Sunteți pe pagina 1din 14

" Iubesc literatura pentru că este o manifestare a

vieţii poporului, oglinda societăţii... Cine poate să


formuleze ideile noi în asemenea formă ca să fie
înţelese de popor, cine, oare, dacă nu literatura?...
Fără literatură, societatea nu poate exista..."
Şcoala: “Ştefan cel Mare “-Alexandria Dostoievski


Data: 10.06.2015
Unitatea de invatamant: Colegiul National „Gheorghe Lazăr”
Clasa: a XI- a A
Prof. metodist literatura universala: Iordache Ruxandra
Propunatoare: Crişan Adriana Antonela, -ANUL II - L.U.C
Aria curriculara: Limba şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatură universală
Subiectul lectiei: ``Oedip Rege`` - Sofocle
Tipul lectiei : Formarea unor priceperi şi deprinderi în receptarea
şi înţelegerea unor texte literare;
Durata : 50 min.
An scolar :2014-2015

Obiective cadru

2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor


3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la
epocă sau la curente culturale/literare

OBIECTIVE DE REFERINTA

1.3. Expunerea orală a unor opinii/comentarii pe marginea


textelor literare studiate
2.2. Evidenţierea unor posibilităţi diferite de interpretare a
aceluiaşi text în funcţie de mai multe perspective de lectură
3.3. Argumentarea unei opţiuni personale în confruntarea cu
puncte de vedere divergente.
OBIECTIVE OPERATIONALE

La sfârşitul lecţiei elevii trebuie :

Cognitive :
O1: Să analizeze modalităţile specifice de construire a
personajului în tragedia ``Oedip rege`` - Sofocle;
O2: Să evidenţieze trăsăturile personajului, făcând referire la
scene relevante din operă;

O3: Să-şi argumenteze propria părere în legătură cu trăsăturile


importante ale personajului principal ;
O4: Să compare imaginea personajului principal cu alte
personaje existente în operă;

Afective :
O5: Să-şi cultive plăcerea de a citi;
O6: Să-şi dezvolte gândirea autonomă şi critică prin textele
literare;
O7: Să-şi dezvolte competenţele de cominicare pe marginea
textelor literare.

StrATEGIA DIDACTIA

1.Metode si procedee:-conversaţia;
- explicaţia;
- observaţia;
- descrierea.
2.mijloace didactice:-manualul;
-steguleţecolorate;
-prezentare filmuleţ youtube-Oedip ;
Rege-teatrul Scena ;
-fişe de lucru;
3.Forme de organizare:-individual;
-frontal;
-pe grupe.
BIBLIOGRAFIE:
1.http://literaturaromana.g0.ro/article/oedip-caracterizare-192-
html
2.www.didactic.ro
3.Literatura universala: manual pentru clasa a XI-a / Miorita
Baciu, Rodica Lungu, Ioana Danetiu, Achim Stoian - Bucuresti:
Corint, 2006
DU ELEMENTE ESENŢIALE DE CONŢINUT STRATEGII DIDACTICE EVALUA-
ETAPELE RA ACTIVITATEA PROPUNĂTOAREI ACTIVITATE METODE ŞI MATERIALE FORME DE RE
LECŢIEI TA- A ELEVILOR PROCEDEE DIDACTICE ORGANIZAR
Ob E
v.
1. Moment 3` Se stabileşte un climat de ordine si Elevii pregătesc Explicaţia Manual Frontal
organizator disciplină optim pentru buna desfăşurare a materialele Caiet
ic lecţiei. Se cere elevilor să-şi pregătească necesare în
materialele necesare (cărti, caiete, timpul lecţiei şi
instrumente de scris); se descrie se conformează
comportamentul pe care trebuie să-l regulilor de
dovedească în timpul lecţiei. disciplină.
2. Elevii vor Conversaţia Frontal
Reactualiz. 7` Se solicită elevilor să răspundă pe scurt, în răspunde
cunoştinţ- câteva idei despre opera studiată anterior . conform
lor Aceştia vor avea în vedere caracteristicile solicitărilor
anterioare principale ale Antichităţii şi anume : Omul propunătoarei
şi antic . şi vor spune
verificarea Se verifică rapid tema pe care aceştia au rezolvarea Explicaţia Frontal
temei. avut-o de redactat . temei

După scurta reactualizare despre Omul Elevii ascultă şi


antic voi citi în fixarea cunoştinţelor notează în
câteva repere bibliografice despre caiete câteva
Homer . (Anexa 1) informaţii
esenţiale
despre Homer.
3. Captarea 5` Pe tablă voi scrie titlul unităţii de învaţare Elevii vin pe Conversaţia -Frontal Observarea
atenţiei ``Omul antic`` . Se solicită elevilor să rând şi notează sistematică
spună sintagme , cuvinte , expresii la tablă
referitoare la acest capitol studiat . sintagmele -Metoda
ştiute. brainstorming

În continuare le prezint pe video - Vizualizează


proiector un filmuleţ cu opera ce urmează filmuleţul.
a fi studiată : Oedip Rege - Teatru Scena. Explicaţia

-Frontal
4.Anunţare 2’ Aduc la cunoştintă elevilor că astăzi vor Elevii ascultă - Conversaţia Caietul Frontal
a temei şi a învăţa o nouă operă literară din cadrul propunătoarea,
obiective- aceluiaşi capitol : ``Oedip rege`` făcându- după care vor
lor se referire mai exact la trăsăturile nota în caiete
operaţiona personajului şi caracterizarea acestuia . data şi titlul -Explicaţia
-le lecţiei.

5. Dirijarea 20’ La dirijarea învăţării le voi prezenta pe Conversaţia Caietul Frontal Observarea
învăţării larg date, întâmplări despre tragedia Elevii ascultă şi sistematică
``Oedip rege``şi voi face referire în notează în
special la personajul principal şi caiete
trăsăturile evidente din operă . informaţii
(Anexa 2 .) despre cele Explicaţia Frontal
prezentate.

În continuare elevii vor fi aşezaţi în


Conversaţia
patru grupe, fiecare grupă Se aşează pe Prezentare Pe Grupe
reprezentând un steguleţ de o anumită grupe . WORD
culoare : GRUPA ROŞIE, GRUPA
GALBENĂ, GRUPA ALBASTRĂ ŞI
GRUPA VERDE .
Caietul

Conversatia Frontal

Caietul

Rezolva fisa de
lucru.
Explicatia

Caietul

Frontal
(4 cuvinte)
(5 cuvinte)
(6 cuvinte)

Exercitiul

Meseria este Caietu


bratara de aur.

Ziua buna de
cunoaste de
dimineata.

Frontal
Ploa-ia
Frun-zi-sul
Co-legi
No-ro-cul
O1 Cli-pe-le
E-levi -Explicatia

Frontal

O2 Par-cul -Conversatia
A-tin-ge
Trac-tor Frontal

Pa-mant.
Ploa-ie
E-le
Pa-sa-re-le

O3
Frontal
-Exerciţiul

-Fişele de lucru

Fiecare grupă va primi câte o foaie colorată Elevii vor scrie Conversaţia
specifică grupei. propriile păreri
Ei vor avea ca sarcină de lucru sublinierea despre operă .
şi identificarea trăsăturilor principale a -Foi colorate
personajului principal ``Oedip``.
După ce vor nota pe foi, GRUPA ROŞIE va
Descrierea
schimba foaia cu GRUPA GALBENĂ iar
GRUPA ALBASTRĂ cu GRUPA VERDE .
Fiecare reprezentant din grupă va citi
părerile scrise al grupei numite.
-

6. 10` ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ ÎN -Exerciţiul Tabla - Frontal Orala


Obtinerea CARE SUNT VALORIFICATE
performant APTITUDINILE CREATIVE ALE
elor ELEVILOR:
Proba de obţinerea performanţelor: -Elevii scriu în
Relaţionaţi noţiunea de “complex al lui caiete sarcina
Oedip”,protagonistul lui Sofocle de lucru şi -Conversaţia
rezolvă.
ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE: Caietul -Frontal
Vizionarea unor proiecţii a mitului lui Elevii Orala
Oedip în variantă cinematografică şi vizionează
proiectarea -Explicatia
identificarea perspectivei diferite asupra despre -Mitul
noţiunii de “destin” lui Oedip
http://www.youtube.com/watch?v=FJdBpL
CYuQA

7. Evaluare 5` Se adresează elevilor următoarele întrebări - explicaţia - caietul - Frontal Orală


evaluative : -Individual

În ce perioadă se încadrează tragedia - Elevii răspund


``Oedip Rege``- Sofocle? la întrebările
puse .
Care este etimologia cuvântulu OEDIP?

Care este statutul lui Oedip rege în operă?

Cum este conturat caracterul personajului


principal ? În mod direct sau indirect şi de
ce ?

8.Incheiere 3` Vor primi ca temă pentru acasă : De


a activitatii prezentat caracterizarea personajului Primesc tema Aprecierea
principal pentru acasă şi verbală Frontal
- Fac aprecieri verbale şi scrise asupra aprecierile Indiviual
modului în care s-a desfăşurat activitatea. cadrului
- Evidenţiez elevii care s-au remarcat în timpul didactic.
orei.
Anexa 1.

Repere bibliografice

Homer (Homeros) s-a născut, după spusele lui Herodot, în Ionnia sau în insula Chios în secolul al VIII-lea i.H. El a fost poet epic şi aed.
Numele lui înseamnă Orbul sau Ostaticul. Potrivit legendei, a călătorit mult şi se presupune că a trăit în insula Chios. Cu timpul, biografia sa
devine legendară. Există cel puţin şapte biografii fictive ale lui Homer şi el este revendicat de patru regiuni ale Greciei antice: regiunea
Smyrnei, a Colofonului, insula Chios, Ionia. O parte din critica modernă a negat însă existenţa lui fizică, instituindu-l ca personaj mitologic.
Marile creaţii epice care i se atribuie, Iliada şi Odiseea, au fost considerate de unii exegeţi drept o redactare unitară a unor cântece epice din
Ciclul troian. Aristotel în Poetica îi atribuie lui Homer şi o epopee comică, Margites. De asemenea, este considerată a fi scrisă de Homer şi
epopeea parodică Batrachomyomachia (Bătălia broaştelor cu şoarecii). Poemele homerice circulă pe cale orală în mai multe variante.
Compunerea şi redactarea definitivă s-au realizat din iniţiativa lui Pisistrate, la Atena, în secolul al VI-lea i.H. Ediţia princeps a Iliadei a apărut
la Florenţa, în 1488.
Anexa 2.

Oedip

- personaj principal de tragedie -


- personaj tragic -

''Oedip rege",
de Sofocle
- tragedie antică -

Tragedia "Oedip rege" este scrisa in versuri, intr-o perioada tulbure a Eladei (Grecia antica - n.n.) Sofocle (496 - 406 i.Hr.)
fiind puternic impresionat de luptele interne, purtate cu o cruzime fara precedent intre eleni, intre fratii de aceeasi limba, care se ucideau
cu ferocitate unii pe altii. Nu se stie data la care Sofocle a scris aceasta piesa, dar sunt marturii ca a fost jucata intre anil 429 si 426 i.Hr.
Piesa nu este structurata in acte si scene avand unitate de loc, de timp si de actiune, ca orice opera clasica, iar intampiarile sunt
relatate intr-un ritm alert, prin reconstituiri succesive, care creeaza o tensiune dramatics in continue evolutie. Tragicul este o
categorie estetica prin care se consfruieste un conflict amplificat de imprejurari vitrege si al carui deznodamant este infrangerea "sau
pieirea unor persoane virtuoase, a unor idealuri sau a unor categorii sociale de valoare.
Titlul "Oedip rege" scoate in evidenta personajul principal si eponim al tragediei si statutul sau de conducator al Tebei, in jurul
caruia se construieste o situatie limita provocata de destinul atotputernic, din care omul incearca sa iasa printr-o puternica vointa,
declansand astfel tragedia. Numele lui Oedip vine de la grecescul "oidypous" si inseamna "picior umflat". Din cauza prorocirii ca va fi
ucis de fiul sau, regele Laios ii leaga picioarele pruncului de numai trei zile, apoi il trimite in munti cu un servitor pentru a fi lasat prada
fiarelor salbatice. Oedip ramane pentru toata viata cu gleznele strapunse de funiile cu care fusese legat de tatal sau.
Oedip este un erou tragic si, totodata, un model de conduita omeneasca. Caracterul lui Oedip este conturat mai ales in mod indirect,
din intamplari, fapte, situatii, din desfasurarea evenimentelor care compun subiectul tragediei si mai rar in mod direct de catre celelalte
personaje.
Trasaturile dominante ale lui Oedip sunt sentimentul datoriei si vointa de fier, izvorate din setea pentru adevar si din dorinta de a face
numai bine poporului sau. Ca sa scape Teba de blestemul zeilor, care trimisesera ciuma drept pedeapsa pentru locuitorii ce adaposteau
intre zidurile cetatii un criminal, Oedip incepe iscodirile ca sa-l gaseasca pe ucigasul lui Laios si sa afle adevarul cu orice pret. Toate
intamplarile declansate de stradania lui Oedip de a descoperi pe talhari due numai la el insusi. Astfel, dorind sa stie cine este tatal sau
adevarat, Oedip afla ca este Laios, pe care chiar el il ucisese, iar mama ti devenise sotie.
Oricate intentii bune ar avea, Oedip aduna asupra lui tot raul posibil, manifestarile lui de libertate nu fac decat sa fie prins intr-o plasa
de ite, ce se strange din ce in ce mai mult in jurul sau. Toate razele de speranta create in anumite momente ale piesei se intorc impotriva
lui, dragostea si recunostinta poporului sau, pe care i1 salvase de Sfinx devin cu totul neputincioase privind salvarea regelui lor. Toate
intamplarile ce converg catre nenorocire demonstreaza o idee esentiala pe care Sofocle o ilustreaza in tragedia sa: omul este prins fara
putinta de scapare in mrejele destinului hotarat de zei. Oedip se lupta cu inversunare cu soarta implacabila din devotament pentru
poporul sau si din dragoste pentru adevar.
Piesa "Oedip rege" este tragedia unui destin crud, din care omul nu are nicio sansa sa scape, dar este totodata si drama tipica a
demnitatii omenesti, a stradaniei de a incerca macar sa iasa din nenorocirea ce s-a abatut asupra lui. Oedip nu se resemneaza, ci sc lupta
cu indarjire, apeland la explicatiile logice ale nasterii sale intr-o familie regala de pe alte meleaguri, ale intentiilor sale de a-si ocoli
destinul prevestit de oracol, plecand de langa parintii pe care-i credea adevarati, ca nu cumva imprejurarile nefaste sa-1 determine sa-si
ucida tatal sau sa se insoare cu mama sa. Toti cei care stiu secretul nasterii lui sau care descopera mai devreme destinul tragic se
straduiesc sa-l determine sa renunte la aflarea adevarului, il avertizeaza asupra grozaviei care-l pandeste. Ingrozita, locasta incearca sa
opreasca dezvaluirea adevarului, sfatuindu-l pe Oedip sa nu mai cerceteze cine sunt parintii lui: "O, nu, pe zei, ast lucru nu-l mai
cerceta,/ La viata daca tii! Ma zbucium eu destul / .../ E sfatul cel mai bun, ca-ti vreau doar binele". Cu toate acestea, Oedip sustine cu
fermitate si curaj demascarea ucigasului, urmarind scopul sau neclintit, datoria de a salva Teba de la pieire. Scena cea mai sugestiva este
aceea in care Pastoral, cutremurat de groaza, se impotriveste dezvaluirii secretului: "Pe zei, stapane, rog nu ma mai intreba!/... / Vai mie,
vai!... Ce grozavie am sa-i spun!". Oedip se dovedeste neinduplecat, insistand cu demnitate in dezlegarea enigmei, pana la capat: "Si
mie groaza mi-e s-aud ... dar trebuie". El isi implineste astfel datoria de conducator al Tebei, de binefacator al poporului sau, salvandu-l
de la pieire.
Odata aflat ucigasul, Oedip isi asuma toate consecintele pe care tot el le hotarase. Cuprins de o suferinta sfasietoare, Oedip
constientizeaza grozavia pacatului savarsit, faptul ca raul se afla in el insusi: "Azi stiu ca m-am nascut din cine nu s-ar fi/ Cazut. Si aflu
ca-am spurcat, ca sot, un sfant/ Culcus, si ca-am ucis pe...vai, ce-ngrozitor!". Cu o impresionanta putere interioara, tipica personajelor
tragice, Oedip se autopedepseste, scotandu-si ochii cu acul paftalelor de la vesmantul locastei, scena cu atat mai cutremuratoare cu cat
este relatata de slujitorul zguduit, cutremurat de gestul regelui: "El pleoapele/ Isi deschidea, tipand, si-n bulbul ochilor/ Izbea, izbea, ca
sangele i se scurgea/ Pe-obraji. Si nu-s doar rosii stropi, ci-o grindina/ De cheaguri negre-sangerii-i tasnea din ochi".
SentimentuI datoriei se manifesta si in ceea ce priveste statutul de tata, ingrijorat pentru destinul copiilor lui, desi acestia erau rodul
incestului, adica facuti de Oedip cu propria mama, care-i devenise sotie: "Cu mama-mea ce m-a nascut v-am zamislit/ Pe voi. Ah, ce
rusine!". El se gandeste la fiicele lui, Antigona si Ismena, care sunt tinere si au ramas orfane. De aceea, Oedip il roaga pe Creon sa aiba
grija de ele: "Sa nu le lasi, cersindu-si painea-n dram. Sa faci/ Asa, sa n-aiba-a suferi ce-am suferit!/ Ai mila tu!". Disperarea care-l
cuprinde pe Oedip pentru soarta fiicelor lui este cu atat mai impresionanta, cu cat, la vremea aceea, era un lucru de ocara ca tinerele fete
sa fie excluse de la sarbatorile ateniene sau, mai grav, de a ramane "nenuntite". Pentru elini era o adevarata nenoroeire daca o fata nu se
casatorea |i, deci, nu putea avea copii, adica nu-si implinea menirea de femeie.
Oedip, erou tipic de tragedie prin faptul ca este strivit de destinul hotaiat de zei, este in acelasi timp un model de conduita umana. Este
cu totul noua pentru un personaj tragic incercarea omului de a se tmpotrivi destinului, prin demnitate si dragoste de adevar, virtuti
morale asupra carora zeii nu au nicio putere de a le inabusi. Corifeul corului incheie tragedia cu o pilda moralizatoare, exprimand o idee
a filozofului Herodot, aceea ca orice om ajuns in culmea gloriei si a puterii nu trebuie invidiat, intrucat oricand se poate prabusi,
fericirea lui nu este un lucru cert, decat in momentul in care a pasit dincolo pragul vietii fara sa fi patit o nenorocire:

"Vedeti-l, vedeti-l, voi, oameni din tara mea, Teba!


Oedip ce-a stiut dezlega mult vestitele taine,
Al tarii stapan ajunsese. La soarta-i, ravnind-o,
Priveau toti tebanii. Azi soarta-1 arunca-n urgie
Cumplita... Oricui asteptati-i si ziua din urma
A vietii. Si numai cand omul trecutu-i-a pragul,
Dar fara amaruri, atunci fericit socotiti-l!"

"Nimeni, in sufletul si-n constiinta lui, n-a fost mai nevinovat decat Oedip. Si totusi, el s-a pedepsit singur, cand a vazut ce-a facut".
(Milan Kundera)
Oedip intruchipeaza tipul personajului tragic, pentru ca desi este un model uman si nu a gresit cu nimic, este invins definitiv de un
destin vitreg: "Nimeni, in sufletul si-n constiinta lui, n-a fost mai nevinovat decat Oedip. Si totusi, el s-a pedepsit singur, cand a vazut
ce-a facut". (Milan Kundera)
Tragedia "Oedip rege" reflecta foarte fidel epoca in care a fost scrisa, atmosfera sumbra a piesei recompune autenticitatea acelor
vremuri, in care se urzeau intrigi politice care destabilizau siguranta statului, cu proroci care dezvaluiau destinele si cu zei care
pedepseau faptele necinstite ori crimele cu molime ce provocau groaza in randul populatiei.
Sensul esential al piesei lui Sofocle reflecta, asadar, framantarile din acea epoca, fapt ce a facut ca Aristotel sa considere aceasta
opera drept o tragedie model.