Sunteți pe pagina 1din 2

LAISSEZ-FAIRE [lesé-fer] (loc. fr.) Doctrină economică apărută în Franța, în sec.

17,
atribuită lui Vincent fr Gournay și promovată de fiziocrați. A cunoscut maxima dezvoltare
în sec. 19 în Europa Occidentală. A susținut politica economică a liberului schimb sau a
liberei concurențe și neintervenția statului în economie.

Dupa o perioada de surplus bugetar la sfarsitul anilor 1980, Suedia a intrat intr-o perioada de
mare deficit bugetar la inceputul anilor 1990, insotita de o crestere masiva a datoriilor
guvernamentale. In doar 5 ani nivelul datoriilor aproape s-a dublat. Guvernul a crezut ca
procesul bugetar a contribuit semnificativ la deteriorarea finantelor publice. Formularea
procesului bugetar in Suedia a suferit fundamentale schimbari la sfarsitul anilor 1990 ca
raspuns a autoritatilor suedeze care au crezut ca procesul bugetar in sine a contribuit
semnificativ la deterioarea balantei in Suedia. Elementele cheie ale reformei au inclus
adoptarea unui buget cadru multi-anual si a unui proces bugetar „top-down”( de sus in jos).
„Spring Fiscal Policy Bill” a fost introdus in discutiile Parlamentului si s-au aprobat cifrele cheie
consolidate in cadrul bugetului. Procesul bugetar a fost facut mult mai curpinzator prin
introducerea entitatilor care au operat inainte in afara bugetului, in primul rand in domeniul
securitatii sociale. Principiul „gross budgeting” (separarea cheltuielilor de venituri) a fost
adoptat pentru a creste transparenta tranzactiilor, din nou in primul rand in domeniul securitatii
sociale. Anul fiscal a fost schimbat la anul calendaristic – inainte incepea in iulie – si bazele
legale pentru bugetare au fost intarite. Acestea implica Ordonanta Actului Bugetar de Stat si
masuri aditionale ale ordinelor Parlamentului in relatia cu procesul bugetar. In practica aceasta
duce deseori la codificarea practicilor care au fost inainte subiecte ale deciziilor administartive
sau simple traditii. Noua formulare a procesului bugetar in Suedia are 3 faze: Faza I: Bugetul
cadru multi–anual Faza II: Intalnirea Cabinetului de Buget Faza III: „Fiecare Ministru este
propriul Ministru de Finante”. Faza I – se concentreaza pe innoirea bugetului cadru multi–
anual, care apoi formeaza bazele subsecvente ale formularii porcesului bugetar. Aceasta este
responsabilitatea Ministerului de Finante bazata pe revizuirea critica a informatiei provenita de
la ministere. Faza II – este Intalnirea Cabinetului de Buget unde se face alocarea resurselor la
nivel macro. Nivelul total al fondurilor pentru fiecare din cele 27 Arii de Cheltuieli se decide aici.
Aceasta este o decizie colectiva a Cabinetului bazata pe recomandarile prezentate de Ministrul
de Finante. Deciziile luate in acest Cabinet sunt incorporate in „Spring Fiscal Policy Bill”
prezentat Parlamentului. Fiecare minister este responsabil pentru alocarea nivelului total de
fonduri in aria lor de cheltuieli, pe fiecare entitate individuala in cadrul ariei de cheltuieli
respectiva. Exista 13 ministere in Suedia, deci fiecare minister poate avea responsabilitatea
pentru mai mult de o arie de cheltuieli. Aceasta faza culmineaza cu o revizuire finala de catre
Ministerul de Finante si Cabinet a alocarilor propuse de ministere pentru fiecare arie de
cheltuieli. Programarea formularii bugetului Ianuarie – Mai Ministrul de Finante innoieste
Bugetul Cadru Multi–Anual bazandu-se pe propunerile de buget venite de la ministerele
beneficiare. Mijlocul lunii Martie Ministrul de Finante prezinta cabinetului recomandarile sale de
buget pentru anul in curs si urmatorii 2 ani. Sfarsitul lunii Martie Cabinetul stabileste nivelul
total al cheltuielilor pentru anul in curs si urmatorii 2 ani, indicand nivelul fondurilor pentru cele
27 de arii de cheltuieli. 15 Aprilie Ministrul de Finante prezinta „Spring Fiscal Policy Bill”
Parlamentului. Aprilie – Mai Ministerele beneficiare isi finalizeaza alocatiile pe fiecare entitate
individuala in cadrul ariei de cheltuieli respective. 15 Iunie Parlamentul aporba „Spring Fiscal
Policy Bill” a Guvernului cu amendamente. Iunie – August