În studiul efectuat de Scholl nu s-a observat un efect al aportului de nutrienţi asupra

greutaţii la naştere, a LBW sau a naşterii premature. Nu s-a constatat o asociere între perimetrul
cranian şi aportul energetic sau de macronutrienţi. Scholl a sugerat că, atunci când rezervele
materne sunt scăzute sau epuizate, ca în cazul perioadelor de foamete sau în condiţii de sărăcie,
poate exista o relaţie mai directă între aportul matern si greutatea la naştere [73].
Aportul echilibrat de proteine si energie s-a dovedit a avea un efect protector într-o
analiză sistematică care a inclus 13 studii. Şase din cele 13 studii au raportat SGA şi toate au
raportat un efect protector, deşi numai un studiu a arătat rezultate semnificative statistic. Efectul
general a fost o reducere de 32% în SGA, care este de relevanţă sănătăţii clinice şi publice. Cu
toate acestea, diferenţa totală în greutate medie la naştere a fost mică şi nu semnificativ (diferenţa
medie: 25.4 gm; 95% IC: 23.62, 54.5) [59]. În 2 trialuri care au inclus 529 femei, dieta
hiperproteică s-a asociat cu o creştere nesemnificativă a câştigului ponderal, o scădere
nesemnificativă a greutăţii nou născuţilor şi o creştere nesemnificativă a riscului SGA. În trei
trialuri suplimentarea proteică isocalorică s-a asociat cu creşterea riscului SGA. [47].
Într-un studiu recent care a inclus 1274 femei aportul de nutrienţi s-a evaluat prin metoda
de rapel a dietei din ultimile 24 de ore. Aportul total de fier s-a corelat cu centila pe care s-a
situat greutatea nou născutului. Gravidele cu un aport de fier mai mic de 14,8 mg/zi au avut
şanse mai mari de a naşte SGA (OR 1,6, 95% CI: 1.0-2.5, p=0.05) [1].