1S 91,140.60 SRA 846-2 STANDARD ROMAN \ Februarie 2007 Canalizari exterioare Prescriptii de proiectare Partea 2: Determinarea del lor de ape meteorice Sewages outside the buildings Desing specifications Part 2: Caloulation of storm water flows Systemes de canalisations exterieures Prescriptions générales en vue de l'etablissement des projets Partie 2: Determination des debits d’eaux de pluie APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 28 fobruarie 2007 Inlocuiestw STAS 1846-90 impreund cu SR 1846-1:2006 CORESPONDENTA | La data aprobarii prezentului standard, nu existé nici un standard international sau european care sa se reiere la acelagi subiect On the date of this standard approval, there is no other International or European Standard is dealing with the same subject Ala date d’approbation de la présente norme il n’existe pas de Norme internationale ou européenne traitant du mame sujet ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO), ‘Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010382, Bucuresth Director General: Tal.: +40 21 316 32.96, Fax: +40 21 316 08 70 Directia Standarizare: Tel. -4021 310 17 30, #40 21 91043 08,+4021 312 47 44, Fax +40 21 31556 70 ‘recja Publcai- Serv. VanzanvAbonamente:TaL40 21 316 77 25, Fax-+4021 317 25 14-40 21 21204 88 ‘Servicill Redectie-Marketing, Drepluri de Autor + 40 21 316.99.74 @ASRO — Reprocucerea sau uilizarea integral sau parjialé a prezentulu standard Th orice publica gl prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfimere etc.) este interzisa daca nu cxisia ecordul scris al ASRO. Ref.: SR 1646.2:2007 Eaitia 6Preambul Prezentul standard roman reprezinta revizuirea STAS 1846 - 90, pe care-! Inlocuieste partial. Standardul roman STAS 1846 fost elaborat initial in anul 150 gi a fost revizuit in anit 1965, 1975, 1983 si 1920. Le revizuirea standerdului membri CT 186 au convenit oa, avand in vedere obiigatila asumato de Roménia prvind conformarea cu prevaderila Directivelor UE cat si modificarle dramatice de ordin climatic survenite fn ultimii ani, este necesara elaborarea standardului in doua pari, $1 anume: SR 1846-1:2008, care stebileste prescriptile de proiectare pentru refelele de canalizare care esigura colectarea gi evacuarea apelar uzate din localitatie urbane si rurale gi prezenta parte a standardulul SR 1846-2: 2007, care stabileste prescriptille ce proiectare pentru retelele de canalizare de tip separativ pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice din localiiajile urbane si rurale. Prezonta revizuire a standardulul a fost necesara pentru: - punerea de acord cu SR 1343-1:2006 refertor la determinarea debitelor de apa de canalizare corelat cunnoile consumuri specitice de apa, actualizarea conceptului de realizare a rojololor de canalizare din localitatile urbane ¢i rurale In csea ce priveste evacuaraa apelor meteorice prin reteaua de canalizare de tip separativ ; promovarea sistemului de canalizare de tip separativ‘SR 1846-2:2007 Cuprins Pagina Preambul 1 Obiect gi domeniu de aplicare... “i 2 14 Perspectiva de dezvoltar.. — 2 2 Referinte normative. oe 3 Termeni gi definti 3 Debite de calcul ale apelor moteorice et 3 3 : zs 4 Determinarea debitului de apo metearies. 4 Calculul dobitelor pentru bazine de canalizare mici (8 <10 xm?) 4 Calculul debitolor pontru bazine do canalizare cu suprafete cuprinse intre (10, 50) km? 7 Calculul debitelor pentru bazine urbane cu suprafete man (S> 50 km’) ces TB Calculul debitelor in sectiunile refelei de canalizare .... cs . 8 Galo debtor de ane dn rte de supe. 8 Bazine do rotentio. 8 Calitatea apei moteorice evacuate. wo 10 Generalitati 10 Evacuarea apei motaorice in rejeaua de canalizare. 10 Evacuatea apelor meteorice in mediul receptor... 10 Refele de canalizare In sistem separallu 10 Retele de canalizare in sistem uniter. 10 Refs co canelzara in stem pal separa 10 Pomparea apelor meteorice. a 10 Anexa A (informativa) Metode ce calcul a debitelor de ape meteorice.... 12 Al Generali... wns AB AJ.1 Usiizarea curbelor IDF pentru doterminarsa inteneitafi medi pe bazine urbane ou 2 suprafele mici (S < 10 km?) 2 A1.2 Utiizatea analizei spatio-temporale a ploilor maxime anuale pentru determinarea 2 stratului modu de precipitatii pentru bazine urbane cu suprafeje mari (S40 km?) A1.3. Hietograme ale ploli de caleul....c. cn alain 6 ‘Anexa B (in‘ormativa) Determinarea volumalor bazinelor de retentie.. 19 8.1 Determinarea volumelor bazinelor de retentie pentru bazine de canelizare urbane cu 18 suprafefe mici (S < 10 km*) in B.1.1 Bazine ce retentie pentru apele poluate sa ~ 19 B.1.2 Bazine de retentie pentru reducoroa variuiui de debit cand durata pioli este egald cu 19 timpul de concentrare (1, =). B.1.3Bazino de retenfie cu efect combina ....oe sense a B.14 Bazine de reteniie cand durata ploil esie mai mare ca timpul de concentrare GU, >t). 24 B2 —_Determinarea volumului bazinului de releniie pentru bazine de canalizare urbane cu 22 suprafeje mari (S710 km’)... J semua Bibliografe...... a 2SR 1846-2:2007 1 Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste metodele de determinare a cebitului de apd meteoric de pe teritoriul Une localitali si care este evacuata prin refeaua de canalizare. Apa meteoric poate fi evacuata prin rejeaua de canalizare in sistem separativ, uniter sau partial separativ. Prevederile prezentului standard se aplica: + la determinarea debitelor de dimensionare pentru reabilitarea gi extinderea relelelor de conalizare existente, care transporia apa meteoricé; ‘+ la determinarea debitelor de ape meteorice pentru dimensicnarea refelelor noi de canalizare (dimensionatea colectoerelor, deversoarelor de ape meteorice, gurilor de varsare, statilor de pompare etc.); 1.4 Perspectiva de dezvoltare La determinarea debitelor pentru retele noi de ape meteorice evacuate prin reteaua de canalizare trebuie s& se find seamia de Planurile de Urbenism Generel (PUG) si Planurile de Urbanism Zonal (PUZ), In cazuri specicle (Jocaltat man, contr Istorice sl cuturalo, platforme importante), dezvoltarea trebule considerata intr-o perspecliva mai larga adoptand o freeventa mai rara a ploilor de calcul. Determinarea debitelor trebule s& se fac cu luarea in considerare a solufilor pentru rejinerea apel meteorice la locul de producere, cum sunt: infilirerea apei in sol prin lucréri permeabile de infitrare: (alei, trotuare, parcari, curti ale caselor etc.), amenajarea de spatii adecvate pentru retentia temporaré a apel, folosirea apei metecrice in gospodarii(epa pentru udat spalli verzi, spdlare strazi otc.) Evacuarea apelor meteorice in medille receptoare trebuie s& se fac& cu respectarea prevederiior reglementarilor tehnice in vigoere gi a prevederilar privind amenajares bazinului hidrografic. 2 Referinte normative referinle normative sunt citate acolo unde este necesar In cuprinsul textuli enumerate mai jos. Peni referinfele datate, modificérile sau revizuirile ulterioare ale oricareia dintre aceste publicaji se eplicé prezentului standard numai cand sunt incorporate in acesta prin amendament sau revizuire. Pentru referinte nedatate, se aplica ultima editie @ publicatiei la care se face referire (inclusiv amendementele) SR EN 762-1:1998, Rotele de canalizare In exteriorul cladirior. Pariea 1: Generalitat gi definiti SR EN 782-2:1998, Rejele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 2: Conditiide performanta SR EN 752-3:1998 Rejele de canalizare in exteriorul clidirilor. Partea 3: Prescriptii generale de projectare SR EN 752-4:1999, Relele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partoa 4: Dimensionare hidraulica si consderalii referitoare le mediu SR EN 752- 5:1998, Retele de canalizere in exteriorul clédirilor. Partea 6: Reabiltare SR EN 752- 6:1999, Retele de canalizere in exteriorul olédiilor. Partea 6: Instolatii de pompare SR EN 1085:2000, Epurarea apelor uzate. Vocabular SR EN 1085:2000/C:2000 SR EN 1343-1:2006, Allmontari cu apa, Determinarea cantitatior de ap’ potabila pentru localtatl urbane gi rurale SR EN 1846 -1:2006, Canalizati exterioare. Prescripti de proiectare. Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare STAS 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare STAS 4068/1-82 Detorminarea dabitelor gi volumelor maxime ale cursurilor de apa STAS 4068/2-87 Probabilitatile anuale ale debitelor si volumelor maxime in conditi, normale si speciale de exploatare STAS 4273-89 Construcii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importan{a 2‘SR 1846-2:2007 STAS 9470-73 Hidrotehnica. Ploi maxime. intensitatl, durate, frecvent= ‘SR 10898: 2005 Alimentari cu apa gi canalizari. Terminologie ‘SR 10110:2005 Allmentari cu pa. Statiide pompare. Preseripti generale de proiactare 3 Termeni si definitii Pentru utlizarea prezentulul standard roman se aplicé termenii si definijile din SR EN 752-1, SR EN 752-4, SREN 1085, SR 1846-1, SR 10898 precum si urmaioarele: 3.1 autoritate competent Organisme ale ministerelor de resort, comunitali locale reprezentate prin departamentele de utlitat= publiod, agentii de apa judetene, dupa oaz in functie de proiectul care se elaboreazi 3.2 bazin de canalizare ‘Suprafata de pe care apa din precinitatii este colectata si ajunge in secliunea de calcul a colectorului de canalizere adiacent (SR 10898) 3.3 coeficient de scurgere Report dintre volumul de apa ajuns in secfiunea de calcul (ploaia efectiva sau stratul scurs) si volumul ploii cdzute pe acelagi bazin de canalizare (ploaia totalé sau stratul precipitat) 3.4 curbe IDF (Intensitate - Durata - Frecventa) Curbe rezuliale din prelucrarea sialisticd a datelor inregistrate pe minimum 30 ani referitoare la plolle produse pe bazinul de canalizare respectiv 3.5 frecventa ploii Inversul timpului mediu de revenire 3.6 ploaie de calcul Ploaie defintd prin intensitate, duratd si frecventa la care se dimensioneazé retelele de canelizare in seojiunea data (SR 10896) 3.7 ploaie efectiva Ploaie echivalenta care produce canlitatea de apa ajunsa Tn rejeaua de canalizare (dupa infltrare tn sol gi evaporare) (SR 10898) 2.8 probabilitate de depagire Probabiltate ca 0 ploaie de aceeasi duratd si intensitate s& fle egaleté sau depasita tn bazinul respectiv 3.9 suprafaté Izocrona Suprafala de pe care apa meteorica este transportata ipotetic in secliunea de caleul in acelas! interval de timp 3.10 timp de concentrare , t, Duraté in cate apa cSzuia pe cea mai indepértala suprafala a bazinulul de canalizare se scurge In reteaua de canalizare si ajunge in sectiunea de calcul; durata tolala a ploii de calcul, D, se considera egala cu timpul de concentrare £, pentru ultima secliune de calcul din bazinul de canalizare, pe colectorul analizat 3.11 timp mediu de revenire Durata in care o ploaie de intensitale gi curaté data este egalata sau depasita pe bazinul de cenalizare, 4. Debite de calcul ale apelor meteorice 41 Generalitati Pentru protectia localtatilor contra efectulul concentrarii apelor meteorice este necesaré realizarea unui sistem de canalizare.SR 1846-2:2007 ‘Sistemul in de canalizare poate fi realizat in procedeu unitar, separativ sau partial separativ. Dimensionarea sistermului de canalizare se face la debitul de calcul al apelor meteorice conform prezentului standard. 4.2 Conditii de performanta Pentru funciionarea retalelor de canalizare trebule respectate condifile de performanté de baz conform SR EN 752-2. In reteaua de canalizere de tp unitar trebule coleciate toate apele motecrice si apele uzate din localilatea respective, in orice variant de funcjionare 2 rejelel de canalizare viteza de transport 2 apel trebuie s8 alba valoarea de minimum 0,7 m/s. Tn reteaua de canalizare de tip separativ trebuie colectat2 numai apele meteorice. in mod special pot fi soceptate si apele rezutale de la combaterea incendilor. Releaua de canalizare trebuie astfel dimensionala incat s& se evite inundafile i punerea sub presiune @ refelei la ploaia de calcul considerata. In lipsa unor studi speciale, frecventa ploii de inundare poate fi adopiaté dupa valorile prezentate in tabelul 4 (a sc vedea SR EN 752-4), Pentru localitati cu regim deosebit, parti de localitate sau zone cu lucrari speciale pot fi adoptate mésuri adeovate de protectie, dup aprobare de cdtre autoritatea competenta. Evacuarea apelor uzate direct in mesiul receptor se poate face atunci cand apa evacuaté respecté conditile de calitate stabilite prin reglementaris tehnice in vigoare. Rejeaua de canalizare trebuie astfel proiectatd incéit s8 ofere protectie maximé in limitele impuse, iar avarierea ei sé nu produc’ pagube mai mari decat cele care ar putes fi produse in absents i Trebuie 88 se evite evacuarea apei din refeava hidrografica de suprafata prin reteaua de canalizare. Debitele de ane meteorice provenite de pe versant pe baza studilor meteorologice i hicrologice. Pentru colectarea apelor meteorice de pe versanti se recomanda prevederea de canale de gardé cu rolul de a so reduce, po do o parte, cobitele din sistemul de canalizare al folosintoi de apa, lar pe do alta parte, de a se para de inundatii suprafata folosintel de apa respective; ‘rebule s& se la de asemenea mésuri de prevenire a antrendirii suspensillor de orice natura. Canalele de garda se prevad si in aval de perimetrele unitatior sociale sau economice care se cenalizeaé, cu rol de aparare impottiva apelor meteorice care depagesc capacitatea sistemului de cenalizare al folosin{ei de apa, daca terenurile gi celelalte folosinte de apa situate in aval au o clasé de importanta mai mare. Debitele de ace meteorice colectate de pe versanti in canalele de garda se evacueaza direct in macivl receptor. Evaovaroa acestor apo in reteaua de canalizare a folosin‘el de apa este admis numai in eazuri speciale, cu justifieare tehnico-economicés. ‘Tabelul 1 - Frecvente recomandste pentru proiactare (a se vedea SR EN 752-4) aferenji zonei canalizate se determin’, de regul8, Freeventa previzuta Freeventa prevazuta pentru ploi* ‘Amplasament pentru inundare (1 pana ta (11a n” ani) “la tan Zone rurale 7 pand la 10 ani i Zone rezicentale, Tpand la 20 ani ‘Orage, zone comerale: cu control asupra inundatilor 1 pand la 30 ani ~ fr control asupra inundalilor 2 7 Ta 10 ani Metrow/pasaje sublerane pana la 50 ani * pentru aceasié freovenfa, nu trebuie s& se produc punerea sub presiune a retelei 4.3 Determinarea debitului de ape meteorice 4.3.1. Calculul debitelor pentru bazine de canalizare mit ($< 10 km’) Caleulul debitelor pentru bazine de canalizare mici se efeciueaza conform 4.3.1.2 relatia 6.SR 1846-2:2007 43.1.1 Debitele de ape metecrice se determing, de reguld, admiénd ca model o ploale de calcul uniform distrbuita pe intregul bazin de canalizare, cu iniensitate consianta pe durata de concentrare superticialé gi de curgere prin canal. La determinarea debitelor de ape moteorice trebuie 8a se fina seama de: ~ clase de importanta @ folosintei de ap’ pentru care se realizeazé refeaua de canalizare, determinata conform STAS 4273; ~ regimul procipitstilor, relieful 3i conditile de scurgere, permeabilitatea solului; = necesitatea de aparare, in parte sau in tolaltate, @ zonei canalizale ‘mpotriva Inundatilor In cazul unor ploi mai mari decat ploaia de calcul pentru care stabilirea solutilor are loc pe baza de justficari tehnico-economice. 4.34.2 Debiul maxim O, Qnexpx Produs de ploaia de calcul cu probabiliatea de depasire p% se caleuleazé cu relatia: (Ws) 8) S_ este suprafata bazinului de canalizare de pe care se colecteaza apa care trece prin sectiunes de caloul, in hay este intensitatea medie a ploii cu probabiltatea de depasire p% (notata prin In STAS 9470 gi exprimaté in Us.ha); valoarea se adopla din curbele IDF conform STAS 9470, functie de frecventa ploll de calcul si timpul de concentrare; i,., s¢ mai poate determina conform reglementérilor Iehnice fn vigoare (a se vedea bibliografia:Instructiun! pentru calculul debitolor maxime in bezine miei’) m esle coeficientul de reducere a debitului, datorat efectulul de acumulere a apei meteorice in Feleaua de cenalizare intre momentul inceperii plo si momentul in care se realizeaza debitul maxim in sectiunea de calcul; debitul ajunge la valoarea maxima dupa umplerea colecioarelor si Stabllires unul regim permanent de curgere pana in sectiunea de calcul, adimensional; pot fl adopiate valorle urmstoare m= 0.8 ta timp de plozie < 40 min; m= 0.9 Ia timp de plosia > 40 min; m= 1.0 in cazur justificate. m se poate determina si in cursul unui proces de calibrare cu un made! hidraulic. ® este coeficientul mediu de scurgere, acimensional. Daca se {ine sama de neomogenitstea condttilor de infitrafie pe bazin, coeficientul de scurgere ® se calculeaza ca 0 veloare medie ponderata: 6 X4,-5, ” 1h care: S) este 0 suprafala omogendi a bazinulul de canalizare, tn ha; ©, este cocficientul de scurgere aferent supratelei S,,adimensional Valorile specifice ale coeficientului de scurgere sunt prezentate in tabalul 2.SR 1846-2:2007 ‘Tabelul 2 - Valori specifice pentru coeficientul de scurgere Ne Goeficientul de ae Notura suprafejei ‘seurgere o 1.__[Invelitori metalice si de ardezie 0,95 2 [inveltori de stictd, gl gi carton asfaltat 0,90 3 [Torase asfaitate 0,85 ... 0,80 4 _|Pavaie din asfait si cin beton 0,85... 0,90 Pavale din piatra gi alte materiale, cu rosturi umalute 5 cumastic DD 6 _[Pavaje din piatra cu rosturi umplute cu nisip 0.55 ..0,60 [Drumuri din piatré sparta (macadam): 7 + Inzone eu pante mici (= 1%), 0.26 ... 0,85 + inzone ou panto mari (> 1%). 0.40 0,50, (Drumuri impietrune’ 8 ‘+ Inzone cu pante mici (5 1%); 0,15 ...0,20 + _inzone cu pante mari (> 1 %). 0,25 ...0,30 [Terenuri de spor, grédini: 9 + Tn zone cu pante mici (s 1%); 0,05...0,10 #_inzone cu pante mari (> 4%). 0,10..015 10 _|incinte si curti nepavate, neinierbate 0,05 ...0,20 11 FTerenuri agricole (cultivate) 0,10 ..0,15 \Parcurl $1 suprafeje impadurte: 12 ‘+ Inzone cu pante mici (2 1%); 0,01 ...0,05 + _inzone cu pante mari (> 1%). 0,05 ...0,10 La ploi de intensitate ridicata sau durata mare valoarea coeficientulul de scurgere este vatiabila In timp: la inceputul ploil, cand solul este uscal, coeficientul de scurgere @ are valoti mici, o centitale importanta de apa se infiltreazé tn sol, sau dacé temperatura este ridicaté se evapora; pe masuré ce ploaia continua, coeficientul de sourgere @ creste datonta satura solului. La ploi cu intensitate redusd, toaté apa se poate infitra in sol sau evapora. Valoarea luaté in caloul reprezinta o valoare madie pe durata ploii cu ajutorul careia se determina debitul maxim in sactiune. Freeventa pioli de calcul f se stabileste in functie de clase de importanté prezentaté in tabelul 1 din STAS 4273, Pentru bazine de canelizare cu obiective importante frecventa ploii de calcul se poate stabil pe baza unor calcule tehnico-economice in care sunt Iuaie in considerare: + veloarea pagubelor produse pentru ploaia data; © costul lucrarilor de canalizare prin care pot fi diminuate pagubele pan’ la o limit data. Dacé in bazinul de canalzare sun: obiective importante care cer masuri sporite de protectia pot f adoptate valor diferite pentru frecvenje pe sub-bazine. ‘Se consider’ necesar ca pentru toate localitétle importante (sau a unor sectoare din acestea), cu pesie 100 000 locuitori, s4 se efectueze in prealabil un studiu tehnico-economic prin care SA se stabileasca frecventa ploii de calcul in functie de valoarea economicd, culturala sau istoricd a zonei protajate si de riscul asumat {a se vedea nota 1), Valoarea obtinuta trebuie aprobata de catre autoritatea competent. Durata poli de calcul peniru prima sectiune se obtine cu relatia: [min] (8) ‘ar pentru sectuniie urmatoare cu retatiaSR 1846-2:2007 fs [min] 19) rn ‘in care: 4; este lungimea tronsonului de la prima cura de scurgere fa prima secjiune de calcul, in metri; L, este lungimea tronsonulul dintre sectiunes de calcul / si seciiunea precedents, in metri; Vs este viteza apreciati de curgere @ apelin canal, in mis; by este timpul de concentrare superficiald, 1a minute. Valoarea timpului de concentrare superficials, ¢, fa, poate fi adoplaté asf: (1...8) min pentru zonele cu pane mai mari de 5 %; (3... 5) min pentru zonele de deal, cu pante medi (1... 5) % (5... 12) min pentru zonele de ges, cu panta madie mai mica de 1%. Prin amenajari adecvate se urmareste cresterea timpului de concentrare superficialé tn vederea reducerii debitului maxim: Durata minima a ploli de calcul nu poate fi mai mica deca valorile urmatoare: ‘8 min in zone de munte, cu pante mai mari de 5 %: 10 min in zone de deal, cu pante de (1... 5) %; 15 min in zone de ges, cu pania medie mal mic’ de 1%. NOTA 1 - In cazul fn care nu existé date disponibile pentru evaluarea pagubslor, racvente ploll de calcul trobuio Stabilité crescanc importants folosintal de apa cu una pana la coud clase. NOTA 2 - in cazul interseciel a dova colsctoars pentru eecfunile aval trebuie Wat in considerere timpul de oneentrare ou valoare mei mare. NOTA 3 - Daca intr-o sectiune din aval valoarea debitulu este mai mic& dec&t valoarea din sectiinea amonta, ‘valoarea din amonle esta cea care dimansioneaza wronsonul ce canalizare, ‘in cazul in care sectiunes din avel esta amplasala dup un bazin de retenile, deversor de a dimensionarea tredvie faculd fard a so {ino coama de acoasté prevedere, metcorice etc, NOTA 4 - Valoarea vq trebuie 98 fie > 0.7 m/s; pentru un celaul inal se apreciaz’ valoerea Ve sl se ealeuleaza dobitul. Se dmensioneaza colactorul gi se verified viteza de curgere, Daca intro valoarea aprecialé gi valoarea Fezultata diferenta este mai mare d2 20 % se slabileste o noua veloare a vilezei, egela cu valoarea rezuliata 31 se reface calcul NOTA S- Gradul de umplers in secfiune inebuie sé Ne aproptat de 1.0. NOTA 6 - Th lungul colectorului ciametrul tronsonulul aval (rabule sa fle egal sau mal mare decat diametrul {ronsonulut din amente, 4.3.2 Calculul debitelor pentru bazine de canalizare cu suprafefe cuprinse Intre (10 ... 50) km? Pentru acosie bazine sunt necesare date mai complete. Astfel in locul debitului maxim trebule cunoscut hidrograful undei de vitura. Hidrograful se determina pe baza ploli de calcul a cérei distibujle temporald este cunoscutd (a se vedea anexa A). Daca se admite cf intensitatea infitratici este constant in timp, relatia de calcul pentru debitul din seofiunea curenté, la momentul k esie +t ims], (a) 16,7 este un coeficient de transformare a intensitatii din mm/min in m*im*-s gi a suprafetei din km’, in im k este momentul curent; este indicele care desemneaz’ momentele anterioare momentulul k;SR 1846-2:2007 este suprafata izocrona j 2 bazinului de canalizare [km’J; este delimitata de izocronele j-7 si j -perona js ajunga Tn sectiunea de calcul este egal cu limpul necesar precipitatiei cazute ps J intervale Arde discretizare a timpului; J, este intensitatea medie a pill de caleul la pasul/, cuprins intre momentele j si/-1, n m/min © este cosficientul mediu de scurgere in bazin, adimersional, Daca se tine seams de varistia in timp a intensitatiiinfitratel pe suprafotele pormeabilo, rolatia do calcul pentru debitul din sectiunea curenta, la momentul k este: 2 Q, =16,7-ESp ju (ij —e;) t's} (10) in care: niyo, + (ty —w Jet (10% tn care: 11, este intensitatea infitratie’ la momentul fin mmimin; a tr, este intensitatea stabilizata a infitratiel, in mm/min: 11, este intensitatea maxima a infltratei, in mm/min: este parametrul infiltratei, in min’! Paramet Hg, Uy $1'Y S@ determing cu inflirometrul sau se apeleaza la un Institut cu competenta in domeniu. Efectul de atenuare datorité propagaril pe sectorul cuprins intre doua secfiuni sucoasive se calculeaza as cu pas cu o relatje liniard de tipul: = AQ, + BQ FCG in] In care: Gk. 9e1 Sunt debilele care pleacd din sectiunea de calcul la momentul k, respectiv k-1, in mts; 2% OQ. sunt dabitele care intra in tronsonul de calcul in care se face acumularea la momentul k, respectiv k-1, in m/s. In retelele existente parametri a, b, ¢ se determina prin calare (calibrara) pe baza debitelor masurate; pentru retele noi pot fi admise valorile: a = 0,3: b=0.3:0=0.4. 4.3.3 Calculul debitelor pentru bazine urbane cu suprafete mari (S$ > de 50 km’) Jn cazul unor localiti importante (sute de mii de locuitori), calculul debitelor se face pe bazinele olectoarelor componente ale céror suprafete trebuie sa fie de maximum 50 km‘, Valorile debitelor de pe sub-bazine de canalizare constituie intrari fn modelul topological rejelei de canalizere. In fiecare nod se compun hidrografele efluente calculate anterior. in acest model de calcul, debitele din fiecare sub-bazin se determina pe baza unor velori diferite pentru coefcientul de scurgere. infiltrate, frecvente ale ploii, distributie temporala etc. Compunerea si propagarea hidrografelor conduce la determinarea debilelor pe tronsoanele aval ale relelei de canalizare. Rezolvarea acesior cazuri presupune un studiut detaliat al ploilor, elaborat de o institulle specializats, utlizarea Unui soft specializat de hidrologie urbana si un plen de urbanism coerent gi defintiv. in situajia madetarit hidrografulul de calcul trebuie analizate si solu pentru reducerea debitului evacuat prin: © sporires capaci ‘+ cregterea duratel de concantrare superticialé prin amenajarea specitica a suprafetei; je infiltrare tn beziSR 1846-2:2007 + realizarea de bazine de retentie integrate ecologic si pelsagistic in noua amenajare urbana; marimea acestor bazine de retenfie trebuie s@ consiituie obiectul unui studiu de specialitate: + acumularea apei in vederea folosirli la spalat gi stropit strazile, uderea spajilor verzi, realizarea de luciuti de apa in zona urbanizata, alegerea soluliel se juslifica prin calcul ‘comparativ intre reducetea debitului evacuat si costul lucrarilor de protectie pe mediul receptor. 43.4 Calculul de! 4.3.4.1 Debite de calcul pentru retele de canalizare in sistem separativ Pontru retelele de canalizare de tip separativ, colectoarele se dimensioneaza la debitul de calcul al ‘apelor motecrica. Nu trebuio luata in considerate nici o categorie de ape uzate, cu excentia color care provin din stingerea incendillor. lor in sectiunile retelei de canalizare 4.3.4.2 Debite de calcul pentru retele de canalizare in sistem unitar Pentru ratelele de canalizare de tip unitar, debitul de calcul este cel al apelor meteorice majorat cu dobitul de ape uzate: 14 Debitul apelor uzate Q, se calculeaz8 conform SR 1848 -1; debitul O, caluleaza conform 4.3.1 sau 4.3.2. Pentru colectoarele care functioneza in sistem unitar, sectiunea de colector trebuie verificata pe timp uscat atat la debitul maxim de ape uzale cat si la debitul minim de ape uzate (conform SR 1846-1); in ‘ambele cazuri trebuie realizaté o valoare minima a vitezei de (0.6 ... 0.7) mis. 4.3.4.3 Debite de calcul pentru refele de canalizare in sistem parfial separativ Debitul se ealculeaza pe colectoarele de canalizare fn sistem unitar conform 4.3.4.2, lar pentru cel in sistem separativ conform 4.3.4.1. 4.3.5 Calculul debitelor de ape din surse de suprafati produs de apele meteorice se Nu se recomenda transportul unei parti din debitul apelor de suprafaid pe tronsoane cin rateaua de canalizare. In cazurile in care totugi colectarea apelor cin surse de suprafata in reteaua de canalizare a folosintel de ap nu poate fi evitatd, Ia dimensionarea hidraulicd a olementolor sistomului de canalizare se iau tn considerare debitele maxime de calcul ale apelor de suprafa\a, cu probabilitajile stabilite conform clasei de imporianta a folosintei de apa si nu debilele de apa meteoricd stabilie conform 4.3.7.1 Debitul apelor de suprafat se calculeazé conform metodologiei prezentata in reglementarle tehnice in vigoare (a se vedea bibliografia: ,Instructiuni pentru caloulul scurgerii maxime in bazine mici" ). In cazul folosintelor de apa de micd importanté sau alunci cAnd in aval nu existé pericolul unor pagube Insemnate, determinarea debitelor se poate face gi conform 4.3.1.1 4.4 Bazine de retentic Solufia cu bazine de retentie in reteaua de canalizare se adopt c&nd. + debitul de evacuat, in zona cu ploale de vari, depageste capacitatea de transport a retele! de canalizare sau a mediului receptor. Se reduce pericolul de inundare prin refinerea temporara a unui volum de apa si evacuarea pe 0 durata mai mare de timp; ‘+ concentratia de poluanj in apa depasaste limita admis. Retinerea poluantior se face prin sedimeniare sau dilutie.In cazuri speciale, apa meteorica din primele minute ale ploii sau a plollor cu intensitate Sau curata micd, poate fi retinuta integral i trimisd la stalia de epurare. Dimensionarea bazinolor de rotentic se face conform prevederilor din anexa B.SR 1846-2:2007 5 Calitatea apei meteorice evacuate 5.1 Genoralitati Localitatea trebule gospodérita asifel incat apele meteorice evacuate s& nu contind substante periculoase (toxice, patogene, etc ] existente in bazinul de canalizare Colectaroa acsstor substante trabule facuta cu miloace specifice (mecanice sau mecano-crimice). In mod special se va insista pe colecterea cu mijioace spectfice la locul de producere. Cand totugi calitatea apal meteorice de pe suprafetele poluate depaseste valorea limitelor de Incarcare cu poluanti prevazute Tn reglementtile tehnice fn vigoare, apele trebuie epurate total sau pariial In cazul unor ploi mici, intreaga canlitale de apa poale fi epurats Epurarea parfialé consia tn epurarea primei par, de regula mai poluata, a apei colectale. Aceasta presupune realizarea de bazine de relenjie. Epurarea apei metecrice se poate face separet sau in comun ou alte ape uzate. apei metearice si a poluentior biodegradabili la locul de provenienta trebuie sa fie strategia in alcatuirea sistemiului de canalizare. 5.2. Evacuarea apei meteorice in reteaua de canalizare Evacuarea apei meteorice In retzaua de canslizare se face numal prin guri de scurgere sau erin sisteme speciale prevazute cu graitare dese, apa acumulata in bazinale de reteniie sau provenind de la instalatie de preepurare poale intra in refeaua de canalizare respectand aceeasi prevedere. Gurile de scurgere trebuie s& fie cu depozit $i sifon la reelele de canalizare in sistem unitar, respectiv cu depozit la relelele amplasate pe suorafe{e care pot produce suspensii. La retelele de canelizars in sistem soparativ gura de scurgera poate fi fara sifon gi fara cepozit 5.3. Evacuarea apei meteorice in mediul receptor 5.3.1 Retele de canalizaro in sistom soparativ Apa meteorica ajunsé in reteaua de canelizare trebuie evacuata in mediul receptor prin guri de varsare , cat mai repade posibil atunci cénd nu sunt probleme legate de calitate, Numarul si pozifia gurilor de varsare trebuie stabllte printr-o anliza economia. Gura de varsere trebuie sa fie stabilé consiructiv, find estfel alcdtuité incat sa se asigure un amesiec i receptor, iar fluxul de apa sosit lateral in albie sa nu provoace erodarea malului opus in ipoteza unor cebite extreme pe rau (maxime/minime). 6.3.2 Retele de canalizare in sistem unitar Evacuares apelor de canalizare se face in mediul receptor, in varianta cea mal convenabilé cin punct de vedere tennic si economic. Se poste evacua un debi! de apa uzala — diluala cu apa meteorica — and la limite la care calittea apei evacuate nu depaseste prevederile din reglementérile tehnice in vigoare. 5.3.3 Refele de canalizare in sistem parfial separativ Evacuarea apelor meteorice se face conform prevederilor de la 5.3.1 pentru colectoarele care funetioneazé in sistem separaty gi conform prevedenlor de la 5.3.2 pentru colectoarele care funetioneaza in sistem unitar. 5.4 Pomparea apelor meteorice Functie de rezultatul anelizei aménuntite a conditilor de evacuare (debit si nivel de apa in meciul receptor) apa poate fi evacuata prin curgera cu nivel lider sau prin pompars. Ori de cate or! este posibil, trebule adoptata soluia fara pompare. La proiectarea stator de pompare trebuie sd se respecte prevederie din SR EN 752-6. Stafile de pompere trebuie amplasate in zone neinundabile gi trebuie sa aiba acces neinundabil 10‘SR 1846-2:2007 Echiparea cu pompe $i alimentarea cu energie trebuie fecuia astfel Tne siguranta tn furctionare sa fio maxima. in cazul in care alimentarea cu energie nu este suficient de sigurd trebuie prevazute surse de rezerva (generatoare de energie sloctrica sau motopompe). In cazuri speciale, cand consecintele inundarii zonelor urbane sunt mari, trebuie adoptate si solutli de pompare sualimentara cu motopompe fixe sau mobile. Frecventa ploil la caro se asigura eceste miloace se adopta de autoritatea competent pe baza uncr studii prin care se evalueaza costunle si pagubole pentiu fiecare varienia anSR 1846-2:2007 Anexa A (informativa) Metode de determinare a ploii de calcul AA Generalitati Dimensionarea lucrarilor do coloctare gi ovacuare a apolor motoorica cin localitatile urbane impuno cunoagterea ploil de calcul’. Ploaia de calcul are dural egald cu timpul de concentrare I intensitaica medie corespunzatoare unei probabililli de depasire ({recvent’) date. Aceasta ploaie are o distributie in timp stabilité pe baz de ipoteze de calcul si genereazé un debit maxim in seciiune. Valorile specifice ale une’ ploi de calcul se referé alai la intensitatea mecie a ploii de calcul (stratul de apa si durata) cét si le distributia temporalé. Distributie temporal are efect direct esuora valorilor debitelor de vari ele hidrografului de vitura. In:rucét procedura statisticd de egantionare a ploilor se aplicé la valarile indivicuale maxime anuele, probabilitates de depasiro se poate utiliza pentru calculul timpului maciu, exprimat in ani, de egalare Sau depagire a unei valori date. Veloarea inversd a timpulul de revenire reprezinia frecventa medie de producere sau depasire a valorii de calcul a intensitalii media ploit Relatia Intre frecvenfe ploil si probabilitatea de depsisire este prezentatd in tabelul A.1. ‘Tabolul A.1- Relatia intre frecventa ploli g1 probabilltatea de depasire Parioada medie de rovenire cau de depasire, | 1 2 5 1 | 2 | so | 100 "ani Ereeventa pol an | 4 1s | tno | 120 | 150 | 1/00 (112 0" ani) Probebitiaiea de depasire : 50 | 20 1 | 5 2 1 % A.A Utilizaroa_curbelor IDF pentru determinarea intensitatil medii pe bazine urbane cu suprafefe mici (S < 10 km’) in bazine mici, sub 10 km’, intensitatea medie a ploii de calcul i se poate determina pentru o duraté egalé cu timpul de concentrare. Se presupune of tot bazinul particioé la formarea debitului maxim in sectiunea de calcul. Acest concept se bazeaza pe utiizares curbelor IDF. Curbele IDF pot fi determinate conform STAS 2470, folosind frecventele standard de 1/1, 1/2, 1/5, .. 1/100, pentru durate de ploaie de (5...1440) min, Localltatea trebule inclusé in una dintre cele 18 regiuni de pe suprafata {aril in care se presupune ca pioaia este identica. ‘A1.2 Utilizarea analizei spatio - temporale a plolior maxime anuale pentru determinarea stratului mediu de precipitatii pentru bazine urbane cu suprafete mari (S > 10 km’) Ca principiu, se utlizeazd valorile prelucrale statistic de la stalia meleorologica cea mai apropiaté de localitatea respectiva. Valoarea stratului mediu precipitat se poate estima si cu metodologia prezentat8 tn continuare Se pleaca de la analiza spalio ~ temporal a ploilor maxime anuale cu durale de 24 h; ploile maxime zilnice se adopt conform zonarii din figura At, cu ajutorul valorilor prezentate in tabelul A.2. Pentru fiecare zond, utiizand detele din tabelul A.2 se determina inaltimea ploli cu durata de 2+ h. Pentru velori curonte ale suprafete| S se poate recurgs la Interpolare liniara. Pentru a obtine ploaia curenté pentru elte durate D (cuprinse intre 5 min si 72 h) se utilizesza relati hy = keh, (Aq) in care: hy este ploaia de durata D , in mm: hh, este ploaia zilnicd, in mm; este un parametru de irecere de la plosia de 24 h le ploia de durata D. 12eh U¥2 OP ByENp no sojIHeydIOoId BoLEUOZ— Yy eANBLd 20022-9781. USSR 1846-2:2007 Tabelul A.2- Valori ale precipitatilor cu durata de 24 h (mm/zi) cu diferite probabilitati de dopagire pentru zonarea din figura A.1 Frecventa plo Supratata, (ta "nani Zona oe J ano 0 353 72 C22 20 94.5 733 61.1 30 93.2 73.0 60.4 40 92.2 723 50.8 50 91.3 Ti? 50.3 4 60 90.8 m2 58.9 70 90.0 Tor 586 80 89.5 703 58.3 30 89.0 70.0 58.0 100 88.6 69.7 78 150. 86.9 68.5 56.8 200 85.8 676 561 10 124.4 96.4 82.6 20 1217 94.3 81.0 30 1197 22.8 738 20. 1182 16 78.9 50 16.9 90.7 734 . 60 115.8 80.9 715 70 114.9 89.2 769 80 14.4 88.5 764 0 1134 88.0 76.0 100 27 B75 756 150 1102 35.6 744 2007 108.3 84.1 729 10. 146.2 160.1 87.0 20 143.0 1038 85.2 30 140.7 1022 84.0 40 138.9 [4008 63.0 50 1375 | 99.9 622 7 60 1362 [99.0 BS 65.9 70 1352 98.3 S10 655 80 1342. or 805 66.1 20 133.4. 87.0 80.0 648 1007 1326 965 796 645 150) 128.7 94.3 78.0 63.3 200. 1275 92.8 76.8 a5 10 168.1 124.4 700.8 B13 20 1646 Ti76 36.0 73.8 30 1615 1156 26.3 78.4 “a0 168.3 113.9 96.0 776 {60 157.4 7126 24.0) 76.9 4 60 1559 114 $3.2 76.3 70 1546 1105 24 75.8 60 183.4 108.6 8 753 20 a2 08S a2 743 00 1515 1082 207 74.8 150 1478 105.0 28.7 732 200) 1453 103.7 872 722 continua)" 4‘SR 1846-2:2007 ‘Tabelul A.2- Valor’ ale precipitatiilor cu durata de 24 h (mmizi) cu diferite probabilitati de depagire pentru zonarea din figura A.1 — * (sférsifl” Frecventa ploif zona | Suprafsia (1 la "0" ani) no a0 10 125.5 957 73.6 a2 20 122.8 93.8 78.2 62.2 30, 121.0 92.4 772 615 40 119.5 91.3 76.4 60.9 50. 1716.3 90.4 75.8 60.4 i 60 117.3 8.7 75.2 60.0 70. 116.5 89.1 748 ‘59.7 80 115.7 88.5 744 50.4 90 115.0 88.0 74.0 50.7 100 114.4 87.5 73.7 58.9 150, 11.9 85.7 724 57.9 200) 140.2 4.5 714 57.3 \Valoarea paramatrulul k se determina din tabelul A.3 pe baza zonal din figura A.2 Tabelul A.3 - Valorile parametrului k s_| io | ix | x0 [oo [an [sn [en | azn | aan | cen | aan 0.20 [050[ 0.36048 [oss] 087 [071 | o78 | oss | 1.00 | 143 | 1.23 0.21 [0.29 | 0.36 [0.45 [0.53 | 0.60 | 061 | 073 | 08s | 1.00 | 1.15 | 1.25 0.15 [023/026 [038 [046 | 055 | 0.59 | 070 [084 | 1.00 | 4.15 | 1.25 0.16 | 022 | 0.28 |o.37 [045] 0.62 | 0.56 | 0.68 | oe | 1.00 | 1.18 | 1.29 0.18 | 0.27 | 0.34 | 0.45 | 0.65] 0.64 [0.70 | 0.79 | 0.88 | 1.00 [1.13 | 1.23 -a|m|o|o]ao/> [8° 0.20 | 029 [0.34 [0.47 [0.56] 0.65 [0.70 [079 | oaa | 1.00 | 4.13 | 1.23 A.1.3 Hietograme ale ploii de calcul Chiar gi in cazul in care conditile de aplicare ¢ metodei rajionale sunt Indeplinite, adoptarea ipotezel unei ploi cu distributie uniforma in timp conduce la subevaluarea debitelor maxime. Cunoasterea distributiei in timp a intensitati plail este obiectiv necesara A.1.3.4 Distributia ploii de calcul Ipoteza de baza a hietogramei compuse este aceea ca inionsitatea objinuta din curbele IDF pentru durata D, constituie, de fapt, rezultatul medierii unor intensitati varicbile definite pe intervale de timp At< D; sirul acestor valori constituie hietograma plaii de calcul Pasii de calcul pentru obfinerea hietogramei sunt urmatori (1) Se determina durata totalé a ploii, egala cu timpul d= concentrare pentru bazinul de canalizare respectiv; se noteaz durata maxima a ploiiD: (2) Penitu 0 probabillate de depasire prevazutd st pentru durata ploii de calcul, se determina intensitatea medic a ploii din curbele IDF sau din inregistrarile pluviografice prelucrate statistic; (8) Durata ploii de calcul D se imparte in intervale discrete de timp (to= 0, = Al, te= ttt, b= trartAt s Dy; pentru flecare valoare de timp se determina din curbele IDF valoarea Intensitati plot! j,, In mm/min; frecventa ploii se pastreaza acceasi pentru toate intervalele; (4) Se calculeazé pentru fiecare interval de timp stratul cumwlat de ploaie pana in momentul t, cu relatia: hy (mm) a2]or 9 nsjowrened nijued easeuoz- z'y eB 2002:2-978) USSR 1846-2:2007 () Stratul de ploaie pentru fiecare interval de timp At se determina ca diferenje intre dous valori succasive ale stratelor cumulate; Fa = Ayy —A, Een] fas] - (8) Intensitaiea medie a ploii pe fiecare din intervalele At; = tit, rezulta din relatia: : Footy ny PAE ome) (a4) Gu reprezentarea intensitatilor #,,.. rezulté un grafic similar celui prezentat fn figura A.3. Curba IDF pertru perioada de reverie T D Figura A.3 - Modul de constituire al distributie! Poll in timp (7) Se rearanjeaza graficul astfel inoSt valoarea maxima s4 fie la mijiocul sirului de valori Gelelalte valor! ale inienskaji se figureaza, alternativ de © parte gi do alta, Tn ordine descrecatoare (2 se vedea figura Ad). Tein) igura A.4-Hietograma finald a ploii de calcul 7SR 1846-2:2007 A1.3.2 Metoda derivatei stratului cumulativ adimensional mediu (metoda curbel integrale) Daca se dispune de masuréiri pluviometrice asupra a cel putin 20 ploi mexime se poate eplica metoda curbel integrale pentru calculul distributei temporale a ploli de calcul Intrucat curbele integrale se exprima adimensional, cle se pot folosi pentru orice valoare a stratului precipitat pe o durata data. Pagii ce calcul sunt urmatorii: in care: se aleg ploile importante masurate la stafia meieo din zona; ploile au caracteristici apropiate in ce priveste durata si cantitatea ‘olald de apa; se alege un interval de timp At si se exprima valoarea lui procentual fala de durata totala a ploi; pentru fiecare ploaie (k) pluviograma fy(t) se exprima procentual fata de siratul total de apa chzutd; se calculeaza media procentuala /i(r) a pluvicgramelor considerate y(t) pentru flecare moment ¢, conform relatiei: ole AO) == DAO [mm] [As] ae ‘neste numarul ploilor considerate. pentru ca frecvenia debitului maxim in refeaua de canalizare 8 fe aproximatiy egal cu frecvenfa ploii de caloul adoptaté la proiectare, este de dorit s& se determine siructura medio a sversai; pentru durata D a ploii do caloul (egala cu timpul de concentrare al azinulul) stratul acestel poi se obtine cu reletia: h inet “D [mm] [AS] stratul total h este multiplicat apoi cu valoarea obtinuta din relate [5] cbtinandu-se astfel distrbutia. madie 2 pluviogramel; distribulia intensitaiior ploii de calcul pe flecare din intervalele de timp succesive Al rezulla din derivarea pluviogramei medi; daca se doreste alta distribute, diferta de cea medie, pentru a se obtine un hidrograf de debite mai dezavantajos din punct de vedere al inundabiltatli zonelar urbane, se poate construi o familie de pluviograme adimensionale, cétora li se atribuie o anumita probabiltate; pentru acoasia, la flecara intorval de timp so calculoaza valoarea odie si abaterea medie patratica a pluviogramelor pentru toate ploile Iuate tn considerare; pentru fiecare interval de timp se adopta o distribufie normala cu parametrii medie! si abatert medii patratice stabilite anterior; pe baza acestora se calculeazd cuantiele de probabiltate standard (10 %, 20 %, 50%, 80 %, 90%); ‘Obtinerea mai multor distributii temporale este important si pentru determinarea volumuiui bazinului de ratentio. 18‘SR 1846-2:2007 Anexa B (informativa) Determinarea volumelor bazinelor de retentie B.1 Determinarea volumelor bazinelor de retentie pentru bazine de canalizare urbane cu suprafete mici (S < 10 km?) Marimea bezinului de retentie se obtine funcile de durata ploll si scopul pentru care se preveda bazinul Bazinul de retentic se amplaseaza si se echipearé asifel incAt s& poatt fi pastrat in conditi sanitare adecvate prin mijloaca spocifice de curdtare. Bazinul de reten{ie trebuie protejat contra inghe|ului B.1.1 Bazin de retentie pentru apele poluate Volumul bazinului de retentie (@ se vedea figura B.1) se determina din condifia de timp de retinere gt funetle de hicrograful ploli de calcul (ty =f). 1 Vy == BA mas i In care: Ver este volumul bazinului de retentie, in m*, fe este timpul de retentie; se recomanca minim 20 min; 1. este timpul de concentrare (durata plot de calcul) in sectiune, in minuto; Qrox Ste dabitul maxim al ploli de calcul in sectiuno, in Us; ky este coeficientul de transformare a unitatior de masura; are valorea 0,00. Legaroa bazinului de retentie la reteaua de canalizare se face funclie de pozilie relativa si de modul de dotare cu echipamentele de manevrare in exploatare in vedorea asiguréri umpleri, a golit controlate sia curafiri acesiula. Hidrograt. simplificat Volum. bazin te te 2te 3te Figura B.1 - Schema de calcul pentru bazinul de retentie a apei poluate 19