Sunteți pe pagina 1din 29

Incarcari

G=γ*V= γ*b*h*L
gp=γ*Asect (t/ml)

Incarcare uniform distribuita de suprafata

γlemn=0.6t/m3; Glemn=0.025*0.6t/m2
γsapa=1.8t/m3;Gsapa=0.05*1.8t/m2
γba=2.5t/3; Gba=0.15*2.5t/m2

Gproprie planse + Uutila = Qplanseu

Transmiterea incarcarilor gravitationale


din plansee in grinzi
a t 1 pa
R ( m)  p ( )    V A  V B  Tmax
2 m 2 4
pa a pa a pa 2
M max  *  * 
4 2 4 6 6
2
 pa
M max 
12
 pa
V A  V B  Tmax 
4
VA=VB=
TMAX=R1
+R2

pa p (b  a)
R1  ; R2 
4 2
pa p(b  a)
Tmax  
4 2
pa p (b  a ) b pa b  a a p (b  a ) b  a
M max  (  )  (  ) 
4 2 2 4 2 6 2 4
Ipoteze:
- Calculul se face la valori ultime
TU=c*Tmax; c=2.2
MU=c*Mmax; c=1.8
- schema ultima a cedarii

Cedarea grinzilor dublu incastrate

M r  Mc  M 0;
pl 2
M pl  M pl  M 0  ;
8
M0 pl 2
M pl   ;
2 16
M0
M c  M r  M pl 
2

BETON
(A) rezistente pe probe (epruvete)
(B) rezistente pe elemente de structura
(A)
Rezistenta la compresiune
 Marca betonului -> R28 sau B
B50-B75 – beton simplu nearmat
B100-B150 – elemente slab solicitate
(fundatii)
B200-B400 – elemente curente
B400-B600 – elemente precomprimate
B1000-B1200
 Clasa betonului ->5% Bc
 legatura intre marca si clasa:
0,075B (kg/cm2) = Bc (N/mm2)

Marca R28 B100 B150 B200 B250 B300 B400


Clasa Bc 7.5 10 15 20 22.5 30

Epruvete
- cuburi cu latura de 20 cm
- cilindrii 16, L=32 cm
- Rpr = Rcil  0.83 Rc

Rezistenta la intindere (Rt)


- prin despicare
2P 2P P
Rt   
DL D 2 D D 2
L  2D
- prin incovoiere pura

U
M const  P u a;
T 0
3,6 M U
Rt 
b3

Curba caracteristica a betonului


e  0,5 ‰ E: domeniul elastic
c  2‰ PE (+) post elastic (+)
u = 3-4‰ PE (-) post elastic (-)
f = 0.1‰

Curbele caracteristice functie de marca

Rezistenta la forfecare (Rf)


Rf = (0,15-0,20) Rc
Rezistenta in elemente de constructie
- cazul

fundatiilor
R=Rc
- stalpi
R=Rpr  0,83 Rc = Rcil
- grinzi - incovoiere
Ri  1,25 Rpr  Rc
Concluzie:
- ef. dominante de compresiune ->B.S.
- comp si intinderi -> B.A.
Proprietati:
1. Mulare (plastifianti) – lucrabilitate
2. Durabilitate – piatra de ciment – actiune
inghet – dezghet – CO2 (carbonatare)
3. Rezistenta la foc
4. Rezistent la medii agresive: cimenturi
speciale; tratare de suprafata
5. Impermeabil la apa si vapori: agregate;
compactare; a/c

OTEL PENTRU BETON ARMAT


- bare netede
Bare netede Laminare la cald (OB)
Tragere la rece (STNB)
Bare profilate Prelucrare la cald (PC)
Torsionate la rece (TOR)
Profile metalice
- L,I,C – armaturi rigide
- oteluri cu continut scazut de carbon – sunt
moi (ductile) – deformatii mari inainte de
rupere
- oteluri aliate

Prelucrare la rece

OB37 – σy = 2850 kg/cm2


PC52 - σy = 3800 kg/cm2
PC60 - σy = 4200 kg/cm2
STNB - σy = 4800 kg/cm2

Materiale mixte
Principiul materialelor mixte in formularea
Cismigiu:
1. asocierea este stabila in timp
2. exista un mecanism de transmitere al
eforturilor de la un material la altul

Componente materiale mixte:


1. materiale naturale – rez bune la
compresiune si forfecare
2. materiale artificiale in pondere redusa – rez
bune la intindere

Exemple: BA, zidarie cu inima armata

Avantajele utilizarii materialelor mixte:


1. pastreaza propriile caracteristici
2. noi proprietati

Betonul armat ca material mixt


Asociere stabila in timp:
- durabila
- protectia sistemelor de armare impotriva
fenomenului de ruginire
a – acoperire cu beton

a>=2,5 cm
- coeficienti de conductivitate termica
apropiati

Transmiterea de eforturi de la un element la


celalalt element

Aderenta
- fizico-chimic – aderenta redusa
- frecarea

sporesc frecarea – marimea suprafetei de


contact – prin amprentare (profilare)
OB – fata lisa
PC – profilate la cald

Fc = Fint
N Fc  2 y
    y  Fc   y A  
A A 4
Fi  l a a
 2 y
Fc    Fi  l a a
4
y
la    la  K
4 a

K
- bara supusa la intindere – K = 40-60
- bara supusa la compresiune – K = 20-30

Ipoteze de baza pt. calculul BA


1. eforturile interioare sunt in echilibru cu
solicitari exterioare
2. ipoteza sectiunilor plane se pastreaza
3. a=b
4. betonul nu preia intinderi
5. in cadrul asocierii fiecare material se
comporta dupa propria curba caracteristica

Compresiunea centrica la stalpii din BA

Aa
Ab  a 2 ; Aa; %  p%
Ab
Stalp Dimensiuni Arm
a<=30cm 4

30<a<=40cm 8

40<a<=60cm 12

a>60cm 20

OB;PC pt S.A.L. >=12mm


OB pt. S.A.T. <=12mm (6,8,10,12)

Zona de comportare elastica



 b  0,4 Rc;  b  0,5 ‰
 a   b

 


 Ea
 E  


a a a a
 Eb

b  E b b  n

Ea  2,1  1 0 6
kg / cm


Eb  1 8 0 0 0 Rc
n  1 0


N  Na  N b  A a

N  b ( Ab  n A a) 
    
Ai

N
b 
Ai
S AU :
N  b ( Ab  n A a) 
N  Nb ( 1  np )

Zona postelastica
N  Ab b  Aa a
Zona ultima
N U  N aU  N bU  Aa y  Ab Rcil
N U  Aa y  0.8 Ab Rcil

Compresiunea centrica la stalpii din beton


armat cu armatura rigida BAR

N U  Aae aey  Aar  ary  Ab Rcil


Intinderea centrica la elementele de beton
armat

 a  E a ;
0 .1
 af  2,1 *10 6 kg / cm 2 *  200kg / cm 2
1000
N U  N aU  N bU ;

N U   af * Aa  Ab t  200 Aa  Ab Rc
10

Incovoiere pura la elementele de BA

solicitarea de incovoiere pura (T=0;M=ct)

Diagrama caracteristica a BA

I : domeniu de comportare elastica


Ia : stadiul de fisurare
II : domeniul pseudoelastic (domeniu de
exploatare)
IIa : stadiul de curgere al armaturilor intinse
(y) – apar AP (articulatie plastica)
III : domeniul de dezvoltare al AP
IIIa : stadiul ruperii teoretice (ultim)
IV: domeniu postultim
IVa: rupere sau COLAPS


Armat uri :


y
Ca Aac
Ia  Aa i y

Beton :
Cb  Abc R c

 
    
1) Ia Ca Cb 0; A y  A y  A R 0
ai ac bc c
2) M U  I d C d C D
a 1 a 2 b 3

Cazul sectiunilor dreptunghiulare simplu


armate
Beton :
C b  Abc Rcil  bxRcil
Armaturi :
I a  Aa  y

1) I a  C b  0; Aa  y
 bxRcil  0
Aa  y
x Aa  y Aa  y
x  ;   
b Rcil h bh Rcil Ab Rcil
p

  0,5  punct _ de _ balansare


  0,5  armaturile _ nu _ mai _ ajung _ la _  y

  0,5
Moment _ ultim :
1)inlocuim in relatia Mu pe Cb
h h x
M U  Ia (  a)  Cb (  ); I a  C b
2 2 2
x
M U  I a (h  a  )
2
a
M U  I a h(1   0,5 )  M U  A a  σ y  γ  h
h
     

1 M U
MU 
Aa  ; Aa  α CISMIGIU
σ γ
y
h h 
  

1)inlocuim in relatia Mu pe Ia
h h x
M U
 Cb (  a)  Cb (  )  C b  γ  h;
2 2 2
M U
 b  x  γ  h  Rcil
 M 
   M  W    W * Rcil 
 W 
U
M
m 
M
bxγ  hRcil x
m  2
 6 γ  6ξγ
bh h
Rcil
6

Prescriptii constructive la proiectarea


armaturilor

Observatii privind dispunerea armaturilor:


1) in SAL nu se baga OB37, ci PC52
2) barile de jos se dispun pe lungimea
traveii + latimea grinzii si se lasa
ciocuri de 15 cm
3) barile de sus se pun pe 2 sferturi de
travee si se imbina cu bare de montaj
4) etrierii se dispun mai desi la capete pe
primele sferturi (treimi) de travee si
mai rari in camp

Incovoierea cu forta taietoare a grinzilor de


BA

Q u  QbU  QacU  QatU  Q Uf  QetrU


       
1 / 3Q U 2 / 3QU
Momentele sunt preluate de SAL
Fortele taietoare sunt preluate de SAT

Relatiile arhitecutului
M U (tm)
Aa (cm 2 )   ;
h ( m)
Q U (t ) h
Aaetr (cm 2 )   ;n 
n a;
a – distanta dintre etrieri:
Reazem: a:10-15 cm (20cm)
Camp: a>=20cm
Constrangere:a<hgr;

QU
Aetr  
n
A=Aetr/2
A=Aetr/4

Tipul 6       


Diametre 0.283 0.5 0.785 1.13 1.54 2.01 2.54 3.14
1 0.28 0.50 0.79 1.13 1.54 2.01 2.54 3.14
2 0.57 1.00 1.57 2.26 3.08 4.02 5.08 6.28
3 0.85 1.50 2.36 3.39 4.62 6.03 7.62 9.42
4 1.13 2.00 3.14 4.52 6.16 8.04 10.16 12.56
5 1.42 2.50 3.93 5.65 7.70 10.05 12.70 15.70
6 1.70 3.00 4.71 6.78 9.24 12.06 15.24 18.84
7 1.98 3.50 5.50 7.91 10.78 14.07 17.78 21.98
8 2.26 4.00 6.28 9.04 12.32 16.08 20.32 25.12
g pl pl
Qgr  Qunif _ distr  Qtriunghi   ;
2 4

Q U  2.2 * Q;
U Qr  2 / 3Qu
Qetr
Qc  1 / 2Qu  1 / 3Qu

Compresiunea excentrica la stalpii din


BA
N M
 1, 2  
A W

1 N u  I a  C a  C b ; N u  bxRcil ;
x Nu Nu
s    pond _ z _ comp
h bhRcil Ab Rcil
Nu
Ab   pre dim_ elem _ compr _ exc
sRcil
h h
(2) M u  N u * e  I a (  a )  C a (  a ) 
2 2
h x
 C b (  );
2 2
2a h x
M u  Aa y h(1  )  bxRcil (1  )
h
   2 h

M U  m * M ; M  W * Rcil;
A  y
m6  3s (1  s )
  
 Ab
  Rcil
 mb
ma
m  m a  mb
Aa  y
ma  6   6k
Ab
  Rcil

K

mb  3s (1  s )

bh 2
M u  mM ; M  * Rcil ;
6
mb  3s (1  s )
Aa  y
ma  6k  6  ;
Ab Rcil
Aa : aria ce intra in lucru sub actiunea
momentului ;

Diagrama infasuratoare
Comportare excentrica
Nu
s ;
Ab Rcil
Aa y
N  Aa *   Ab Rcil ; s  1 
u y
;
 Ab Rcil
total
Aa 1  y
s  1 2 2 ;
Ab Rcil
   
k'
Cazul intinderii
Nu  Aa y ;
Aa  y
s  2k '
Ab Rcil

Ductilitatea
U 1
Drotat  ;D 
 Y
3 s3
Cazul structurilor pe cadre din BA

Nc>Nsf>Nscolt->la gravitatie N central cel mai


mare
Qconv=1,1-1,5 t/m2
Netaj=Aas*Qconv

INCARCARI ORIZONTALE

- La rasucire: Nsc>Nsf>Nscolt
- Ductilitati diferite functie de pozitia stalpului
duc la alegerea s diferite
Stalp central: 0.25<s<0.3 – D=2,02
Stalp fatada: 0.20<s<0.25 – D=2,67
Stalp colt: 0.15<s<0.2 – D=3,7

Predimensionarea structurilor pe cadre

in cazul al doilea apar solicitari suplimentare


din proiectare
I. Cadre cu geometrie constanta pe verticala
si rezistenta variabila
II. Cadre cu geometrie si rezistena variabila
pe verticala

Incarcari gravitationale
- elemente liniare: stalp, grinda
- nodurile sunt perfect rigide – elementele
liniare sunt perfect incastrate

CEDARE

M2>M1
Msi+Mss=M2-M1
- prin intermediul nodurilor eforturile se
transmit de la grinda catre stalp

CADRE INCARCATE CU FORTE


ORIZONTALE
- actiune vant – incarcari statice
- actiune seism – incarcari dinamice

INCARCARI DIN VANT


- din normativ de vand se scoate pw in functie
de zona geografica, altitudine
- pw(t/m2;kg/m2)

Pw=pw*Anod
Pw=pw*t*het
Mbaza  [ Pw3 ( h p  n{7}) he  Tw 2 ( h p ( n  1) 
 he (1  ...( n  1))  Pw1  h p ]  M baza  M rast

RIGIDITATEA
F
R
Δ
F 2  F1
ab 3
I1  ;
12
ba 3
I2  ;
12
I 2  I1

R – Forta capabila sa produca o deplasare


unitara
- rigiditatea (privita ca forta) este direct
proportionala cu I
F1<F2

h1>h2
- rigiditatea este invers proportionala cu h bara

Rigiditatea liniara
I  Ks
K  cm 3 
H  Kg
- trebui sa stiu sa calculez Ks;Kg

Determinarea rigiditatii de bloc


F  h3
 
3EI
F
R  ;  1

R  F;
F  h3 3EI 3E
 1  F  R   Ks;
3EI h3 h2
I Ig
Ks  s ; Kg 
hs l
       g         
3E
R  2 Ks
h

Fh 3 12 E
 ; R  2 Ks
12 EI h
R   * m * Ks
 1  12 E
Rsimplu _ rezemat    2 Ks;
4 h
12 E
Rdublu _ rezemat  2 Ks
h
12 E
Rbloc   * 2
Ks
h
m

m  multiplicator
Rb   * m * K s
Ks
 depinde
  
 Kg
|
    1
  ; 
   1  4

Ri  R bi

Rnivel  R bcomponente

Diagrama _ ideala
Rv / Rb  0.4  0.6

Sensibilitatile diagramelor de rigiditate


- cazul parterelor inalte si cazul parter inalt +
etaj tehnic scund
- cazul parter inalt + etaj intermediar inalt

F
R ;

Qi
i    deplasare relativa de nivel
Ri

Deformare cu rigle rigide

Qwp Qi Q
  ; i  ; n  n
Rp Ri Rn
n
v   i   deplasare absoluta de nivel
i 1

v  admisibila

- Aceasta conditie duce la majorarea


sectiunilor

Deformare cu rigle flexibile

Distributia eforturilor taietoare globale la nivel


de element component etaj
Qi; Ri; Ri  R bi

- coeficient de distributie
Rbi
Ci 
 Rbi

Qstalpi+grinzi

Mstalpi+grinzi
M bloc  Qb * hetaj ;
Qb * he  Mi  Ms  2 M
he
M  Qb
2

NOD FATADA

NOD CENTRAL

- 2 cazuri
1)Kgst=Kgdr
Mi  Ms
Mgst  Mgdr 
2
1)Kgst≠Kgdr

Kgst<Kgdr
Coeficient de distributie
K gst
C gst 
K gst  K gdr
K gdr
C gst 
K gst  K gdr
Mg  Cg(Mi  Ms)

M capst  M capdr
Q g* l g 
lg

Cadre in regim gravitational


- stalpi: Ng, Mg, Qg
- grinda: Mg, Qg
Cadre incarcate lateral (pw)
- stalpul: Nw, Mw, Qw
- grinda Mw, Qw
Calcul cadru in regim de incarcare
gravitationala + forte laterale:
- stalpi:
- Nc=Ng ± Nw
- Mc=Mg ± Mw
- Qc=Qg ± Qw
Incarcarile din vand aduc eforturi
suplimentare

STUDIU GEOTEHNIC
- stratificatie
- nivelul hidrostatic
- pat (kg/cm2;kPa)
- adancime inghet
- zona seismisca
- concluzie

N
 talpa _ stalp  ptalpas _ stalp 
As
FUNDATII IZOLATE TIP BLOC +
CUZINET