UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE LITERE

STUDII EUROPENE

Lucrare de seminar

-Introducere în studii europene-

Identitate virtuală în secolul XXI

Grupa de studiu 12
Cuprins:

1. Comunicarea în mediul social-virtual ....................................pag. 2

2. Rețelele de socializare- o analiză amplificată.........................pag. 6
3. Avatarul ..................................................................................pag. 9
4. Impactul negativ emoţional asupra individului ......................pag. 12
5. Narcisismul virtual ...................................................................pag.16
6. Bibliografie ...............................................................................pag.20

1
Prezentat adeseori drept a fi cea mai răspândită și solidă rețea de interconectare pe care o
posedă societatea umană, Internetul reprezintă cea mai elaborată construcție virtuală, care a
împrumutat de-a lungul anilor responsabilitatea de a se recomanda drept sursă de informare,
mijloc de publicitate, suport în cadrul legăturilor dintre oameni, susținând cu succes
comunicarea dar și posibilitatea de a deveni o alternativă la petrecerea timpului liber, prin
oferta consistentă de activități pe care acesta o deschide utilizatorilor. O cercetare ceva mai
adâncă ne permite să facem o scurtă incursiune în istoricul acestui dispozitiv de
interconectare, lăsându-ne astfel, să aflăm faptul ca identitatea internetului pornește încă de la
mijlocul anilor ’60, sub titulatura de ARPAnet, Advanced Research Projects Agency net1,
prezentându-se drept o rețea cu un număr finit și exclusiv de calculatoare, interconectate cu
scopul de a facilita corespondența dintre anumite departamente instituționale, însă scopul
introducerii acestei rețele venea ca răspuns al reacției de a lansa satelitul sovietic Sputnik, mai
precis anul 1967.2

Expansiunea pe care această rețea o va comporta în viitor, atinge cote extrem de răspândite și
însemnate, astfel că, dacă în anul 2008, potrivit unui comunicat de presă susținut de către
ECDL, procentajul utilizatorilor de internet era reprezentat doar de o cotă de aproximativ 27%
din populația întregului glob3, în 2012 aproximativ o treime din cele șapte miliarde de
locuitori ai lumii foloseau internetul. În noiembrie, 2007, firma de cercetare on-line, Internet
World Stats afirmă că în România, nivelul de utilizatori ai internetului atingea cota de 31,4%4
din totalul populației, urmând să crească în intervalul 2007-2011 până la procentul de 47%.

Odată cu expansiunea aproape “teritorială” pe care această rețea o comportă, aceasta devine
mai degrabă un mijloc de reglementare a raporturilor de natură socială, care vor viza noua
societate formată (societate de natură virtuală, la care se aderă prin acordul de relaționare al
individului). Astfel, dincolo de datele tehnice, Internetul a reprezentat întotdeauna una din
modalitățile de transcendeță într-un spațiu guvernat de propriile convingeri ce prevăd
aspirațiile și așteptările de la propria identitate reală, creînd astfel un mediu propice pentru
dezvoltarea cognitivă a fiecăruia din noi. Prezența unei abundețe informative, accesibilitatea
cât mai răspândită a conținuturilor, ușurința cu care fiecare individ își poate materializa crezul
cu privire la evoluția personală și metodele de a accede către aceasta, constituie elemente

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/ARPANET
2
http://internet-4kids.weebly.com/despre-internet.html
3
http://www.standard.money.ro/articol_44311/peste_80__din_populatia_globala_nu_foloseste_internetul.html
4
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/809323/ClickNet-sufla-in-ceafa-RCSampRDS/, accesat la 23 iunie
2008

2
importante care situează ideea de a naviga de-a lungul virtualității, în topul celor mai plăcute
și accesate metode de a ne petrece timpul liber, și, uneori, poate chiar mai mult decât atât.

Interesant este însă faptul că acest mediu virtual a devenit, de-a lungul anilor, o modalitate de
a desfășura teritoriul unui comportament ușor neconform cu identitatea reală a utilizatorului,
acesta manifestând o identitate virtuală5, înrudită, în mare parte, cu libertatea de expresie și
lipsa dogmatismului social, în ceea ce privește noua soccietate la care a aderat. Putem
considera, așadar, acest tip de identitate ca fiind o modalitate de a reprezenta individul fizic în
sistemul informatic, devenind practic omologul acestuia. O secțiune ineteresantă a vieții
sociale desfășrate în mod virtual, este des facilitată de această identitate virtuală, și anume
Comunicarea on-line. Astfel, utilizatorul alege să iși creeze, în mod ideatic, o identitate nouă
și revigorată de mediul on-line, pe care și-o asumă facil, și prin care, uneori, devoalează doar
aspectele pozitive pe care existența sa reală le poate îngloba. Putem considera acest tip de
identitate ca fiind un portal carecorespondează cu aspirațiile utilizatorului, aspirații care nu
pot fi atinse în mod constant în mediul social extern.

Capitolul I. Comunicarea în mediul social-virtual.

Comunicarea dintre oameni reprezintă cea mai amplă modalitate de însușire a acestui tip de
identitate. În sens larg, putem considera că identitatea virtuală devine un instrument social
bine ancorat în activitățile noastre zilnice. Mobilizarea pentru diferite acțiuni, demarări ale
proiectelor, publicitatea spațiilor sau promovarea unor produse și servicii, toate acestea devin
dimensiuni ale actualității, pe care tindem să le supra-solicităm chiar și în mediul virtual. Am
putea considera acest aspect ca fiind un beneficiu pe care virtualitatea ni-l adresează, în sensul
în care, realitatea devine cumva tradusă, ușor accesibilă, permițându-i identității virtuale să
devină o fațetă auxiliară pe care personalitatea umană o comportă, devenindu-i sprijin și sursă
de informație.

Un spațiu interesant asupra căruia acest concept planează, este reprezentat de spațiul în care
identitatea virtuală se derulează cât mai des, și anume, rețeaua de socializare. Desigur, acest
aspect poate comporta diverse valențe, fiind adesea discutată a fi un mijloc de a facilita
abilitățile de comunicare, relaționare și informare, mobilizarea virtuală cu scopul de a trage
semnale de alarmă asupra anumitor evenimente, dar și o modalitate de zombificare6 și
inhibare a raporturilor sociale. Pentru a facilita discursul, prima dimensiune abordată a

5
http://www.ris.uvt.ro/wp-content/uploads/2010/11/bfizesan_ris13.pdf
6
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/11/07/identitate-virtuala-smartphone-viata-familie-internet/

3
conceptului de identitate virtuală pe fondul rețelelor de socializare, va fi dimensiunea pozitivă
a acestui concept.

 Abilitățile de comunicare reprezintă un element important pe care societatea umană

trebuie să îl comporte, atât într-un mediu cu deschidere socială, cât și cel academic sau
cel juridic-administrativ. Un sondaj cu deschidere on-line, realizat de site-ul
OpenEducationEuropa.eu7, realizat în anul 2011, subliniază faptul că, făcându-se
distincția dintre comunicarea verbală și cea on-line, se ajunge la concluzia că cel de-al
doilea tip survine ca o completare, sau chiar un mijloc de a exersa tipul de relaționare
directă, având ca scop îmbunătățirea relațiilor sociale și fluidizarea instinctului de
comunicare.
 Informarea și relaționarea devin interese din ce în ce mai sigure în ceea ce priveste
comunicarea on-line. Astfel, deschiderea largă către forumuri, site-uri de specialitate
în materie de informare și a platformelor onnline, devin o alternativă serioasă a laturii
informative, concurând, cu succes, cu bibliotecile. Inofrmatizarea sistemelor
universitare, cataloagele on-line, cărțile în format electronic, materiale video, forumuri
de cercetare și documentare, muzee în spațiul virtual, toate acestea devin, treptat, din
aditivi ai realității, adevărate alternative de informare, care înlocuiesc treptat vizitele în
biblioteci, muzee, sau chiar întâlnirile de studiu.
 Mobilizarea în cadrul evenimentelor. Actualitatea cotidiană oferă adesea
neprevăzutul, astfel că existența mijloacelor de răspândire a veștilor în mediul virtual
ajunge să determine adesea mișcări de expansiune și implicare a maselor în diferite
evenimente. Ca suport de exemplificare, putem menționa două evenimente recente în
istoria națională și chiar internațională, și anume evenimentele din 30 noiembrie,
Colectiv București, și 13 noiembrie, Paris, ambele comportând un deznodământ tragic.
Ideea de subliniat în această instanță este determinată de existența protestelor
ulterioare, răspândite prin mobilizarea în cadrul rețelei Facebook. Astfel, conform
mediului virtual, mobilizarea a devenit rapidă și stabilă, astfel că, în cazul Colectiv au
existat șapte zile de protest consecutiv8, pentru a demonstra solidaritatea și pentru a
sensibiliza audiența și instituțiile de conducere în sensul de a fi luate măsuri de
protecție în condițiile de securitate, ce prevedeau circumstanțele evenimentului. Pe de

7
http://www.openeducationeuropa.eu/ro/forum/retelele-de-socializare-si-abilitatile-de-comunicare
8
http://stirileprotv.ro/stiri/incendiu-in-colectiv/a-7-a-zi-de-proteste-in-piata-universitatii-peste-200-de-persoane-
s-au-adunat-in-centrul-capitalei-si-striga-jos-coruptia.html

4
 altă parte, manifefastații menite să sensibilizeze, au loc și la Paris9, generate de
reacțiile de pe site-urile de socializare pe care utilizatorii le-au făcut publice, aflând
astfel că amploarea pe care o reprezintă evenimentul a însumat aproximativ 4.500 de
oameni, potrivit polițiștilor, și 10.000 de oameni, fapt comunicat de către organizatori.

Astfel, putem considera că existența identitășii virtuale devine din ce în ce mai abordată, ea
conferind sprijin eventualităților de comunicare, existență socială periclitată și scopului
informativ.

Pe de altă parte, apar și ipoteze care susțin că expresia identității virtuale, manifestată în ideea
comunicării, reprezintă o modalitate de alterare a raportului social natural. Probabil că cea mai
reprezentativă idee a acestei influențe este reprezentată de abuz. Normalitatea usajului de
identitate virtuală devine un aspect benefic, am putea spune, însă în ideea în care de această
identitate apare abuzul, lucrurile se complică. Factori precum intenția de izolare socială,
deficiența de procesare a informațiilor, care încurajează plagiatul, lipsa timpului alocat altor
activități, influențează percepția negativă asupra acestui concept.

Un caz pe caree putem miza ca reprezentând identitatea virtuală într-o manieră negativă, se
referă la ideea de hărțuire on-line. Acest fenomen este întâlnit înspecial pe rețele de
socializare, astfel că, manifestându-se în rândul tinerilor, care comportă un grad mai însemnat
de vulnerabilitate emoțională, se caracterizează prin mizarea asupra anumitor caracteristici
standard pe care virtualitatea le implementează, permițând utilizatorilor “conformi” să
exercite presiune asupra celor considerați a fi inadecvați. Consecința ultimată a acestui tip de
hărțuire este reprezentată de sinucidere. Astfel, site-ul american MeganMeierFoundation10 a
publicat următoarea statistică, conform National Center of Education Statistics, ce vizează
hărțuirea în mediul on-line și care prevede că din 2.2 milioane de elevi care au raportat
hărțuirea on-line, din ei:

 71,9% au raportat o dată sau de două ori pe an

 19,6% au raportat o dată sau de două ori pe lună
 5,3% au raportat o dată sau de două ori pe săptămână
 3,1% au raportat aproape în fiecare zi.

9
http://www.mediafax.ro/externe/protest-inedit-la-paris-manifestantii-au-lasat-mii-de-perechi-de-pantofi-in-
piata-republicii-galerie-foto-14903913
10
http://www.mediafax.ro/externe/protest-inedit-la-paris-manifestantii-au-lasat-mii-de-perechi-de-pantofi-in-
piata-republicii-galerie-foto-14903913

5
Astfel, putem considera faptul că această identitate virtuală, manifestată pe un fond al
comunicării și relaționării, reprezintă un mediu ușor alunecos, în sensul că, poate deveni un
beneficiu în ceea ce privește dezvoltarea personală, mobilizarea rapidă sau doar o sursă de
informare, însă, într-un dozaj iresponsabil sau vicios, poate deteremina repercursiuni
suspicioase, negative sau vicioase.

Capitolul II. Rețelele de socializare

Dezvoltând unul dintre indicii capitolului trecut, putem considera că una dintre cele mai
importante dimensiuni ale lumii virtuale este rețeaua de socializare. Rețelele de socializare
sunt un mod excelent de promovare a afacerilor, a diferitelor talente. Asociaţiile pot susţine o
cauză prin campanii virtuale, crescând astfel şi nivelul de informare asupra problemelor care
există în lumea de astăzi.

Un exemplu de aspect pozitiv în ceea ce privește realţiile comunicaționale,l-ar putea

reprezenta chiar dezvoltarea relaţilor de socializare,astfel că prin intermediul chat-ului
online,sau a altor modalități, formarea relatilor dintre indivizi a devenit mult mai facilă. Astfel
persoanelor cu mai puțin timp liber, cu un program încărcat le este oferită posibilitatea de a își
găsi persona potrivită pe plan sentimanetal prin intermediul acestor rețele de socializare, acest
lanț de comunicare virtuală fiind unul foarte accseibil și foarte utilizat de tot mai multe
persoane.

Bineînțeles că aceasta ,,sfera’’ este valabilă și pentru tineri, mulți dintre aceștia folosind
același mecanism.

Să luăm că exemplu site-urile matrimoniale, prin intermediul cărora foarte multe persoane au
format o legătură și care și-au clădit chiar o familie prin intermediul acesto rețele.

În ceea ce privește aspectele informaționale, putem aduce în discuție accesarea mult mai
practică a diferitelor materiale didactice, documente, scrisori (mail-ul),astfel că în multe în
cazuri nu mai este nevoie de o deplasare personală pentru accesarea acestor materiale în
formaturi tipărite pe cât se pot accesa în formaturi virtuale.

Întâlnire în spațiul internetului permit oamenilor, și în special tinerilor, să formeze o legătură,

cum bine am amintit anterior, de aceastã datã prin intermediul World Wide Web,al camerelor
chat, al serviciilor de întâlniri online, al jocurilor online și al rețelelor și platformelor sociale (
TWITTER,MySpace, Facebook, Hi5 etc ) .

6
Prin această practică modernă printre adulți și printre adolescenți poate fi destul de benefică,
ajutând persoană în cauzã să socializeze cu persoane ce împărtășesc interese și convingeri
comune. Anumite persoane sunt ajutate astfel să-și construiască încrederea în sine, dar ajută
totodată tânărul adolescent să-și dezvolte și abilitățile de comunicare și relaționare
interpersonalã.

Referindu-ne tot la internet,este un loc unde poți cunoaște multe persoane apropiate de vârstă
asemănătoare și de a dezvolta o relație de amiciție, cunoaștere reciprocă înainte de a decide
participarea la o întâlnire propriu-zisă.

De la raportul virtual până la cel real nu rămâne decât un pas, de la discutile online ( chat)
până la cele prin intermediul telefonului și până la întâlnirea reală, la fel.

Acest tip de socializare este și unul economic, căci din confortul propriului cămin, accesând
platforme gratuite, putem elimina frustrarea financiară în cazul în care am vrea să executăm
diferite activități interactive precum mersul la cinema,la restaurant, în parc, etc.

Scurtă caracterizare a uneia dintre rețelele de socializare- și avantajele acesteia.

Facebook.

,,-socializarea cu oameni cunoscuți și necunoscuți, găsirea de noi prieteni și socializarea cu

aceștia, găsirea vechilor prieteni și socializarea cu aceștia,

-găsirea partenerilor de viață,

-aflarea informatilor utile, răspândirea informatilor educaționale, cu mesaje de alarmare,

mesaje media, etc.;

-împărtășirea informaţilor cu restul majorității într-un mod mult mai facil;

-desfășurarea de campanii de strângere de fonduri, campanii electorale sau campanii de orice

fel, într-un mod mult mai practic,

-reclame publicitare în propriul scop,etc” .

7
A susţine o cauză a devenit mult mai uşor, deoarece şi opiniile exprimate prin intermediul
internetului au un impact, mai ales asupra tinerilor care au capacitatea de a face o informaţie
să devină virală.

Avantaje utilizării rețelelor de socializare11

Categorie Frecvență
comunicare 52
Informare 45
socializare 39
prieteni noi 21
relaxare 9
publicitate 9
regăsire prieteni 7
noi abilități 5
invitare 4
consolidare relații 3
schimb de fotografii 2
altele 9

Rezultatele obţinute arată că printre primele avantaje ale utilizării rețelelor de socializare,
studenţii români au identificat comunicarea, informarea şi schimburile informaţionale cu
ceilalţi utilizatori. Pe următoarele locuri s-au situat aspecte legate de funcţia de socializare a
reţelelor de socializare precum crearea de prieteni noi în cadrul grupurilor de interese, dar şi
regăsirea de prieteni şi cunoştinţe mai vechi, dar ale căror date de contact s-au schimbat pe
parcursul timpului. Aspectele legate de relaxare şi divertisment au fost şi ele menţionate în
preferinţelor studenţilor, ca şi cele legate de publicitate, de popularizare a competenţelor
profesionale sau a unor produse comerciale prin crearea de pagini dedicate acestora. În
proporţii mai reduse, studenţii au apreciat rolul reţelelor de socializare în învăţare şi crearea
de noi abilităţi pentru utilizatori, cu menţiunea că acestea ar putea fi dezvoltate pe viitor prin
integrarea grupurilor de interese legate de anumite arii studiu în programele de învăţare mixtă
(blended learning). În categoria “altele” intră avantaje menţionate de către studenţi cu o

11
Informații furnizate de site-ul http://rochi.utcluj.ro/rrioc/articole/RRIOC-7-3-Iordache.pdf

8
frecvenţă mult mai redusă precum: uşurinţa în utilizare şi simplitatea anumitor reţele de
socializare.

Motive pentru care studenţii agreează utilizarea rețelelor de socializare

Categorie Frecvență

menținerea relațiilor cu 31
prietenii
sursă de informații 15

socializare pe diferite 11
subiecte
sursă de divertisment 9

ocuparea timpului liber 7

cunoaștere de persoane 6
noi
relaxare 6

ușurință in comunicare 3

curiozitate 2

necesitate 2

altele 10

Răspunsurilor studenţilor la întrebarea “De ce vă plac reţelele de socializare?”

Pe primul loc s-a situat menţinerea relaţiilor cu prietenii, urmat de caracterul de sursă de
informaţii al unor reţele de socializare. Socializare pe diferite subiecte, în special în cadrul
grupurilor de interese reprezintă un alt motiv pentru care studenţii din România utilizează în
număr mare reţelele de socializare. Divertismentul şi ocuparea timpului liber sunt alţi factori
de atragere a studenţilor prin oferirea de jocuri si diverse opţiuni multimedia la nivelul

9
interfeţelor multor SNS. În categoria “altele” intră motive menţionate cu o frecvenţă redusă
precum: sprijin pentru desfășurarea unor activităţi, utilitatea pentru afaceri şi faptul ca unii
studenţi apreciază că „rețelele de socializare sunt viitorul”.

Prietenii, familia şi colegii au fost identificaţi ca principalii factori care au încurajat

participanţii să îşi creeze profiluri pe reţelele de socializare. Însă, foarte mulţi studenţi au
declarat nu i-a încurajat nimeni şi ca a fost decizia lor să utilizeze rețelele de socializare.
Factori care au încurajat utilizarea rețelelor de socializare

Categorie Frecvență

prietenii 67

Nimeni, a fost ideea mea 24

familia 7

colegii 5

societatea 4

Nu utilizez rețelele de 4
socializare
partenerul 3

divertismentul 2

altele 9

La studiu au participat 172 de studenţi care au completat chestionarele pe parcursul anului

şcolar 2012-2013 în forma tipărită.. Referitor la distribuţia pe sexe, la cercetare au participat
140 de fete (81.4%) şi 32 de băieți (18.6%). Cu privire la programul de studii, 96 dintre
participanţi (55.8%) sunt studenţi la Master şi 76 (44.2%) sunt studenţi din cadrul studiilor de
Licenţă.

10
Capitolul III. Avatarul

Realitatea virtuală este „un portal de explorare care ne dă șansa să explorăm lumi ficționale,
să creăm capodopere tri-dimensionale, să călătorim pe locații îndepărtate pe planeta noastră –
toate acestea fără a părăsi locuința”.12 Se poate spune, deci, că mediul virtual se află în strânsă
legătură cu unul dintre instinctele de bază ale omului – curiozitatea.13 Acestea fiind punctul de
plecare al platformelor on-line, oamenii au dezvoltat această tehnologie, ajungându-se, în
present, la o dependență a persoanelor de rețelele de socializare, prin intermediul cărora nu
doar că transmit informații sau comunică cu prietenii, ci îsi crează o nouă identitate, de cele
mai multe ori diferită de cea pe care o prezintă în realitate; modul in care oamenii se
raportează în zilele noastre la această tehnologie, de cele mai multe ori, nu pare să mai aibă la
bază același scop care a dus la crearea ei (înlesnirea unor acțiuni, a unor procese), ci devine un
mijloc de exteriorizare a propriilor gânduri, idei, sentimente.

Când vorbim despre rețelele de socializare, ne referim, în primul rând la interacțiune, la

socializare, la schimb de informație, la anumite ipostaze adoptate de diverse persoane, prin
intermediul cărora doresc să ni se înfățiseze, ipostaze care pot preluate din realitate sau pot fi
doar niște imagini lipsite de consistență în viața reală, ficționale. Studiile indică faptul că
realitatea virtuală este un mod prin care se exteriorizează anumite laturi ale personalității sau
prin care se evadează din societatea constrângătoare a lumii reale.14

Realitatea virtuală este lumea pe care avem posibiliatea să o creăm așa cum vrem noi, în
funcție de propriile percepții asupra modelului ideal de existență. Această prelungire a
realității fizice își pune amprenta și asupra vieții concrete; identitatea virtuală pe care o creăm
prin intermediul rețelelor de socializare are un impact evident și asupra vieții reale, are efecte
pozitive și cu efecte negative, influnțând relațiile dintre oameni, raportarea lor la societate, la
realitatea concretă, modul în care se desfăsoară viața însăși, „cultura digitală redefinind
caracteristicile și limitele identității noastre, personale și colective”15.

Avatar, avataruri, s. n. – nume dat în hinduism reîncarnărilor zeilor. Fig. transformare (adesea
în rău) în evoluția unei ființe. (Dex 2009); (În unele concepții religioase) Reîncarnare
succesivă a unei ființe. ( Fig.) Transformare neprevăzută (și chinuitoare) care intervine în

12
http://www.huffingtonpost.co.uk/2016/01/06/ces-2016-htc-vive-oculus-rift-playstation-vr-hands-on-
preview_n_8916604.html
13
Ibidem
14
http://edition.cnn.com/2007/TECH/06/07/virtual_identity/index.html?iref=mpstoryview
15
http://www.strozzina.org/identitavirtuali/e_index.php

11
evoluția unei ființe sau a unui lucru (Dex 1998) sau transformare, metamorfoză; schimbare
(obișnuită) - Dex 2000.16

Conceptul mai poate fi definit și ca „o latură sau o versiune variabilă a unei entități de bază; o
imagine electronică ce reprezintă și care este manevrată de un utilizator de computer (ca într-
un joc pe calculator)”.17 Noțiunea a fost preluată din mitologia hindusă, în care termenul
avatar făcea referire la manifestarea pământească a zeului Vishnu.18

Oricare ar fi definiția, noțiunea de avatar face referire la o existență abstractă, ireală, la o

versiune de existență diferiță de cea initială, pe care vrea să o dubleze, transpunând-o în
mediul ireal și modificându-i sau înlocuindu-i din calități, din atribute; azi are semnificația de
„simulare a corpului uman digitalizat, situat la interfața computerului, și poate fi caracterizat
ca un alter ego al ființei virtuale”19, persoana avand libertatea de a se înfățisa în mediul virtual
așa cum vrea. Această identitate nouă este folosită în mediul on-line, pe rețelele de socializare
sau în jocurile video.

Avatarul este acea imagine idealizată, promovată pe rețelele de socializare, în care defectele
sunt înlocuite cu calități, cu atribute pe care persoana nu le are, dar pe care și le-ar dori,
atribute pe care le consideră însușiri pozitive și care o apropie de propria concepție asupra
modelului de existență ideală. Avatarul este o proiecție în mediul virtual a identității reale,
însă, de foarte multe ori, este o proiecție a unor fragmente din realitate, a unor părți
favorabile, depărtându-se de esența personalității individului.

Ilustrând, în majoritatea cazurilor, mai mult decât ceea ce suntem în realitate, prin exagerarea
anumitor aspecte, prin „tendința de a compensa în exces, de a înflori istoria personală” 20, ne
creăm o identitate care nu mai corespunde însușirilor care ne definesc în viața reală, din
simpla dorință de a fi într-un anumit fel care ni se pare că ne-ar putea face să fim percepuți de
ceilalți ca persoane demne de aprecierea lor.

Crearea de avataruri care nu reflectă realitatea au la bază nevoia de a se simți apreciate,

admirate a persoanelor care nu au încredere în ele, care nu au o stimă de sine foarte
dezvoltată, care sunt nefericite și care cred că o altă identitate (care pune accent pe calitățile

16
https://dexonline.ro/definitie/avatar
17
http://www.merriam-webster.com/dictionary/avatar
18
https://www.psychologytoday.com/blog/lifetime-connections/201506/virtual-identity-crisis-in-the-making
19
http://revistacultura.ro/nou/2012/03/corpul-nostru-cel-de-toate-zilele-virtualizarea-trupului-in-societatea-
contemporana/
20
http://www.psychologies.ro/cunoaste-te-2/ce-ascunde-avatarul-din-retelele-de-socializare-2140843

12
lor și care prezintă și alte însușiri față de cele reale) le-ar putea aduce o anumită considerație
din partea prietenilor, aprecierea de care nu au parte în realitate.

Astfel, mediul virtual devine un univers compensatoriu care contrabalansează nemulțumirile

din viața reală prin atribuirea de valori, de caracteristici care scot în evidență doar aspectele
pozitive ale realității, doar segmante favorabile realizării unei imagini care să atragă atenția.
Mediul virtual devine o mască, pentru utilizatorul rețelelor de socializare care prefere să-și
modifice identitatea virtual decât să încerce să se schimbe în realitate, o schimbare pe
platformele on-line fiind, evident, mai ușor de realizat; reies, de aici, și comoditatea
persoanelor, dar și superficialitatea de care dau dovadă în îmbunătățirea propriilor
personalități, îmbunătățire care ar putea să înceapă și la nivel concret.

Pe lângă dorința de „a căpăta” noi calități, în crearea avatarurilor un rol important îl au și

imaginile (sincere sau false) pe care prietenii, cunoștințele le promovează prin intermediul
rețelelor de socializare, persoanele dorind să imite ceea ce văd la alții, vrând să se integreze în
anumite grupuri.

Din dorința de a crea o identitate cât mai interesantă, se ajunge, în multe dintre cazuri, la o
discrepanță între ceea ce este real și imaginea creată, o diferență între esența persoanei și
aparență. Această discrepață constă în selectarea unor părți ale realității care avantajează
reprezentarea virtuală, care pune în lumină calitățile, ignorând aspectele considerate
defavorabile.

Asadar, se creează o reprezentare asemeni unei măști sub care se ascunde adevărata identitate,
reprezentare care înglobează trăsăturile apreciate ca favorabile pentru „a ne face acceptați
mai ușor, plăcuți, ca să ne împrietenim mai ușor cu alții și – de ce nu? – să fim chiar
admirați”21

Însă, se pare că există și avantaje pe care o identitate virtuală le-ar putea avea asupra
individului: tratarea depresiei și a sentimentelor de insecuritate, dar în condițiile impuse de
terapia bazată pe realitatea virtuală. Studiul a presupus exprimarea compasiunii față de un
avatar (un copil trist); femeile care au participat la acest studio și-au dezvoltat auto-
compasiunea și un nivel mai scăzut de autocritică.22

21
http://www.psychologies.ro/cunoaste-te-2/ce-ascunde-avatarul-din-retelele-de-socializare-2140843
22
http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2833399/Virtual-reality-helps-boost-self-confidence-Avatars-
used-treat-depression-feelings-insecurity.html

13
Capitolul IV. Impactul negativ emoţional asupra individului

În ziua de azi, identitatea reală este transformată în identitate virtuală. Acest lucru ne schimbă
ca şi temperament, ca şi mentalitate, ca şi om. Identitatea personală este acum legată de cea
virtuală, depinzând de aceasta din ce în ce mai mult. Amintirile, încrederea în viitor şi
temerile noastre sunt elemente ale identităţii reale. Unicitatea unui individ reprezintă o
diferenţiere de celălalte persoane şi un caracter original. Din păcate, această personalitate a
noastră poate fi uşor influenţată şi astfel, schimbată în mod radical. Datorită fricii de a apărea
exact aşa cum suntem, devenim altcineva decât în viaţa reală şi vrem să părem nişte persoane
„în rând cu lumea”. Uneori, tehnologia, fără voia noastră, ne face să arătăm că suntem alţi
indivizi, din cauza limbajului care este comun tuturor. Oamenii poartă măşti în mod
involuntar, dar problema este că li se pare normal să facă acest lucru. O percepţie falsă asupra
unor lucruri din partea unui individ poate duce la o anumită descoperire la nivel psihic. Din
nefericire pentru cei care se lasă influenţaţi, identitatea virtuală o accentuează mai mult pe cea
reală. De multe ori, persoanele îşi schimbă personalitatea pentru a fi acceptaţi, pentru a reuşi
să se integreze şi să nu fie marginalizaţi sau daţi la o parte.

Din punct de vedere emoţional, oamenii sunt foarte slabi la acest capitol. Astfel, pe internet
avem tendinţa de a discuta despre problemele personale cu uşurinţă, chiar dacă aceste
obstacole sunt mărturisite unor persoane străine. Noi însă avem înclinaţia să credem că acei
necunoscuţi fac parte din viaţa noastră şi sunt oricând acolo să ne asculte şi să ne înţeleagă. În
realitate nu este deloc aşa. Dacă nu cunoaştem într-adevăr persoana din spatele ecranului,
putem comite greşeli uriaşe în ceea ce priveşte dezvăluirea caracterului nostru, şi de multe ori,
a vieţii private. De foarte multe ori atunci când trecem printr-o situaţie dificilă, ne închidem în
noi, iar atunci când ieşim din această stare, începem să destăinuim acele greutăţi persoanei
nepotrivite. Adeseori ne pierdem curajul, ne simţim osteniţi şi agitaţi. În momentul în care
suntem cuprinşi de nelinişte şi alegem să mergem într-un mediu în care sunt acelaşi tip de
persoane, nu facem mai mult decât să ne amplificăm suferinţa. De asemenea, ajungem să
preluăm şi necazurile altora. Absorbim negativitatea din jurul nostru şi ne intensificăm
toxicitatea mentală.

Forţa interioară, odihna, alimentaţia sănătoasă pentru corpul şi mintea noastră, îi întăresc şi pe
cei de lângă noi. Un om care crede şi încearcă să aibă o gândire raţională, să considere posibil
imposibilul şi să aibă încredere în el, este un adevărat exemplu pentru societate. Însă, aceste

14
atribute ale voinţei se pot transforma uşor într-o perspectivă opusă, iar situaţia poate scăpa de
sub control Se instalează astfel anxietatea, acea îngrijorare şi teamă, care devine tot mai
apăsătoare. Ideal este să fim noi înşine, iar când păşim într-o mulţime de oameni, să dovedim
că există optimism. Noi recepţionăm elemente nocive din psihologia socială atunci când
suntem dezechilibraţi deja. Este esenţial să ne autocontrolăm gândurile şi să punem sub
semnul întrebării dacă acele gânduri sunt ale noastre sau reprezintă doar consecinţa unei
interacţiuni cu incertitudinea, nesiguranţa şi nefericirea din mediul în care trăim. Ni se poate
întâmpla să reflectăm asupra unor gânduri care nu ne aparţin, ajungând chiar să acţionăm ca
ei.

Copiii sunt astăzi victime ale identităţii inventate, şi anume cea virtuală. Ei ajung să fie văzuţi
ca având o dublă identitate datorită tehnologiei din zilele noastre. În lumea reală, ei sunt elevi,
iar în cea virtuală, sunt diverşi oameni întâlniţi în jocurile de pe calculator. Violenţa este o
acţiune care derivă din aceste activităţi. Unii specialişti consideră că acest mediu virtual poate
fi ca o terapie împotriva timidităţii şi a singurătăţii, astfel fiind o refugiere datorită părinţilor
foarte ocupaţi cu serviciul.

Sinceritatea este o parte pe care oamenii nu o pot evita în ceea ce priveşte interacţiunea
socială. Cei care participă la o discuţie, prin intermediul virtualităţii, sunt mai mult atraşi de
aspectele fizice şi de tonul vocii decât de soliditatea comunicării. Consecinţele acestei
sincerităţi se dovedesc a fi acea francheţe a exprimării sinelui şi cea a descrierii sinelui. Un
individ se poate deschide sufleteşte mult mai lejer atunci când libertatea de a proceda este mai
mare. Cu cât individul este mai sincer în descrierea sinelui, cu atât le este mai la îndemână să
considere că efectele faptelor lor nu mai par a fi o posibilitate, ci mai mult o probabilitate.
Acest lucru duce la acţiuni care să subaprecieze probabilitatea de a forma valenţe negative ale
cunoaşterii identităţii.

Când spunem „impactul tehnologiei în viaţa omului” ne gândim la o serie de beneficii asupra
noastră, însă nu este deloc aşa. Utilizarea internetului din ce în ce mai frecvent cauzează o
dependenţă de care nu ne mai putem lipsi. S-a realizat un sondaj prin care a fost încercată
rezistenţa fără internet timp de două săptămâni. După doar două zile, cei care au participat s-
au simţit bizar, după cinci zile, majoritatea au cedat, iar la finalul celor două săptămâni, un
număr mic a reuşit să reziste acestui test. Ei au mărturisit faptul că a fost o experienţă destul
de incomodă şi că nu ar mai încerca asta altă dată. Dintre toate problemele internetului, cea
mai pregnantă se pare că este cultura. Dacă avem cultură şi control asupra deciziilor noastre,

15
nu devenim dependenţi şi nici leneşi. Pe internet, este cuprinsă incultura şi sunt date diverse
exemple pe care vizualizatorii să le ia în considerare.

Ca simptome cauzate de folosirea frecventă a internetului, pot fi recunoscute nopţile

nedormite, infidelitatea în relaţiile de cuplu datorită convorbirilor cu o anumită persoană,
apărând astfel discuţii în cadrul familial, dependenţa de jocuri, dar şi insistenţa de a căuta
diverse informaţii ce privesc bazele de date. Accesul uşor la internet, stimularea dată de
acesta, anonimatul internetului, dar şi irosirea timpului şi pierderea noţiunii lui sunt cauze ale
dependenţei. Memoria fiecărui om este schimbată, dar acum modul de gândire este altul.
Nicholas Carr, un jurnalist american renumit, recunoaşte faptul că a observat o scădere a
concentrării asupra unei cărţi pe care o citeşte. Cufundarea în parcurgerea unei cărţi era
înainte mult mai accentuată, dar acum, după maximum două pagini de citit, mintea lui fuge în
altă parte. Cititul amănunţit ajunge să fie treptat un chin.

Motivaţia umană se bazează pe o multitudine de necesităţi intercondiţionate. Utilizarea

internetului produce o mulţumire superficială a individului, iar rezultatul este desigur
dependenţa. Printre nevoile pe care se pare că le-ar satisface folosirea internetului se numără
nevoia de sprijin social, nevoia de comunicare, nevoia de anonimitate, nevoia de a prezenta
însuşiri de personalitate violentă, nevoia de identificare şi nevoia de autoritate. Prin ultimele
două aspecte se crează o altă imagine de sine şi se ajunge la dorinţa descoperirii unui sine
ideal. Conduita internautului ţine de înclinarea sa psihologică, de funcţiile sociale pe care le
efectuează, de legăturile interpersonale în care pătrunde, de circumstanţa socială în care
trăieşte. În sine, nu internetul ne face rău, ci modul în care îl utilizăm.

Unii specialişti susţin ideea că tehnologia nu provoacă numai dependenţă. Ea poate duce la o
boală mintală manifestată prin euforie, dar şi la un deficit al discernământului. Dependenţă
apare cel mai frecvent la femei, dar şi adolescenţii cad în capcana aceasta. Cei mai multi
ajung să nege tot mai multe lucruri datorită tehnologiei. Unii experţi sprijină chiar ideea că
această dependenţă este văzută ca o boală psihică, de aici şi diversele tulburări mentale.

Instalarea neînţelegerilor în cadrul familiei se datorează unei tulburări la nivel

comportamental şi schimbării psihologiei umane. Educaţia primită de la părinţi este esenţială,
doar că interesul pentru aceasta nu mai este atât de mare ca în trecut. Această permanentă
oboseală de a mai comunica în realitate ne acaparează. Reflectăm altfel, simţim diferit,
rememorăm şi uităm altfel, chiar dormim altfel. Creierului nostru îşi schimbă funcţionarea,
ducând la o modificări fiziologice şi comportamentale, iar mintea noastră absoarbe din diverse

16
surse noi informaţii. Datorită acestei tehnologii, devenim nerăbdători, iar creativitatea pe care
ar trebui să o avem în viaţa reală este redusă.

În 2008, a fost efectuat un studiu la Universitatea Dundee din Marea Britanie, în care
participanţii, cei peste 55 de ani care au crescut cu un televizor alb-negru au spus că au visat
mai mult în alb-negru, iar cei mai tineri care au beneficiat de televizor color, mărturiseau că
aproape mereu visau în culori. Odată cu naşterea cinematografiei şi a televiziunii colorate,
visele în culori sunt mult mai frecvente. Alt sindrom rezultat din această acaparare a
tehnologiei este senzaţia că telefonul nostru sună sau vibrează, dar constatăm ulterior că nu
este deloc aşa. Sensibilitatea la aceşti stimuli este mult mai accentuată. Radiaţiile albastre
expuse de televizor au un efect tulburător puternic asupra noastră, modificându-ne orarul de
odihnă. Transformarea ritmului circadian îşi pune amprenta pe fiziologia organismului,
începând cu funcţionarea imunităţii şi eliminarea hormonilor de stres, ajungându-se chiar la
metabolism şi la riscul de a face cancer. Utilizarea calculatoarelor de pe telefonul mobil
scade, în timp, capacitatea oamenilor de a efectua calcule simple, unii chiar nereuşind să se
descurce fără GPS. La nivel emoţional, practicarea unui joc pe calculator ne face să devenim
mai impulsivi şi mai violenţi, ivindu-se şi acele probleme de atenţie.
Un studiu din 2011 a arătat că din cauza motoarelor de căutare, cel mai des Google, ne este
mai dificil să ne amintim ceva, dar ne putem da seama imediat unde o găsim. Prin intermediul
facebook-ului, se poate ajunge la depresie, dar acest lucru se poate întâmpla dacă acceptarea
sinelui nostru este scăzută. Nevoia ca ceilalţi să vadă selfie-ul postat sau orice alt eveniment
se leagă de narcisism. Creierul nostru este controlat, dat fiind şi faptul că cei mici văd
posibilitatea realizării unor lucruri, toate pe internet, cum ar fi: navigarea pentru diverse
informaţii, cercul de prieteni, motiv de distracţie, mod de comunicare. Folosirea zilnică a
acestor reţele şi diverselor site-uri de navigare, introduc senzaţia de plăcere şi totodată de
obişnuinţă.

Adesea, tinerii se fotografiază şi vor să arate că se simt bine, că sunt fericiţi, dar de cele mai
multe ori tind să îşi falseze zâmbetul. Zâmbetele adevărate reflectă ideea de plăcere, sunt
spontane şi sunt evidente datorită contractării unor muşchi vizibili în zona ochilor. Dacă ne
facem un selfie şi nu alocăm mult timp realizării lui, înseamnă că starea din acea fotografie
este veritabilă. Însă dacă efectuăm mai multe încercări până să ajungem la un rezultat bun,
înseamnă că doar ne străduim să arătăm o altă persoană, falsă în acel moment.

17
Capitolul 5. Narcisismul virtual

Implicarea profundă în comunicarea și expunerea la mediul virtual amplifică adesea

percepțiile personale asupra sinelui și tind să exteriorizeze confortul pe care îl manifestăm cu
propria noastră persoană. Aici intervine noțiunea de narcisism.

Narcisismul nu se reprezintă ca fiind o boală de actualitate virtuală sau o dezordie

psihologică, însă se traduce prin interesul acordat propriei persoane, ci inițiativa de a ne
expune cât mai mult capacitățile, abilitățile și viața, precum și părerea hiperbolizată despre
propria imagine și propriile activități.

Într-un studiu realizat de către Universitatea Western Illinois23, desfășurat pe un etalon de 24

de persoane, cu vârste cuprinse între 18-65 de ani, au încadrat acest tip de narcisism în două
definiții sugestive și pregnante:

 Exhibiționismul grandios- care implică nu neapărat expunerea realizărilor importante

sau eventualitatea atingerii unpr deziderate impresionante, ci și expunerea treptată a
situațiilor cotidiene, a micilor posesii sau achiții, a locațiilor sau mediilor de existență.
Această situație se dezvoltă, în general, pe nevoia oamenilor de a se afla în
permanență în centrul atenției, furnizând “picanterii”, informații șocante, se prezintă în
situații indecente și au un comportament social-perturbator. Activitatea lor în cadrul
mediului virtual se remarcă prin “ținte de identitate virtuală”, și anume atingerea unor
numere importante de aprecieri, urmăritori și influență în contemporanul virtual.
 Dorința de manipulare/ oportunismul- reprezintă sindromul care survine primei
definiții, și care traduce diagnosticul persoanelor acaparatoare de atenție în
dimensiunea virtuală. Astfel, acest egoism virtual se naște în urma obținerii influenței
sociale, devenind o țintă de interes al influenței prin prezența în topurile urmăritorilor
și a persoanelor apreciate din virtualitate.

Într-un studiu realizat de Joel Stein, publicat ulterior în Time24, generația actuală se
caracterizează prin denumirea “generația ME ME ME”, generația narcisismului și a lenei.

Avem de-a face aici cu revoluția sinelui, o terminologie destul de interesantă în cazul
identității virtuale, desemnând afinitatea pentru dezvoltarea personală prin intermediul

23
http://www.gandul.info/magazin/folosirea-excesiva-a-facebook-poate-duce-la-narcisism-toxic-9426096
24
http://www.result.ro/noutati/noul-model-al-sinelui-narcisismul-%C8%99i-lenea-sau-o-%E2%80%9Clume-
altfel%E2%80%9D/

18
încurajării pe care ne-o auto-atribuim în spațiul virtual, arătându-ne latura confortabilă și
mândră întotdeauna de un sine omnipotent.

Interesantă este maniera în care atributele morale și fizice se dizolvă ușor în noile identități
virtuale. Astfel, putem considera că această lume virtuală poate consista în ideea de
șablonizare, în care prezența entităților hiperbolizate este una cuviincioasă, și care
restricționează imediat sub-entitățile ce nu concordă cu standardele pe care aceasta le impune.

Într-o altă ordine de idei, contemporaneitatea pune accent pe omul uzual, încercând sa
comaseze toate valorile existente până la el și să le înglobeze în spectrul său de cunoștiințe,
determinând sinele să evolueze și să perpetueze spiritul curiozității și al științei.

“Munca noului sine poate fi confundată cu lenea, comoditatea. Pe bună dreptate, munca
noului sine nu mai presupune disciplină, rigurozitate, efort, perseverență, căutarea excelenței
etc. Ea poate fi privită din afară drept o pierdere de vreme. Dar lucrurile nu stau deloc așa.
Contemplarea și imaginarea presupune o minte bine antrenată, curajoasă, cu o încredere
nemăsurată în potențialul ei, o minte care își conștientizează misiunea, rostul. Pentru că
presupune ieșirea din zona comodității și multă îndrăzneală, curaj de a visa și de a imagina
ce nu este obișnuit. De exemplu, munca viitorului nostru sine poate fi construcția unei lumi
ideale pentru sine, o „lume altfel” decât cea pe care o știm astăzi, o „lume altfel” care să
aducă o doză consistentă de bucurie și fericire în viața individuală. Poate fi acuzat de
narcisism excesiv. ” 25

Fragmentul ulterior determină caracterul lejer și narcisist al contemporanului virtual, în raport

cu activitățile destinate optimizării și performanței, în favoarea timului dedicat etalatului în
mod virtual , a atributelor pe care le reprezintă omul actual, noul sine sau omul virtual.

Așadar, putem considera identitatea virtuală a fi elementul de maximă actualitate și necesitate

în viața cotidiană, înglobând un efectiv numeros de valențe cu tentă pozitivă, menite să
uniformizeze caracterul inteligenței, creativității și comunicării, dar poate comporta și
aspecte negative, determinate de deficienței și vulnerabilități psihologice, discordanțe ale
percepției sau abuzuride naturi diferite. Eficiența pe careaceastă identitate o poate considera în
viața utilizatorului rămâne la propria sa latitudine și a dezideratului social pe care acesta îl
comportă.

25
Dorin Bodea, Director General și Senior Consultant Result Development, sursa „Dilema Veche”, publicat
ulterior pe http://www.result.ro/noutati/noul-model-al-sinelui-narcisismul-%C8%99i-lenea-sau-o-
%E2%80%9Clume-altfel%E2%80%9D/

19
BIBLIOGRAFIE:

Surse web:

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/ARPANET
2. http://internet-4kids.weebly.com/despre-internet.html
3. http://www.standard.money.ro/articol_44311/peste_80__din_populatia_globala_nu_fo
loseste_internetul.html
4. http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/809323/ClickNet-sufla-in-ceafa-
RCSampRDS/, accesat la 23 iunie 2008
5. http://www.ris.uvt.ro/wp-content/uploads/2010/11/bfizesan_ris13.pdf
6. http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/11/07/identitate-virtuala-
smartphone-viata-familie-internet/
7. http://www.openeducationeuropa.eu/ro/forum/retelele-de-socializare-si-abilitatile-de-
comunicare
8. http://stirileprotv.ro/stiri/incendiu-in-colectiv/a-7-a-zi-de-proteste-in-piata-
universitatii-peste-200-de-persoane-s-au-adunat-in-centrul-capitalei-si-striga-jos-
coruptia.html
9. http://www.mediafax.ro/externe/protest-inedit-la-paris-manifestantii-au-lasat-mii-de-
perechi-de-pantofi-in-piata-republicii-galerie-foto-14903913
10. http://www.mediafax.ro/externe/protest-inedit-la-paris-manifestantii-au-lasat-mii-de-
perechi-de-pantofi-in-piata-republicii-galerie-foto-14903913
11. http://rochi.utcluj.ro/rrioc/articole/RRIOC-7-3-Iordache.pdf
12. http://www.huffingtonpost.co.uk/2016/01/06/ces-2016-htc-vive-oculus-rift-
playstation-vr-hands-on-preview_n_8916604.html
13. http://edition.cnn.com/2007/TECH/06/07/virtual_identity/index.html?iref=mpstoryvie
w
14. http://www.strozzina.org/identitavirtuali/e_index.php
15. https://dexonline.ro/definitie/avatar

20
16. http://www.merriam-webster.com/dictionary/avatar
17. https://www.psychologytoday.com/blog/lifetime-connections/201506/virtual-identity-
crisis-in-the-making
18. http://revistacultura.ro/nou/2012/03/corpul-nostru-cel-de-toate-zilele-virtualizarea-
trupului-in-societatea-contemporana/
19. http://www.psychologies.ro/cunoaste-te-2/ce-ascunde-avatarul-din-retelele-de-
socializare-2140843
20. http://www.psychologies.ro/cunoaste-te-2/ce-ascunde-avatarul-din-retelele-de-
socializare-2140843
21. http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2833399/Virtual-reality-helps-boost-
self-confidence-Avatars-used-treat-depression-feelings-i
22. http://www.gandul.info/magazin/folosirea-excesiva-a-facebook-poate-duce-la-
narcisism-toxic-9426096
23. http://www.result.ro/noutati/noul-model-al-sinelui-narcisismul-%C8%99i-lenea-sau-o-
%E2%80%9Clume-altfel%E2%80%9D/
24. https://ceicunoi.wordpress.com/2012/09/24/avantaje-si-dezavantaje-facebook-spionaj-
date-personale-virusi-sex-divort-comunicare-jocuri-etc-net6/
25. http://www.romedic.ro/intalniri-online-avantaje-si-pericole-0P17631

21
22