Recenzie: Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte Duhovnice�ti, Volumul V, Patimi �i
virtu�i, Editura Evanghelismos, 2017, 332 pagini.
La editura Evanghelismos, s-a tip�rit, al�turi de cele patru volume ce con�in sfaturi ale p�rintelui Paisie Aghioritul �i cel de-al cincilea volum al s�u intitulat �Patimi �i Virtu�i�. Via�a cuviosului Paisie Aghioritul �ncepe pe data de 25 iulie 1924, la Pharasa, la c�teva sute de kilometri de Cezareea din p�rin�ii Prodromu Eznepidis, tat�l sau �i Evloghia mama sa. Pe data de la 7 august 1924 este botezat de c�tre de Sf�ntul Arsenie Capadocianul, f�ctor de minuni din acea cetate la care mul�i oameni apelau la el adesea afla�i �n necazuri, suferin�e sau boli care totodat� �i va profe�i acestuia faptul c� se va c�lug�ri. �n jurul anului 1950 �i �ncepe via�a monahal� �n Sf�ntul Munte Athos, dar se �ntoarce �n lume la insisten�a tat�lui s�u. Mai t�rziu revine �n s�nurile vie�ii m�n�stire�ti unde va deveni rasofor la Sf�nta m�n�stire Esfigmenu primind numele Averchie. Va sta �i �n Sf�nta M�n�stire a Na�terii Maicii Domnului, la Stomio � Konita p�n� �n 1964 c�nd a revenit �n Sf�ntul Munte �i s-a stabilit la Schitul Ivironului, la Chilia Sfin�ilor Arhangheli. �n dat� de 4 februarie 1994 a fost operat la spitalul Theaghnio din Tesalonic �i apoi a fost dus la m�n�stirea �Sf�ntul Ioan Teologul �de la Suroti pentru a fi �ngrijit. Aici va tr�i p�n� la trecerea sa la cele ve�nice la dat� de 25 iulie 1994. Tema central� a c�r�ii este �ncrederea �n Dumnezeu f�r� de care nu putem pleca la drum spre r�zboiul duhovnicesc pentru a cultiva virtu�ile sufletele noastre spre asem�narea cu Dumnezeu la care suntem chema�i. Sfaturile sale sunt u�or de abordat, simple �i u�or de �n�eles pentru oricine. Mesajul pe care reu�e�te s� ni-l transmit� p�rintele este de foarte mare actualitate deoarece, datorita sociteta�ii seculariste �n care tr�im, cre�tinul este din ce �n ce bombardat de tot ceea ce vede �n jurul s�u, iar aceast� carte poate constitui un pilon pe care se poate sprijini �n astfel de momente de critice. �nc� de la �nceputul lecturii, observam cum p�rintele folose�te termenul de �omul cel vechi�. Prin acest termen dore�te s� eviden�ieze faptul c� cel ce sluje�te patimilor sale, este p�r�sit de Harul lui Dumnezeu deoarece, ie�im din comuniunea cu Dumnezeu. Ca s� putem redob�ndi aceast� leg�tur� intim�, cu Dumnezeu a fiec�ruia dintre noi este nevoe s� ne identific�m voia noastr� cu cea a lui Dumnezeu aflat� �n poruncile Sale. Alt termen folosit este �duh st�p�nitor�. Acesta constituie un dar prin intermediul c�ruia oamenii aleg dac� vor sau nu s� se mai lase condu�i de patimi. De asemenea, cuviosul p�rinte ilustreaz� portretul unui om condus de patimi, asem�nat cu �o ma�ina care merge cu vitez� exagerat� pe drum neregulat deraind la tot pasul� (pag 20). Unul din sfaturile cu care ar trebui s� r�m�nem toat� via�� este �s� nu ne �ndrept�im patimile�, adic� s� nu zicem precum oamenii del�s�tori, lene�i sau frico�i care spun adesea �a�a sunt eu, nu pot face nimic �n privin�a asta� deoarece, neputin�� sufleteasc� nu trebuie privit� c� un zid �n calea m�ntuirii, ci c� pe o oportunitate de cre�tere duhovniceasc�, �ntruc�t dac� suntem aten�i �i lucram bine m�ntuirea noastr� din patimi putem culege virtutea. �n cadrul c�r�ii de fa��, p�rintele ne vorbe�te �i despre nevoin�� �i scoate �n eviden�� �n repetate r�nduri deosebit� ei important� �n urcu�ul duhovnicesc, c�t �i faptul c� aceast� trebuie f�cut� constant, l�s�nd toate neputin�ele noastre �n seama lui Dumnezeu. Prima patim� despre care vorbe�te Cuviosul p�rinte este patim� m�ndriei numind-o �comandamentul principal al patimilor� pentru c� din aceast� izvor�sc �i alte patimi precum invidia, os�ndirea, m�nia �i �inerea minte a r�ului. Chiar �i celui smerit �i vin �n minte astfel de g�nduri, dar cu toate acestea le ia �n r�s, deoarece a ajuns la m�sur� cunoa�terii de sine. Este nevoie de foarte mult� trezvie, deoarece exist� mai multe feluri de tipuri de patimi ale m�ndriei precum m�ndria ascuns�, egoismul, numit �copilul r�zvr�tit al m�ndriei�. Omul egoist se deosebe�te de cel m�ndru prin faptul c� cel egoist are voie proprie �i uneori �nc�p��nare, pe c�nd cel m�ndru nu. Alte moduri de manifestare al acestei patimi este �ncrederea �n sine, laud� pentru binefacerile pe care le s�v�r�im fa�� de aproapele nostru, dorin�a de a pl�cea oamenilor �i slav� de�art�. Consecin�ele m�ndriei sunt cel mai bine eviden�iate de c�tre cuviosul Paisie, compar�nd aceast� patim� cu lipitoarea ce absoarbe din sufletul nostru toat� seva duhovniceasc� a omului; c�nd ac�iunile noastre sunt f�cute spre m�ndrie atunci intervine diavolul �n faptele noastre bune �i le preface �n p�cate. Cea de a dou� patim� este cea a os�ndirii. Aceast� porne�te din darul pe care ni l-a dat Dumnezeu, dar adesea este exploatat de diavolul prin faptul c� ne face s� p�c�tuim adesea judec�nd aproapele. Prin os�ndire ne �ndrept�im pe noi �n�ine �i os�ndim pe aproapele, iar atunci Dumnezeu κi �ntoarce fa�� S� de la noi. Sfatul pentru a ne elibera de sub jugul acestei patimi este lep�darea din noi a tot ceea ce este omenesc, astfel �nc�t judecata noastr� s� devin� una duhovniceasc�. Un alt lucru interesant pe care l-am g�sit �n cuprinsul acestei c�r�i este acela �n care cuviosul p�rinte ne �ndeamn� s� ne str�duim s� nu mai judec�m pe nimeni altcineva dec�t pe demoni, �care de�i au fost �ngeri au ajuns diavoli; �n loc s� se poc�iasc� devin tot mai vicleni �i r�i pornindu-se cu m�nie spre distrugerea f�pturii lui Dumnezeu�. �n clipa �n care omul os�nde�te �i nu alege s� se lupte duhovnice�te, �ncepe s� se r�ceasc� �n comuniunea cu Dumnezeu �i astfel �i sl�besc �i puterile suflete�ti. Progresul �n lupta �mpotriva os�ndirii �ncepe abia atunci c�nd vom vedea o gre�eal� s�v�r�it� de aproapele nostru ne vom �ntreba dac� ne am vindecat �i noi, la r�ndul nostru de aceast� sl�biciune. Cea de a treia patim� este despre patima invidiei. Aceast� patim� duce la pizm� �i clevetire. �n inima omului st�p�nit de aceast� patim� nu are loc dragostea adev�rat�, dec�t cea f�arnica, cea necurat�. Acest lucru este cu neputin�� pentru ca, invidia �ntineaz� ceea ce este mai de pre� omului �i anume dragostea �i bun�tatea. Este imperative s� subliniem faptul ca r�utatea, invidia �i �nc�p��narea, pot duce la o stare demonic�. Cel mai vechi model de invidie este tabloul fra�ilor Cain �i Abel, unde primul dintre fra�i era invidios pe darurile fratelui s�u �n a�a mod �nc�t a ajuns s� se revolte �mpotriva lui Dumnezeu. Remediul �mpotriva acestei patimi este con�tientizarea darurilor cu care fiecare dintre noi suntem �nzestra�i de Dumnezeu, dar �i doxologia pe care trebuie s� I-o aducem �n mod smerit, recunosc�nd faptul c� nu suntem nici drep�i, nici vrednici. Trebuie �ns� �tim, faptul c� �i aceasta este o putere sufleteasc� �i ca atare nu este rea, ci din contr� exista �i invidie bun�, mai exact atunci c�nd cineva invidiaz� binele aproapelui �i se bucura de sporirea sa duhovniceasc� rug�ndu-se s� ajung� �i el la aceea�i stare. Invidia rea se vede �n momentul �n care ne m�hnim la vederea sporirii celuilalt, ori ne bucur�m �ns�, nu �n mod autentic. Ultimele dou� patimi tratate de p�rintele sunt patima m�niei �i cea a �ntrist�rii. La fiecare dintre acestea se vede faptul c� la baz� at�t uneia c�t �i celeilalte sta o putere sufleteasc� pe care nu am reu�it s� o exploat�m noi ci diavolul. Astfel �nc�t, omul ce are aceast� putere spore�te duhovnice�te mai repede dec�t cel ce nu o are. S� fim aten�i �ns�, deoarece aceasta con�ine �i alte p�cate precum �ndrept�irea de sine, lipsa de neru�inare, lipsa r�bd�rii �i nu �n ultimul r�nd cea mai rea patim�, m�ndria. Despre �ntristare, p�rintele porne�te de la faptul c� �ntristarea dup� Dumnezeu �l face pe om s� fie �ntr-o stare de bucurie duhovniceasc� permanenta deoarece este �n c�utarea Sa zi �i noapte, pe c�nd cea care este f�r� Dumnezeu este una aduc�toare tulbur�toare, ce nu-i da lini�te sufletului st�p�nit de aceasta. Concluzion�nd cele de mai sus, ultimul sfat al p�rintelui, cu care ar fi recomandat s� r�m�nem pentru totdeauna este acela de a pune �nceput bun �n orice fapt�, obicei r�u astfel �nc�t din ceea ce era c�ndva r�u s� se v�deasc� o virtute cu ajutorul c�reia s� putem dob�ndi �i noi Raiul �i de ce nu, s� dob�ndim pacea duhovniceasc�. �ns�, pentru acest lucru este nevoie de un program riguros �inut cu st�ruin��. Doar astfel ne vom redob�ndi sufletul. Adesea cei ce nu fac acest lucru, cad �n dezn�dejde, iar astfel ajung s� apeleze la diver�i medici �psihologi� vesti�i, aleg�nd s� cheltuie o mul�ime de bani pe medicamente scumpe, �n loc s� mearg� la Dumnezeu �i s� se poc�iasc�, astfel �nc�t s� primeasc� �n mod gratuit medicamentul de care avem nevoie cu to�ii, Harul Duhului Sf�nt.