�A g�ndi este dificil.

A te g�ndi la anumite probleme este at�t de dificil �nc�t

risti sa te doara capul doar g�ndindu-te la ideea de a te g�ndi la acele probleme�.
Afirmatia �i apartine lui Daniel Dennett, profesor, filozof, specialist �n stiinte
cognitive si totodata unul dintre cei mai importanti g�nditori contemporani.

Dennett este profesor de filozofie �n cadrul Universitatii Tufts si totodata

director al Centrului de Studii Cognitive din cadrul acestei institutii.
Prestigiosul ziar New York Times �l numeste �poate cel mai citit si mai dezbatut
filozof contemporan american�, operele profesorului Dennett av�nd o influenta
semnificativa asupra stiintelor cognitive.

Printre aforismele preferate ale profesorului se numara cel enuntat de unul dintre
studentii sai, filozoful Bo Dahlbom: �Nu poti face prea multe lucrari de dulgherie
cu m�na goala si nici nu poti g�ndi prea mult cu creierul gol�. Din acest motiv,
Dennett a publicat �n cursul acestui an cea de-a 16-a sa carte, intitulata
�Intuition Pumps and Other Tools for Thinking�, �n care dezvaluie c�teva dintre
�instrumentele de g�ndire� pe care le-a identificat de-a lungul carierei sale de
peste 40 de ani.

Dennett crede ca, prin descoperirea acestor instrumente si prin deprinderea

folosirii lor cu �ntelepciune, fiecare dintre noi poate ajunge sa �nteleaga mai
bine lumea �n care traieste si locul sau �n cadrul ei.

Profesorul Dennett afirma ca aceste instrumente ne vor permite sa g�ndim g�nduri pe

care altfel le-am formula cu multa dificultate. Filozoful ofera un exemplu celebru:
�strugurii acri�. Aceasta expresie provine din �Vulpea si strugurii�, celebra
fabula a lui Esop, si atrage atentia asupra faptului ca, de multe ori, oamenii
denigreaza lucruri pretinz�nd ca nu le pasa atunci c�nd nu le pot obtine. Dennett
subliniaza ca, asa cum simpla expresie �struguri acri� ne permite sa exprimam o
idee sofisticata, acumularea acestor �instrumente de g�ndire� ne va spori
capacitatea de a percepe tipare neobservate si de a detecta adevaruri importante.

Iata 7 dintre cele 77 de instrumente recomandate de Daniel Dennett �n cea mai

recenta carte a sa:

(Foto: Shutterstock.com)
1. Folositi propriile greseli �ntr-un mod �ntelept

�Multi oameni de stiinta ma �ntreaba de ce noi, filozofii, petrecem at�ta timp

studiind istoria domeniului nostru de activitate�, relateaza Dennett. �Raspunsul
meu e simplu: istoria filozofiei este �n mare parte istoria unor oameni foarte
destepti care fac o serie de greseli foarte tentante, iar daca nu cunosti aceasta
istorie, esti condamnat la repetarea acelorasi greseli�, explica profesorul.

Greselile reprezinta cheia progresului, crede Dennett, care subliniaza ca ele sunt
cea mai buna oportunitate de a �nvata. De altfel, noi �nsine suntem rezultatul unei
serii de �ncercari si greseli, acest proces st�nd la baza selectiei naturale.

�Fiecare om detine un sistem foarte, foarte bun de copiere �n celulele sale. Spre
exemplu, �n corpul nostru se gasesc mii de miliarde de celule, iar fiecare dintre
acestea detine o copie perfecta sau aproape perfecta a genomului nostru, o �reteta�
de 3 miliarde de simboluri ce a aparut atunci c�nd sperma tatalului si ovulul mamei
s-au �mpreunat. Din fericire, masinaria de copiere nu este perfecta, caci daca ar
fi, procesul evolutiei s-ar opri. Aceste mici greseli din procesul de copiere sunt
sursa tuturor modelelor uluitoare si complexe din natura�, explica Dennett.

Dennett afirma ca multi dintre studentii pe care i-a cunoscut la universitatile de

prestigiu la care a predat se m�ndreau cu faptul ca nu fac greseli. �De multe ori
m-am vazut nevoit sa �i �ncurajez sa �si cultive acest obicei de a face greseli, ce
ofera cele mai bune oportunitati de �nvatare�, relateaza filozoful.

Care este cel mai important lucru �n ceea ce priveste greselile? �Sa nu le
ascundeti � mai ales sa nu le ascundeti de propria persoana�, spune Dennett. ��n
loc sa negati atunci c�nd comiteti greseli, ar trebui sa le studiati ca si cum ar
fi opere de arta�, adauga filozoful. Reactia standard la orice greseala ar trebui
sa fie �ei, nu o sa mai fac asta niciodata�.

�Noi, oamenii, ne m�ndrim cu inteligenta noastra, iar una dintre trasaturile

specifice ei este faptul ca putem sa ne amintim ceea ce am g�ndit �n trecut, sa
reflectam la ne amintim si sa �ntelegem de ce a fost tentanta alegerea initiala si
apoi de ce a rezultat o greseala. Nu stiu sa existe dovezi care sa ateste ca mai
exista vreo alta specie pe planeta care detine acest mecanism. Daca ar putea, ar fi
aproape la fel de inteligenta ca noi. Asadar, atunci c�nd comiteti o greseala ar
trebui sa studiati cu atentie si fara pasiune g�ndurile ce au precedat-o. Nu este
usor; reactia naturala a oamenilor c�nd gresesc este sa se rusineze si sa se
�nfurie, iar pentru a depasi aceste manifestari emotionale este nevoie de mult
efort. �ncercati sa va dezvoltati obiceiul de a va savura greselile, bucur�ndu-va
de identificarea micilor capricii ce va fac sa gresiti. Apoi, dupa ce ati savurat
toate beneficiile unei greseli, o puteti lasa �n urma, merg�nd mai departe spre
urmatoarea oportunitate. Dar asta nu e suficient: ar trebui sa cautati �n mod activ
oportunitatea de a face greseli mari, doar pentru a va putea reveni �n urma lor�,
mai spune Dennett.

�n stiinta, greselile sunt facute �n public, explica Dennett, pentru ca acest lucru
permite ca toata lumea sa �nvete de pe urma lor. Astfel putem beneficia de
experientele tuturor celoralti oameni si nu doar de ale noastre.

�n viziunea profesorului, recunoasterea publica a greselilor este unul dintre

motivele pentru care noi, oamenii, suntem mai inteligenti dec�t toate celelalte
specii: nu neaparat pentru ca avem un creier mai mare sau mai puternic, sau pentru
ca reflectam asupra greselilor din trecut, ci pentru ca �mpartasim cu altii
beneficiile acumulate de creierul fiecaruia �n urma �ncercarilor si greselilor
individuale.

(Foto: Shutterstock.com)
2. Folositi regulile lui Rapoport �n dezbaterile cu adversarii

Cu totii dorim sa identificam punctele slabe ale partenerilor de dialog �n cursul

unei dezbateri. De multe ori, �nsa, din dorinta de a descoperi contradictiile din
argumentele oponentului, oamenii ajung sa interpreteze exagerat unul dintre
aspectele tezei acestuia. Astfel obtinem o tinta usoara, �nsa Dennett argumenteaza
ca, de multe ori, aceste atacuri facile sunt irelevante pentru subiectul dezbatut
si reprezinta o pierdere de timp.

Profesorul crede ca exista o metoda simpla prin care putem evita tendinta de a
caricaturiza partenerul de dialog: respectarea regulilor enuntate de Anatol
Rapoport, un celebru psiholog si specialist �n teoria jocului.

Iata regulile ce permit enuntarea unui comentariu critic cu sanse mare de succes:

? Trebuie sa �ncercati sa exprimati �n cuvinte noi ideea enuntata de adversarul

vostru �ntr-un mod at�t de limpede si de corect �nc�t acesta sa spuna �multumesc,
mi-as fi dorit sa o fi exprimat astfel�

? Trebuie sa enuntati toate punctele �n care sunteti de acord cu partenerul de

dialog, mai ales �n cazul �n care acestea contravin opiniei populare
? Trebuie sa mentionati tot ceea ce ati �nvatat de la tinta criticii dumneavoastra

? Abia dupa acesti pasi puteti sa enuntati o idee contrara sau o critica

Unul dintre efectele respectarii acestor pasi va fi faptul ca tinta dumneavoastra

va fi mult mai receptiva la critica, pentru ca deja i-ati demonstrat ca i-ati
�nteles punctul de vedere si totodata ati dat dovada de o judecata �nteleapta prin
faptul ca ati aratat ca sunteti de acord �n privinta unor aspecte importante, ba
chiar ati �nvatat lucruri noi din ceea ce v-a spus.

3. Nu uitati de Legea lui Sturgeon

Romanele science-fiction sunt considerate de multe persoane inferioare celorlalte

realizari din literatura. Ted Sturgeon, un autor de romane SF, a tinut o prelegere
pe aceasta tema �n 1953 cu ocazia World Science Fiction Convention, iar discursul
sau a fost ocazia cu care a devenit cunoscuta �legea lui Sturgeon�.

�Atunci c�nd oamenii vorbesc despre roman politist, ei dau ca exemple Soimul maltez
sau Somnul de veci al lui Raymond Chandler. C�nd vorbesc despre westernuri,
mentioneaza The Way West sau Shane. Dar atunci c�nd vorbesc despre romane SF, ei
spun �90% dintre romane sunt o porcarie�. Ei bine, au dreptate. Nouazeci la suta
din operele SF sunt o porcarie. Dar 90% din orice este o porcarie, iar acel procent
de 10% care nu este o porcarie este ceea ce conteaza. Acele 10% dintre romanele SF
care nu sunt porcarii sunt la fel de bune sau chiar mai bune ca oricare alta opera
scrisa�, proclama atunci Sturgeon.

Legea lui Sturgeon a fost extinsa de atunci, aplic�ndu-se �n toate domeniile: 90%
din orice este o porcarie. Asadar, 90% dintre experimentele �n biologie moleculara,
90% dintre poeziile scrise, 90% dintre cartile de filozofie si asa mai departe,
toate acestea sunt porcarii.

Dennett afirma ca este posibil ca aceasta �lege� sa fie o exagerare, �nsa

subliniaza ca este fara de tagada ca �n orice domeniu exista numeroase opere
mediocre. Lectia importanta a legii lui Sturgeon este ca atunci c�nd doriti sa
criticati un gen, o opera sau orice altceva, nu pierdeti timpul degeaba - at�t al
dumneavoastra, c�t si al audientei - pentru a critica ceva ce face parte din acel
procent de 90%. Pentru a nu va pierde timpul si a nu testa rabdarea celor din jur,
concentrati-va asupra celor mai bune lucruri pe care le gasiti, exemplele de succes
proclamate de liderii din domeniu.

�Aceasta recomandare este �nrudita cu regulile lui Rapoport: daca nu sunteti un

comedian al carui scop principal este sa faca lumea sa r�da la bufonerii, scutiti-
ne de caricatura�, subliniaza Dennett.

4. Atentie la cuvintele capcana

Atunci c�nd cititi un eseu argumentativ, mai ales unul scris de un filozof, nu
ezitati sa folositi un truc prin care puteti c�stiga mult timp, mai ales �n aceasta
era, �n care putem cauta cu usurinta �n interiorul unui text cu ajutorul
computerului: cautati cuv�ntul �desigur� �n document si verificati fiecare
folosire. De multe ori, acest cuv�nt este un far ce lumineaza punctul slab al unei
argumentatii.

Folosirea acestui cuv�nt sau al unei expresii similare indica o pozitie de care
autorul este convins si pe care spera sa o �mpartaseasca si cititorii (daca autorul
ar fi convins ca toti cititorii vor fi de acord cu asertiunea sa, nu ar mai fi
nevoit sa o mentioneze). Autorul a avut de ales �ntre a demonstra validitatea
asertiunii sale prin sustinerea sa cu dovezi, �nsa a ales sa faca o afirmatie
directa, presupun�nd ca publicul va fi de acord cu el. Aceste asertiuni sunt locul
ideal �n care se ascund �truismele� ce nu sunt de fapt adevarate, afirma Dennett.

(Foto: Shutterstock.com)
5. Cautati un raspuns neasteptat la �ntrebarile retorice

Filozoful afirma ca un alt truc la care trebuie sa fim atenti este folosirea
�ntrebarilor retorice. Care este motivul? Dennett explica: �La fel ca �n cazul
cuv�ntului �desigur�, folosirea acestui truc reprezinta dorinta autorului de a gasi
o scurtatura. Chiar daca �ntrebarile retorice se termina cu semnul �ntrebarii, ele
nu sunt folosite pentru a obtine un raspuns. Cu alte cuvinte, autorul nu se
asteapta sa reactionati la aceasta �ntrebare, raspunsul fiind at�t de evident �nc�t
trebuie sa va fie jena sa-l oferiti�.

Sfatul profesorului este ca atunci c�nd va confruntati cu o �ntrebare retorica sa

�ncercati �ntotdeauna �n mintea dumneavoastra sa oferiti un raspuns neasteptat.
Daca gasiti unul reusit, surprindeti-va interlocutorul si raspundeti la �ntrebare.
Dennett ofera �n cartea sa un exemplu inedit ce ilustreaza perfect aceasta metoda:
��mi amintesc un desen din seria Peanuts de acum c�tiva ani �n care Charlie Brown
�ntreba, retoric, �Cine poate spune cine are dreptate si cine nu?�. �n panoul
urmator, Lucy i-a raspuns, �Eu!��.

6. Folositi �briciul lui Occam�

Aceasta �regula a g�ndirii� �i este atribuita lui William din Ockham (sau Occam),
un filozof si logician ce a trait �n secolul al XIV-lea, �nsa ea este folosita �nca
din antichitate. �n latina, regula purta numele de �lex parsimoniae� - legea
parcimoniei. Ideea este simpla: nu nascociti o teorie mai complicata pentru a
explica un fenomen daca una mai simpla (ce contine mai putine ingrediente) reuseste
sa faca acest lucru. Spre exemplu, daca expunerea la aer extrem de rece este
suficienta pentru a explica toate simptomele degerarii, atunci nu aveti de ce sa
postulati existenta unor �microbi arctici� nevazuti. De asemenea, legile lui Kepler
sunt suficiente pentru a explica orbitele planetelor, astfel ca nu e nevoie sa
lansam ipoteza unor �piloti nevazuti� care controleaza planetele din adapostul
situat sub suprafata acestora.

Dennett afirma ca aceste exemple nu sunt controversate, dar ca folosirea acestui

principiu nu este la fel de simpla �n toate cazurile. Filozoful spune ca una dintre
cele mai nereusite tentative de a folosi �briciul lui Occam� �ntr-o problema
complicata este cea �n care oamenii afirma ca existenta unui Dumnezeu ce a creat
universul este o rezolvare mai simpla, mai parcimonioasa, dec�t alternativele. �Cum
putem spune ca ipoteza unei fiinte supranaturale si incomprehensibile este o
varianta parcimonioasa?�, se �ntreaba Dennett �n cartea sa.

Profesorul subliniaza ca �briciul lui Occam� este doar o scurtatura utila �n multe
cazuri, �nsa nu poate fi transformat �ntr-un principiu metafizic sau �ntr-un
element fundamental al rationalitatii care sa decida teme at�t de dificile precum
existenta sau inexistenta unei zeitati supreme. �Ar fi ca si cum am �ncerca sa
aratam ca teoria mecanicii cuantice nu este adevarata deoarece contrazice axioma
�nu-ti tine toate ouale �ntr-un singur cos��, explica filozoful.

(Foto: Shutterstock.com)
7. Feriti-va de afirmatiile aparent ad�nci
Aforismele aparent ad�nci sunt propozitii ce par simultan adevarate, importante si
profunde, dar care obtin acest efect prin ambiguitate. La prima citire, afirmatia
pare evident falsa, �nsa totodata sugereaza ca ar fi extraordinar daca ar fi
adevarata. La a doua citire, afirmatia pare adevarata, dar banala. Ascultatorii
neatenti percep senzatia de adevar din a doua citire si efectul extraordinar din
prima citire si se g�ndesc �Oau! Ce afirmatie ad�nca!�.

Dennett ofera un exemplu (si sugereaza cititorilor, �n gluma, sa se aseze, caci

este vorba de ceva cu adevarat profund): �Dragostea e doar un cuv�nt�. �Oau!
Cosmic, tulburator, nu-i asa?�, �si �ntreaba Dennett cititorii. �Fals�, raspunde
filozoful. �Pe de o parte, este evident fals. Nu sunt sigur ce este dragostea �
poate este o emotie sau o relatie interpersonala, poate este cea mai importanta
stare pe care o poate atinge mintea omului � dar stim cu totii ca nu este un
cuv�nt. Nu poti gasi dragostea �n dictionar�, subliniaza Dennett.

Pentru a vedea celalalt �nteles al asertiunii, profesorul subliniaza ca putem apela

la o conventie folosita de filozofi, anume delimitarea �ntre ghilimele a unui
cuv�nt; asadar, �dragostea� este doar un cuv�nt. Acest lucru este adevarat -
�dragostea� este un cuv�nt �n limba rom�na ce �ncepe cu litera �d�, are noua litere
si se gaseste �n dictionar undeva �ntre cuvintele �dar� si �drob�. De asemenea,
�sarmale� este doar un cuv�nt. �Cuv�nt� este, la r�ndul sau, doar un cuv�nt.

�Veti spune ca nu e corect, ca persoana care a spus ca dragostea e doar un cuv�nt a

vrut sa exprime altceva�, spune Dennett, subliniind ca �totusi, nu a spus-o�.
Profesorul adauga ca �este posibil sa fi vrut sa exprime ca �dragostea� este un
cuv�nt care pacaleste oamenii, fac�ndu-oi sa creada ca este un termen ce descrie
ceva at�t de minunat �nc�t nici nu exista cu adevarat, precum �unicorn��, �nsa
adauga ca acest lucru nu e plauzibil.

�Dragostea� poate fi un cuv�nt greu de definit, iar dragostea poate fi o stare greu
de �nteles, �nsa aceste asertiuni sunt evidente, nu ofera nicio informatie si nici
ceva profund.