator $i dulceag, discret $i persistent, amintind de preparatele
afrodiziace levantine $i dulceturile erotice ale Indiei".
lata insa ce putem citi la Thomas de Cantimpre 24 B: , Crinul este o
emblema a virginitatii, in primul rand datorita culorii sale albe ca
neaua si apoi pentru ca. miezul acestei flori, inchis intre sase petale,
pare a se tine la adapost de atingeri $i gre$eli".
Asadar este foarte posibil ca fl.oarea pe care europenii o denumesc
crin sa fi fost necunoscuta in Palestina, unde anemona purta acest
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
nume. A$ezata pe varful coloanelor templului, aceasta anemona le
trartsforma, pe de-o parte, in simbol falic si, pe de alta parte, in doua
iroense torte ce strajuiau intrarea.
*
In heraldica, ,fl.oarea de crin" a prilejuit numeroase discutii $i in-
terpreta.ri diferite. Reprezentata aproape invariabil cu trei petale, ea •I
stilizeaza securea cu doua tai$uri in forma de cruce (fr. hache, fran-
cisca - n.tr.); pentru alti cercetatori, ea ar fi putut inchipui tridentul sau
"II
I
un capat de lance. '
Toti heraldi$tii fac o deosebire clara intre ,flo area de crin" (flor de
Loys sau Lys) $i , crinul de gradina" (fr.Jis- n.tr.); ei chiar adopta ve-
chea ortografie ,lys" pentru a marca aceasta diferenta.
Pentru Lanoe-Villene249, ,floarea de crin (lys) este o stilizare a flo-
rii de grozama sau de drobita care, pentru locuitorii sudului, pare sa fi
fost un simbol al nordului, al regalitatii sial ba.rbatiei." 250
Vazand in crin o emblema a procrearii, Angelo de Gubematis251
spune: ,lnclin sa cred ca, cine i$i alegea crinul ca sterna (orasul Flo-
renta, regii Frantei etc.) avea in vedere cresterea numarului de supusi
si succesiunea neintrerupta a generatiilor". El citeaza din Dictionnaire
des Institutions, Moeurs et Coutumes de Ja France (1855) al lui
CMruel: ,Unii au sustinut ca francii din vechime $i-au ales ca em-
blema irisul sau crinul de apa pentru a-si aminti de tinuturile mlasti-
noase din care proveneau".
Suntem asadar inca foarte departe de a solutiona problema originii
florii de crin in heraldica si a sernnificatiei ei ca simbol masonic.
Lanpnile
\
C<witelul coloanelor este inconjurat de sapte randuri de lanturi. ~tim
ca, pentru antici, lantul era simbolul captivitatii, insa, in cazul de fata,
adevaratul sens ne scapa. Cat priveste numarul sapte, el era venerat la
popoarele semitice, fa.ra indoiala din cauza impa.rtirii saptamanii in
sapte zile corespunzator duratei fieca.reia dintre fazele lunii (nu cred sa
fie vorba de alta corelatie astronomica).
135
 JULES BOU CHE R
Cu teama de-a nu avansa o interpretare pur subiectiva, vom spune to-
tu$i ca lanturile de pe coloanele a$ezate la granitele sacrului arata ca acela
impur, captiv inca in lurnea profana nu trebuie sa treaca pragul templului.
Pe de alta parte, trecut printre doua randuri de rodii, embleme ale
fecunditatii, lantul poate simboliza legatura de unire intre generatii.
Sa mai observam ca cele doua coloane - phalusuri inHmtuite - amin-
tesc de omphalos-ul de la Delfi (,buricul pamantului" la propriu). Acea
piatra sacra, venerata ca piatra vie si salas al vietii insasi, era ,inlantuita"
intr-o retea cu noduri ca simbol al controlului asupra unei forte esentiale,
asupra unui potential urias, intrucat este capabil sa creeze Viata.
* podium la care se ajunge urcand trei trepte pentru ca ei sunt deja initi-
Pentru a rezuma, rodiile simbolizeaza in masonerie multiplicarea si
unitatea; anemona sau crinul, flacara pura si datatoare de viata: entuzi-
asmul, focul inimii; lan(U] reprezinta, pe de-o parte, legaturile care-i
rin captivi inca pe profani in lumea lor si, pe de alta parte, legaturile
care ii unesc pe masoni.
3. CELE TREI TREPTE
Ragon252 vorbeste despre sapte trepte; la Vuillaume253 , in tabloul
gradului de ucenic, se vad trei, ca si la Plantagenet254 , numai in dese-
nullui Wirth255 nu apare nici una.
Oricat ar ramane parerile de impartite, trecerea din lumea profana
printre initiati presupune o schimbare de nivel si deci reprezentarea
simbolica a treptelor e fireasca. Dar cate? Parcurgerea a trei trepte
(etape) confirma calitatea de initiat, adica de ucenic mason. Yom ve-
dea ca pentru gradul de calfa, va fi necesara parcurgerea a cinci etape.
Orice initiere presupune o schimbare de plan, si nu doar podeaua
sanctuarului este suprainaltata, ci si templul insusi256.
In acest fel este sugerata inaltarea spirituala in fiecare cult sau rit in
toate timpurile si la toate popoarele.
In tabloul gradului de ucenic, trei trepte sugereaza eforturile pe
care initiatul trebuie sa le faca pentru a se elibera, mai intai, de planul
fizic, sa treaca in eel astral si, in sfarsit, sa se inalte intr-un plan su-
perior, eel divin.
SIMBO LU RI LE FRANCMASONE RI EI
Asadar, cele trei trepte reprezinta in ordine: planul fizic sau mate-
rial, planul intermediar, zis ,astral"257 si planul mental. Aceste trei pla-
nuri corespund triadei: trup, suflet, spirit, caracteristica fiintei umane.
Pasind pe cea de-a treia treapta, initiatul ajunge in fata unei usi in-
chise care, daca este demn, i se deschide singura.
In templele masonice, cele trei trepte nu exista in plan material. Ele
sunt doar reprezentate candidatului in tabloul primului grad ca o
,hartA" a cAii desavarsirii, a initierii sale care, logic, ar trebui sa-l duca
la un prag, lao poarta (usa). Pupitrele venerabilului, oratorului si se-
cretarului - exemple de reusita pe cale initiatica, dar si de separatie
fata de lumea careia candidatul ii apartine inca - sunt asezate pe un
ati, au acces la ce este mai sacru.
Desi treptat, urcusul catre piscurile desavarsirii spirituale nu se
termina niciodata pentru adevaratul initiat. Nici un om nu se poate
fali ca ar fi ajuns chiar acolo. Ucenicul trebuie sa-si tempereze ambi-
tiile si daca intr-adevar reuseste sa urce trei trepte, nu doar simbolic,
ci in duh, poate considera ca a indeplinit prin aceasta o buna parte a
misiunii sale initiatice.
Triada este o caracteristica dominanta a gradului de ucenic: el are
varsta de trei ani, face trei pasi rituali, bateria are trei lovituri si, pentru
a aminti toate acestea, templul reprezentat in tabloul lojii ucenicului
are trei trepte simbolice.
*
Numai dintr-o eroare a pomenit Ragon despre sapte trepte in ta-
bloul ucenicului; acest grad nu poate fi inteles si cunoscut dedit prin
numarul trei. De altfel, Ragon258 insusi intocmeste o lunga lista de tri-
ade aferente gradului de ucenic, unele dintre ele contestabile.
4. MOZAICULPAVAJULUI
Mozaicul259 pavajului Iojii ucenicului (si uneori allojii masonice
la propriu) este format din dale patrate albe si negre, dispuse alternativ
ca pe tabla de sah.
137
 JULES BOUCHER SIMB OLURILE FRANCMASON ERI EI

Ragon260 spune ca: ,Mozaicul pavajului, emblema a varietatii su- termenii moralei teoretice. De altfel, cu cat regresam in timp, obser-
prafetei pamantului pe care altemeaza pietre albe ~i negre unite prin vam ca religiile, credinta in divinitate, se distanteaza de conceptiile
acela~i liant, este simbolul unitatii tuturor masonilor de pe glob, fara etice care le-au fost abia ulterior asociate pentru a legitima o morala
deosebire de culoare, de conditia sociala ~i de opiniile lor politice ori acomodata deja in societate.
religioase; dalele sunt o imagine a binelui ~i a raului, presarate pretu- Aceste linii dintre dale dau de gandit profanului: el nu vede de-
tindeni pe drumul vietii omului". cat dale albe si negre, si urmand calea cea ,larga", exoterica, trece
Despre mozaicul pavajului, Plantagenet261 scrie ca: ,dupa vechile de la alb la negru si de la negru la alb; astfel, profanul are mereu la
ritualuri, el semnifica unitatea stransa a francmasonilor legati intre ei stanga, la dreapta, in fata si in spatele lui culoarea opusa aceleia pe
prin adevar. Acest adevar nu este insa uniform, de aceea este simboli- care se afla, simbol al multiplelor opozitii de care au parte profanii
zat in loja printr-o constanta alternanta de alb ~i negru. Mozaicul pava- in viata, in lumea lor.
jului este o continuare, in interiorul templului, a dualitatii coloanelor
insemnand ca masonul, ca ~i omul profan, este supus legii contrastelor,
Dimpotriva, initiatul urmeaza calea
esoterica, calea cea stramta, mai ingusta II II
ceea ce confmna fara echivoc caracterul relativ al adevarurilor ce-i pot
fi revelate ucenicului in loja".
decat taisul celei mai ascutite dintre sabii,
pa~ind intre alb si negru si, astfel, inain-
0 D
,Perceptiile noastre, spune Wirth262, au la baza contrastul. El face teaza fara nici un obstacol. Ingustimea II II
D D
•
posibila observatia in sensul ca, in absenta contrastului, uniformitatea insasi a drumului este un indiciu ca el nu
nu s-ar putea discerne ~i astfel s-ar confunda cu neantul. Mozaicul pa- poate fi parcurs de oricine (v. fig. 71) .
vajului alcatuit din alternanta dalelor albe ~i negre este, in masonerie, In acceptiunea curenta, culoarea alba II
imaginea obiectivitatii. El este suportul a tot ceea ce poate fi accesibil inseamna binele, iar cea neagra, raul. Calea ini(iatului
simturilor. Initiatul pa~e~te ferm ~i inainteaza in viata pe aceasta tabla De~i mai corect ar fi: spiritualitate si
de ~ah care da masura exacta a satisfactiilor ~i a suferintelor, a b ucuri- materialitate. Calea profamtlui
ilor ~i a durerilor omului." Prin materialitate intelegem tot ceea
Fig. 71. Mozaicul
Se admite indeob~te ca mozaicul pavajului este un simbol pentru ee-l apropie pe om de animal, adica o pavajului
bine ~i rau, inerente vietii pamantesti, dar ~i pentru trup ~i suflet, ce viata pur fiziologica, iar prin spirituali-
formeaza o unitate, ramanand totu~i distincte. Reteaua de linii trans- tate, dimpotriva, tot ceea ce tinde sa-l elibereze pe om din legaturile
versale ~i longitudinale a pavajului formeaza multiple cruci ~i e de mi- sale cu materia. Spiritualitatea despre care vorbim aici nu este aceea
rare ca adversarii masoneriei, subtili nevoie mare cum ii stim, n-au din religii ori viata monahala obtinuta prin post ~i rugaciune, conse-
vazut pana acum in aceasta un simbol , satanic" sin-au spus ca maso- cinta a unui misticism bolnavicios care numai prin exceptie poate
nii strivesc in picioare insasi emblema cre~tinismului.
In mozaicul pavajului, albul si negrul, Lumina si Intunericul sunt
\ oferi individului implinirile initierii.
Mozaicul pavajului are si un evident sens exoteric: oricine vrea
strans legate; sunt tesute impreuna daca avem in vedere asezarea dale- sa'ramana pe ,alb" in conformitate 'cu religia, va fi asaltat din to ate
lor; dar liniile virtuale care le separa reprezinta un drum rectiliniu, cu directiile de forta obscure, de ispite precum Sf. Anton. Dimpotriva,
albul si negrul cand la dreapta, cand la stanga. Aceste linii sunt calea eel care ar face din ,negru" regula sa de viata s-ar trezi inconjurat
urmata de initiat care nu trebuie sa respinga morala comuna, ci sa se de fortele albe care 1-ar sili sa-si paraseasca pozitia alungandu-1
rid ice mai presus de ea. El trebuie sa se fereasca neincetat sa judece in din societate.

139
 JULES BOUCHER
Intre oameni, orice actiune determina o reactiune care sa restabi-
leasca echilibrul tulburat doar pentru o clipa. Aceasta este sernnificatia
mozaicului pavajului lojii.
Nota despre jocul de $ah
Mozaicul pavajului a fast comparat de multe ori cu tabla pentru jo-
cul de ~ah sau de dame.
Damele se joaca pe o suta de patratele, iar ~ahul pe ~aizeci ~i patru,
fiind considerat mult mai dificil. Cu toate acestea, Edgar Poe263 scria:
,Fata de complicatiile inutile ale ~ahului, puterea mintii este mult
mai implicata ~i mai rasplatita in modestul joe de dame. In jocul de
~ah. in care toate piesele, avand fiecare rangul ei, sunt obligate sa faca
diferite ~i ciudate n'li~cari, printr-o eroare deja foarte raspandita, com-
plicatiile dau iluzia complexitatii. ~ahul este o chestiune de atentie.
Daca ea slabeste pentru o clipa, se comite o greseala care duce la sacri-
ficarea pieselor sau la infrangere. Cum miscarea pieselor este foarte di-
ferita si puterea lor in joe este atat de inegala, consecintele erorilor de
atentie se multiplica dramatic. In noua cazuri din zece castiga jucatorul
mai atent, si nu eel mai inteligent. Dimpotriva, in jocul de dame, in
care miscarea pieselor este simpla si cu prea putine posibilitati de
schimbare, este mult mai redusa probabilitatea de-a gresi incalculabil,
iar avantajele acumulate de fiecare jucator se datoreaza unei perspica-
citati superioare, si nu acapararii absolute si integrale a atentiei".
lata acum cateva insemnari despre sah ale lui Dupiney de
Vorepierre264 :
,Traditia atribuie inventarea jocului de sah eroului Palamede, care
1-ar fi imaginat in timpul nizboiului troian pentru a alunga plictiseala
grecilor pe timpulindelungatului asediu; afmnatia este, evident, lipsita
de orice temei. Avem toate motivele sa credem ca jocul este de origine
indiana, cu toate ca nu stim nici data la care a fast inventat, nici nu-
mele creatorului sau. Asemanarea intre sah (fr. echecs, ital. scacchi,
engl. chess, germ. Scaphspiel) si cuvantul persan schah , adica rege,
este o dovada suficienta ca acest joe este de provenienta orientala.
140
SIMBOLURILE FRANCMASO NERIEI
Persii spun insa ca 1-au preluat din India in secolul al VI-lea. ~i chine-
zii cred ca este de origine indiana".
~ahul se joaca pe o tabla patrata impartita in 64 de casute, dintre
care 32 albe si 32 negre, dispuse altemativ pe opt randuri egale. Fie-
care jucator are 16 piese: 1 rege, 1 regina, 2 nebuni, 2 cai, 2 tumuri
si 8 pioni. lndienii o numesc pe regina pharz sau ferz, adica ,gene-
ral". Nebunii se numesc fiJ , adica ,elefanti", din care provine si lat.
arphillus aflat la originea cuvintelor franceze auphin sau dauphin
(mo~tenitorul tronului Frantei- n.tr.). Numele actual al acestor doua
piese apare pentru prima oara in Evul Mediu, in Le Roman de laRose.
Pentru ca locul lor este langa rege si regina, nebunii au fast numiti de
maurii spanioli alferez sau ,aghiotanti", ,ofiteri", termen care, in
limba italiana, a devenit alfiere. In Anglia ei se numesc bishops sau
,episcopi", iar in Germania, Laufern, ,mesageri". Caii se numesc
,calareti" in aproape toate limbile mentionate, mai putin in limba ger-
mana, in care lise spune Springer, ,saritori". Tumurile sunt reprezen-
tate in India prin elefanti pe care stau soldati inarmati cu arcuri sau
sulite. Arabii au inlocuit acest animal cu o pas are, rokh, din care pre-
vine cuvantul ,rocada". In fine, cuvantul ,pion" insernna, in India,
,scutier" sau ,pedestras". Spaniolii 1-au tradus prin peon, iar italienii
prin pedone, ,pieton". Germanii numesc aceasta piesa bauer sau ,ta-
ran", iar englezii, man, ,barbat" sau ,soldat de rand". In sah, fiecare
piesa se mi~ca in mod diferit. Astfel, regele se poate muta in toate di-
rectiile, dar nu isi poate parasi locul decat pentru a ocupa o casuta din
imediata vecinatate. ~i regina se deplaseaza in toate directiile, insa,
daca nimic nu-i sta in cale, ea poate ajunge pana la capatul tablei de
sah. Nebunii nu merg decat pe diagonala, iar tumurile, pe verticala sau
pe orizontala. Caii se muta in echer si pionii se deplaseaza cate o ca-
suta numai inainte. Regele este piesa principala si nu poate fi niciodata
sacrificat. Cand se afla in sah, adica intr-o pozitie in care oricare alta
piesa. ar putea fi sacrificata, regele este obligat sa isi schimbe locul.
Daca regele nu are unde sa se mute, fara a se afla in sah, se spune ca e
,mat" (din araba, math, ,ucis"). ~i partida se incheie. In fond, to ate
atacurile vizeaza regele. Celelalte piese au doar rolul de a-1 apara si in-
treg jocul consta in a ataca astfel incat regele sa nu poata merge nici
inainte, nici inapoi fara a se afla ,in sah". In cazul in care regele este
141
 JULES BOUCHER
inconjurat de piesele adversarului in a~a fel incat orice mutare 1-ar aduce
in pozitie de ~ah, se spune ca este ,pat" (pato in spaniola ~i patta in itali-
ana inseamna ,egal") ~i nici unul dintre jucatori nu este invingator. Juca-
torii de ~ah numesc gambit (din ital. gambetto, ,lovitura la picioare")
anumite mutari cu influenta decisiva asupra rezultatului partidei.
*
Tabla de ~ah este impartita in 64 de casute, numarullor fiind cubul
lui 4 ~i piHratullui 8. Numarul patru este simbol allumii (cele patru
elemente), iar numarul 64 este lumea la puterea a treia, adica in depli-
natate expansiunii sale. Numarul opt, dublul lui patru, cu multilplele
sale sensuri, necesita un studiu separat.
Allendy265 spune ca: ,Numarul 64 este intruchiparea din punct de
vedere static (numar par) a unitatii cosmice in desavar~ita sa inflorire.
Este eliberarea.-definitiva prin care individul, incheindu-~i ciclul de
viata (numarul4), i~i 1mpline~te fiinta in karma cosmica. Acest numar
poate fi ~i o reprezentare a fortelor naturii care actioneaza Iaolalta cu
legile divine. Dupa traditie, mama lui Buddha avea sa se nasca intr-o
familie cu 64 de legaturi de noblete. Dupa traditia chineza, de la
Huang-Ti, intemeietorul familiei, si pana la Confucius au existat 64 de
generatii, la fel cum, potrivit Evangheliei dupa Luca, intre Adam ~i
Isus au fost 64 de generatii".
Pentru Claude de Saint-Martin266, 64 este ,un multiplu allui opt-
opt la puterea doi, in care puterea arata ca, dupa traversarea tuturor
ipostazelor, opt a restabilit unitatea, acolo unde ameninta dezbinarea
~i, de asemenea, mi~carea, acolo unde stapana era moartea".
Fara indoiala ca numarul casutelor de pe tabla de ~ah nu a fast ales
la intamplare.
Jocul de ~ah simbolizeaza infruntarea dintre spirit ~i materie (ad-
versarul). La inceputul jocului, cele doua forte sunt egale.
Regele este spiritul care nu poate sa dispara, nu se poate autosuprima
~i nu poate fi scos din joe, ,luat". lnsa, inchis in materie, prizonier al
unui corp, posibilitatile sale sunt limitate ~i, cu toate ca se poate deplasa
,in ·orice directie", el nu se poate departa de punctul de plecare.
Regina, sufletul, are cele mai largi posibilitati de desfa~urare in cam-
pul material, ins a poate fi scoasa din joe, poate fi ,luata".
142
SIMBOLURILE FRANCM~\SONERIEI
Ofiterul (Nebunul) este mentalul superior, geniul, care se mi~ca pe
diagonala. Turnul este mentalul inferior, ratiunea, care se deplaseaza
,perpendicular". Calul reprezinta ,astralul", imaginatia care sare peste
obstacole. In sfar~it, pionul reprezinta corpul fizic, simturile care, de~i
se pot in~ela, nu pot tagadui senzatia.
Jucatorii sunt asemenea Demiurgului care, stapanind asupra lumii,
ramane totusi in afara ei.
Desigur, semnificatiile jocului de ~ah ar putea face obiectul unui
studiu mai amanuntit. Aici ni s-au parut potrivite cateva elemente care
sa justifice apropierile ce pot fi facute intre tabla de ~ah ~i pavajul
mozaicat allojii masonice.
5. CELE TREI FERESTRE
In tabloul lojii ucenicului sunt reprezentate trei ferestre: prima la
orient, a doua la miazazi ~i a treia la occident; spre nord nu exista fe-
reastra. Cele trei ferestre sunt zabrelite.
Plantagenet267 spune ca, ,ele reprezinta cele trei porti ale Templului
lui Solomon, ceea ce este oarecum paradoxa! avand in vedere ca. atelie-
rul masonic este un spatiu izolat. Este adevarat ca grilajul ferestrelor
tine lucrarea masonica departe de ochii profanilor, insa, pentru initiati,
care au o perspectiva total diferita, el nu este un obstacol. Chiar daca,
protejat de spatiul inchis al atelierului, masonul nu participa material la
agitatia sterila a strazii, ii sUi. totu~i in putinta. de acolo de unde se afla,
sa intervina pe cale spirituala in miscarea lumii materiale".
Iar Wirth268 scrie: ,,Loja ucenicului nu prime$te nici o Jumintl din
afara. In aceasta privinta, ea aminte~te de acele cripte subterane ori sa-
\ pate in stanca muntelui, de mormintele Egiptului ~i ale Indiei, de caver-
nele in care se savar~eau ritualurile lui Mithra, de camera de la intrarea
mormantului lui Trophonius etc. D~potriva, loja calfelor este deschisa
comunicarii cu lumea exterioara prin trei ferestre simbolice..."
Or, a~a cum am putut deja constata, vechile ritualuri masonice men-
tioneaza existenta a trei ferestre la gradul de ucenic. Vedem ca, de dra-
gul conceptiei sale, Oswald Wirth le-a desfiintat cu prea multa u~urinta.
143
 JULES BOUC HER
Iar Plantagenet vorbeste despre trei por(i ale Templului lui Solomon.
Or, Biblia (III Regi, 6: 4) spune: ..~i a facut ella acele odai (Templul-
n.tr.) ferestre cu zabrele". Despre numarul si (l.$ezarea ferestrelor nu se
stie nimic. E sigur numai ca Templul avea intrarea la est, si nu la vest,
cum au cele mai multe dintre bisericile crestine; astfel, el putea primi lu-
mina rasaritului de so are. Ca si bisericile, avea latura mai lunga orientata
pe directia est-vest, astfel meat soarele mergea catre altar.
Desi masonii operativi au construit bisericile cu intrarea la occident,
in tabloullojii, cele trei ferestre urmeaza mersul soarelui. Pentru ca soa-
rele nu trece pe la nord, nu este reprezentata acolo nici o fereastra.
Ferestrele au zabrele nu pentru a-i impiedica pe profani sa priveasca,
ci pentru a-i impiedica sa intre in templu pentru ca, luminat fiind din in-
terior, un simplu grilaj nu poate ascunde ce se petrece inauntru. 269
In pofida tuturer interpreta.rilor prin care se sustine ca ferestrele ar
avea rolul de-a oferi masonului o perspectiva. asupra lumii exterioare,
credem ca o astfel de explicatie este cu desavarsire eronata. Sane gan-
dim ca. ferestrele pot fi plasate la o anumita. inaltime tocmai pentru a
impiedica vederea agitatiei strazii.
Templul este izolat de lumea profana., ca.reia masonul nu trebuie sa
cedeze tentatiei de a-i deveni spectator. Dimpotriva, cu fortele reinno-
ite la iesirea din loja., el are misiunea sa participe la viata multimii fa.ra.
chip, impa.rta.sindu-i din intelepciunea, vointa si bunatatea dobandite
de la fratii sai.
Fig. 72. Cele trei ferestre
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
Fereastra de la orient aduce lumina blanda a rasaritului, fiorul ince-
puturilor; cea de la rniazazi, forta si ca.ldura; iar fereastra de la occident
lasa sa treaca o lumina din ce in ce mai slaba, care imbie la repaus. La
nordul intunecat, spre care nici o lumina nu se indreapta, o fereastra
n-ar avea rost.
In mod simbolic, lucrarea masonica incepe la ceasul amiezii si se
sfarseste la miezul noptii. Incepe deci cand soarele, aflat la miazazi,
straluceste asupra templului cu toata puterea sa.
Tocmai pentru ca au nevoie sa fie Jumina(i, ucenicii sunt asezati in
loja la nord; astfel pot primi cea mai putemica lumina prin fereastra de
la rniazazi. Asezate pe latura sudica, calfele au mai putina nevoie sa se
afle in plinalurnina si, cu toata umbra peretelui sub care stau, indirect,
primesc suficient. Venerabilul si asistentii sai primesc doar lumina
apusului de soare, in timp ce supraveghetorii actioneaza inca din zori,
in lumina cruda a rasa.ritului.
De obicei, spun catehismele masonice, calfele sunt asezate la mia-
zazi deoarece sunt suficient de perfectionate pentru a suporta straluci-
rea zilei; si mai spun ca. initiatul in gradul al doilea are menirea de-a
deveni el insusi un centru de iradiere, un izvor de caldura si lumina270.
Sa remarcam totusi excesul: ce nevoie ar avea un , izvor de lumina"
sa-si mai adauge si stralucirea zilei?
6. PIATRA BRUTA, PIATRA CUBICA
~I PIATRA CUBICA ASCUTITA
In tabloullojii ucenicului sunt reprezentate, la stanga si Ia dreapta,
piatra bruta si piatra cubica ascutita. Aceste doua simboluri sunt prin-
tre cele mai comentate in literatura masonica. Retorica debordeaza, si
cursurile de morala sunt adeva.rate fluvii.
Piatra brutll
E si firesc pentru majoritatea autorilor masonici, ca si pentru
Ragon 271 , ca ,piatra bruta sa fie simbolul nedesavarsirii mintii si a ini-
mii pe care masonul se straduieste sao indrepte" .
145
 JULES BOUCHER
Plantagenet272 face opinie aparte, nu fara a avea insa dreptate:
,Daca ar fi sa darn crezare traditiei oculte, soarele care a risipit no-
rii grei si negri de pe cerul de plumb sub care Atlantida era prizoniera,
a dat rasei semitico-ariene revelatia constiintei de sine; a fost astfel
posibila trecerea de la adaptarea la mediu exclusiv prin simturi la
transformarea acestuia prin rnijlocirea gandirii. Liderii arieni au pro-
clamat atunci domnia Luminii si eliberarea rasei lor pentru care piatra
cioplita a devenit simbolul sclaviei si al ignorantei, iar piatra bruta,
simbolullibertatii.
~i astazi inca, profanul se prezinta la portile templului pentru a cere
lumina ca piatra cioplita, randuit ca sclav al societatii in care traieste,
aflat sub povara grea a tuturor prejudecatilor, a patimilor, a rigiditatii
formulelor absolute acceptate ca expresie a unui adevar unic $i etern
valabil. Prirnind Jumina intr-o loja justa $i perfecta, el se dezice, pe ca-
lea initierii, de orice servitute. Eliberat, neofitul va fi una cu piatra
bruta pe care a ales-o ca simbol allibertatii sale".
~i. intr-adevar, prin initiere, prin care se na$te din nou, masonul
revine la starea de natura; el scapa de tot ceea ce societatea i-a actus
rau $i artificial pentru a regasi spontaneitatea si binele de care ea 1-a
privat273 • Regasindu-$i libertatea gandului, va putea, cu uneltele pri-
mite la initierea masonica, sa-si ciopleasca el insusi sinele, ,piatra
sa", sa-l perfectioneze potrivit scopului sau, ca personalitate unica
si distincta.
Spre deosebire de ceea ce se intampla in majoritatea formelor de
asociere, in masonerie fiecare isi pastreaza integrallibertatea: nu poate
$i nici nu trebuie sa primeasca vreun ordin prin care actiunile sale sa
fie influentate. Atunci cand pretind contrariul, adversarii masoneriei i$i
vadesc totala ignoranta in materie.
\ geometric care, multiplicat cu sine, poate urn-
Piatra cubica
Realizarea pietrei cubice, un hexaedru, este incununarea muncii
initiatice a ucenicului.
In practica, a executa un cub perfect folosind ciocanul, dalta si
echerul este mai greu decat ar parea la prima vedere.
146
SIMBOLURILE FRAN CMASONERIEI
In tabloul lojii ucenicului, piatra cubica are in varf o piramida cu
baza patrata $i se nume$te ,piatra cubica ascutita". lata cum o pre-
zinta Ragon274 :
,Aceasta piatra pe care calfele se presupune ca i$i ascuteau uneltele
simbolizeaza progresul pe care trebuie sa-l faca initiatii in masonerie
si raporturile dintre frati. Considerat corpul perfect avand cele mai
multe fete unite intre ele, cubul are cea mai mare utilitate practica; in
sens spiritual, piatra cubica este cheia de bolta a templului nevazut a1
intelepciunii; ea mai este si simbolul sufletului care aspira la contopi-
rea cu creatorul sau. Piatra cubica are in varf o pirarnida, reprezentare
a focului, pe fetele careia sunt inscrise numerele sacre. Pentru a o rea-
liza este nevoie de compas, echer, nivela, fir cu plumb, toate aceste
instrumente fiind simboluri ale $tiintelor a caror perfectiune descinde
din Ceruri. Trebuia deci ca aceasta piatra plina de intelesuri sa se afle
printre emblemele masoneriei".
Constatarn, din pacate, si de aceasta data cat de sumare si deloc
esoterice sunt comentariile lui Ragon, in pofida stradaniilor si are-
putatiei sale.
El spune despre cub ca ,este corpul perfect". Dar nu este as a, caci
sfera il depA$e$te in perfectiune, motiv pentru care, la gradul de calfa,
cele doua coloane sustin cate o sfera.
Mai spune despre cub ca are ,cele mai multe fete unite". Dar cum?
Contopite sau legate unele de altele? Oricum, afirmatia lui este gre$ita.
Ca si tetraedrul, cubul este corpul cu cele mai putine fete; tetraedrul
are patru, iar cubul sau hexaedrul, $ase. Octoedrul are opt, dodecae-
drul, doisprezece $i icosaedrul, douazeci.
Ce este cubul? Un corp geometric regulat
cu $ase fete patrate egale intre ele, opt v§.rfuri
si douasprezece muchii. Este singurul corp
pie tot spatiul fara nici o alta condit!e de conti-
mfitate. Fetele cubului i$i corespund doua cate
doua. Avand trei axe de simetrie, nu putem
vedea in acela$i timp mai mult de trei dintre
fetele cubului. Sunt cateva proprietati evi- Fig. 73. Sectiune
dente asupra carora ucenicul are de reflectat. hexagonala in cub
147
 SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
JULES BOUCHER

~n cub pot fi inscrise cele mai multe corpuri, inclusiv dodecaedrul celebre in istoria cunoasterii. Celelalte doua sunt: cvadratura cercului
.
si impartuea -m tre1. a unm. unghl·275 ·
si icosaedrul. Adaugand ca o sectiune oblica in cub, plecand de la mij-
locul a doua muchii alaturate, este un hexagon, vom intelege de ce, *
chiar daca nu este corpul perfect, cubul are cele mai multe posibilitati Cuvantul ,cub" provine din gr. kubos, ,zar". Or, fiecare dintre f~­
de a fi sectionat si folosit in combinatii (fig. 73). tele zarurilor este marcata cu un numar diferit de puncte, astfel incat
La Platon, cubul corespunde Pamantului, element fundamental fara suma punctelor de pe doua fete opuse este
de care celelalte nu i-ar fi omului de nici un folos. egala cu 7: 1 si 6, 2 si 5, 3 si 4. Tiniind ~ont
de aceasta, suprafata desfasurata a unm zar 1
* formeaza o cruce latina pe care numerele de
Altarele templelor grecesti aveau deseori forma unui cub. Legenda 3 5
la 1la 6 sunt asezate cain fig . 75. 2
multiplicarii cubului este faimoasa. Se povesteste ca, prada unei rna- Sa observam ca, oricum ar fi desfasurat
lime de temut, atenienii au cerut ajutorul oracolului lui Apolo de la cubul de zar, totalul punctelor de pe bratul
Delos. Zeulle-a raspuns ca flagelul va inceta daca i se va dubla altarul. 6
vertical al crucii este constant si egal cu 14, in
Pentru. ca avea forma
. de cub, atenienii au inteles ca trebuie sa constru- timp ce suma punctelor de pe bratul orizontal
iasca un altar nou care sa aiba exact de doua ori volumul celui dintai. poate varia intre 8 si 13. Pe cele doua brate, 4
S-au astemut pe lucru si au ridicat un nou altar dubJand fiecare dintre totalul punctelor nu va fi niciodata egal.
laturile celui vechi. S-a obtinut astfel un cub cu un volum de opt ori Din punct de vedere al semnificatiei lor Fig. 75. Cubul de zar
mai mare. Dar pentru ca molima nu inceta sa secere vietile oamenilor, esoterice, numerele reprezinta: desfa~urat
au intrebat iarasi oracolul, care le-a dat acelasi raspuns. Atunci au inte- 1 si 6, unitatea si echilibrul;
les ca dublarea volumului cubului nu se putea obtine folosind linia 2 si 5, dualitatea si omul;
dreapta si cercul. Hipocrat din Chios a intuit ceva din rezolvarea aces- 3 si 4, cele trei principii si cele patru elemente. .
tei probleme, inspiriind generatii intregi de matematicieni. ~n fig. 75 totalul punctelor pe orizontala este 10 (2+3+5) ca $1 tota-
lul punctelor de pe partea de jos a bratului vertical (6+4). Numaru~
2
)
zece corespunde lui Unu, manifestatul in non-manifestare (zero). Tre1
V2 •l,2b din centru corespunde celor trei forme in care se diferentiaz_a divi~ul..
Totalul a doua fete opuse este egal cu 7, numar venerat m Antlchl-

Vol:: 1
LJ) \
tate, iar suma numerelor de la unu la sase este 21 , numar despre a ca-
rui importanta Allendy276 spune: .
,Numarul21 este inversullui 12; ambele sunt formate dm aceleas1
.
Vol= !1 Vol= 8 cifre Insa intr-o ordine diferita. Numarul 12 reprezinta unitatea cos-
Fig. 74. Dublarea cubului mic~; aceea care subzista manifestarii principiului diferentierii, in timp
ce n~marul21 exprima, dimpotriva, individualitatea fiecar~i form.e re-
Problema se rezolva printr-o ecuatie de gradul trei. Daca volumul zultate din diferentiere; 12 semnifica unitatea organizata prm dualltate:
cubului initial este 1, latura celui de-al do ilea trebuie sa fie egala cu ra- iar 21 dualitatea in care unitatea se organizeaza. 12 este par; aceasta
dacina cubica a lui 2. Este numai una dintre cele trei probleme ramase situati~ de echilibru rezulta din organizarea armonioasa (3) a ciclurilor (4)

149

JULES BOUCHER
etern repetabile (12 = 3x4); 21 este impar; este efortul individualitatii
de a se manifesta in lupta contrariilor, pe calea ciclurilor irepetabile,
evolutive, mereu noi (21 = 3x7). Acest numar adauga celor doi poli
opusi prezenti in orice exista pe lumea creata un element de legatura
pentru ale valorifica antagonismul flxandu-1 pe un obiect. Este indivi-
dul autonom aflat intre spiritul pur si materia negativa; este Iibera sa
activitate intre binele si raul care isi impart lumea; 21 este deci numa-
rul responsabilitatii si, lucru curios, majoritatea popoarelor au fixat
varsta majoratului la 21 de ani; in traditia oculta, al treilea ciclu de
sapte ani marcheaza expansiunea deplina a ftintei omului".
Pentru Louis-Claude de Saint-Martin 277 ,numarul21 este numarul
distrugerii, al sfarsitului lumii pentru ca, desprinderea lui doi de unu
arata in acelasi timp si ordinea generarii lucrurilor, dar si a disparitiei
lor, atat in plan ma}erial, cat si spiritual".
~tim ca initiatii de altadata ne-au trans-
.::,...'f>
mis din intelepciunea lor prin intermediul
~... jocurilor: tarot (arcanele majore sunt 22 la
numar, dar, pentru ca una nu este numerotata,
:...
·~o; ..;,c- ~,,...o.'f>
t-~~ ~.,... avem 21+0), arsice, sotron etc. Fiecare dintre
ele ar merita un studiu aparte, insa eel mai
q,\o;
:...
plin de intelesuri este jocul de zaruri .
..jq,'l>
In jocul de cuburi pentru copii exista,
~~ traditional, sase posibilitati de asamblare
.J.."t-qj
corespuzator regnurilor lumii create: mine-
ral, vegetal, animal, uman, mental (psihic)
Fig. 76. Cubul desfA$urat
si divin; ele pot fl distribuite cain fig. 76.
~i cele $ase regnuri ale
lumii create Cubul este emblema ,stabilitatii" si soclul
pe care se sprijina o coloana are aceasta forma.
Cubul mai evoca si forma simpliflcata a casei, mai ales daca are dea-
supra o piramida care sa sugereze acoperisul: este piatra cubica ascutita.
Piatra cubica ascupta
In pasajul citat anterior, Ragon afirma ca piatra cubica servea pro-
babilla ascutirea uneltelor, iar pe fetele piramidei din varf, reprezen-
tare a focului, pot fl inscrise numerele sacre.
1 C:A
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
Piatra cubica nu putea fi o simpla piatra
de ascutit, iar simbolul focului este tetrae-
druJ27B, si nu piramida cu baza patrata. De-
seori, in documentele masonice ale secolului
al XVTII-lea, in vfuful pietrei cubice ascutite
sta inflpta o secure. Aceasta unealta nu poate
fi folosita decat pentru a despica lemnul,
ceea ce pare sa arate ca, paradoxa!, aceasta
,piatra" este din lernn.
Daca, asa cum am vazut, piatra bruta este
simbolullibertatii redobandite de noul ini-
tiat, atunci securea infipta in acoperisul Fig. 77. Piatra cubica
ascutitA $i securea
,casei" ar putea simboliza libertatea pe care
calfa trebuie sa o cucereasca fara a se teme
ca inlatura vechile canoane.
Mirat si el de aceasta secure, Wirth279 scrie: ,Yn documentele ma-
sonice ale veacului al XVIII-lea apare un simbol neobisnuit: piatra cu-
bica ascutita (cu varl), aflata sub taisul unei securi. Pietrarii trebuie sa
fi imprumutat securea de la tamplari. Ea sugereaza ca piatra trebuie
deschisa, despicata pentru a i se ajunge la continut, la ceea ce ascunde
(la ceea ce este esoteric)" . Desi a sesizat ca e ceva nepotrivit ca o
unealta de tamplarie sa loveasca in piatra, Wirth a preferat sa ramana
fidel sistemului sau de interpretare: ,Piramida suprapusa cubului poate
echivala cu o cruce precum aceea plasata deasupra patratului in ideo-
grama alchimica a pietrei filosofale. In acest caz, piatra cubica ascutita
are o legatura certa cu gradul de maestru si cu acea incununare a per-
sonalitatii care este sfrntenia, eroismul moral sau geniul in afmnarea
calitatilor intelectuale".
Interpretarea lui Wirth este de acceptat cu mari rezerve.
I} lui Plantagenet280 e plina de locuri comune si are un final prea
moralizator:
,Piatra cubica este considerata simbolul perfectionarii mintii si
inimii de care trebuie sa fie in stare calfa. Am vazut ca pentru atinge-
rea acestui scop, initiatul are mijloacele necesare; insa forma, natura
lor si performanta in a le folosi rezulta din interpretarea simbolului
151

J ULES BOUCH ER
pietrei cubice. Cubul, in fond, nu este un exemplu oarecare de relativi-
tate, ci insa~i imaginea ei. Faptul ca poate fi ascutit, deformat, este
semn ca. apart:ine unei lumi in transformare care nu poate incorpora
forme ideale perfecte... Piatra cubica este deci, prin defmitie, imper-
fecta., dar poate fi interpretata ca fiind nedesavarl$ita sau pe cale de-a
evolua cli.tre o forma noua, superioara: piramida. Securea care i se ala-
tura in unele desene ne lasa sa credem calucrAtorii il$i ascuteau unel-
tele pe piatra cubica; se poate interpreta ca., in aspiratiile sale curate
catre un ideal aflat deasupra a tot ceea ce este omenesc, masonul tre-
buie sA-1$i intareasca. neincetat curajul de a infrunta rautatea, nerecu-
no$tinta ~i prostia omeneasca in stare sa-l faca sa se indoiasca. de orice,
de realiza.rile sale, de semenii sai, de frati $i chiar de el inSU$i".
* s-a ajuns la eliminarea sinuozitatii fetelor principale 1$i la ajustarea ce-
Faptul ca. piatra este a$ezata sub ascia, sub secure, (j.rata caracterul
ei sacru; ea este ,cubica" chiar daca are in varf o piramida care o
protejeaza de apa, a$a cum securea o apara de foe (fulger). In acest
fel, piatra reprezinta idealul masonic care trebuie mereu aparat de
apa $i de foe, adica salvat atat de la dizolvare, cat $i de la divagare
(,evaporare"). Masonul trebuie sa urmeze ferm si fara abatere ,calea
de rnijloc".
Det$i, ca monolit, piatra cubica ascutita nu pare sa aiba vreo utili-
tate in construirea unui edificiu material, ea este totusi o reprezentare
a articulatiei esentiale a oricarei con-
structii: cheia de balta.
Ca si arcele de bolta, cele patru ele-
mente cosmologice se conjuga intr-un
punct central: chintesenta; asemenea
coloanelor din interiorul templului ma-
sonic, cele patru elemente (calitati ale u
~ .!
,.
lumii materiale) sunt efectul elemen-
telor cosmologice, superioare. Daca
elementele: apa, aer, foe, pamant sunt
inlocuite cu cele patru calitati: umed,
uscat, cald, rece, relatia dintre ele are Fig. 78. Piatra cubica ascutita
aceeal$i interpretare. $i cele patru elemente
SIMBO LURILE FRANC MASONE RIEI
In fig.78 regasim interpretarea traditionala potrivit careia paman-
tul este uscat si rece; focul, usc at si cald; aerul, cald $i umed; apa,
umedA si rece.
Nota despre jocul de zaruri in Antichitate
In Antichitate s-au folosit succesiv doua forme de zaruri. Mai intai
arsicele, oase din laba unor animale, pe care grecii le numeau
astragalos'281' iar latinii talus, ,calcai". Arsicele au doar cate patru fete,
mai bine zis doua fete si doua laturi sau margini; acestea din urma au
sau dobandesc prin frecare o suprafata plana. Celelalte doua fete au o
suprafata ondulata de forma unui S culcat. De-a lungul timpului,
forma bruta ~i imperfecta a acestui zar a fost perfectionata, astfel incat
lor doua extremitati. S-a obtinut astfel cubul propriu-zis cu $ase fete
plane, egale $i omogene. Grecii au numit noul zar kubos; romanii au
continuat sa-l denumeasca talus, preferand sa schimbe denumirea ve-
chiului zar cu doar patru fete in tessera, un derivat corupt al gr.
tessares, ,patru".
Zarul cu patru fete avea pe una dintre fetele mari un caine (cainele
ceresc), marcand valoarea inferioara unu, care, fiind cea mai mica, in-
dica pierderea.
Cealalta fata era denumita punctul de Chio (Chius, ,chiupul" fiind,
se pare, o masura pentru vinul de Chios) si valora trei puncte in avantaj.
Se intelege ca valorile frecvente erau inscrise pe fetele mai mari,
deoarece probabilitatea ca zarul sa cada pe una dintre cele mai inguste
era redusa.
'}
\ Pe una dintre fetele mai inguste era reprezentat Timpul sau Saturn,
sau insemnul acestei planete, $i val~ra patru puncte; era nurnitA Senio.
Pe 'cealalta era reprezentata Venus ori insemnul ei si valora ~apte
puncte; era zarul eel mai valoros.
Cand zarul a devenit cub, pe fetele adaugate a fost inscris cate un
semn nou. Pe una dintre ele era reprezentat vulturul ceresc care valora
doua puncte, cu unul mai mult decat cainele.
153

JULES BOUC HER
Pe cealalta fata era portretul regelui Midas ~i val ora cinci puncte.
Daca pe noul zar au aparut numerele doi ~i cinci, ~ase a ramas in con-
tinuare exclus.
Cand un jucator arunca deodata mai multe zaruri de acel~i fel, numai
unul dintre ele era luat in calcul, toate celelalte flind considerate nule.
Aruncarea cu maximum de puncte era denumitaHercule eel Regesc.
In intregimea sa, zarul, ~i mai ales zarul cubic, se afla sub protectia
lui Jupiter, motiv pentru care poetul antic Julius Pollux nume~te zaru-
rile Dios Koboi, Jovis Cubi, ,Cuburile lui Jupiter".
Abia in secolul al VII-lea dupa Hristos, ingrijorati sa vada ce raspan-
dire avea patima pentru jocurile de noroc, preotii cre~tini au reu~it sa irn-
puna macar renuntarea la semnele idolatre de pe fetele zarurilor; cainele
ceresc a fost inlocuit cu un punct; vulturul, cu doua; chiupul, sirnbol ba-
hic, cu trei; Senio, msemn al lui Saturn, cu patru puncte; regele Midas,
cu cinci ~i Venus, cu o valoare redusa de la ~apte la ~ase puncte282.
Nota despre secure
Despre cultul securii exista marturii inca din epoca pietrei ~i a
bronzului.
Dechelette 283 afirma cit ,Acest simbol era legat de fulger sau de
trasnet, caci alaturi de acestea gasim ~i securea cu dublu tai~ printre
atributele diviniUttilor antropomorfe asemanatoare lui Zeus. Cum, pen-
tru primitivi, fulgerul ~i raza soarelui aveau aceea~i origine, se crede
ca zeul trasnetului era inrudit de aproape cu zeii ciclului solar, ceea ce
ar fi o explicatie a frecventei asocieri a securii cu simbolurile solare
(calul, lebada, roata, svastica)".
lar Franz Cumont284 scrie ca: ,Securea este o emblema celtica pe
care o gasim insa ~i in nordulltaliei, in teritoriile galilor. Dutcshke o
semnaleaza pe monumente din Modena ~i Brescia ~i vede in ea, nu
fara temei, un talisman pentru alungarea sortii potrivnice".
De formula sub ascia (sub secure- n.tr.) int1Hnita pe sarcofagele ro-
manilor s-a ocupat insa Dom Martin, ajungand la urmatoarele concluzii:
,De dind se cunosc morminte dedicate sub ascia, acest termen are
doar intelesul de «COnsacrate», «sfintite».
1 t:: A
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
Rama~itele pamante~ti aflate in aceste morminte faceau ca ele sa
devina locuri sfmte ~i, in consecinta, inviolabile".
Cu toate acestea, H. Leclercq285 vede in formula dedi care sub ascia
0
asemanare cu ,a~ezarea pietrei de temelie a edificiilor". El scrie:
,Cea mai probabila interpretare a expresiei sub ascia este ca ea ramane
liberl:'l in raport cu orice credinta religioasa pagana ori cre~tina ~i de-
semneaza ideea de protectie indiferent de apartenenta confesionala a
defunctilor sau a urma~ilor acestora. Initial, inainte ca simbolul ~i for-
mula prin care acesta era exprimat sa devinl:'l simple elemente de proto-
col, am putea presupune ca ele se refereau la un act juridic, un contract
a carui existenta era astfel oficial atestata".
Jar pentru a explica prezenta securii ~i pe monumentele cre~tine,
acest autor spune ca: ,Datorita cererilor repetate ale clientilor lor, lu-
cratorii care taiau piatra pentru morminte i~i facusera o obi~nuinta sa
sape in placile de marmura semnul securii. Daca era cre~tin, cumpara-
torul nu-l percepea ca nefast, ci il lua ca atare, adeseori fara sa-l ob-
serve, in orice caz fara sa-i acorde o semnificatie speciala".
In concluzie, sa retinem ca securea semnifica protectie ~i conferea
un caracter sacru, sfintea locul ~i imprejurarea, evenimentul.
In folclorul breton existl:'l ~i astazi ideea de ,secure pro tecto are".
Guenin286 scrie ca: ,Mergand la piatra pe care Sf. Nonn ~i-a lasat am-
prenta mainii, imi amintesc ca am zarit pe acoperi~ul de paie al unei
case o impresionanta secure de piatra. Era a~ezata chiar pe varful aco-
peri~ului deoarece stapanul casei credea ca astfel o apara de trasnet".
Acela~i autor arata ca erau a~ezate securi de piatra in cotetulin care
gainile cloceau, pentru a feri ouale de furtuna; muribunzii sarutau o
secure de piatra inainte de a-~i da sufletul; asemenea securi erau fierte
in apa de leac pentru anirnalele bolnave etc.
7. CIUCURELE DANTELAT ~I LANTUL DE UNIRE
~nurul cu nod uri din jurul tabloului lojii ucenicului ~i allojii calfei
este denumit de masoni ,ciucure dantelat". Formula poate parea im-
proprie, insa a fost incetatenita de o indelungata utilizare. Este, de fapt,
155
 JULES BOUCHER
un $nur avand la fiecare capat cate un ciucure innodat pe alocuri cu
a$a-numitele ,noduri de dragoste".
Vuillaume pomene$te de $apte noduri ale ciucurelui dantelat la gra-
dul de ucenic $i noua la gradul de calfa. Plantagenet vorbe$te $i el de-
spre $apte noduri la gradul de ucenic, dar nu precizeaza numarui
nodurilor la gradul de calfa. Wirth aminte$te doar de trei noduri pentru
fiecare dintre cele doua grade, iar Ragon nu indica numarul nodurilor.
Daca numarul de noduri este diferit de la un autor la altul, definitia
ciucurelui dantelat este cam aceea$i:
Pentru Ragon 287 : ,Aceste noduri in !ant continuu care formeaza
ciucurele dantelat a1 templelor noastre sunt imaginea unitatii frate$ti
care leaga printr-un lant de nedesfacut pe toti masonii globului paman-
tesc, fara deosebire de Obedienta ori de conditia lor in viata profana.
Lantul strans mai inseamna $i ca ramanem legati prin secretul ce tre-
buie pastrat asupra"ceremoniilor noastre. Faptul ca nu se intrerupe pe
tot parcursul sau de jur imprejurullojii arata ca masoneria sau impara-
tia virtutii cuprinde in simbolurile oricareia dintre lojile sale intreg uni-
versul. Ciucurele dantelat mai poate evoca cordoanele colorate in
galbe~, verde, albastru $i alb din templele egiptene $i pe cele ro$ii,
albe $1 albastre din bisericile Frantei medievale, de care erau prinse
blazoanele seniorilor judecatori, a$a cum, in laca$uri mai vechi desti-
nate cultului solar, ele reprezentau zodiacul".
W'rth288
1 . , 0 drapene
sene: . dantelata urmeaza muchia de sus a pe-
retilor interiori ai lojii masonice $i poarta un $nur gros cu ciucuri la ca-
pat, in dreptul coloanelor J:. $i B:.
Acest ornament a fost impropriu denumit ciucure dantelat (fr. houppe
dantelee). Funia prezinta impletituri denumite ,noduri de dragoste"
(fr._Jacs d'~our) $i.reprez~ta astfellantul de unire prin care sunt legati
tot1 masonu. Nodunle pot f1 douasprezece, cate semne are zodiacul".
Pentru Plantagenet ,ciucurele dantelat simbolizeaza fratia care ii
une$te pe toti masonii $i este o transpunere materiala $i durabila a Ian-
tului de unire".
Sa citam $i dintr-un interesant articol a! lui W. Nagrodsk.i289:
,Urteltele folosite de adeptul masoneriei speculative corespund exact
celor din dotarea unui mason operativ. Ele poarta acela$i nume $i orice
meseria$ le va putea recunoa$te fara dificultate in tablourile gradelor de
156
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
ucenic $i calfa... 1 se va parea insa de mirare ca. sfoara, de care nu se
poate lipsi pe $antier, a primit in masoneria speculativa .nu:nele de
«ciucure dantelat», ca are «noduri de dragoste», ca reprezmta «lantul
de unire» ce-i une$te pe masonii de pretutindeni. A exprima semnifica-
tiile sforii zidarului prin astfel de formule este o ~.xa.ger~e dat~~ata,
desigur, avantarii sentimentale care, la intelectualu $1 anstocratn ac-
ceptati in lojile de me$1e$ugari-constructori din veacul al XVII-lea, su-
plinea priceperea in materie de constructii. . . . .
Ace$ti masoni acceptati n-aveau cum sa $tie ca, inamte de-a f1 ndl-
cata, orice constructie trebuia trasata pe teren $i ca sfoara avea un rol
insernnat in aceasta operatie care, in ea insa$i, are un potential simbo-
lic mai mare decat acela al «nodurilor de dragoste», fara nici o lega-
tura cu realitatea de pe $antier. Masurarea $i trasarea la sol devin cu
adevarat esentiale in cazul edificiilor sacre $i, inca din Egiptul antic,
aceste operatii erau incredintate unor lucratori specializati in intin~~rea
de retele de sfori in cadrul unor ritualuri asemanatoare ceremome1 de
a$ezare a pietrei de temelie din zilele noastre".
Opinia lui Nagrodski este dernna de interes. Desigur cain masone-
ria speculativa sensu! initial al unor sirnboluri a fost corupt. Am aratat
mai devreme ca arpentorii egipteni foloseau la trasarea unghiurilor
drepte o bucata de sfoara cu noduri care erau $i puncte de reper.
*
Inca de la inceputuri, masonii au inno-
dat pe ,ciucurele dantelat" noduri de dra-
goste290. Acest nod este U$Of de facut: se
face o bucla prin care se introduce capatul
$nurului (v. fig. 79).
Forma acestui simbol evocalemniscata291 ,
curba asemanatoare unui opt culcat, repre-
zentare a infmitului in matematica; dupa ce
est; de doua ori rasucita, sfoara este readusa
pe directia initiala formand in centrul nodului
astfel obtinut o cruce dubla. Dintre toate no-
durile posibile, acesta nu a fost, desigur, ales Fig. 79. Obtinerea
la intamplare. ,nodului de dragoste"
157
 JULES BOUCHER
In prima lama de Tarot, Papus292 ~i Wirth a~aza deasupra capului
~agici~ului, un opt culcat ca semn al infmitului. Wirth293 scrie: ,acest
mmb onzontal poate fi asemanat cu sfera insufle~ta a emanatiilor active
ale_g~~~i. Suntem in~o~jurati de propriul cer mental pe care soarele
ratmnut~I parcurge echpuca oo intre limitele inguste a ceea ce ne este
accesibil". Papus nume~te semnul, oo, semnul divin al vietii universale"·
294
Eudes Picard il nume~te ,simbol al vietii ~i al spiritului universal". '
Dar o apropiere intre semnul Magicianului din Tarot ~i semnul ma-
te~atic al infinitului nu este propriu-zis justificata. Acest semn este re-
lattv modern (1665), iar tarotul ale carui origini sunt incerte ii este
totu~i anterior295_
. In heral?ic_a, no~ul de dragoste este ,un snur ale carui capete tree
~nn ce~tru te~md pnn partea de jos a buclei spre stanga si spre dreapta
~ forma de cmcu~e". Un ~nur i~pletit din matase alba ~i neagra astfel
mnodat er_a re?rezentat pe margmea blazonului vaduvelor296; ~i pe ste-
mele_cardmahlor, ale episcopilor si ale staretilor era reprezentat, sub 0
palane, un ~nur cu noduri de dragoste cu ciucuri la capete.
. Avem deci motive sa credem ca primii masoni speculativi, inlocu-
md sf~ara zidarului cu un ~nur ornamental, 1-au presarat din reflex cu
no dun de dragoste a~ a cum se vad in tabloul sau ill covorul 1 ·· ...
. . . , OJU
care,_ deoarece cupnnd pnnctpalele simboluri ale masoneriei, pot fi
considerate un blazon al acesteia.
Dar de ce se nume~te ,nod de dragoste" este o illtrebare la care de-
ocamdata nu se poa~e raspunde; nici un document nu indreptate~te la
un r~spuns acceptabll. In :elu! de a obtine acest nod este sugerat rapor-
tul dmtre organul mascuhn SI eel feminin, dar acest lucru este valabil
pentru toate nodurile.
* mente masonice, nu se vorbe~te despre vreun covor rotund sau oval; sa
O~wald Wirth 297 afirma ca tabloul lojii trasat cu creta pe podea
s~u p1c~at ?e ,~ovor" avea un chenar dantelat (ill zigzag) campus din
tnun?hmn echllaterale alternativ albe ~i negre. In imaginea tabloului
calfe1 pe care o_reprezinta298, el deseneaza illsa triunghiuri albe pe un
f~nd negro ca ~~ cu~ ar sugera ca. exista o emanatie luminoasa pornita
dm centrul tabloulu1. Cu toate acestea, el admite ca negrul poate fi in-
locuit cu alb299:
158
SIMBOLURILE F RANCMASON ERIEI
,Dispunerea inversa a triunghiurilor in chenar ar fi mai corecta
dupa J. Eigenhuis, distins carturar si redactor al Vrij metselaar, ziarul
asociatiei masonice olandeze pentru studiul simbolurilor sial ritualuri-
lor. Bazandu-se pe eruditele cercetari ale dr. Ludwig Keller din Berlin,
Eigenhuis nu vede in chenarul dantelat o reminiscenta a catacombelor.
El evoca porticul sculptat in stanca la intrarea ill subterana morti-
lor, dar ~i a revelatiilor supreme, simbolizand imensul taram al necu-
noscutului aflat ill afara limitelor cunoasterii prin simturi. Acest
domeniu al necunoscutului invaluie porticul, ca imagine a lumii cu-
noscute; el se constituie ca o fereastra catre necunoscut.
Daca intr-adevar a~a stau lucrurile, triunghiurile din randul exte-
rior trebuie sa fie albe pentru a arata cum tot necunoscutul care ne in-
conjoara este capabil sa ne ilumineze. In acest caz, triunghiurile negre
exprima efortul initiatului de a cuprinde necunoscutulin timp ce tri-
unghiurile albe orientate cu varfurile spre exterior sugereaza un fel de
ofensiva a intelectului uman impotriva misterului..."
Rarnane de dovedit ca marginea dantelata a covorului (tabloului)
lojii nu este doar o inovatie moderna. Sa observarn ca Vuillaume nu o
reprezinta ill tablourile ucenicului si calfei din manualul sau din 1820.
*
Cu Fritz Uhlmann300 ratacim pe taramul imaginatiei pure:
,Ciucurele dante]at reprezinta resturile sacului amniotic, iar ~nurul,
cordonul ombilical. Simbolurile desenate pe covorullojii sunt o ilus-
trare a doctrinelor masoneriei si deci o hrana pentru neofit. Ca aceasta
nu este pur/J. speculatie o dovedeste forma oval/J. sau rotunda pe care o
avea la inceputuri covorullojii. ~nurul petrecut ill jurul acestuia per-
mitea formarea unui sac din covorul ce continea obiectele simbolice".
Asa-zisa dovada nu exista ill realitate: niciodata, in vechile docu-
\ mai adaugam ca tabloul Iojii era odinioara trasat pe podea cu creta ~i
sfoara reprezentata acolo nu putea .strange la gura vreun sac. ~i apoi, a
ve8ea in triunghiurile ciucurelui dantelat resturi ale sacului amniotic
insearnna sa deschizi larg poarta fanteziei fara limite.
*
Este adevarat ca, in masoneria anglo-saxona, patratul eel lung are
un ,chenar dantel at".
159

JULE S BO UCHER
Leadbeatex-3°1 spune ca ,pe cele patru laturi ale mozaicului in ~ah
de pe pavajullojii se remarca un chenar cu ciucuri. In vechea masone-
rie se spunea ca ar fi fast facut din fire rasucite; astazi insa este un che-
nar crestat sau dantelat. Dupa unele ritualuri, aceasta bordura evoca
splendida centura pe care o fac in jurul Soarelui planetele in mi~carea
lor de revolutie. In ritualurile masoneriei mixte, chenarul este em-
blema zidului care apara omenirea. Cei patru ciucuri aflati in colturile
chenarului sunt diferit interpretati. In masoneria masculina, ei simboli-
zeaza curajul, moderatia, prudenta ~i spiritul de dreptate. Insa, cu toate
ca intotdeauna li s-a atribuit un sens etic, ciucurii reprezinta, de fapt,
cele patru mari caste ale societatii traditionale - devele - aflate in Iega-
tura cu cele patru elemente cosmologice: apa, aer, foe, pamant".
~
* plan~a de trasat care nu are alta menire decat aceea de a permite intoc-
Sa ramanem, in concluzie, fideli vechilor reprezentari: fara vreun
chenar dantelat, cu un singur ~nur innodat avand trei noduri la gradul
de ucenic302 ~i cinci la gradul de calfa303.
~nurului cu nod uri i se da gre~it denumirea de ,!ant de unire", ea
fiind rezervata unei actiuni rituale de care urmeaza sa ne ocupam in
capitolul ,Gesturi" al prezentei lucrari.
8. PLAN~ADE TRASAT
Plan~a de trasat este un patrat care contine schemele prin care
poate fi descifrat alfabetul masonic. Fiindca am vorbit despre el, nu
vom reveni asupra acestui subiect.
In masonerie, hartia pe care se scrie un document este denumita
,plan~a de trasat", iar in loc de ,a scrie" se spune ,a trasa o plan~a".
Plan~a de trasat face parte din atributele gradului de maestru a~a
cum piatra cubica apartine calfei, iar piatra bruta, gradului de ucenic.
Numai maestrul i~i face planurile folosind plan~a de trasat, dar uce-
nicul ~i calfa au datoria sa invete s-o utilizeze, fie ~i stangaci, pentru
a-~i transpune ideile. Din acest motiv, plan~a de trasat se gase~te deja
printre simbolurile din tabloullojii ucenicului.
TAn
I·
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI ;'.~
'
Cheia alfabetului masonic e figurata pe plan~a de trasat sub forma
unui caroiaj alcatuit din doua linii orizontale ~i doua verticale, asema-
nator unei cruci. Unghiurile drepte amintesc ucenicului ca trebuie sa-~i
transpuna intotdeauna ideile ,in chip masonic", adica de-a dreptul,
fara abateri sau concesii. Toate literele alfabetului masonic plead~ de la
forma echerului, de la sernnul materiei; nici una nu are forma cercului,
simbol al spiritului, deoarece el nu se dezvaluie de-a dreptul, nu se
rnanifesta vizibil. I se da astfel impuls rnasonului sa se desprinda deli-
tenl pentru a accede la spirit.
Sa observam cum piatra cubica cu varf se regase~te in forma ei
desfa~urata in crucea care da schema de alcatuire a primelor optspre-
zece litere latine in alfabetul masonic ~i x-ul care arata cum se for-
meaza ultimele patru; piatra cubica este astfel reprezentata in plan pe
rnirea unui ,plan304".
In schema care explica alcatuirea prirnelor optsprezece litere (cru-
cea - n.tr.), Wirth305 sesizeaza posibilitatea de-a incadra intr-un careu
magic un ~ir de noua cifre.
Nottl despre careurile magice
Prin careu magic se intelege un patrat impartit intr-un nurnar de-
terminat de casute in care se inscriu o singura data numerele dintr-o
serie aritrnetica egala cu numarul casutelor. Aceste numere sunt ast-
fel inscrise !neat suma lor este aceea~i pe fiecare linie sau coloana ~i
pe diagonala.
,Despre originea ~i vechirnea careurilor magice nu avern informa-
tii certe, spune E. Cazalas306. Le intalnim in India ~i in China antic a.
De~i nu Ie putem ~ti cu precizie vechimea, ele dateaza probabil din
vremuri mai putin indepartate decat ar·lasa sa se creada traditia.
Cafeul magic de cate 3 cifre pe linii ~i pe coloane apare pentru
prima data intr-un rnanuscris arab de la sfar~itul secolului al VIII-lea
pe care Berthelot il atribuie lui Appolonius din Tyana (secolul I).
Careurile magice au fast, se pare, introduse in Europa de catre in-
vatatul bizantin Moscopulos in secolul al XVI-lea. In 1691, La Hire
161
 SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
JULES BOUCHER

a descoperit un manuscris al acestuia in care se gaseau mai multe
astfel de careuri."
Careurile magice sunt de obicei legate de ,pecetile planetare" ~i
Cazalas307 le-a studiat sub acest aspect. El emite ~i sustine ipoteza ca
pecetile planetare nu sunt deca.t retele grafice pe care se pot construi
careuri magice deplasand cifre. Astfel:
Careul de 3 cuprinde 9 casute ~i numerele de la 1la 9 ~i este dedi-
cat lui Saturn.
Careul de 4 cuprinde 16 casute $i numerele de la 1 la 16 ~i este
dedicat lui Jupiter.
Careul de 5 cuprinde 25 casute ~i numerele de la 1 la 25 ~i este de-
dicat lui Marte.
Careul de 6 cuprinde 36 casute ~i numerele de la 1 la 36 ~i este
dedicat Soarelui.
• .>
Careul de 7 cuprinde 49 casute ~i numerele de la 1 la 49 ~i este de-
dicat lui Venus.
Careul de 8 cuprinde 64 casute ~i numerele de la 1 la 64 ~i este
dedicat lui Mercur.
Careul de 9 cuprinde 81 casute ~i numerele de la 1 la 81 ~i este de-
dicatLunii.
Un careu magic de 2 care sa cuprinda 4 casute ~i numerele de Ia 1
la 4 nu se poate realiza.
Careurile de numere impare: 3, 5, 7, 9 etc. sunt mai u~or de realizat
decat cele de numere pare: 4, 6, 8 etc.
Sa luam de pilda un careu dedicat lui Marte. A~ezam cifra 1 la
mijlocul randului de sus; continuam apoi a~ezarea cifrelor in diago-
nala, urcand spre dreapta. De fiecare data cand cifra iese din patrat,
o readucem in casuta care-i corespunde la cap:ttul celalalt al patra-
tului; daca ajungem la o casuta deja ocupata, inscriem cifra in ca-
suta aflata imediat dedesubt. Colturile
Exista $i careuri zise ,diabolice" sau ,hipermagice" in care a~eza­
rea cifrelor este mult mai complicata.
9. CEI DOl LUMINATORI: SOARELE ~I LUNA
In stanga $i in dreapta partii de sus a tabloului lojii ucenicului sunt
reprezentati cei doi Luminatori: Soarele $i Luna. . .
Principiul activ, Soarele, se afla la drepta in partea coloane1 J:. , 1~
Luna, pasiva, la stanga, in partea coloanei B: . . Se da astfel o expres1e
materiala opozitiei dintre So are ~i Luna, ca simboluri cheie. . ..
Lucrarile lojii sunt deschise in mod simbolic la ceasul anuezu,
cand Soarele este la zenit, ~i se inchid la miezul noptii cand Soarele
este la nadir $i Luna ajunge la cea mai mare stralucire.
Dupa vechile ritualuri, cele trei lumini ale lojii sunt: ~~arele, Luna
$i venerabilul. Am vazut ca Soarele corespunde oratorulw , 1ar Luna, se-
cretarului. Venerabilul areca bijuterie echerul care se afla ~i in centrul
tabloului lojii. Sa ne amintim ca cei doi supraveghetori sunt a$~zati su~
coloane deasupra carora, in tablou, sunt reprezentate perpendJculara $1
nivela, adica tocmai atributele functiei lor.
*
In iconografia cre$tina, Soarele este la dreapta ~i Luna la stanga l~i
Hristos pe cruce. Traditia spune insa ca Rastignitul privea spre apus $1,
in acest caz, la dreapta era nordul $i la stanga sudul. . .
Abatele Auber308spune c:t ,arti$tii din vechime trebme s:t f1 avut
motivele lor pentru a pune Soarele la dreapta lui Isus m~~d pe c~ce.
La dreapta este nordul, unde astrulluminos nu apare mc10data: ~~-to­
tu$i mana lui Isus alege sa se indrepte intr-acolo: iata de ce artl$tll a~
.. a$ezat acolo imaginea astrului luminos. Venit sa-i mantuie nu pe ce1
drepti, ci pe cei pacato~i, Hristos varsa harul sau spre acea parte a lu-
I

careului sunt considerate casute ocupate. 17 I 24 1 8 15

- ·- -- -----
~--

Pentru a intelege mai u~or cum se alcatu- 23 5 7 14 16 mii unde semintiile pagane sunt mai numeroase". . ..
ie~te acest careu, iata a~ezarea primelor
-·-- 1--·-
- -- -~
Sa observam ca, a$ezand Soarele la dreapta lui Hristos, art1~tu au
4 6 13 20 22
25 de cifre. 1 - - - --- 1-·- inversat sernnificatia simbolurilor, deoarece Soarele apare astfel la
in exemplul dat, totalul cifrelor pe fie-
10 12 19 21 3 stanga privitorului. Intr-un anumit sens, ei au pastrat totu_$i s~mnifica­
care rand, coloana ~i diagonala este de 65 . bjjis 25 2 9
~--·

--"----
tia simbolurilor, luand ca reper doar stanga $i dreapta lm Hristos. Nu

163
 JULES BOUCHER
trebuie sa uitam ce reprezinta in general dreapta si stanga: curare ex-
ceptii, dreapta este partea activa si benefica, iar stanga, partea pasiva,
malefica, sinistra.
Rasiirit
Fig. 80. Hristos si cei doi Luminatori
In crestinism, Soarele este simbolul preotiei, iar Luna, al puterii Iu-
mesti, al regalitatii, pentru a scoate in evidenta superioritatea puterii
sacerdotale. Soarele ar mai reprezenta biserica, iar Luna, sinagoga,
ceea ce, bineinteles, ar vrea sa insemne ,adevar" si ,eroare".
Acest fel de-a construi simbolul prin opozitii si contraste nu tine
seama de faptul eel, in fond, cei doi Lumincltori au, fiecare, rostul si ca-
litatile lor.
Gilbert de Chambertrand309 a deslusit eel mai bine semnificatia
acestor simboluri:
,Soarele este eel care da viata, Tatal, principiul procreatiei univer-
sale. Para el n-am exista. Prin el sun tern toti. Nimic nu exista pe lume,
de la frrul de iarba, de la furnica pana la elefant, care sa nu i se supuna,
sa nu-i datoreze viata. El este insasi imaginea vietii care inraureste to-
tul. El da echilibrul, sanatatea, Implinirea. El da forta si vigoare, este
principiul activ, autonom si influenteaza sexualitatea femeii.
Mai complex inca este rolul Lunii. Ca Luminator, ea reflecta razele
Soarelui si, ca si el, este un indicator al starii de sanatate. Luna este in
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
plenitudinea sa cand ajunge in opozitie cu Soarele. Ea.rasare can~ So~­
rele apune si, cat dureaza noaptea, ii intermediaza lurruna pe Pamant. In
schimb, intunericul o biruie cand trece prin fata Soarelui. Dar ea creste
iarasi incetul cu incetul, pentru a redeveni Luna plina. Ca astru ceresc,
Luna este o parte a Pamantului, carne din carnea lui vie, de care ramane
legata prin magnetism, transmit§.ndu-ne influentele pe care le p~est~
de Ia alte corpuri ceresti cand parcurge cu viteza semnele zod1aculm.
Luna este principiul pasiv care primeste si trimite mai departe. Ea de-
pinde concomitent de Pamant si de Soare. Viteza ei d~ deplasa:e, suc-
cesiunea relativ rapida a influentelor pe care le transffilte face dm ea un
simbol al instabilitatii si al schimbarii. Insa ea este, inainte de toate,
semnul imaginatiei si al simtirii si influenteaza sexualitatea barbatului."
*
Elementul foe este asociat Soarelui, si apa, Lunii. Desi aceste doua
elemente sunt intr-o opozitie categorica, in !ipsa focului, apa ar in-
gheta si ar pierde caliUitile pentru care este pretuita. Este si ideea lui
Jean-Albert Fabricius310 expusa intr-un limbaj mai aparte:
,Apa nu este intr-atat de ostila focului incat aceste doua elemente
sa nu stea laolalta in armonie; focul incalzeste apa pana la fierbere,
pana cand ea, care nu aprinde, ia foe ... Focul nu are numai bine-cu-
noscuta insusire de a topi metalele; el transforma in fluide si alte cor-
pori aducandu-le Ia starea de transparenta a sticlei; apa cuprinsa de
inghet devine, dimpotriva, tare ca piatra si numai focul o readuce la
starea fluida initiala. Apa nu si-ar putea avea si nici pastra vreun mo-
ment aspectul ei obisnuit daca nu ar suferi influenta focului raspandit
in intreaga natura caci, desi nu se simte, este intotdeauna prezent in
apa intr-o cantitate oarecare".
I
1. *
Soarele si Luna sunt, fiecare in parte, cand benefice, cand malefi~e.
S~arele care cheama samanta la viata, o poate duce si la pieire. In-
tregul spectru al radiatiilor sale, de la infrarosu la ultraviolet se poate
dovedi nociv.
Luna in crestere este considerata benefica si malefica in des-
crestere. In practicile magice se pleaca de la aceasta premisa. Atat in
165

JULES BOUCHER
tabloullojii ucenicului, cih ~i in acela al calfei, Luna este reprezentata
,in cre~tere" 311 •
In mai toate mitologiile, luna are presonificare feminina ~i este le-
gata de fertilitate: Ishtar, in Babilon, Hathor in Egipt, Artemis in Elada
~i Asia Mica, Anaitis la persani etc ... 312 Aflat la indemana tuturor,
folclorul pastreaza pana azi un tezaur de traditii privind influenta lunii
asupra vegetatiei, a bolilor, a animalelor, a menstruatiilor etc ... 313
Pentru hermeti~ti, Soarele este legat de Aur, iar Luna, de Argint,
dar ~i de Sulf ~i de Mercur, cele doua principii constitutive nu doar ale
metalelor, ci ~i ale oricarui corp; in aceea~i viziune, eel de-al treilea
principiu, Sarea, poate fi asociat Pamantului.
* bol de care initierea masonica nu se poate lipsi. Poate ca acest rit de
Nu putem epuiza aici intreaga tema a Luminatorilor; dar aratand, in
linii marl, sernnificatiile generale ale acestor simboluri, intelegem ca
masonii au a~ezat in tabloullojii aceste doua ,torte", ace~ti doi ochi ai
lumii create pentru ca loja este ea insa~i o reprezentare a universului.
10. PORTILE TEMPLULUI
In tabloullojii ucenicului, portile templului masonic sunt reprezen-
tate pe un perete zidit intre cele doua coloane, sub un fronton triun-
ghiular; pe fronton este reprezentat un compas deschis catre cer.
Portile templului trebuie sa fie ,foarte joase" pentru ca profanul
care intra sa se apiece; nu e semn de umilinta, ci de stradanie in fata
dificultatilor trecerii din lumea profana in cea initiatica.
Plantagenet314 arata ca ,portile templului sunt denurnite ~i por{ile
de la occident pentru a aminti cain pragullor apune soarele, ca acolo
lumina dispare, ca acolo incepe dornnia intunericului, lumea profana".
. Acela~i autor3 15 mai spune ca ,profanul nu poate intra altfel in
templu decat printr-o poarta ingusta si joasa prin care nu poate trece
fara a se apleca. Acest gest ii aminte~te ca, murind pentru viata pro-
fana, el se na~te pentru o viata noua asemeni copilului care vine pe
lume. (... ) Unele loji au renuntat, in activitatea lor, la aceasta practica.
Nu li se poate face o vina din aceasta caci, Ia propriu, gestul cerut nu il
I,
I
SIMBOLURI LE FRANCMASONERIEI
influenteaza pe candidat decat daca acesta il indepline~te efectiv ~i in-
cearca senzatia fizica, materiala, la trecerea prin poarta de dimensiuni
neobi~nuite, care il iau prin surprindere. Simularea la care se recurge
in mod obi~nuit in loji este suficienta in cazul initiatului care ii cu-
noa~te deja sernnificatia ~i pentru candidatul care a fost pregatit s-o
intuiasca. Simularea este evident insuficienta pentru profan, caruia za-
damic i s-ar spune cava sa treaca printr-o poarta ingusta si joasa; obi~­
nuintele senzoriale fiindu-i contrariate, el apreciaza ca se afla mai
degraba intr-un loc Jarg si inalt, judecand dupa zgomotul baHrilor pu~
ternice ~i dezordonate in portile templului facute de insotitorul sau ~1
dupa vacarmul ce razbate dinauntru la deschiderea acestora" .
Astfel, Plantagenet arata de ce poarta ingusta ~i joasa este un sim-
trecere nu este indeajuns de respectat de catre loji dar, cu toate acestea,
el ramane atat de important incat chiar ~i cele mai multe dintre initie-
rile nemasonice il scot in evidenta.
*
Deasupra portilor templului se afla un triunghi, Delta Luminoasa
despre care am vorbit anterior.
Compasul reprezentat in interiorul triunghiului este deschis catre
cer, ceea ce implica, spune Wirth316, ,un studiu ratronal al cerului, cer-
cetarea riguroasa ~i exacta a principiilor abstracte, ~i nu o masurare a
pamantului ori a faptelor concrete de observatie".
Compasul a~ezat invers, cu varfurile in jos, ar reprezenta, dupa
acela~i autor, ,razele pe care lumina ratiunii le trirnite pentru a cantari
faptele, pentru a masura raportul dintre eu ~i non-eu, dintre subiectiv ~i
obiectiv, abstract ~i concret".
Aceasta intoarcere a compasului ~ste tipica pentru atitudinea maso-
\ nului: arata ca masonul se intoarce catre lumea creata pentru a actiona
~i inflnenta pretutindeni, dupa ce s-a perfectionat indeajuns pe sine.
*
Tabloul ucenicului pe care tocmai l-am examinat figureaza in toate
lojile masor.ice care lucreaza in gradul intai; eel de-al doilea suprave-
ghetor are misiunea sa trezeasca in ucenic abilitatile de interpretare a
1117
 JULES BOUCHER

simb?lurilor?ID ace~t tablou. Numai dupa ce le va fi patruns temeinic

ucemcul va f1 pregatlt pentru a trece calfa. '
Masoni~ din fiecare loja trebuie sa vegheze si sa nu promoveze
cal~e numat pentru ca a trecut intervalul de timp randuit. Altrninteri
ateherele se vor umple de profani adica de indi . . train. d • ' CAPITOLUL V
rile simbolurilor sacre. ' VIZ! s 1 e mtelesu-

Aici si n~ in alta parte, in aceasta slabiciune a lojilor albastre RITURILE MASONICE

cred ca ~e_bUie cautata originea gradelor inalte create de masoni, poate
dezamagiti, dar care nu au luat in desert mesajul divin al simbolun"l
or.
1. RITURILE ~I OBEDIEN'fELE FRANCEZE

Masoneria este impaqita in rituri317 deosebite intre ele prin cateva

elemente de detaliu.
0 asociere de mai multe loji se numeste Obedienta318 sau ,Putere
masonic a".
Forma de a organiza o Obedienta este fie un Mare Orient (o fede-
ratie de loji cu rituri diferite), fie o Mare Loja (o federatie de loji
care lucreaza in acelasi rit).
Atat riturile, cat si Obedientele sunt rezultatul evolutiei istorice a
masoneriei, care este extrem de complexa si pe care nu ne propunem
s-o abordam in lucrarea de fata.
Revelator pentru diversitatea si indelungata conlocuire de rituri si
Obediente masonice este cazul Frantei. Principalele Obediente existente
in Franta sunt: Marele Orient al Frantei; Marea Loja a Frantei; Ordinul
Masonic Mixt ,Dreptul Uman"; Marea Loja Nationala Franceza.

Marele Orient al Frant:ei

Cele mai multe dintre atelierele Marelui Orient al Frantei lucreaza
I in ritul francez sau ritul modern.
~ Administrarea Marelui Orient este incredintata Consiliului Ordinu-
lui, ai carui membri sunt alesi anual de catre Convent319 , si care este
'"
condus de un Mare maestru al Consiliului Ordinului.

Marea Loja a Frant:ei

Aproape toate atelierele Marii Loji a Frantei lucreaza in Ritul Sco-
tian Antic Acceptat.

169
 JULES BOUCHER
SIMBOLURlLE FRANCMASONERIEI
A~nistrarea este incredintata unui Consiliu Federal. Consilierii In ,Dreptul Uman", Consiliul National are un rol similar Consiliu-
fede~ah sunt alesi de catre un convent anual. Consiliul Federal este
preztdat de un Mare Maestro. lui Ordinului in Marele Orient al Frantei sau Consiliului Federal in
Marea Loja a Frantei.
* Retinem insa ca. aceasta Obedienta este , recunoscuta" de Marele
Principalele deosebiri dintre ritul francez si Ritul Scotian Antic Ac- Orient, dar nu si de Marea Loja a Frantei.
ceptat sunt urmatoarele:
Ritul francez
Ritul Scofian Antic Acceptat Marea Loja Naponala Franceza
Coloana J: . in stanga Coloana J:. 1n dreapta
Coloana B:. in dreapta Coloana B:. in stanga Aceasta Obedienta lucreaza in ritul englez (asa-numitulEmu/ation - n.tr.)
Primul supraveghetor in dreapta Primul supraveghetor 1n stanga si este singura mare loja ,franceza" recunoscuta oficial de masoneria
AI doilea supraveghetor in stanga Al doilea supraveghetor 1n dreapta anglo-saxona.
Pa~ii rituali pomesc cu dreptul Desi initial se intitula ,Mare Loja Nationala independenta si regu-
Pasii rituali pomesc cu stangul
Baterie oo-o (la gradul intai) Baterie o-o-o (la gradul intai) Iara pentru Franta si Coloniile franceze", denumirea pare a nu fi tinut
seama de rolul ei relativ modest in masoneria franceza Ia infiintare
. Marele Orient at Frantei si Marea Loja a Frantei se , recunosc" re-
(1946), cand francezii se regaseau in numar infim comparativ cu rezi-
ctproc. Ace~te d~u~ Obediente fac schimb de ,garanti de amicitie" si
fiecare admtte ,VlZltatori" din partea celeilalte. dentii anglo-saxoni.
*
* Desi sumara, aceasta trecere in revista semnaleaza complexitatea
Dato~ta c~Iorii colarului pe care-! poarta venerabilul, atelierele ce organizarii masoneriei in Franta.
lucreaza m pnmele ~rei grade sunt denumite ,loji albastre". 0 Ioja al- Ca urmare a unei istorii aproape tricentenare, numarul riturilor ma-
bastra s~ compune dm ucenici, calfe si maestri, in proportii diferite. sonice a ajuns considerabil ( doar pentru a le descrie ar fi nevoie de un
At~herele care lucreaza in grade inalte depind, in Marele Orient al volum separat) dar, in tot acest timp, unitatea masoneriei s-a manifes-
F~antet, d~ Marele Colegiu al Riturilor, iar in Obedientele care practica tat mai ales la nivelul primelor trei grade care au fost si sunt temelia
Rt~l Scottan Antic Acceptat, de un Suprem Consiliu. trainica si atotcuprinzatoare, baza ecumenica a acestui ordin initiatic
I~ ~ranta, ince~and di~ 1~04, Marea Loja a Frantei si Supremul traditional in ansamblul sau 320.
Consd~u sunt puten masomce mdependente si suverane. Cu toate aces-
t~a, ~nee mason admis intr-un atelier care lucreaza in grade inalte de-
pm~an?, de Supremul ~-onsi_I_iu, trebuie sa apartina in mod obligatoriu 2. IERARHIA
une1 lOJl albastre a Mara LOJl a Frantei (de fapt, a Marii Loji Nationale
Franceze- n.tr.).
Ritul Scotian Antic Acceptat ~uprinde treizeci si trei de grade gru-
pat~dupa cum urmeaza:

Ordinul Masonic Mixt ,,Dreptul Uman" Loji albastre sau ateliere simbolice:
Gradul 1: Ucenic
. _Cum ii ara_ta. si d_enumirea, aceasta Obedienta accepta ca membri pe
Gradul 2: Calfa.
plClOr de egahtate Sl femei, Si barbati.
Gradul3: Maestro

170
171
 JUL ES BO UCHER
Loji sau ateliere de perfec{ie:
Gradul 4: Maestro Secret
Gradul5: Maestru Perfect
Gradul 6: Secretar Intim
Gradul 7: Magistrat si Judecator
Gradul 8: Intendent al Zidirilor
Gradul 9: Maestro Ales din 9
Gradul 10: Maestru Ales din 15
Gradul 11: Sublim Cavaler Ales
Gradul 12: Mare Maestru Arhitect
Gradul13: Royal Arch
Gradul 14: Mare Ales al Criptei Sacre sau Sublim Mason
Capitule sau ateliere ID$il:
Gradull5: C~valer al Orientului sau al Spadei
Gradul 16: Pnnt al Ierusalimului
Gradul 17: Cavaler al Orientului sial Occidentu1ui
Gradul 18: Rosa-Cruce
Areopage sau ateliere filosofice:
~;:~~: ~~~ ~are Pr~ot sau Subiim Scotian al Ierusalimului Ceresc
G . enerabii Mare Maestru al tuturor IOJI.·ror regulare
radul 21: Noahit sau Cavaler Prusac
Gradul 22: Cavaler al Securii Regale sau Print al Libanul .
Gradul23: Mai-Marele Tabemacolului
Gradul 24: Print al Tabemacolului
Gradul 25: Cavaler al-5arpelui de Arama
Gradul 26: Scotian Trinitar sau Print al Indurarii
Gradu127: Mare Comandor al Templului
Gradul 28: Cavaler al Soarelui
Gradul 29: Mare Scotian al Sf. Andrei
Gradul 30· Mar AI c
. e es avaler Kadosh sau Cavaler al Vult ,, .
Alb $l· 1vegru
>.r
Tribunale:
Gradul 31: Mare Inspector Inchizitor Comandor
172
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
Consistorii:
Gradul 32: Sublim Print al Secretului Regal
Supremul Consiliu:
Gradul 33: Suveran Mare Inspector General
In majoritatea Obedientelor masonice, gradele subliniate mai sus se
acorda prin ceremonie de initiere, iar celelalte sunt ,comunicate"
adeptului.
Ritul Scotian Antic Acceptat a ajuns treptat sa cuprinda cele trei-
zeci si trei de grade enumerate (initial a avut sapte, apoi douazeci si
cinci etc.).
Adversar al introducerii de grade inalte, Ragon3 21 scrie ca, ,in
1739, fratii nemultumiti s-au separat de Marea Loja a Londrei, s-au
alaturat la ce mai ramasese din breslele de zidari si au format o noua
Mare Loja in dependenta de corporatia constructorilor din York, rivala
I
celei londoneze pe care au etichetat-o drept modema in timp ce ei, di-
I
sidenti, si-au luat denumirea de Mare Loja a Regimului (ritului- n.tr.)
I
Antic (traditional- n.tr.) Scotian. Fiind ulterior recunoscuti de marile
I loji ale Scotiei si Irlandei, cei din York au adaugat in denumire: .. ~I
Acceptat". Asa a rezultat titulatura: Regim sau Rit Scotian Antic ~I
I Acceptat. In to ate aceste mari loji nu erau insa practicate dedit primele
trei grade. lata de ce este total impropriu sa fie denumita astfel insaila-
Ul I tura de treizeci si trei de grade a contelui de Grasse".
Intr-adevar, contele de Grasse, marchiz de Tilly, imputernicit
printr-o patenta emisa de Supremul Consiliu de la Charleston (SUA),
formase Ia Paris in 1804 un Suprem Consiliu de grad 33.
In ce ne priveste, preferam, in acord cu Henri Julien 322, denumirea
de Rit Scotian Antic Acceptat si nu Rit Scotian Antic ~I Acceptat:
,Ritul nostru este Scotian Antic Acceptat. Numai prin abuz s-a
tradvs «Antic ~I Acceptat», caci nu inseamna, propriu-zis, nimic. An-
UIU1 UJ tic Acceptat inseamna ca se considera continuatorul modului tradi-
tional de acceptare. Se stie ca, la sfarsitul masoneriei operative, au fost
admise in masoneria de breasla persoane straine de meseria de con-
structor, care, adeseori, s-au grupat in interiorul acesteia in asa-numite
«loji de acceptare». Acestea aveau un ritual intru catva diferit si mai
173
 SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
JULES BOUCHER
i~i iau in serios ucenicia spre a putea deveni cu-adevarat calfe ~i a-~i
esoteric. Considerandu-se a fi tocmai acest vechi rit acceptat, scotia-
mgadui sa aspire la adevarata ma.iestrie. Gradul de maestru, in m~d ne~
nismul i~i pledeaza descendenta directa din acceptarea survenita in .I
cesar eel mai malt, corespunde unui ideal propus tuturor masomlor $1
masoneria traditionala. Bineinteles, denumirea nu trebuie luata ad
litteram caci este evident ca actualul ritual nu mai coincide cu ritualul
catre care toti trebuie sa tinda, dar a cll.rui implinire depa~e~te conditia I
de om. Templul nostru nu va fi niciodata terminat, a~a cum nici unul
de acceptare din vremea breslelor".
Albert Lantoine scrie ,,Ritul Scotian Antic ~i Acceptat"; mai mult, el dintre noi nu se poate a~tepta sa sirnta cum invie in el, la propriu, ade-
nu are nici o indoiala ca acest rit i~i are originea chiar in Scotia323. Pen- vll.ratul si nemuritorul Hiram".
tru aWi, dirnpotriva, ritul nu este scotian decat cu numele, acesta frind o
~i, intr-adevar, se poate observa ca gradele inalte nu sunt decat re-
fantezie ,franceza". Nu ne propunem insll. explorarea acestui subiect324. luari ~i extensii ale primelor trei; li se poate recunoa~te insa o oarecare
Nu putine au fost criticile aduse gradelor inalte. Fritz Uhlmann325 utilitate, in masura in care creeaza intre adepti o emulatie in favoarea
spune totusi ca ,titlurile nobiliare la care fac referire denumirile aces- masoneriei in ansamblul sau.
tor grade pot parea fanteziste ~i pompoase, pot fi chiar un prilej de
*
false interpretari, insa nu trebuie uitat ca ele aduc traditii cavalere~ti 328
Ritul francez sau modern are ~apte grade :
dintr-o epoca indepartata. Astfel de urme nu pot fi azi inlaturate farll.
comprorriiterea sau dtstrugerea intregului sistem". Gradul 1 - Ucenic
La randul sau, Wirth326 spune ca ,toti autorii care au studiat in pro- Gradul 2- Calfa
funzirne triada fundamentala a gradelor francmasoneriei au condarnnat Gradul 3 - Maestro
cu asprime neghina gradelor inalte, elucubratiile fantasmagorice bune Gradul 4 - Ales
doar sa rataceasca mintea ~i sa faca adevaratul masonism de nerecu- Gradul 5 - Scotian
noscut. Nevoia de grade inalte nu s-ar fi resirntit vreodata daca, in loji, Gradul 6 - Cavaler al Orientului
cele trei grade fundamentale n-ar fi ramas litera moarta. Gradele su- Gradul 7 - Print Rosa-Cruce
perioare i~i vor pierde orice ratiune de a fi deindata ce lojile se vor do-
Marele Orient al Frantei lucreaza in ritul francez.
vedi capabile s.:i formeze mae~tri adevll.rati".
Ed. Quartier la Tente327 ii raspunde parca lui Wirth atunci cand *
scrie: ,Daca ar fi sa abordam masoneria doar din punct de vedere ab- Ritul scotian rectificat dateaza de la 1778 ~i cuprinde:
stract sau teoretic, criticile severe impotriva neghinei gradelor inalte ar
fi, din pacate, pe deplin justificate. Dar trebuie sa ~tim sa tinem seama 1 - Lojile simbolice ale Masoneriei Sf. Joan cu prirnele trei grade:
de imprejurarile istorice ~i sa ne ara.tam ingaduitori pentru tot ceea ce Ucenic, Calfa si Maestro.
poate compensa slabiciunile omene~ti. Cei mai multi dintre adeptii Ar- 2 - Lojile simbolice ale Sf. Andrei formate de catre Mae~trii Scoti-
tei Regale se multumesc sa primeasca gradele fundamentale, dar nici- eni ai Sf. Andrei.
?data nu intra cu-adevll.rat in posesia lor. Ei detin o comoara, dar nu-i 3 -,Prefecturile din care fac. parte Scutierii-Novici ~i Cavalerii Bi-
cunosc pretul ~i nu au nici un folos de pe urma ei. Or, singura menire a nefacatori ai Cetatii Sfinte.
gradelor inalte este tocmai aceea de a adanci treptat continutul esoteric
Acest rit i~i afirma ata~amentulla invatatura cre~tina, promoveaza
al primelor trei grade masonice. Ele nu pretind sa dezvaluie noi se-
devotamentul pentru patrie, desavar~irea individuala prin lucrare de
crete, altele decat cele din masoneria sirnbolica; n-au nici o alta tinta
sine ~i binefacerile constante ~i generoase fata de toti semenii.
decat s-o faca mai bine inteleasa ca norma de viata pentru adeptii care

175
174
 JULES BOUCHER SIMBOLU RI LE FRAN CMASONE l<IE I

. Acest rit se practica mai ales in Elvetia, unde se gase$te Marele Ca-
pitul Helvet care, in Franta, a infiintat un Mare Priorat a1 Galilor.
Gradele scopanismului ~i culorile atribuite lor
In scotianism se disting patru tipuri de ateliere:
Masoneria Albastra (Loji simbolice)
Masoneria Verde (Loji de Perfectie)
Masoneria Ro~ie (Capitulele de Rosa-Cruce)
Masoneria Neagra (Areopag-urile Cavalerilor Kadosh)
Masoneria Alba (Suprernul Consiliul)
In mare, culorile sunt cele de pe colarul purtat de membrii acestor
ateliere.
Albastrul este>culoarea cerului $i a tolerantei ce trebuie sa inso-
t~asca ~spiratia catre perfectiune ~i sa caracterizeze atittidi.nea purtato-
nlor pnmelor trei grade masonice.
Ro~u! e~te culoarea sacrificiului de sine care ii caracterizeaza pe
rosacruc1em.
. Negrul este culoarea doliului ~i a tristetii care il coplese~te pe ini-
tiat cand i~i crede zadarnice elanul, sacrificiul ~i zelul.
Albul este culoarea pacii si a lini~tii initiatului ajuns pe culmile in-
telepciunii esoterice, cand spiritualitatea sa pura, implinita, se elibe-
reaza de patimile sufletului329.
Se mai poate adauga verdele, culoarea colarului Maestrului Perfect,
ce poate fi atribuit lojilor de perfectie (gradele 4-14 n.tr.). Verde este
culoarea celor trecatoare, simbol al tranzitiei atribuit de ocultisti planu-
lui intermediar (,astral")330_
Rezulta urmatoarele corespondente331:
Albastru . . . . . . . .
Verde . . . . . . . . . .
Mineral
Vegetal
\ *
spre stanga ajungem la ro~u, de unde co- AJb
boram catre negru pentru a urea in cele
din urma la alb.
In masonerie, de la albastru - culoarea
gradelor fundamentale - se trece la verde
pentru ca adeptul a urcat catre lumina soa- AJbastru
relui (galben). Mi~carea se face de la stanga
la dreapta deoarece semnifica o crestere, o Fig. 81. Pentagrama
, expansiune". $i culorile
Apoi, verdele, in miscare inversa spre stanga, se intoarce, printr-o
reflectare de sine, catre rosu - culoarea lui complementara.
Ca urmare a inflamarii (expansiunii), ro~ul devine tot mai inch is,
se corporalizeaza (se ingreuneaza) pentru a ajunge la negru.
Printr-o miscare ascendenta rapida, de la negru se ajunge ime-
diat la alb.
Printr-o miscare echivalenta, albul trece lesne in albastru.
Astfel de corespondente simbolice evoca legatura dintre etapele initierii.
*
Pentru a obtine corespondenta culorilor cu punctele de orientare, le
putem aseza in cruce (fig. 82): albastru la occident, verde la sud, negru
la nord si alb la est. Rosul se gaseste deci
la intersectia celor doua brate ale crucii.
Regasim astfel semnificatia culorilor din
pentagrarna.
Sa mai observam forma in Z a miscarii
de trecere de la un punct de orientare la al-
tul; litera Z, prima din cuvantul de trecere
la gradul al patrulea, este reprezentata pe
cheie, bijuteria acestui grad care ,deschide
poarta" gradelor inalte. Fig. 82. Crucea
$i culorile

Rosu . . . . . . . . . . . Animal ~a asezam culorile si in raport cu Delta Luminoasa: rosu in varf,

Negru . . . . . . . . . . Urnan albastru si verde la baza, alb in centru si negru pe intregul fundal; se
Alb .. . .... ... .. Divin obtine astfel o paradigma perfecta.
In alchimie, albastru, verde si negru sunt considerate a avea aceeasi
Daca a~ezam aceste c ulori in pentagrama (fig. 81), plecand de la natura. De la ele se pleaca in prima faza. a operei alchimice, ,,Putrefactia".
albastru din stanga, urcam pana la verde; si de aici, tot printr-o mi~care Opera ,la alb" este a doua faza din care rezulta. ,piatra la alb" capabila sa

176 177

JULE S BOUCHER
transforme metalele in ,argint". Ro$U este
caracteristica ultimei faze din care rezulta
, piatra la TO$U", piatra fi.losofala, agentul de
transmutare a metalelor irnperfecte in aur.
* tie, toleranta $i adevar este lasata lao parte_$i ~e~pectiva putere maso-
In masonerie, o astfel de atribuire a
culorilor pe grade pare a avea o noirna $i,
deci, ,incoerenta gradelor inalte" este
Fig. 83. Delta Luminoasa
$i culorile numai o aparenta. Cei mai multi exegeti
par a nu fi luat in seama deca.t aspectele
superficiale ale unor astfel de analogii cromatice. Mai trebuie sa recu-
noa$tem insa ca rescrierea abuziva a ritualurilor gradelor inalte a dus
la estomparea continutului lor initiatic.
Gradele masonice sunt privite ca formand o scara ierarhica ca $i
cum ar avea irnportanta $i valoare in ordinea numerelor ce li se atri-
buie. Aceasta conceptie, valabila pentru primele trei grade, nu se mai
aplica incepand cu gradul al patrulea. Tocmai de aceea, gradele inalte
pot fi diferit grupate ca $i cum ar corespunde unei forme speciale de
transmitere (traditie) de$i, chiar $i aceasta este numai o sirnpHt presu-
punere. Daca insa o acceptam, nu mai are rost discutia despre ,incoe-
renta" lor $i dispare necesitatea de a trai personal experienta unei
initieri autonome la fiecare dintre gradele inalte.
Fiindca lucrarea de fata i$i propune doar studiul sirnbolurilor la pri-
mele trei grade ale masoneriei, nu ne vom ocupa de gradele inalte $i
nici de specificul cailor de transmitere a Traditiei pe care acestea le
reprezinta. Aici $i acum, am avut drept unic scop pe acela de-a arata
cea mai potrivita abordare pe care trebuie s-o urmeze proaspatul initiat
pentru a le cerceta.
\
~
3. REGULARITATEA IN MASONERIE
Orice mason crede ca doar Obedienta careia el ii apartine este
,regulara".
Papus 332 are un discurs tipic in aceasta privinta. El afirma ca:
178
SIMBOLURILE FRANCMASONERIEI
, Fiecare rit pretinde ca el este singurul regular. De aici, interrnina-
bile certuri $i excomunicari.
Evident, nici 0 putere masonica odata. constitu~ta ~u ~a ~edea cu
hi buni aparitia unei noi puteri sau incalcarea tentonulm e1 de catre
~cautoritate masonica straina. Atunci, toata retorica oficiala despre fra-
nica se poarta cu nou-venita exact ca o b1senca fata de un cult no~
aparut: acuzatii de iregularitate, excomunicari tem??r~: sau~ d~fm1-
tive, interdictie ca fratii sa-i frecventeze pe nou-vemt1 $1, m sfar$11, tot
ceea ce se imputa de obicei sectantilor.
Cat de valabila este excomunicarea unui rit de catre altul? Exact
atat cat excomunicarea intre biserici. Reformatii sunt iregulari pentru
catolici, $i unii, $i altii fiind iregulari pentru ortodoc$i; cu t~tii gases_c
destule documente istorice care sa afirme ca singura regulantate pos1-
bila. e de partea lor. ...
Cei care ii acuza pe altii de iregularitate se vad s1ht1 ~a tr~~ca su~
tacere propriile origini caci istoria nu-i menaj~aza ~e ~ab~cantu de mt-
turi sau rituri, ci se arata fara mila cand trebme sa-1 trlmtta la locullor
pe cei care astazi excomunica, dar care, eel mai adesea, daca nu intot-
deauna, se dovedesc a fi iregularii de mai ieri".
Adevarul e ca, oricarui rit i-ar apartine, masonul este intotdeauna
regular, daca a fo st initiat in forma traditionala cuvenita..
~apte masoni dintre care cinci trebuie sa fie mae$tn pot _f~~a o
loja independenta $i suverana in afara oricarei Obedie~te. Pos1~il1~a~ea
este incontestabila.. Insa o loja astfel formata nu va f1 probab1l mclO-
data recunoscuta de vreo Obedienta.
Prima Obedienta masonica dateaza din 1717, cand trei loji din
Londra s-au intrunit cu scopul de a forma o Mare Loja.
Are dreptate Edmond Gloton333 cand spune c: ,p~n. cr~$terea ~u­
marului de loji, acest organism (Obedienta) a doband1t,_m tlillp, o tm~
portanta tot mai mare arogandu-$i drepturi care apartmusera numa~
lojil~r. Din executant, Obedienta a devenit organ de conducere; ma1
mult, in zilele noastre, Obedienta reprezinta, de fapt, un grup de per~
soane membri ai biroului ei de coordonare, ai Consiliului Federal, al
Consiiiului Ordinului sau cum se va mai fi numind, care $i-au arogat
dreptul de a da ordine lojilor, de a se ocupa de relatiile intemationale
179
 JULES BOUCHER
intre Obediente chiar fa.ra consultarea lojilor. Aceste organe directoare
hota.rasc in privinta regularitatii Obedientelor, aproba sau refuza insta-
larea de noi loji etc.".
De~i se ~tie ca pentru a forma o Obedienta sunt necesare doar trei
loji, nu este de dorit o crestere prea mare a numarului de Obediente.
0 atare farfuni.tare ar duce la slabirea Ordinului in ansamblu. Pe de alta
parte, gratie Obedientei ar trebui sa se concentreze importante mij-
loace financiare prin care masonii sa poata dispune de sedii si de tem-
ple. Dar nu trebuie uitat vreodata ca o loja, din orice Obedienta ar face
parte, este mereu suverana ~i independenta.
Tot Gloton spune ca ,fa.ra a inceta sa fie regulanl, o loja poate sa-si
intrerupa relatiile cu Obedienta sa ori sa o schimbe. Una dintre cele
mai vechi loji franceze, nr. 204 din Orientul de Bordeaux, a fost fon-
data in 1732 de masoni locali. Dupa ce a functionat izolat mai multi
ani Ia rand, ea s-a aflliat Marii Loji a Angliei. Razboiul, precum si alte
evenimente au determinat incetarea relatiilor cu aceasta Obedienta.
Loja a continuat sa functioneze din nou in afara orica.rei Obedien-
te, dupa care a inceput o corespondenta cu Marele Orient al Frantei de
care s-a desprins ulterior, activand iarasi de una singura pentru ca, mai
tarziu, impreuna cu alte loji, sa fondeze Obedienta nurnita Marea Loja
Nationala Independenta si Regulara (astazi Marea Loja Nationala
Franceza- n.tr.); dupa cativa ani a pa.rasit-o si pe aceasta pentru a se
afilia Marii Loji a Frantei, din care face parte in prezent".
Acest exemplu arata independenta lojii fata de Obedienta. Tot ast-
fel, un mason isi poate schimba loja si Obedienta fa.ra a inceta, prin
aceasta, sa fie ,regular".
Masoneria anglo-saxona a fixat reguli pentru a ca.ror nerespectare
ea poate declara ,neregularitatea" oricarui mason si a oricarei Obe-
diente. Aceste reguli sunt cunoscute sub numele de landmarks (,li-
mite" sau ,pietre de hotar").
334
Wirth spune insa ca .landmarks sunt o inventie moderna si par-
tizanii lor nu s-au pus niciodata de acord asupra lor. Ceea ce nu-i im-
piedica pe anglo-saxoni sa proclame drept sacre aceste hotare mereu
schimbate potrivit propriului lor in teres. Fiecare Mare Loja da acestor
reguli o forma corespunzatoare modului ei specific de a intelege ma-
soneria; iar masoneria se arata atat de diferit inteleasa, incat apar
180
SIMBO LURILE FRANCMASO NERIEI
acceptiuni contradictorii care submineaza unitatea unei institutii care
i~i propune sa-i puna de acord pe toti oamenii".
Mult visata unitate masonica este o himera; ea nu va fi nicicand
realizata si nici nu trebuie sa constituie un scop. Masoneria trebuie sa
se adapteze fieca.rei comuniUtti si sa raspunda diversitatii de aspiratii a
adeptilor ei. Singurul factor de uniformitate, mortarul care leaga intre
ele toate pietrele este, evident, sistemul de simboluri specific masone-
riei si numai prin el se poate si trebuie sa se stabileasca intre masoni
adevarata relatie de fratie, adeva.rata unitate.
In fiecare Ioja- si mai ales in masoneria franceza- fratii nu au res-
trictii in a-si exprima, fiecare, parerea asupra oricarui subiect, si asta
fara ca buna intelegere sa piarda teren. Sunt si situatii in care opinii
contrare due Ia dispute, purtate insa fa.ra patima ~i in deplin respect re-
ciproc. lata cum , libertatea de a gandi" este landmark-ul fundamental
al masoneriei franceze, ca un paradoxa! hotar fa.ra de hotar.
4. DUMNEZEU, MARELE ARHITECT AL UNIVERSULUI
Printre atatea landmarks anglo-saxone, exista unul singur care, prin
discutiile pe care le-a starnit, a dobandit o importanta cruciala: credinta
in existenta lui Dumnezeu considerat Marele Arhitect al Universului.
lata cum il comenteaza Wirth335 : ,,Nu vom contesta ca. aceasta con-
vingere este un corolar al caracterului fundamental sacru pe care-1 are
francmasoneria. Ini{iatul care intelege adevitrata Arta nu va fi nicio-
data un ateu fara minte si nici un Jibertin , om farfl de Dumnezeu336 .
Aceasta certitudine ne obliga sa aratam incredere celui care cauta lu-
mina din toata inima. Nu trebuie sa-i pretindem sa imbratiseze nici o
conceptie anume, caci l-am obliga astfel sa accepte un punct de vedere
teologic discutabil ca orice produs al mintii omului. Sa nu-l transfor-
mam pe Marele Arhitect al Universului intr-un obiect de cult, ci sa-l
consideram ca pe simbolul eel mai important al intregii masonerii ce
trebuie studiat ca si celelalte pentru a o intelege si pentru a construi,
fiecare pe cont propriu, sanctuarul convingerilor personale".
181
 JULES BO UCHER
~i, mai departe, Wirth citeaza din Anderson primul articol al inda-
toririlor unui francmason, in urmatoarea redactare: ,Prin insasi con-
ditia sa, un mason este obligat sa se supuna Iegii morale; si, daca
intelege adevarata Arta, el nu va fi niciodata un ateu fara minte, nici
un libertin, un om fara de Dumnezeu. Dar, daca in vremurile de
demult masonii aveau obligatia sa fie, in fiecare tara, de religia acelei
tari ori natii, in zilele noastre se considera mai potrivit sa adopte doar
acea religie asupra careia toti oamenii sunt de acord, fiecare putand
sa-si pastreze opiniile proprii, adica sa fie in chip statornic de partea
binelui, cu alte cuvinte, oameni de onoare side cuvant oricare le-ar fi
rangul ori credinta prin care s-ar deosebi. Masoneria devine astfel cen-
trul de unire si mijlocul de a asigura o nedezmintita prietenie intre per-
soane care, altfel, ar fi ramas in veci straine una fata de alta".
Vedem cat era de generoasa, de nerestrictiva defmitia lui Anderson.
Cu toate acestea, ea a fost de prea multe ori rastalmacita.
* indefinita (dar nu $i infinita) de catre fiintele individuale continute in
In masonerie, notiunea de Mare Arhitect al Universului este, in
acelasi timp, $i mai larga ~i mai restransa decat aceea de Dumnezeu
in diferite religii.
Intr-un fel, Marele Arhitect al Universului ar putea fi asimilat de-
miu!gului platonic, aflat deja mai presus de intelegerea noastra.
Intre timp gandirea a evoluat: pentru , materialisti", lumea s-a for-
mat de la sine fara nici o contributie divina; in biologie, infruntarea
dintre mecanicisti si finali~ti a dus, de ambele parti, Ia ipoteze intere-
sante; in fizica $i in chimie, hazardul se dovede~te a fi un minunat fac-
tor ordonator. De obicei, ,hazard" inseamna absenta legilor ~i, pe de
alta parte, se vorbe$te despre ,legile hazardului". Contradictia e doar
aparenta: ea a fost rezolvata de Pascal si de Fermat, intemeietorii cal-
culului probabilitatilor, nimic altceva decat o codificare a hazardului.
Intemeiate pe legi naturale tot mai numeroase pe zi ce trece, $tiin-
tele admit fara exceptie caracterul neschimbator al acestor legi.
337
Max Planck observa totu$i ca ,nu este absolut evident ca lumea
se supune unor legi fizice $i nici ca influenta acestora se va mentine in
vii tor. Caci este intru totul posibil sane inchipuim ca, intr-o buna zi, ur-
mare a unui eveniment insolit, natura ne va juca o festa, schimbandu-$i
182
SIMBOLURILE FRAN CMASONERI EI
dintr-odata legile fundamentale; in acest caz, $tiintei nu i-ar mai ramane
decat putinta de a-~i recunoa~te decaderea. Daca e sa intrebuintam lim-
bajullui Kant, stiinta face din principiul cauzalitatii una dintre categori-
ile a priori fara de care nici o cunostinta nu ar fi posibila".
In realitate, omul vrea sa judece cu mintea lui toate cele ~i n-o
poate face decat cu masura omenescului. De$i infun, omul a fost_in
stare sa gandeasca infinitul. Dar, cum mica noastra planeta, chtar
cu ale ei cateva miliarde de kilometri cubi, scapa deja puterii noastre
de intelegere, resimtim cu atat mai dramatic neputinta exprimata de
Tertulian in faimosul credibile quia ineptuni338 .
Inca de la inceputurile ei, francmasoneria a adoptat expresia ,Ma-
rele Arhitect al Universului" tocmai pentru a arata conceptia sa despre
divinitate in relatiile sale cu lumea si cu omul.
Rene Guenon339 spune ca ,Marele Arhitect al Universului traseaza
planul ideal care se realizeaza in act, adica manifestat in dezvoltarea sa
Fiinta sa Universala; Demiurgul, me~tesugarul sau lucratorul universal
este tocmai colectivitatea acestor fiinte individuale privita in ansam-
blul sau. In Cabala, aceasta conceptie despre derniurg corespunde lui
Adam protoplastul (,primul modelator") in vreme ce Marele Arhitect
al Universului se confunda cu Adam Kadmon (,omul universal, atot-
cuprinzator"). Toate acestea arata diferenta profunda dintre Marele Ar-
hitect al masoneriei $i divinitatile diferitelor religii care sunt tot atatea
ipostaze ale Demiurgului".
*
Pentru aceia dintre materiali$ti care i$i spun ,rationali$ti", Marele
Arhitect ar putea fi, la fel de bine, hazardul considerat ca factor ordo-
nator ori chiar neantul, de~i acesta nu poate fi gandit $i nici nu trebuie
confundat cu nefiinta, cu non-manifestatul.
Ni se pare regretabil ca, in 1877, Marele Oriental Frantei a su-
' . .,, .
primat formula ,Marele Arhitect al Umversulm , cac1 nu era mmtc
. .
altceva decat un fel de a spune.
,Tot aud repetandu-se, spune Albert Lantoine 340, ca, la Conventul
din 1877, Marele Orient a hotarat suprimarea formulei in care era po-
menit Marele Arhitect al Universului. Este insa inexact. La cativa ani
183
 JULES BOUCHER
dupa eveniment, dind a fost re~azut textul regulamentului general, a
fost ~terse cuvintele: «toate documentele oficiale, ~i toate plan~ele ritu-
ale vor incepe cu: Intru Gloria Marelui Arhitect al Universului»; in
consecinta, acest antet a disparut din respectivele documente. ~i,
intr-adevar, o astfel de interpretare a votului din 1877, care il asimila
pe Marele Arhitect cu Dumnezeul din credintele religioase, 1i se va fi
parut o consecinta logica tuturor membrilor Marelui Orient, de vreme
ce n-au exprimat nici o obiectie pe aceasta tema."
Dar, orice ar spune Albert Lantoine, decizia de a-1 suprima pur ~i
simplu pe Marele Arhitect a apartinut Conventului Marelui Orient al
Frantei din 1877.
Mai recent, J. Comeloup341 , membru al Marelui Colegiu al Rituri-
lor al Marelui Orient al Frantei, a publicat o ,Pledoarie pentru Marele
Arhitect al Universului":
, Marele Arhitect al Universului este simbolul principiului calauzi-
tor al masoneriei ~i allumii create. A lucra intru gloria Marelui Arhi-
tect ~i a Universului poate insemna literalmente fie a lucra sub semnul
lui Dumnezeu, fie inspirat de con~tiinta colectiva a omenirii, ori chiar
a lucra potrivit principiului care indreapta evolutia lumii ~i a oamenilor
catre Progres. Odata intelese ~i acceptate toate acestea, cine ar mai pu-
tea sustine ca, daca s-ar hotan sa restabileasca simbolul Marelui·Arhi-
tect, Marele Orient al Frantei ~i-ar trada misiunea ~i ar aduce atingere
libertatii de con$tiinta?"
Insa Marele Orient al Frantei a comis o eroare mult prea grava ~i
cu urmari grele renuntind la formula Marelui Arhitect, iar J. Cameloup
are putine ~anse sa se mai faca ascultat. Sa fi fost acesta un prim
pas ca, reluand formula, sa poata fi relansate relatiile cu masoneria
anglo-saxona? Nu e prea sigur, de vreme ce anglo-saxonii nu vor sa
admita in lojile lor frati din Marea Loja a Frantei, de$i aceasta a pastrat
formula Marelui Arhitect.
CAPITOLUL VI
CALFA
1. TOVARA~IILE DE BREASLA ALE CALFELOR
~I DIFERITELE LOR RITURI
In ciuda abundentei literaturi consacrate istoriei sale originile ma-
soneriei raman necunoscute; nici inceputurile tovara~iilor de breasla
ale calfelor (fr. compagnonnagi342) nu sunt mai clare.
TovAIA$iile $i masoneria par a fi crescut dintr-un trunchi comun
dar, pe masura ce ma~oneria s-a dezvoltat, organiz~tiile. auto~~me ~le
calfelor au decazut. Intr-o anumita forma ele mru extsta $1 m zma
de azi dar nu mai au importanta $i influenta de altadata.
Pe' de alta parte, loji masonice au existat cu siguranta ~i ina~te de
1717; ele acceptau membri care nu aveau meseria de constructo~ ~~a­
soni non-operativi). Astfel, masonii vechi (antici) erau operat1v1, tar
cei acceptati, nou-venitii, erau masoni speculativi.
343
Complicandu-se in felul sau inimitabil, l_t~?e Gue~?n cred~ ~~
lucrurile s-ar lamuri daca, in loc de ,operatlv , am c1t1 ,corporat1v .
Pentru el insa, speculativi sunt masonii care au respins deja formel~
operative ale initierii masonice pentru a se dedica in voie unor elaboran
teoretice. In ce ne prive$te, vom prefera sa mentinem perechea: opera-
tiv - speculativ consacrata in literatura masonica $i nu numai.
ll) lucrarea Illustrations of Masonry (1772!, Preston344 pomene$te
despre o hotadire din 1703 a lojii Saint-Paul dm Londra: .
, Avantajele masoneriei nu mai sunt astazi rezervate doar masonilor
constructori ci, asa cum e deja statom.icit, sunt chemati sa se bucure de
ele barbati de diferite profesiuni, numai sa fi fost aprobati $i initiati in
misterele masoneriei in forma cuvenita."
185