12/13/2017
Constructii pentru depozitarea, conservarea
Constructii pentru depozitarea,
conservarea şi condiţionarea productiei
vegetale
Curs 10
 Pentru a se asigura consumul de legume şi fructe în tot timpul anului, acestea
trebuie depozitate, conservate şi condiționate. Produsele vegetale continuă în
timpul păstrării o serie de procese metabolice (respiraţie, maturare, încolțire
etc.)
 Condițiile de păstrare variază de la un produs la altul iar construcţiile pentru
depozitare se proiectează având în vedere aceste necesităţi.
 Depozitele pentru legume şi fructe sunt diversificate într-o multitudine de
tipuri, după caracteristicile constructive funcționale, de la simple șanțuri şi
tranșee la construcții de capacități mari, dotate cu utilități tehnologice de
performanță.
şi condiţionarea productiei vegetale
Depozitarea, conservarea și condiționarea producției vegetale se realizează în construcții
care trebuie să asigure condiții optime pentru:
-limitarea maximă a proceselor vitale ale maselor de depozitat,
-menținerea acesteia în starea inițială timp cât mai îndelungat, cât și
-reducerea pierderilor fiziologice și mecanice.
Aceasta presupune cunoașterea tuturor proceselor fiziologice și fizico-chimice care au loc
în toată perioada de depozitare, având în vedere că produsele vegetale prezintă un grad
ridicat de perisabilitate.
Construcțiile sunt proiectate și utilate funcțional având în vedere scopul pentru care se
conservă și anume:
-consum imediat,
-consum în timpul iernii, rezerve locale sau la nivelul economiei naționale,
-pentru semințe sau pentru prelucrare.
 după destinaţia lor (natura producţiei depozitate) :
 depozite specializate pentru un singur produs, clasificari
 depozite universale pentru mai multe produse;
 după modul de realizare a condiţiilor de păstrare se deosebesc:
 depozite fără posibilităţi de reglare a condiţiilor de depozitare (şanţuri, silozuri
de pământ, bordeie);
 depozite cu posibilităţi de reglare a condiţiilor de depozitare, cu atmosfera
controlată, prevăzute cu instalație de ventilaţie mecanică şi frigorifice;
 după tipul construcţiei adoptate, depozitele pot fi:
 pavilionare
 comasate
 după scopul păstrării produselor:
 depozite de colectare, amplasate în zone de producție, ţinându-se cont de
racordarea lor la căi de comunicație
 spaţii de depozitare la producător
 depozite de tranzit (temporare) – în apropierea marilor orașe sau în porturi
 depozite la consumatori – asigură păstrarea produselor până la utilizarea lor; se
pot amplasa pe lângă ferme destinate creșterii şi întreținerii animalelor, pe lângă
mori – depozite de făină
 depozite pe termen lung – capacități mari; mecanizarea procesului tehnologic.
1
 12/13/2017

• după natura produselor depozitate, sunt:

Clasificari • construcții pentru depozitarea legumelor și a fructelor,

• construcții pentru depozitarea cerealelor și
• construcții pentru depozitarea furajelor

 după limitele temperaturilor pentru păstrare, depozitele pot fi:

 cu temperaturi pozitive 0-5 °C,
 cu temperaturi negative de până la -24 °C pentru produse congelate
 cu temperaturi apropiate de cele ale mediului exterior, care sunt
determinante la realizarea microclimatului interior;

 după gradul de dotare al depozitelor pot fi:

 depozite speciale, cu instalaţii mecanizate de sortare şi de realizare a
climatului interior;
 depozite simple, fără instalaţii, destinate păstrării de scurtă durată;

 după capacitate, sunt:  Sistemele curente de depozitare a productiei vegetale sunt dezvoltate pe:
 orizontală:  verticală:
 depozite de mica capacitate (50 – 100 tone) şi
 platforme simple descoperite sau acoperite buncăre sau silozuri
 depozite de mare capacitate (20 000 tone).  şoproane sau magazii

Tipuri de silozuri

1. celulă;
2. pâlnie de descărcare;
3.stâlp

a. Orizontale
a. buncăr; b. siloz; b. Verticale – cu inaltime variabila – fara acoperis
c. Verticale cu inaltime limitata (oxigen limitat)

2
 12/13/2017

 Conservarea cerealelor in stare uscata

 construcții simple fara instalatii deosebite
Metode de Cerinte pentru proiectare
 platforme acoperite (seminte) conservare
 magazii (legume, fructe) Proiectarea functionala. Pentru aplicarea unui tratament convenabil si organizarea
 depozite semi-îngropate, de suprafață produselor stocate trebuie sa se tina cont de:

 Conservarea cerealelor la temperaturi scazute
 sistem de aerare prin canale amplasate sub pardoseala sau la nivelul pardoselii
 instalatii frigorifice
 Conservarea prin deshidro-refrigerare
 Se introduce aer racit brusc (pt. reducerea umiditatii) –> la contactul cu produsele
calde, se retin vaporii de apa –> se produce uscarea boabelor
 Conservarea prin aerare naturala si activa
 Se realizeaza mecanic, in spatii inchise cu ventilatoare sau prin canale mobile/fixe
montate in pardoseala sau amplasate sub pardoseala
 in cazul patulelor, magaziilor si a depozitelor
 Autoconservarea produselor
 In depozite ermetice in care datorita fermentatiei se modifica proportia de oxigen din
spatiile intergranulare –> diminuarea respiratiei, reducerea posibilitatii dezvoltarii
insectelor si a microorganismelor, inhibarea proceselor metabolice
 Marimea si numarul silozurilor individuale necesare (hambar, siloz)
 Varietatea tipurilor de produse ce urmeaza sa fie stocate
 Extinderi sau modificari ulterioare
 Utilitati si servicii existente
 Instalatii si echipamente speciale de spalare, sortare, impachetare
Proiectarea structurala. Trebuie luate in consideratie atat incarcarile climatice (vant si
zapada) cat si incarcarile date de produsele depozitate (presiunea cerealelor pe peretii
silozului).
- se va tine cont de izolatii termice adecvate, de bariera de vapori, de legaturile
structurale, pereti, fundatii etc.
Asigurarea microclimatului. Temperatura, umiditatea, ventilare, răcire, echipamente
de control. Se poate realiza un control asupra atmosferei, (acest lucru trebuie asigurat
prin tehnologii moderne specializate).

Şanţuri si silozuri
Depozite de mica capacitate  Şanţurile sau tranşeele sunt cele mai simple amenajări pentru păstrarea
legumelor.

 sunt folosite pentru cantităţi mici de legume şi pentru
perioade scurte de timp, în general pentru deservirea
gospodăriilor individuale şi unităţi de producţie din sectorul
agricol.
 pot fi realizate uşor, repede, fără cheltuieli mari iar în anii cu climă uscată,
pierderile sunt mici.
 Secţiunea transversală a şanţului este rectangulară sau trapezoidală.

Sant – siloz
sunt săpături făcute în pământ
cu dimensiuni în plan de:
• 1,00 x 2,00 ... 25,00 m
• la adâncimi de 50 ... 80 cm,
• în terenuri cu apa freatică
la minim 1,00-1,50 m

3

 Produsele se păstrează în vrac (în general cartofii şi rădăcinoasele) aşezate
până la nivelul solului, iar când acestea depăşesc 50 cm peste nivelul solului,
adăpostul poartă denumirea de şanţ cu încărcătură înălţată sau şanţ - siloz.
 Produsele se acoperă cu paie, rumeguş, coceni (cu rol de izolaţie termică,
10-15 cm), peste care se aşeaza un strat de pământ (de aprox. 30-35 cm)
care poate avea o grosime de până la 1,00 m în zonele mai geroase.
 Şanţurile sunt prevăzute în unele cazuri cu un sistem de ventilaţie unde
circulaţia aerului se realizează pe baza diferenţei de temperatură, printr-un
canal orizontal de 20x20 cm lăţime acoperit cu un grătar şi care comunică cu
exteriorul prin canale verticale de scânduri (din 2 în 2 metri), amplasate la
cele două extremităţi ale silozului. În jurul silozului se fac şanţuri de scurgere
a apei.
 Silozurile de suprafata
 beton armat monolit sau prefabricat
 Peretii au inaltimi de 2,50-3,00 si lungimi de 1,80 – 2,50m (elemente prefabricate)
 In functie de varianta executarii si descarcarii, inaltimea peretilor poate ajunge pana
la 6,00 -7,00m iar deschiderea la 15,00-20,00m
12/13/2017
 Silozurile pentru furaje murate: orizontale si verticale
 Hrana animalelor este asigurata pe tot parcursul anului prin insilozare
 Conditii
 Sa se integreze funtional in sistemul de furaje al animalelor din ferma
 Sa evite intrarea aerului si a apei provenite din precipitatii
 Sa faciliteze operatiile de incarcare descarcare
Silozuri
orizontale
 Pot fi ingropate sau semi-ingropate si de suprafata
 Structura: din zidarie, beton armat turnat monolit, elemente de beton
prefabricat
 Pardoseala: un strat de 12 cm de beton peste un strat de pietris in care se
amplaseaza drenuri
 Silozurile de suprafata
 Incarcarile pe peretii laterali si de compartimentare = impingerea
produsa de greutatea furajului si a tractorului in timpul compactarii
acestuia
4
 12/13/2017

 Silozurile de suprafata
 Silozurile de suprafata tip transee  Silozuri orizontale
 din lemn sau baloti de paie
sau direct pe pamant, prin
intermediul unui strat gros
din paie si o folie din material
plastic
 Silozurile vidate
 realizate in intregime din
material plastic  Dimensionarea silozurilor pentru furaje murate
 Se elimina aerul si se inchid
 Cantitatea de furaje
ermetic
 Tipul de furaj

 Greutatea specifica (ex. 700kg la plante tocate)

 Inaltimea de depozitare

 Volumul util

 Se reduc suprafetele care vin in contact cu aerul

Silozuri verticale
 Masa insilozata se compacteaza si prin greutatea înălţimea celulelor este
proprie a furajului
mult mai mare decât
 Sunt folosite pentru furaje grosiere, de volum. laturile sau diametrul
 Incarcarea furajelor se realizeaza in general pe la silozului.
partea superioara, printr-o instalatie pneumatica
de transport
 Furajele se compacteaza cu blocuri din beton,
suspendate de acoperis prin intermediul unui
scripete Secţiuni orizontale a
 Diametrul unui siloz este de aproximativ 5 – 8m, celulelor de silozuri:
iar inaltimea de 10 – 14m a) în formă pătrată sau
dreptunghiulară;
b) formă circulară;
c) formă hexagonală;
d) forme circulare cu
diametre diferite;
e) formă octogonală;
f) forme circulare cuplate
cu diafragme

5
 12/13/2017

 Sunt structuri inginereşti care servesc la

Baterii silozuri Buncăre depozitarea materialelor granulare şi
pulverulente fără coeziune.
 Amplasarea buncărelor se poate face la
interiorul sau exteriorul clădirilor pe care le
deservesc.
 Forma buncărelor se stabileşte în funcţie de:
 amplasarea gurilor de descărcare,

 capacitatea mijloacelor de transport,

 platforma pe care este aşezat buncărul.
 materiale tradiţionale (oţel galvanizat sau
inoxidabil, betonul armat, cărămidă şi lemn) şi
materiale noi (de ex. fibre de sticlă înglobate în
răşini epoxidice sau polimerice)
Dispunere în plan a silozurilor
şi a construcţiilor anexe
Buncăr A (mm) B (mm) C (mm) D (mm) E (mm) F (mm) G (mm)
pătrat 1905 1905 4820 863 850 863 1407

5 Bordeie Plan - depozit subteran

Sectiuni transversale
7
9 8 6
4 1 1 1 4

3 2 3 1 2 1

1 1 1

Sunt construcţii definitive, de capacităţi mici, folosite

pentru depozitarea 1 - boxă;
2 - culoar;
 legumelor (cartofi, ceapă, rădăcinoase) şi a
3 - scară; Sectiune longitudinala
 fructelor (mere, pere). 4 - spaţiu de rezervă;
Sunt realizate 5 - coş de evacuare;
 îngropate sau semi-îngropate, 6 - coş de admisie aer;
 pereţi din pământ, zidărie din piatră sau cărămidă 7 - invelitoare;
 acoperiş cu şarpantă din lemn şi învelitoare din carton
8 - astereală;
asfaltat. 9 - strat de pământ
 Pardoseala - din pământ bătut.

6
 12/13/2017

Depozite simple de suprafată

Depozite de mare capacitate
 Sunt construcţii folosite pentru capacităţi mici de depozitare.
 Structura de rezistenţă este formată din
 fundaţii din beton,
 pereţi din zidărie sau beton armat, Sunt depozite cu structuri în general din beton armat, alcatuite din:
 acoperiş cu pod din material lemnos sau elemente prefabricate de beton armat
 fundaţii izolate,

 stâlpi şi grinzi,

 panouri prefabricate pentru pereţi,

Depozit simplu pentru mere
 elemente de acoperiş drepte sau curbe,

 panouri uşoare termoizolante pentru închiderile exterioare.

Depozitele simple se pot realiza şi în beciuri, silozuri de porumb etc., cu unele

amenajări pentru ventilaţie, izolaţie termică, etc.

Plan şi secţiune transversală printr-un depozit de legume

realizat din elemente prefabricate de beton armat Depozitele de mare capacitate
1. celule de depozitare; 4 8
9
2. hală sortare;
 sunt de tip parter sau parter şi mai multe niveluri, soluţia fiind determinată de
3. panou prefabricate, de perete; 3 considerente economice. La clădirile parter, manipularea produselor se face mai
4. termoizolaţie; 11 12
uşor pe când la cele etajate sunt necesare soluţii complexe de mecanizare.
5. stâlpi prefabricaţi;
6. panouri din bca amplasate
orizontal; 3 4
7. canal de ventilaţie vertical, arc prefabricat din b.a.
prefabricat; 7 Depozit parter cu arce
3
8. grindă curbă, de acoperiş; cheson prefabricat prefabricate
tirant 1-celulă depozitare;
9. centură de monolitizare;
1 2-culoar;
1 1 1
10. fundaţie pahar; 3 3-arc prefabricat din b.a.;
culoar
11. canal de ventilaţie din b. a., perete perete celulă 4-cheson prefabricat;
celulă depozitare 5-perete;
turnat monolit;
depozitare culoar 6-tirant
12. pardoseală din beton 15 cm
2
grosime, pe strat de pietriş 5 6
compactat.

7
 12/13/2017

Depozite pentru cereale

Depozit specializat - fructe si legume
tirant

1. hală sortare;
2. celule frigorifice
(inalt=7.80-8.4m); Înălțimea cerealelor
depozitate
2 2 2 2 2 3. alee de circulaţie;

3 4. linie garaj;
5. grup administrativ -
1 2
centrala termica,
4 grup sanitar, Presiunea cerealelor
laborator analize, pe pereti
3 centrala frig)
2 2 2 2 2

5 Presiunea pe care o exercita

cerealele depozitate pe pereti

depozite de cereale, furaje Depozite de cereale

structura acoperisului din lemn

8
 12/13/2017

Depozite cu structura din beton armat

Depozite cu structura metalica
precomprimat

Silozuri interioare fără acoperiş cu sau fără Silozuri exterioare cu sau fără pâlnii de
pâlnii de evacuare evacuare

9
 12/13/2017

Instalaţii de silozuri de mare Hală depozit cu mai multe destinaţii

capacitate cu echipare profesională

Elemente de proiectare a depozitelor de

 depozitarea în vrac (în grămezi);
Elemente de proiectare a  în diviziuni (spaţii delimitate cu
pereţi despărţitori),
depozitelor de legume si
 depozitarea în ambalaje;
fructe  depozitarea prin paletizare (în
legume si fructe
 depozitarea în vrac;
 depozitarea în ambalaje;
 depozitarea în containere;
depozitarea prin paletizare


saci mari stivuiţi pe paleţi) Spaţiile necesare pentru depozitarea legumelor şi fructelor sunt determinate de
 depozitarea în containere; specia produselor şi tehnologia de depozitare.
 în camere.
Specia Sistemul de Inăltimea tone
depozitare [m] pe m2 de pe m3 de volum
suprafată de celulă
Cartofi Vrac 4.00 2,50 0,40
Rădăcinoase Containere 5,50 1,70 0,20
Ceapă Vrac 3,50 2,10 0,40
Mere Lăzi, paletizate 6,00 1,70 0,21
Cereale depozitate pardoseală: Pere Lăzi, paletizate 6,00 1,80 0,22
1. - grămadă, 2. - diviziuni 3. – saci şi paleţi, 4.- containere, 5. – camere

10
 12/13/2017

 Microclimatul necesar a fi creat în depozite este deosebit de important deoarece

acesta influenţează productia în mod direct.  Umiditatea relativă optima variază între limite de 70 - 80%;
 umiditatea mai redusă produce zbârcirea produselor ca urmare a

 Temperatura ce trebuie asigurată este importantă deoarece la temperaturi joase pierderilor de apă iar umiditatea ridicată favorizează dezvoltarea
ciupercilor (mucegai) şi bacteriilor.
 se reduc procesele de metabolism;

 se prelungeşte durata până la apariţia îmbătrânirii,

 Pentru realizarea condiţiilor de microclimat optime, elementele de
 se reduc pierderile de apă (evitându-se astfel vestejirea), iar
închidere a depozitelor de legume şi fructe se proiectează astfel încât să
 deprecierile calitative datorate atacului ciupercilor şi bacteriilor apar în se asigure o izolaţie termică eficientă.
proporţie mai mica.

Natura produsului Temp°C Natura produsului Temp°C  Lumina

 Depozitele se realizeaza fara ferestre sau cu ferestre amplasate spre
Cartofi pentru însămânţări 2,0... 4,0 Ceapă 0,0 ... 0,5 nord, pentru ca lumina sa nu patrunda in interior
…… variatii de temperatura in masa depozitată degradari ale
Cartofi pentru consum 3,0 ... 5,0 Varză 0,0 ... 1,0
produselor.
Cartofi pentru prelucrare 2,0 ... 6,0 Mere 0,0... 1,0  Se admite doar o lumina tehnologica

Cartofi pentru furajare 2,0... 6,0 Pere -0,5... 1.0

Rădăcinoase 0,0... 1,0 Struguri -1,0 ... 1,0

Când depozitarea se face în vrac, în pardoseală se practică canale de

Pardoselile ventilaţie care să permită circulatia aerului de la instalaţia de refrigerare prin
masa depozitată.
 trebuie să permită depozitarea produselor şi circulatia mijloacelor de transport.
 se realizează din beton cu sau fără strat de termoizolatie;
 în zona pereţilor exteriori pe o lăţime de 2,00 - 2,50 m se prevede o termoizolatie
sub pardoseală, la nivel inferior, pentru a nu crea punte termică între pereţi şi
pardoseală.

Ventilarea pardoselii prin canale mobile

grătar din şipci

cu izolaţie cu izolaţie
orizontală verticală vedere
pardoseală
Izolare perimetrală a pardoselii la depozitele frigorifice

11

 Pereţii
 trebuie să îndeplinească
condiţii de rezistenţă
mecanică, izolare termică şi
hidrofuga şi etanşeitate la
vapori de apă şi gaze.
 se realizează din:
 zidărie de cărămidă
 beton monolit şi
 panouri sandviş.
Pereţi din zidărie din cărămidă
- depozite pentru legume şi fructe
pastrarea produselor in
stare refrigerata sau
congelata, precum: carne
si produse din carne, lapte
si lactate, peste, legume si
fructe, produse de
patiserie.
12/13/2017
 Acoperişul depozitelor de legume şi fructe prezintă o serie de particularităţi de
Izolaţie perete monolit proiectare datorită suprafeţei sale mari în plan orizontal, fiind elementul de închidere
1 - tencuială din mortar de
cu cea mai mare suprafaţă;
ciment;  pierderile de căldură sunt mari astfel încât fenomenul de condens apare în acest caz în
2 - perete din beton armat; primul rând pe tavan şi apoi pe pereţi;
3 - strat de egalizare 1,5-2 cm
(tencuială din mortar de
 pentru a nu mări volumul interior, acoperişul are o pantă mica (3 - 5%) şi este necesară
o izolaţie foarte buna pentru a împiedica pătrunderea apei în interior.
ciment);
4 - barieră contra vaporilor;
5 - izolaţie frigorifică;
6 - tencuială de protecţie din
mortar de ciment Izolarea acoperişului
celulelor de depozitat
legume şi fructe
1 - zidărie cărămidă;
2 - barieră de vapori;
1. strat suport;
3 - termoizolaţie;
4 - protecţie exterioară 2. şapă de egalizare din mortar de ciment;
3. strat de difuziune a vaporilor (carton perforat);
4. barieră contra vaporilor (un strat de carton bitumat şi două straturi de bitum);
5. izolaţie frigorifică (două straturi de polistiren expandat);
6. şapă suport din mortar de ciment;
7. strat de carton bitumat care împiedica pătrunderea laptelui de ciment în termoizolaţie;
8. strat de difuziune a vaporilor;
9. hidroizolaţie din pânză, carton bitumat şi mastic bituminos;
10. strat de nisip mărgăritar în grosime de 1-2 cm, pentru protejarea hidroizolaţiei
 Panouri pentru pereți  Panouri pentru acoperiș
Depozite frigorifice
12

Comparatii intre materialele de constructii din punct de vedere al izolarii termice
 Se poate organiza o linie tehnologica de curatare
 Intr-un spatiu adecvat,
cu acces usor la echipamente pentru interventii

ulterioare (intretinere, curatare, reparare, extindere)
12/13/2017
 Echipamente de curatare, de procesare, selectare, transportare
 Adapost pentru utilaje, masini si seminte-cereale
 Depozitarea grosiera a cerealelor, curatarea, sortarea
 Sistem de colectare a prafului
 Echipamente de tratare a cerealelor
 Echipamente de cantarire
 Instalatii de control si monitorizare a produselor vegetale
 Instalatii de decorticare, selectare a semintelor sau cerealelor
 Echipamente de aspirare a prafului
13
 12/13/2017

 Instalatii de sortare
 in functie de forma cerealelor, legumelor (separa semintele sau legumele cu
forme rotunde de celelalte)
 In functie de culoarea materialelor depozitate (instalatii optice)

Separatoare in spirala

Echipamente optice - electronice

 Panou de control
 Manual sau automat
 Acces la pornirea si oprirea echipamentelor
 Sistem de siguranta
 Senzori, alarma

14