Testul de autoevaluare 1

1. Pentru următoarele cazuri, precizaţi unitatea statistică, identificaţi variabila statistică studiată
şi tipul de variabilă. Precizaţi dacă variabila este cantitativă sau calitativă, dacă ea este continuă
sau discontinuă:
a) cifra de afaceri a 100 firme din domeniul IT;
b) Absenteismul angajaţilor (zile)
c) Profesiile a 200 de salariaţi
d) Numărul personalului din 1000 de întreprinderi
e) Numărul copiilor din 2000 de familii.

2. Un cercetător este interesat să compare salariul de încadrare pentru bărbaţii şi femeile care
intră în serviciu imediat după absolvirea facultăţii. Sunt cercetaţi 100 de bărbaţi şi 100 de femei:
a) Descrieţi populaţia;
b) Descrieţi eşantionul;
c) Descrieţi inferenţa care interesează;

3. Deseori, locuitorii unui oraş preferă să achiziţioneze produse şi servicii din afara ariei lor
comerciale locale. Acest fenomen afectează îndeosebi localităţile mici, întrucât dacă el ia
amploare, poate influenţa negativ prosperitatea localităţii. Pentru a reduce dimensiunea unui
astfel de fenomen şi a determina motivele care îi fac pe unii localnici să cumpere produse şi
servicii din afara localităţii lor, un grup de cercetători au făcut un studiu pe 200 de locuitori ai
unei aşezări.
a) Identificaţi populaţia statistică, eşantionul şi unitatea statistică;
b) Identificaţi câteva caracteristici ce ar putea fi înregistrate.; clasificaţi-le, conform
criteriilor învaţate.
Test de autoevaluare 1
1. a) unitatea statistică: firma; variabila statistică: cifra de afaceri – cantitativă, continuă.
b) unitatea statistică: angajatul; variabila statistică: numărul de zile absentate – numerică,
discretă.
c) unitatea statistică: salariatul; variabila statistică: profesia – calitativă.
d) unitatea statistică: întreprinderea; variabila statistică: numărul de personal – cantitativă,
discretă.
e) unitatea statistică: familia; variabila statistică: numărul de copii – cantitativă, discretă.
2. a) două populaţii - cea a femeilor care s-au încadrat pe un post imediat după absolvirea
facultăţii şi cea a bărbaţilor care s-au încadrat imediat după absolvirea facultăţii;
b) eşantioanele – cei 100 de bărbaţi şi cele 100 de femei;
c) inferenţele – salariile medii de încadrare pentru bărbaţi şi pentru femei
3. a) Populaţia statistică: totalitatea cumpărătorilor din localitatea studiată; Eşantionul: cei 200
de cumpărători; Unitatea statistică: cumpărătorul
b) Caracteristici statistice:
- vârsta cumpărătorilor (numerică, continuă, scală de raport);
- sexul cumpărătorilor (nenumerică, scală nominală);
- ocupaţia cumpărătorilor (nenumerică, scală nominală);
- venitul cumpărătorilor (numerică, continuă, scală de raport);
- tipul produselor preferate a fi achiziţionate din afara localităţii (nenumerică, scală
nominală);
- frecvenţa cu care cumpărătorii achiziţionează produse şi servicii din afara localităţii.
Ea poate fi nenumerică, scală ordinală (dacă variantele de răspuns sunt: niciodată, foarte rar, rar,
des, foarte des etc.) sau numerică, discontinuă, scală de raport (dacă variantele sunt: o dată, de
două ori etc.).
Test de autoevaluare 2
1. Precizaţi care din următoarele asocieri între variabilele statistice şi scalele de măsurare nu este
adevărată;
a) marca de calculator cumpărat cel mai de curând de către 20 de oameni de afaceri – scală
nominală.
b) salariul mediu pe ramuri ale economiei naţionale – scală de raport.
c) luna din anul 2000 în care 41 de firme selectate aleator au realizat cele mai mari vânzări –
scală nominală
d) punctajul obţinut de către 10 concurenţi la un concurs de cultură generală – scală nominală
e) afilierea la un partid politic a 50 de directori executivi selectaţi aleator – scală nominală

2. O companie de produse alimentare doreşte să comercializeze un nou produs de snack-food.

Pentru a vedea cum reacţionează cumpărătorii la acest produs, compania organizează o testare a
gusturilor pentru 100 de cumpărători selectaţi întâmplător la un magazin suburban. Cumpărătorii
sunt rugaţi să guste produsul şi apoi să completeze un chestionar cu următoarele întrebări:
a) Care este vârsta dumneavoastră?
b) Sunteţi persoana care face de obicei cumpărături pentru familia dv.?
c) Câte persoane sunt în familia dv.?
d) Cum notaţi, pe o scală de la 1 la 10, gustul produsului, dacă 1 este cel mai puţin gustos?
e) Veţi cumpăra acest produs dacă va fi disponibil în magazine?
f) Dacă răspunsul la e) este “Da”, cât de des veţi cumpăra produsul?
Clasificaţi datele oferite de răspunsuri în cantitative şi calitative şi indicaţi scala de măsurare
pentru fiecare dintre ele.

3. Ordinea în care sosesc alergătorii dintr-o cursă reprezintă o variabilă statistică ale cărei valori
pot fi măsurate pe o scală:
a) nominală;
b) proporţională;
c) de interval;
d) ordinală
e) cardinală
Test de autoevaluare 2
1. c), d).
2. a) cantitativă – scală de raport
b) calitativă – scală nominală
c) cantitativă – scală de raport
d) calitativă – scală ordinală
e) calitativă – scală nominală
f) calitativă – scală ordinală (dacă răspunsul este de tipul: rar, des, foarte des etc.)
3. d).

7. Răspunsuri la testul de autoevaluare

1. b)
2. a), d), e)
3. c), d)
4. b), d), e)
5. b)
Test de autoevaluare

1. Se efectuează următoarele notaţii:

I. stabilirea scopului observării;
II. culegerea datelor statistice;
III. controlul calităţii datelor culese şi remedierea erorilor;
IV. delimitarea colectivităţii şi a unităţii de observare;
V. stabilirea măsurilor organizatorice;
VI. delimitarea timpului şi locului observării;
VII. stabilirea caracteristicilor ce vor fi înregistrate;
VIII. alegerea formularelor de înregistrare.
Planul după care se desfăşoară observarea statistică cuprinde în mod necesar elementele:
a) I, II, III, IV, V, VI;
b) I, IV, VII, VIII, VI, V;
c) I, II, V, VI, VII, VIII;
d) I, II, III, VI, VII;
e) nici una dintre variantele indicate.

2. Fişa este un formular de înregistrare a datelor statistice despre care se poate afirma că:
d) se completează pentru o singură unitate de observare;
e) se completează pentru mai multe unităţi de observare;
f) se foloseşte atunci când programul observării cuprinde mai multe caracteristici;
g) se foloseşte atunci când programul observării cuprinde puţine caracteristici;
h) se foloseşte atunci când unităţile de observare sunt dispersate în plan territorial.

3. Erorile de înregistrare sistematice sunt acelea care:

c) se produc în urma unor accidente;
d) determină, de regulă, abateri în ambele în ambele sensuri faţă de valorile reale ale
fenomenului;
e) determină, de regulă, abateri într-un singur sens faţă de valorile reale;
 f) pot apărea datorită neînţelegerii şi neaplicării corecte a instrucţiunilor datorită comodităţii
sau relei-credinţe;
g) nu pot fi înlăturate prin control statistic.

4. Controlul cantitativ al datelor în etapa de observare statistică presupune:

a) efectuarea, prin sondaj, a unor calcule între diferiţi indicatori înscrişi în formulare;
b) verificarea primirii tuturor formularelor la Centrul de prelucrare;
c) verificarea şi interpretarea relaţiilor dintre diferiţi indicatori;
d) verificarea completării tuturor rubricilor;
e) el se mai numeşte şi control de volum al datelor.

5. Sondajul statistic:
a) este o metodă de observare totală;
b) este asemănătoare cu ancheta de opinie, cu deosebirea că eşantionul de la care s-au cules
datele trebuie să fie reprezentativ;
c) este o metodă asemănătoare cu ancheta statistică, cu deosebirea că selecţia statistică nu
presupune obligativitatea completării chestionarelor;
d) este o metodă asemănătoare cu ancheta statistică, cu deosebirea că eşantionul nu trebuie să
îndeplinească în mod obligatoriu condiţia de reprezentativitate;
e) este o metodă de observare parţială prin care se caracterizează aprofundat o singură unitate
statistică
Testul de autoevaluare nr. 1.

1. Frecvenţa absolută cumulată crescător a unei grupe reprezintă:

a) ponderea unităţilor care se încadrează în grupa respectivă;
b) ponderea unităţilor care au valoarea caracteristică mai mică sau eventual egală cu limita
superioară a grupei;
c) numărul unităţilor care au valoarea caracteristicii mai mică sau egală cu limita inferioară a
grupei;
d) numărul unităţilor care au valoarea caracteristicii mai mică sau egală cu limita superioară a
grupei;
e) numărul unităţilor care au valoarea caracteristicii mai mare sau egală cu limita inferioară a
grupei.

2. Se cunosc datele următoare:

Număr de piese realizate zilnic (bucăţi) Muncitori (%)
10 5
15 20
17 45
20 15
22 15
Tabelul prezintă:
i) o distribuţie heterogradă de frecvenţe absolute;
j) o distribuţie homogradă de frecvenţe absolute;
k) o distribuţie heterogradă de frecvenţe relative, pe variante;
l) o distribuţie homogradă de frecvenţe relative;
m) nici una dintre variantele de mai sus.

3. Frecvenţa relativă cumulată crescător a ultimei grupe este egală cu:

h) numărul unităţilor statistice din grupa respectivă;
i) ponderea unităţilor statistice din grupa respectivă în total colectivitate;
j) 100%;
k) numărul total de unităţi statistice din colectivitate;
l) 1,00.
 m) Testul de autoevaluare nr. 2.
n)
o) 1. Subiectul unui tabel statistic reprezintă:
p) a) reţeaua de linii ce alcătuiesc rubricile tabelului;
q) b) colectivitatea la care se referă datele;
r) c) sistemul de indicatori cuprinşi în tabel;
s) d) datele numerice sau denumirile textuale care se completează în rubricile tabelului;
t) e) nici una dintre variantele de mai sus.
u)
v) 2. Presupunem că o firmă ce produce trei produse similare, doreşte să compare, prin
intermediul reprezentărilor grafice, ponderea vânzărilor pe produse în totalul vânzărilor, în doi
ani consecutivi. Reprezentarea grafică va fi:
w) a) histograma frecvenţelor relative;
x) b) diagrama de structură
y) c) cronograma
z) d) corelograma
aa) e) diagrama prin suprafeţe
bb)
cc) 3. Care dintre următoarele reprezentări grafice sunt incorecte şi de ce?

Răspunsuri la testul de autoevaluare nr. 1

1. d)
2. c)
3. c), e)

Răspunsuri la testul de autoevaluare nr. 2

1. b)
2. b). Se construieşte câte o diagramă de structură pentru fiecare an
3.)
a) este incorect, deoarece pe axa Ox sunt reprezentat variantele unei variabile calitative, şi de aceea
coloanele ar trebui să aibă lăţimi egale;
b) este incorect, deoarece coloanele ar trebui să fie disparate, puţin distante unele de altele,
pentru a nu da senzaţia de continuitate pe axa Ox.
c) este corect;
d) este incorect, deoarece axa Oy îşi are originea în 10, nu în 0, aşa cum este cazul scalei de
raport;
e) este incorect, deoarece scările de reprezentare nu au fost alese echilibrat pe cele 2 axe,
(graficul este prea extins pe orizontală, ceea ce duce la falsa aplatizare, alternare a variaţiei
fenomenului);
f) este incorect deoarece pe axa Oy trebuie figurată o întrerupere de scară (între 0 şi 10).
Aşadar, incorecte sunt graficele a), b), d), e), f).

Testul de autoevaluare 1
1.Distribuţia salariaţilor unui magazin în funcţie de numărul de zile de concediu de
odihnă dintr-un an se prezintă astfel:
Zile concediu 14 15 16 17 18 19 20
Nr. salariaţi 2 6 10 15 8 5 4

Se cere : să se calculeze media

Testul de autoevaluare 2

1. Un auditor bancar a selectat 10 conturi şi a înregistrat sumele existente în fiecare dintre

aceste conturi. Sumele sunt date în Euro: 150, 175, 195, 200, 235, 240, 250, 256, 275, 294
Se cere să se calculeze suma medie de bani existentă într-un cont şi să se testeze proprietăţile
mediei ;
2. Se cunosc salariile obţinute într-un an de 6 angajaţi ai unei societăţi comerciale: 2000,
4000, 6500, 8000, 11000 şi 14000 RON.
a) care este salariul mediu ?
b) care este noul salariu mediu dacă din fiecare din cei şase angajaţi primeşte în plus la
salariu 1000 RON?
Testul de autoevaluare 3

1.Un studiu efectuat asupra unui număr de 50 de cutii de brânză topită la cutie dintr-un magazin a reliefat următoarele informaţii cu privire
la numărul de calorii conţinute:

Calorii 75- 85- 95- 105- 115-

85 95 105 115 125

Nr. cutii cu brânză topită 5 10 15 14 6

Se cere:
a)să se calculezenumărul mediu de calorii al unei cutii;
b)să se calculeze media caracteristicii “cutii de brânză care au sub 95 de calorii”.

2. Venitul mediu anual brut al salariaţilor unei bănci din Franţa a fost în anul 2009 egal cu 65.110 Euro.
Venitul mediu anual al salariaţilor de gen masculin din acea bancă a fost de 65.380 Euro, iar al celor de gen feminin a fost de
65.000 Euro.
Se cere să se determine care este ponderea angajaţilor de gen masculin şi, respectiv feminin din bancă.

Testul de autoevaluare 1
1. a) Media – se calculează ca o medie aritmetică ponderată:

7
 xini
14  2  15  6  16  10  17  15  18  8  19  5  20  4
x  i 1  
7 50
 ni
i 1
852
  17,04 zile concediu
50
Testul de autoevaluare 2
1.Pentru aplicaţia 2, avem o serie simplă.
Notăm cu xi = suma existentă în contul i

i  1, 10
a) Media se calculează ca o medie aritmetică simplă întrucât avem date negrupate:

10
 xi
i 1 150  175  195  200  235  240  250  256  275  294
x  
10 10
2270
  227 Euro
10
Proprietăţile mediei aritmetice:

1) x min  x  x max
150  227  294 (A)

 x i  x   0
10
2)
i 1
 (150 - 227) + (175 - 227) + … + (294 - 227) = 0 (A)

n
3)  xi  n  x
i 1
10
 x i  10  x  2270  10  227 (A)
i 1

n
 x i  a 
4) x '  i1 xa a0
n
Fie a = 5 (ales arbitrar)

10
 x i  5
(150  5)  (175  5)  ...  (294  5)
x '  i 1  (A)
10 10
2220
  222  x  5  227  5
10

 xi  n


i 1 h  x
5) x'   h  0, 1
n n
Pentru h = 2 (ales arbitrar) avem:

150 175 294

  ... 
x'  2 2 2  1135  113,5  227  x (A)
10 10 2 2
2. a)Salariul mediu se va calcula ca o medie aritmetică simplă şi anume:
n

x i
2000  4000  6500  8000  11000  14000 45500
x i 1
   9100 RON
n 5 5
b)Daca fiecare salariat primeşte în plus 1000 RON, adică fiecare termen al seriei xi se măreşte cu o constantă a = 1000, atunci şi media se
va mări cu respectiva constantă a şi deci noua medie va fi 9100 +1000 =10100 RON.

Testul de autoevaluare 3
1.a) Media – se calculează ca o medie aritmetică ponderată
xi reprezintă centrul de interval calculat ca medie aritmetică simplă între limita inferioară şi limita superioară a fiecărui interval:

5
 xini
80  5  90  10  100  15  110  14  120  6 5060
x  i1    101,2 calorii
5 50 50
 ni
i 1
b) Avem o caracteristică alternativă:

- cutii care au sub 95 calorii;

 - cutii care au peste 95 calorii.

Frecvenţele
Varianta xi absolute
ni

DA (sub 95 calorii) 1 m = 15
NU (peste 95 calorii) 0 n – m = 35

Total - n = 50

Media caracteristicii alternative:

m 15
w   0,3 
n 50
30% dintre cutii au sub 95 calorii.

2. În cazul acestei aplicaţii, vom nota cu n1 numărul salariaţilor de gen masculin şi cu n2 numărul salariatilor de gen feminin, iar cu n = n1
+n2 vom nota numărul total al salariaţilor.
Fondul de salarii total este salariul mediu pe total înmulţit cu numărul total al salariaţilor, deci 65110n, fondul de salarii pentru angajaţii de
gen feminin este 65000n2, iar pentru cei de gen masculin este 65380n1.
Deci vom avea :
n = n1 + n2
65110n = 65380n1 + 65000n2
Dacă împărţim ambele ecuaţii cu n vom obţine:
1= m + f
65110 = 65380m + 65000f
unde m este ponderea salariaţilor de gen masculin în total, iar f este ponderea salariaţilor de gen feminin în total.
Rezolvând sistemul de două ecuaţii cu două necunoscute vom obţine:
m=0,28
f=0,72
Deci 28% dintre salariaţi sunt de gen masculin, iar 72% sunt de gen feminin.
 Testul de autoevaluare 1
1. Un auditor bancar a selectat 10 conturi şi a înregistrat sumele existente în fiecare dintre
aceste conturi. Sumele sunt date în Euro: 150,175, 195, 200,235,240,250,256,275,294
Se cere: să se calculeze mediana şi modul.

2.Distribuţia salariaţilor unui magazin în funcţie de numărul de zile de concediu de odihnă

dintr-un an se prezintă astfel:
Zile concediu 14 15 16 17 18 19 20

Nr. salariaţi 2 6 10 15 8 5 4

Se cere : să se calculeze mediana şi modul.

3.Un studiu efectuat asupra unui număr de 50 de cutii de brânză topită la cutie dintr-un magazin a reliefat următoarele informaţii cu privire
la numărul de calorii conţinute:

Calorii 75-85 85-95 95-105 105-115 115-125

Nr. cutii cu
5 10 15 14 6
brânză topită

Se cere să se calculeze indicatorii tendinţei centrale

1.Mediana
Pentru calculul medianei valorile xi trebuie ordonate crescător. (sunt, din ipoteză)
Seria are număr par de termeni (10 termeni), deci mediana este media aritmetică a celor doi termeni centrali:

235  240
Me   237,5 Euro
2
Deci, în 50% din conturi sunt mai puţin de 237,5 Euro, iar în 50% din conturi sunt peste 237,5 Euro.
Modul este valoarea cea mai des întâlnită. Fiind serie simplă şi neavând date care să se repete, seria nu are mod.
2.
Mediana (valoarea centrală a seriei)

1 7 1
L Me : (  n i  1)   51  25,5  33  Me  17 zile
2 i1 2
Se cumulează crescător frecvenţele absolute (ni):

ni cumulate
xi ni
crescător

14 2 2
15 6 8
16 10 18
17 15 33
18 8 41
19 5 46
20 4 50

Deci 50% dintre salariaţi au avut sub 17 zile concediu, iar 50%, peste 17 zile.
Modul (dominanta unei serii)
Modul este, în cazul grupării pe variante, acea valoare a caracteristicii căreia îi corespunde frecvenţa absolută maximă. Frecvenţa
absolută (ni) maximă este 15  Mo = 17 zile. Cei mai mulţi salariaţi au avut 17 zile de concediu.

3.Indicatorii tendinţei centrale sunt:

a1) Media – se calculează ca o medie aritmetică ponderată
xi reprezintă centrul de interval calculat ca medie aritmetică simplă între limita inferioară şi limita superioară a fiecărui interval:

5
 xini
80  5  90  10  100  15  110  14  120  6 5060
x  i1    101,2 calorii
5 50 50
 ni
i 1
a2) Mediana (valoarea centrală a seriei):
 1 5
L Me : (  n i  1)   51  25,5  30  Me  95, 105
1
2 i1 2
Se cumulează frecvenţele absolute şi se determină care frecvenţă absolută este imediat mai mare sau egală cu LMe. Intervalul care
corespunde frecvenţei absolute cumulate ce îndeplineşte condiţia de mai sus este intervalul median.
Me se calculează cu relaţia:

L M e  n pM e 25,5  15
Me  x 0  h   95  10   102 calorii
n Me 15
x0 = limita inferioară a intervalului median;
h = mărimea intervalului;
npMe = suma frecvenţelor absolute până la intervalul median;
nMe = frecvenţa absolută a intervalului median.
Deoarece Me = 102 calorii  50% din cutii au sub 102 calorii, iar 50% au peste 102 calorii.

a3) Modul (dominanta seriei):

1 15  10
Mo  x 0  h   95  10   103,33 calorii
1   2 (15  10)  (15  14)
x0 = limita inferioară a intervalului modal;
h = mărimea intervalului modal;

1 = diferenţa dintre frecvenţa absolută a intervalului modal şi frecvenţa absolută a intervalului anterior celui modal;
2 = diferenţa dintre frecvenţa absolută a intervalului modal şi frecvenţa absolută a intervalului următor celui modal.

Intervalul modal este intervalul căruia îi corespunde frecvenţa absolută maximă. Deci Mo  [95, 105].
Deoarece Mo = 103,33 calorii, rezultă că cele mai multe dintre cutii au 103,33 calorii.

Testul de autoevaluare 1

1.Un auditor bancar a selectat 10 conturi şi a înregistrat sumele existente în fiecare dintre aceste conturi. Sumele sunt date în Euro:
150 175 195 200 235 240 250 256 275 294
Se cere:
a) să se calculeze suma medie de bani existentă într-un cont
b) să se caracterizeze gradul de omogenitatea al seriei.

Testul de autoevaluare 2
Pentru 200 de agenţi economici se cunosc datele:

Grupe de agenţi economici după mărimea Structura agenţilor economici

profilului (mil. lei) (%)
 sub 6 10
6-12 22
12-18 25
18-24 23
24-30 17
30 şi peste 3

Total 100
Se cere:
a) să se aprecieze dacă media e reprezentativă;
b) caracterizaţi asimetria distribuţiei;
c) să se calculeze media şi dispersia caracteristicii „profitul ≥18 mil lei”.

Testul de autoevaluare 3
1.Distribuţia salariaţilor unui magazin în funcţie de numărul de zile de concediu de odihnă dintr-un an se prezintă astfel:

Zile concediu 14 15 16 17 18 19 20

Nr. salariaţi 2 6 10 15 8 5 4
Se cere:

a) să se calculeze indicatorii sintetici ai variaţiei;

b) să se caracterizeze gradul de asimetrie;
c) să se calculeze media şi dispersia caracteristicii “salariaţi care au avut un număr de zile de concediu mai mare sau egal cu 17”.

2.Un studiu efectuat asupra unui număr de 50 de cutii de brânză topită la cutie dintr-un magazin a reliefat următoarele informaţii cu privire
la numărul de calorii conţinute:

Calorii 75-85 85-95 95-105 105-115 115-125

Nr. cutii cu
5 10 15 14 6
brânză topită
Se cere:
a) să se aprecieze omogenitatea seriei;
b) să se caracterizeze gradul de asimetrie;
c) să se calculeze media şi dispersia caracteristicii “cutii de brânză care au sub 95 de calorii”

4. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare

Testul de autoevaluare 1

Notăm cu xi = suma existentă în contul i

i  1, 10
 a) Media se calculează ca o medie aritmetică simplă întrucât avem date negrupate:

10
 xi
150  175  195  200  235  240  250  256  275  294
x  i 1  
10 10
2270
  227 Euro
10
b) Gradul de omogenitate al seriei se apreciază prin coeficienţii de variaţie (v, v’).

 45,68
v  100   100  20,12%
x 227

d 37,6
v'   100   100  16,56%
x 227

   2  2086 ,889  45,68

 x 
10
2
i x
2  i 1
 2086,889
10
Deoarece v, v’  35%, apreciem că seria este omogenă, variaţia este mică, media este reprezentativă.

Testul de autoevaluare 2

1. a) Pentru a aprecia dacă media este reprezentativă, vom utiliza coeficientul de variaţie.
Pentru a calcula coeficientul de variaţie trebuie mai întâi să calculăm media şi abaterea medie pătratică.
6

x n i i
x i 1
6

n
i 1
i

Putem lucra cu relaţia de mai sus dacă calculăm din ni * (din ipoteza, din tabel) şi

n i  200 (din enunţ) pe ni .

ni
ni   100 , rezultă:
*

 ni
10
n1   200  20 agenţi economici;
100
22
n2   200  44
100
 25
n3   200  50
100
23
n4   200  46
100
17
n5   200  34
100
3
n6   200  6
100
xi reprezintă centrele de interval

sau putem calcula media utilizând relaţia:

6

x n *
i i
3  10  9  22  15  25  21  23  27  17  33  3
x i 1
  16,44 mil. lei
100 100
Profitul mediu al unui agent economic este egal cu 16,44 mil lei.

Centrele de interval xi se determină ca o medie aritmetică simplă a capetelor fiecărui interval. Rezultatele sunt prezentate în
tabelul următor

Mărimea profitului (mil lei) Frecvenţe relative ni*(%) Centre de interval xi

0-6 10 3
6-12 22 9
12-18 25 15
18-24 23 21
24- 17 27
30-36 3 33
Total 100 -
Indicatorul cu ajutorul căruia se apreciază dacă media e reprezentativă este coeficientul de
variaţie.
 7,92
v  100   100  48,17%
x 16,44

   2  62,726 4  7,92 mil.lei

  x 
6
2
 x  ni*
i
(3  16,44) 2  10  (9  16,44) 2  22 
  2 i 1

100 100
 (15  16,44)  25  ( 21  16,44)  23  ( 27  16,44) 2  17  (33  16,44) 2  3
2 2

100
 62.7264
Interpretarea coeficientului de variaţie 35%<v≤75% media e slab reprezentativă.
b) Asimetria se caracterizează cu ajutorul indicatorilor de asimetrie propuşi de Pearson.

- asimetria absolută: as  x  Mo =16,44-15,6=0,84 mil. lei

- coeficientul de asimetrie:

as 0,84
Cas    0,106
 7,92
Cas >0 deci avem serie uşor asimetrică cu asimetrie pozitivă sau de stânga, deci predomină
agenţii economici cu valori mici ale profitului.
c) media şi dispersia caracteristicii „profitul≥18 mil lei”
Avem o caracteristică alternativă sau binară:
- profitul ≥18 mil lei
- profitul <18 mil lei

Varianta xi Frecvenţele relative ( ni*

)
DA (profitul ≥18 mil lei) 1 m = 43
NU (profitul <18 mil lei) 0 n – m = 57
Total - n = 100
Media caracteristicii alternative:

m 43
w   0,43 
n 100
43% dintre agenţii economici au profitul ≥18 mil.lei.
Dispersia caracteristicii alternative:

 w2  w(1  w)  0,43  (1  0,43)  0,2451

Testul de autoevaluare 3
1. a) Pentru a calcula indicatorii sintetici ai variaţiei, va trebui să calculăm mai întâi media – care se calculează ca o medie aritmetică
ponderată:
 7
 xini
14  2  15  6  16  10  17  15  18  8  19  5  20  4
x  i 1  
7 50
 ni
i 1
852
  17,04 zile concediu
50
Indicatorii sintetici ai variaţiei sunt:
- abaterea medie liniară:

7
 xi  x  ni 14  17,04  2  15  17,04  6  16  17,04  10
i 1
d  
7 50
 ni
i 1
17  17,04  15  18  17,04  8  19  17,04  5  20  17,04  4
 
50
58,64
  1,1728 zile
50
Numărul de zile de concediu al unui salariat se abate în medie de la numărul mediu de zile de concediu cu  1,1728 zile.
- dispersia:

 x i  x 
7 2
 ni
2
  i 1

14  17,04 2  2  15  17,04 2  6 
7 50
 ni
i 1


16  17,04 2  10  17  17,04 2  15  18  17,04 2  8 
50


19  17,04  2
 5  20  17,04 2  4 115,92
  2,3184
50 50
- abaterea medie pătratică:

   2  2,3184  1,5226 zile

Numărul de zile de concediu al unui salariat se abate în medie de la numărul mediu de zile de concediu cu  1,5226 zile.
- coeficientul de variaţie:

 1,5226
v  100   100  8,93%
x 17,04

d 1,1728
v'   100   100  6,88%
x 17,04
Deoarece v, v’  35%  seria este omogenă, variaţia este mică, media este reprezentativă.

b) Aprecierea asimetriei:
 x  Mo 17,04  17
Cas    0,026
 1,5226
Deoarece Cas  0 avem asimetrie pozitivă sau de stânga, adică mediana şi modul se găsesc în stânga mediei pe grafic, deci în
această serie predomină valorile mici ale caracteristicii.
Cas  [-0,3; 0,3]  seria este uşor asimetrică (Cas este foarte apropiat de zero).
c) Avem o caracteristică alternativă:
- salariaţi care au avut un concediu  17 zile;
- salariaţi care au avut un concediu  17 zile.

Frecvenţele absolute
Varianta xi
ni
DA (peste 17 zile) 1 m = 32
NU (sub 17 zile) 0 n – m = 18
Total - n = 50

Media caracteristicii alternative:

m 32
w   0,64 
n 50
64% dintre salariaţi au avut un concediu  17 zile
Dispersia caracteristicii alternative:

 2w  w (1  w )  0,64  (1  0,64)  0,2304

2. Se observă că avem o serie de repartiţie de frecvenţă pe intervale egale.
Notăm cu: xi = numărul de calorii
ni = numărul de cutii de brânză topită
Media – se calculează ca o medie aritmetică ponderată
xi reprezintă centrul de interval calculat ca medie aritmetică simplă între limita inferioară şi limita superioară a fiecărui interval:

5
 xini
80  5  90  10  100  15  110  14  120  6 5060
x  i1    101,2 calorii
5 50 50
 ni
i 1
Omogenitatea seriei se apreciază cu ajutorul coeficientului de variaţie:

 11,6
v  100   100  11,46%
x 101,2

   2  134,56  11,6 calorii

  x i  x 
5 2
 ni
2 i 1 6728
    134,56
5 50
 ni
i 1
Deoarece v  35%  seria este omogenă, variaţia este mică, media este reprezentativă.
b) Gradul de asimetrie:

x  Mo 101,2  103,33
Cas    0,18
 11,6
Deoarece Cas  0  seria prezintă o asimetrie negativă sau de dreapta, deci pe grafic mediana şi modul se găsesc în dreapta
mediei, ceea ce înseamnă că predomină cutiile de brânză cu multe calorii.
Cas  [-0,3; 0,3]  seria este uşor asimetrică.
c) Avem o caracteristică alternativă:
- cutii care au sub 95 calorii;
- cutii care au peste 95 calorii.

Frecvenţele absolute
Varianta xi
ni
DA (sub 95 calorii) 1 m = 15
NU (peste 95 calorii) 0 n – m = 35
Total - n = 50
Media caracteristicii alternative:

m 15
w   0,3 
n 50
30% dintre cutii au sub 95 calorii.
Dispersia caracteristicii alternative:

 2w  w (1  w )  0,3  (1  0,3)  0,21

8. Testul de autoevaluare . Determinarea indicatorilor de sondaj in cazul unei

selecţii nerepetate.
1. Alegeţi una din variantele următoare:
a) Adevărat întotdeauna: A
b) Adevărat în anumite condiţii: B
c) Fals: C
d) Nu au sens: E,
pentru a aprecia caracterul afirmaţiilor:
1.1 Volumul eşantionului nu poate să scadă, situaţie ce determină o evoluţie constantă a erorii
limită
1.2 Volumul eşantionului poate să scadă, ceea ce determină creşterea cheltuielilor de înregistrare
şi creşterea erorii limită
1.3 Volumul eşantionului poate să crească, determinând scăderea erorii limită şi a costului de
înregistrare
1.4 Volumul eşantionului poate să se modifice, determinând o mişcare în acelaşi sens a costului
de înregistrare şi în sens contrar a erorii limită
2. Un eşantion de volum normal corespunde:
a) repartiţiei Gauss-Laplace
b) repartiţiei Student
c) repartiţiei binomiale
d) Repartiţiei t
e) altei repartiţii, precizaţi care anume ...
3. Nu constituie un avantaj al sondajului:
a) operativitatea
b) costul diminuat comparativ cu cel al unei cercetări totale
c) complexitatea informaţiilor culese
d) erorile de înregistrare reduse
e) prezentarea prin sondaj a unei situaţii existente la un moment dat, fără a evidenţia
dinamica fenomenului
4. În ce domeniu se pot folosi doar cercetările selective şi nu cele totale:
a) cunoaşterea veniturilor populaţiei
b) controlul calităţii produselor prin metode distructive
c) cunoaşterea preferinţelor clienţilor
d) cunoaşterea structurii populaţiei unui oraş
e) cunoaşterea structurii efectivelor de animale
5. Raportul dintre eroarea limită şi eroarea medie de selecţie, într-un sondaj repetat, în care
rezultatele sunt garantate cu o probabilitate de 95%, este:
 a) supraunitar
b) subunitar
c) negativ
d) pozitiv
e) mărimile nu se pot compara
6. Erorile probabile de sondaj sunt în raport cu erorile de înregistrare:
a) mai mici cu cât volumul eşantionului creşte
b) constante, indiferent de volumul eşantionului
c) întotdeauna egale
d) din ce în ce mai mici pe măsură ce volumul eşantionului scade
e) ocupă întotdeauna ponderea cea mai mare din totalul erorilor
7. Se cunosc datele despre distribuţia a 50 de candidaţi admişi la o facultate din Bucureşti după
media la examenul de admitere (candidaţii au fost aleşi din listele de admitere) aleatoriu si
nerepetat:
Grupe de candidaţi după media la examenul de
Număr candidaţi
admitere
7,75-8,07 5
8,07-8,39 12
8,39-8,71 11
8,71-9,03 9
9,03-9,35 4
9,35-9,67 9
Total 50
Se cere:
1) Să se verifice reprezentativitatea eşantionului candidaţilor după media la examenul de
admitere ştiind că media la admitere pe total colectivitate ( X 0 = 8,02).
2) Să se calculeze eroarea medie probabilă de selecţie.
3) Eroarea maximă admisă dacă rezultatele se garantează cu o probabilitate de 95,45% pentru
care z = 2 ştiind că volumul colectivităţii totale a fost de 655 candidaţi.
4) Să se estimeze limitele între care se va încadra media la admitere a tuturor candidaţilor.
5) Să se determine noul volum de selecţii care va fi necesar, dacă eroarea limită admisă se
reduce de 1,5 ori, iar probabilitatea cu care se garantează rezultatele rămâne neschimbată
(respectiv
z = 2).
6) Să se determine dacă argumentul funcţiei Gauss Laplace va rămâne neschimbat prin
micşorarea erorii limită admisă de la punctul anterior.
9. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare

1.1 C
1.2 C
1.3 B
1.4 A
2. a
3. e
4. b
5. a
6. a
7. Rezolvare:

Notaţii:
N = volumul colectivităţii generale
n = volumul eşantionului
X 0 = media colectivităţii generale
X = media de selecţie a eşantionului
i2 = dispersia de selecţii a eşantionului.

1) Pentru verificarea reprezentativităţii eşantionului este necesar să determinăm media de

selecţie şi apoi coeficientul de reprezentativitate al eşantionului.
 Media ( X ):
m x a
 i 
i 1  k  72
- prin calcul simplificat: X = m
 k + a =  0,32 + 8,23 =
 ni 50
i 1

= 8,69 puncte/candidat

unde: a = 8,23 (centrul de interval căruia îi corespunde frecvenţa maximă)

k = 0,32 (pasul de numărare indică mărimea intervalului de grupare)
Algoritmul de calcul necesar determinării indicatorilor de selecţie este prezentat în tabelul
următor:
 xi  a 
2
Media de Număr Centrul xi  a  xi  a 
   ni    ni
admitere candidaţi interval k  k   k 
7,75-8,07 5 7,91 -1 -5 5
8,07-8,39 12 8,23 0 0 0
8,39-8,71 11 8,55 1 11 11
  xi  a 
2
Media de Număr Centrul xi  a  xi  a 
   ni    ni
admitere candidaţi interval k  k   k 
8,71-9,03 9 8,87 2 18 36
9,03-9,35 4 9,19 3 12 36
9,35-9,67 9 9,51 4 36 144
Total 50 - - 72 232
 Coeficientul de verificare a reprezentativităţii

X  X0 8,69  8,62
dc/0 =  100 =  100 = 0,81%
X0 8,62

Deoarece dc/0  +5% se consideră că eşantionul este reprezentativ. Din punct de vedere al
semnului coeficientul e pozitiv deci putem afirma că media eşantionului este mai mare decât
media tuturor candidaţilor cu 0,06 puncte.

2) Eroarea medie probabilă de selecţie

 i2  n 0,2635  50 
X  1    1   = 0,069 puncte/candidat.
n  N 50  655 
3) Eroarea maximă admisă (limită):
X = z X = 2  0,069 = 0,138 puncte/candidat.
4) Estimarea intervalului de încredere a mediei la admitere a tuturor candidaţilor se
determină după relaţia:
X - X  X 0  ( X + X)
0,69 – 0,139  X 0  8,69 + 0,19
8,55 puncte  8,62  8,82 puncte
În cazul selecţiei aleatoare simple fără revenire erorile sunt mai mici decât în cazul
selecţiei cu revenire, deci estimarea medie la admitere a tuturor candidaţilor este corectă. Media
tuturor candidaţilor se va încadra între nota cea mai mică 8,55 puncte şi nota cea mai mare d
e8,82 puncte.
5) Volumul noului eşantion este dat de relaţia:
z 2   i2 2 2  0,2635
n’ =  = 105,4  105 candidaţi
z 2
  2
2 2
 0, 2635
' 2X  i
(0,092) 
2

N 655
 X 0,139
unde: ’X =  = 0,092 puncte/candidat
1,5 1,5
Dacă eroarea limită admisă se micşorează de 1,5 ori, atunci volumul eşantionului va
trebui să crească cu (105 – 50 = 55 candidaţi).
 Se observă că volumul noului eşantion în cazul selecţiei aleatoare simple fără revenire
este mai mic decât volumul noului eşantion în cazul selecţiei aleatoare simple cu revenire
deoarece însăşi procedeul de formare a eşantionului conduce la erori mai mici decât procedeul
selecţiei aleatoare cu revenire.
' X
0,092
6) z’ = = 1,31  (z’) = (1,31) = 0,8098 sau 80,98%  rezultat din tabelele

 X 0,069
funcţiei Gauss Laplace.

6. Testul de autoevaluare 1
1. Un număr de 150 de studenţi din două centre universitare participă la un examen de burse în
străinătate. Cei 100 de studenţi din prima universitate obţin un punctaj mediu de 88 puncte, cu un
coeficient de variaţie de 8%, iar cei din a doua universitate obţin un punctaj mediu de 96 puncte,
cu o abatere standard de 0,65 puncte. În ce măsură factorul de grupare centrul universitar
contribuie la variaţia punctajelor obţinute de studenţi? În ce măsură diferă semnificativ punctajul
de la un centru universitar la altul?

2. Pentru zona de amplasare a 2 centre comerciale cu 10 si15 magazine, se cunosc datele:

Profitul mediu pe un
Zona de amplasare Număr magazine Dispersia profitului
magazin (mil. RON)
Centrală 10 20 12
Periferie 15 26 22
Să se determine în ce proporţie zona de amplasare influenţează variaţia profitului

3. Din datele furnizate de Ancheta Integrată în Gospodării se cunosc următoarele date pentru
zece familii.
Venituri lunare ce revin în medie pe o Cheltuieli pentru achiziţionarea
Familia
perioadă pe familie (zeci mii u.m) produsului „x” (zeci mii u.m)
1 7,2 3,2
2 9,9 3,8
3 8,5 4,0
4 11,8 5,5
5 19,2 6,2
6 10,9 4,1
7 13,4 5,4
8 12,5 5,9
9 11,5 6,0
10 16,1 6,3
Se cere: Să se caracterizeze şi să se măsoare legătura dintre venituri şi cheltuieli folosind:
a) graficul de corelaţie;
b) metoda regresiei;
c) metoda raportului de corelaţie;
d) metoda coeficientului de corelaţie;
7. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare

1. Rezolvare:
Se cunosc următoarele elemente pentru determinarea coeficientului de determinare R 2 :  
n1  100 y1  88 1  8%
n2  50 y 2  96  2  0,65
• Coeficientul de determinare R 2 :  
2 14,22
R2   100   100  30% unde
0
2
47,40
• Dispersia dintre grupe  2 :  
 y 
m
2
 y 0  ni
  2 i 1
i

88  90,66  100  96  90,66  50
2 2
 14,22
m

n
150
i
i 1

• Media pe total colectivitate ( y 0 )

m

y i  ni
88  100  96,50
y0  i 1
m
  90,67 puncte
n
150
i
i 1

• Media dispersiilor de grupă:

m

2
 i
2
 ni
0,4225  50  49,56  100 4977,125
  i
i 1
m
   33,18
n
150 150
i
i 1

1 1
Deoarece 1  8%  0,08 , 1   0,08    1  88  0,08  7,04
y1 88

 1   12   12   1 2  7,042  49,56 ,  2  0,65   22  0,652  0,4225

Regula de adunare a dispersiilor:

2
 x2   2   i  33,18  14,22  47,40
Pentru că coeficientul de determinare este 30%, înseamnă că 30% din variaţia punctajului
este explicată de centrul universitar, iar restul de 70% se datorează altor factori. Deoarece
R 2  K 2 apreciem că centrul universitar nu contribuie semnificativ la variaţia punctajelor
obţinute de studenţi. Punctajele studenţilor nu diferă semnificativ de la un centru la altul
2. Rezolvare: Notaţii: xi  zona de amplasare; ni  număr magazine; y i  profitul
mediu;  i2  dispersia profitului. Pentru a determina în ce proporţie factorul principal de grupare
influenţează variaţia profitului se determină coeficientul de determinare după relaţia:
2 8,64
R 2  2  100   100  32,43% . Dispersia dintre grupe:
0 26,64

 y 
m
2
 y 0  ni
2  i 1
i

20  23,62  107  26  23,62  15  129,6  86,4  8,64
m 25
n
25
i
i 1

Media pe total colectivitate : y i  ni

20  10  26  15 590 mil. RON/magazin Media
y0  i 1
m
   23,6
n
25 25
i
i 1
m

 i
2
 ni
12  10  22  15 120  330
dispersiilor de grupă:  2  i 1
   18
i m

n
25 25
i
i 1

Regula de adunare a dispersiilor:

2
 i2   2   i  8,64  18  26,64 si R 2  K 2 = 100  K 2  67,57% (coeficientul de non-
determinare)  R 2  K 2 deci zona de amplasare a centrelor comerciale nu influenţează
semnificativ variaţia profitului; acesta este influenţat de alţi factori, cum ar fi: calitatea şi preţul
mărfurilor, calificarea personalului, etc.
3. Rezolvare:

1. (a) Corelaţia dintre veniturile lunare (medii) pe o persoană din familie şi cheltuielile pentru
achiziţionarea produsului „z”

7,2
x x
6,2 x x
x x
5,2
4,2 x
x
3,2

0 7,2 10,2 13,2 16,2 19,2 X

 Diagrama de împrăştiere
Scara: 0X – 1 cm = 3 zeci mii u.m. (venituri)
0Y – 1 cm = 1 zeci mii u.m. (cheltuieli)
b) an  b x   y
i Yx  a  b  xi  1,799  0,268  xi  a 10  b 121  50,4
i

a 121  b 1576,06  639,83
i

a x  b x   x y
2
i i i i

a  1,79885  1,8 zeci mii u.m. Deci funcţia de regresie este Yxi  1,8  0,268  xi

b  0,26786  0,268 zeci mii u.m.

 y  Y   yi2  a yi  b xi yi  1  265,84  1,8  50,4  0,268  639,83  0,83

2
c) 3,59 sau
Ry / x  1   1  0,83
i xi

 y  y 
Ry / x  1 
 
2

 yi2  n i
11,824 2
50,4 2
i y 265,84 
10

d) r  n xi yi   xi   yi 10  639,83  121  50,4

  0,824  0,83
y/ x
n   x 2
i 
  xi   n   y   yi 
2 2
i
2
 10 1576,06  121  10  265,84  50,4 
2 2

Algoritmul de calcul necesar determinării abaterilor medii pătratice şi a indicatorilor de corelaţie

este redat în tabelul următor:
Nr. crt. xi yi xi  x 2  yi  y 2 xi yi
0 1 2 3 4 5
1 7,2 3,2 24,01 3,3856 23,04
2 9,9 3,8 4,84 1,5376 37,62
3 8,5 4,0 12,96 1,0816 34,0
4 11.8 5,5 0,09 0,2116 64,9
5 19,2 6,2 50,41 1,3456 119,04
6 10,9 4,1 1,44 0,8836 44,69
7 13,4 5,4 1,69 0,1296 72,36
8 12,5 5,9 0,16 0,7396 73,75
9 11,5 6,0 0,36 0,9216 69,0
10 16,1 6,3 16,0 0,5876 101,43
121 50,4 111,96 11,824 639,83
Total
x y  x  x  y  y x y
2 2
i i i i i i

continuare tabelul
Nr. crt. xi2 yi2 Yxi  1,8  0,268  xi y  Y 
i xi
2

0 6 7 8 9
1 51,84 10,24 3,7 0,25
2 98,01 14,44 4,5 0,49
3 72,25 16,00 4,1 0,01
 4 139,24 30,25 5,0 0,25
5 368,64 38,44 6,9 0,49
6 118,81 16,81 4,7 0,36
7 179,56 29,16 5,4 0
8 156,25 34,81 5,2 0,49
9 156,25 36,0 4,9 1,21
10 259,21 39,69 6,1 0,04
1576,06 265,84 50,5 3,59
Total
x y Y  y  Yxi 
2 2 2
i i xi i

Testul de autoevaluare 1
1.Se cunosc următoarele date privind stocul de păcură al unei centrale termice:

Stocul de păcură
Data
(tone)
01.01 10
01.02 8
01.03 14
31.03 10
01.06 16
15.07 14
01.09 10
31.12 14
Se cere:
a) să se reprezinte grafic stocul de păcură pentru tot anul;
b) să se calculeze stocul mediu de păcură pe toată perioada;
c) să se calculeze stocul mediu de păcură pe primul trimestru al anului.
2. Se cunosc următoarele date privind efectivul anual al populaţiei în perioada 2000-2005:

Data Efectivul populaţiei din mediul urban

1 iulie 2000 22.435.205
1 iulie 2001 22.408.393
1 iulie 2002 21.794.793
1 iulie 2003 21.733.556
1 iulie 2004 21.673.328
Sursa: Anuarul Statistic al României 2005
Să se reprezinte grafic seria şi să se calculeze efectivul mediu la populaţiei în perioada
2000-2004.

6. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare

Testul de autoevaluare 1
1. Rezolvare:
a) Avem o serie de momente cu intervale neegale între momente, deci seria se va
reprezenta grafic prin diagrama prin coloane:
yt
18

16

14

12

10

6
01.01. 01.02. 01.03. 31.03. 01.06. 15.07. 01.09. 31.12 t

1 cm OY = 2 tone

b) Stocul mediu de păcură pe toată perioada se determină ca o medie cronologică

ponderată:
d d  d2 d  d3 d
y1  1  y 2  1  y3  2  ...  y n  n 1
y 2 2 2 2 
d1  d 2  ...  d n 1

1 11 11 1 2 2  1,5 1,5  1,5

10   8  14   10   16   14 
 2 2 2 2 2 2 
12

1,5  4 4
10   14 
 2 2  146 ,5  12,2 tone
12 12

01.01 01.02 01.03 31.03 01.06 15.07 01.09 31.12

d1 = 1 lună d2 = 1 lună d3 = 1 lună d4 = 2 luni d5 = 1,5 luni d6 = 1,5 luni d7 = 4 luni

c) În primul trimestru avem o serie de momente cu intervale egale între momente, iar
stocul mediu se va determina ca o medie cronologică simplă:
Primul trimestru cuprinde datele: 01.01; 01.02; 01.03; 31.03.
 y1 y
 y 2  y 3  ...  y n 1  n
y 2 2
n 1
y1 y 4 10 10
 y 2  y3   8  14 
y 2 2  2 2  32  10,66 tone
4 1 3 3

2. Rezolvare:
Avem o serie de momente cu intervale egale între momente, deci se reprezintă grafic prin
cronogramă:
yt
22600000

22400000

22200000

22000000

21800000

21600000
1 iulie 1 iulie 1 iulie 1 iulie 1 iulie t
2000 2001 2002 2003 2004

1 cm OY = 200.000 locuitori
Efectivul mediu al populaţiei (media) se determină ca o medie cronologică simplă:
y1 y
 y 2  y 3  ...  y n 1  n
y 2 2
n 1
n = numărul de momente de timp = 5
y1 y
 y 2  y3  y 4  5
y 2 2  87991009  21.997 .752 ,5  21.997 .753 loc.
4 4
Se cunosc următoarele date referitoare la tariful lunar practicat de o companie de televiziune prin
cablu pentru pachetul de bază în perioada 1996-2002:

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Tariful lunar
11 13,2 13,9 15,2 16,8 18 20
(USD)
Sursa: The New York Times (2 Aprilie 2003)
Să se calculeze indicatorii seriei.
Rezolvare:
Notăm cu t anul şi numerotăm anii:
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
1 2 3 4 5 6 7
t  1,7
Notăm cu yt tariful lunar în anul t.

Calculul indicatorilor:
Avem o serie cronologică de intervale de timp.
Seria se caracterizează cu ajutorul indicatorilor:
 absoluţi:
 modificarea absolută:
- cu bază fixă:  t /1  y t  y1 ; t  1,7

- cu bază în lanţ:  t / t 1  y t  y t 1 ; t  2,7

 valoarea absolută a unui procent de modificare:
y
- cu bază fixă: A t /1  1 dacă y t  y1 ;
100
y t 1
- cu bază în lanţ: A t / t 1  dacă y t  y t 1
100
 relativi:
 indicele (dinamica):
y
- cu bază fixă: I t /1  t ; t  1,7
y1

yt
- cu bază în lanţ: I t / t 1  ; t  2,7
y t 1

 ritmul:
 - cu bază fixă: R t /1  I t /1  1  100 t  1,7 ;

- cu bază în lanţ: R t / t 1  I t / t 1  1  100 t  2,7

 medii
Rezultatele calculelor pentru indicatorii absoluţi şi relativi sunt prezentate în tabelul
următor:
Anul
Indicatori
1 2 3 4 5 6 7
yt (dolari) 11 13,2 13,9 15,2 16,8 18 20
t/1 (dolari) 0 2,2 2,9 4,2 5,8 7 9
t/t-1 (dolari) - 2,2 0,7 1,3 1,6 1,2 2
At/1 (dolari/%) - 1,1 1,1 1,1 1,1 1,1 1,1
At/t-1 (dolari/%) - 1,1 1,32 1,39 1,52 1,68 1,8
It/1 1 1,2 1,26 1,38 1,52 1,63 1,81
It/t-1 - 1,2 1,05 1,09 1,10 1,07 1,11
Rt/1 (%) 0 20 26 38 52 63 81
Rt/t-1 (%) - 20 5 9 10 7 11
Între modificările absolute cu bază fixă şi cele cu bază în lanţ există următoarea relaţie de
verificare:
7
 7 /1    t / t 1
t 2

Între indicii cu bază fixă şi cei cu bază în lanţ există următoarea relaţie:
7
I 7 /1   I t / t 1
t 2

Deoarece  t /1  0 pentru t  2,7 putem aprecia că tariful lunar a crescut în fiecare an faţă de
anul de bază, anul 1996 (t = 1). În anul 1997 (t = 2) tariful a crescut faţă de anul 1996 cu 2,2
dolari, în 1998 faţă de 1996 a crescut cu 2,9 dolari etc.
Deoarece  t / t 1  0 pentru t  2,7 putem aprecia că tariful lunar a crescut în fiecare an
faţă de anul precedent în perioada 1996-2002. Cea mai mare creştere înregistrată într-un an faţă
de anul precedent a fost în anul 1997, când tariful a crescut cu 2,2 dolari faţă de 1996.
A 3 / 2  1,32 dolari/% , deci putem aprecia că unui procent de modificare (creştere deoarece

 3 / 2  0,7 dolari  0 ) a tarifului în anul 3 (1998) faţă de anul 2 (1997) îi revin 1,32 dolari.

I 2 / 1  1,2  1 , deci apreciem că tariful lunar a crescut în anul 2 (1997) faţă de anul 1 (1996)

de 1,2 ori.
 R 2 / 1  20%  0 , deci apreciem că tariful lunar a crescut în anul 2 (1997) faţă de anul 1

(1996) cu 20%.
Pentru a vedea dacă este vorba de creştere sau scădere:
  se compară cu 0:
- dacă   0  creştere;
- dacă  = 0  tariful nu s-a modificat;
- dacă   0  scădere;
 I se compară cu 1:
- dacă I  1  creştere;
- dacă I = 1  tarif constant;
- dacă I  1  scădere;
 R se compară cu 0:
- dacă R  0  creştere;
- dacă R = 0  tarif constant;
- dacă R  0  scădere;
 A este întotdeauna pozitiv, deci din valoarea lui A nu putem deduce dacă este vorba de
creştere sau scădere.
Valoarea absolută a unui procent de modificare cu bază fixă (At/1) are aceeaşi valoare
pentru întreaga perioadă, deoarece nivelul care s-a considerat egal cu 100% este nivelul anului de
bază (yi) şi exprimă câte unităţi din sporul înregistrat într-un an revin la fiecare procent din
ritmul sporului.
Indicatorii medii ai seriei cronologice sunt:
- media (tariful lunar mediu anual) – se calculează ca o medie aritmetică simplă:
7
 yt
108,1
y  i 1   15,44 dolari
7 7
În perioada 1996-2002 tariful lunar mediu anual a fost de 15,44 dolari.
- modificarea absolută medie anuală:
y  y1 20  11
 7   1,5 dolari/an  0
7 1 6
 Tariful lunar mediu anual a crescut în medie de la un an la altul cu 1,5 dolari în perioada
1996-2002.
- indicele mediu anual:
y 20
I6 7 6  1,104  1
y1 11

Tariful lunar mediu anual a crescut în medie de la un an la altul de 1,104 ori în perioada
1996-2002.
- ritmul mediu anual:
 
R  I  1  100  1,104 - 1  100  10,4%  0

Tariful lunar mediu anual a crescut în medie de la un an la altul cu 10,4% în perioada

1996-2002.
Testul de autoevaluare 1
1. Se cunosc următoarele date referitoare la numărul de participanţi la o probă sportivă în
perioada 2000-2006:
Anul Număr participanţi
2000 745
2001 720
2002 745
2003 737
2004 757
2005 800
2006 803

Se cere:
a) să se reprezinte grafic seria cronologică;
b) să se ajusteze seria printr-o metodă analitică (funcţie liniară) şi să se aprecieze calitatea
ajustării;
c) să se previzioneze seria pentru anii 2007 şi 2008.

2. Un bebeluş a fost cântărit în fiecare zi în primele 25 de zile de viaţă. În tabelul următor este
prezentată greutatea zilnică pentru 25 de zile:
Greutatea Greutatea Greutatea
Ziua Ziua Ziua
(grame) (grame) (grame)
1 3110 11 3180 21 3460
2 3050 12 3240 22 3500
3 3030 13 3300 23 3530
 4 3080 14 3340 24 3560
5 3130 15 3300 25 3620
6 3100 16 3370
7 3140 17 3390
8 3180 18 3350
9 3150 19 3410
10 3200 20 3490
Se cere:
a) să se reprezinte grafic seria;
b) să se calculeze medii mobile pentru o săptămână;
c) să se traseze pe diagrama de la punctul a), curba mediilor mobile.

3. Se cunosc următoarele date referitoare la producţia de conserve de carne a unei societăţi în

perioada 2002-2006:
Modificarea absolută a producţiei faţă de anul precedent
Anul
(mii bucăţi)
2003 2
2004 3
2005 6
2006 7
Se cere:
a) să se reconstituie seria de valori absolute ştiind că producţia a crescut în anul 2006 faţă de
anul 2002 de 1,2 ori;
b) să se calculeze indicatorii seriei cronologice;
c) să se ajusteze seria prin metode mecanice;
d) să se extrapoleze seria pentru anul 2007.

5. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare

Testul de autoevaluare 1
1. Rezolvare:
Notăm cu: t = anii t  1,7
yt = numărul de participanţi din anul t.
a) Avem o serie cronologică de intervale de timp, deci o reprezentăm grafic prin
cronogramă sau historiogramă:
 yt
820

800

780

760

740

720

700
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 t

Scara de reprezentare: 1 cm OY = 20 participanţi

b) Ajustarea seriei cu ajutorul funcţiei liniare:

ŷ t  a  bt

Parametrii funcţiei a şi b îi determinăm cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate

(MCMMP), care spune:

 y t  ŷ t 2 minim
i
Obţinem sistemul:

na  b t   y t

a t  b t 2  ty
 
   t
Acest sistem se rezolvă în ipoteza în care  t  0 

na   y t  a 
 yt
745  720  ...  803 5307
   758,14
t 7 7
b
 ty t  (3)  745  (2)  720  ...  (3)  803  346  12,36
 t 2 (3) 2  (2) 2  (1) 2  12  2 2  32 28
Deoarece  t  0 , va trebui să renumerotăm anii:

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

-3 -2 -1 0 1 2 3
Tabel ajutător pentru calcularea parametrilor a şi b şi pentru aprecierea calităţii ajustării:

Anul t yt tyt t2 y t  t 2
2000 -3 745 -2235 9 169
2001 -2 720 -1440 4 1444
2002 -1 745 -745 1 169
2003 0 737 0 0 441
2004 1 757 757 1 1
 2005 2 800 1600 4 1764
2006 3 803 2409 9 2025
Total 0 5307 346 28 6013

Funcţia de regresie este:

yt = 758,14 + 12,36t
c) Anul 2007 corespunde anului 4
2008 5
Pentru t = 4, avem:
yt = 758,14 + 12,36  4 = 807,58 ~ 808 participanţi
Pentru t = 5, avem:

yt = 758,14 + 12,36  5 = 819,94 ~ 820 participanţi

2. Rezolvare:
a) Avem o serie de momente cu intervale egale între momente, deci se va reprezenta grafic
prin cronogramă:
greutatea
3700

3600

3500

3400

3300

3200

3100

3000
5 10 15 20 t
25

b) Notăm: t = ziua;
yt = greutatea în ziua t;
Calculul mediilor mobile din 7 termeni:
y  y t 2  y t 1  y t  y t 1  y t 2  y t 3
y t  t 3
7
t  4,22
Pentru t = 4, avem:
 y  y 2  y3  y 4  y5  y6  y7
y4  1 
7

3110  3050  3030  ...  3140

  3091 grame
7
Pentru t = 5, avem:
y  y3  y 4  y5  y6  y7  y r
y5  2 
7

3050  3030  ...  3140  3180

  3101 grame
7

Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:

Media mobilă Media mobilă Media mobilă

Ziua Ziua Ziua
(grame) (grame) (grame)
1 - 11 3227 21 3471
2 - 12 3244 22 3510
3 - 13 3276 23 -
4 3091 14 3303 24 -
5 3101 15 3327 25 -
6 3116 16 3351
7 3140 17 3379
8 3154 18 3396
9 3170 19 3424
10 3199 20 3447
Numărul de termeni obţinuţi (numărul de medii mobile) este:
n – k + 1 = 25 – 7 + 1 = 19
c) Reprezentând grafic noile valori, se observă că graficul nu mai are aspectul unor dinţi de
fierăstrău, ci avem o curbă cu tendinţă strict crescătoare.

3. Rezolvare:
a) Notăm: t = anul t  1,5 ;
yt = producţia de conserve de carne din anul t;
Ştim că:
y5/y1 = 1,2
5
 5 /1  y 5  y1    t / t 1  18 mii bucati
i 1

y1 = 90 mii bucăţi
 y2 = 108 mii bucăţi

 2 / 1  y 2  y1  2 mii bucati  y 2  92 mii bucati

 3 / 2  y 3  y 2  3 mii bucati  y 3  95 mii bucati
 4 / 3  y 4  y 3  6 mii bucati  y 4  101 mii bucati

b) Indicatorii seriei cronologice pe intervale sunt:

- indicatori absoluţi;
- indicatori relativi;
- indicatori medii.
Indicatorii seriei cronologice 2002 2003 2004 2005 2006
1 2 3 4 5

Indicatori absoluţi
Modificarea absolută cu bază fixă 0
2 5 11 18
t/1 (mii bucăţi) -
Valoarea absolută a unui procent de
modificare cu bază fixă At/1 (mii - 0,90 0,90 0,90 0,90
buc/%)
Valoarea absolută a unui procent de
modificare cu bază în lanţ At/t-1 - 0,90 0,92 0,95 1,01
(mii buc./%)
Indicele cu bază fixă It/1 1
1,02 1,05 1,12 1,2

Indicatori
-

relativi
Indicele cu bază în lanţ It/t-1 - 1,02 1,03 1,06 1,07
Ritmul cu bază fixă Rt/1 (%) - 2 5 12 20
Ritmul c ubază în lanţ Rt/t-1 (%) - 2 3 6 7

Indicatorii medii:
- media:
5

y
i 1
t
y  97,2 mii buc.
5
Numărul mediu de conserve produs de firmă pe an în perioada 2002-2006 a fost de 97,2
mii bucăţi.
- modificarea absolută medie anuală:
y  y1 y 5  y1 108  90
 n    4,5 mii buc./an
n 1 4 4
În perioada 2002-2006, producţia de conserve de carne a crescut în medie de la un an la
altul cu 4,5 mii bucăţi.
- indicele mediu anual:
 y 108
I  n 1 n  4  1,046
y1 90
În perioada 2002-2006, producţia de conserve de carne a crescut în medie de la un an la
altul de 1,046 ori.
- ritmul mediu anual:
 
R  I  1  100  (1,046  1)  100  4,6%
În perioada 2002-2006, producţia de conserve de carne a crescut în medie de la un an la
altul cu 4,6%.
c) Ajustarea seriei cronologice prin metode mecanice:
- prin metoda modificării absolute medii:
ŷ t  y1    t  1 t  1,5
Pentru:
t = 1 avem: ŷ1  y1  90 mii buc.
t = 2 avem: ŷ 2  y1    94,5 mii buc.
t = 3 avem: ŷ 3  y1  2  y 2    94,5  4,5  99 mii buc.
t = 4 avem: ŷ 4  y 3    103,5 mii buc.
t = 5 avem: ŷ 5  y 4    108 mii buc.
- prin metoda indicelui mediu:
t 1
ŷ t  y1  I t  1,5
Pentru:
t = 1 avem: ŷ1  y1  90 mii buc.
t = 2 avem: ŷ 2  y1  I  90  1,046  94,14 mii buc.
t = 3 avem: ŷ 3  y 2  I  98,47 mii buc.
t = 4 avem: ŷ 4  y 3  I  102,9 mii buc.
t = 5 avem: ŷ 5  y 5  108 mii buc.
d) Extrapolarea seriei pentru anul 2007 (pentru anul 2007, t = 6):
- prin metoda lui  :
ŷ 6  y 5    108  4,5  112,5 mii buc.
- prin metoda indicelui mediu:
ŷ 6  y 5  I  108  1,046  112,9 mii buc.
Testul de autoevaluare 1

1. Folosirea indicelui de grup ridică cele mai multe probleme referitoare la următoarele:
a) alegerea bazei de raportare
b) separarea factorilor în calitativi şi cantitativi
c) alegerea nivelului absolut
d) determinarea unor agregate macroeconomice
e) alegerea formulei de calcul
f) alegerea sistemului de ponderare
Alegeţi combinaţia corectă:
A = a, b, c, d; B = b, c, d, e; C = c, d, e, f; D = b, d, e, f; E = a, b, e, f.

2. Pentru a reflecta corect variaţia fenomenelor economico-sociale, media aritmetică se aplică la

determinarea indicelui de grup atunci când:
a) se cunosc nivelurile curente ale factorului de pondere
b) se cunosc nivelurile de bază ale factorului de pondere
c) se cunosc ambele niveluri de bază şi curente ale factorului
d) când datele provin din sondaje statistice
e) nici una din variantele de mai sus, ci altceva …
Alegeţi combinaţia corectă din următoarele prezentate:
A: a, b; B: b, e; C: c, d; D: d, e; E: b, d.

3. Despre o societate comercială cu profil de comerţ se cunosc următoarele date:

Valoarea vânzărilor (u.m.) Dinamica preţului din per.
Marfa curentă faţă de per. de
Perioada de bază Perioada curentă
bază
A 50 192 3,7
B 72 210 2,8
C 80 250 3,0
1. Caracterizaţi dinamica vânzărilor de mărfuri
a) pe fiecare marfă.
b) pe total societate comercială.
2. Calculati şi interpretaţi indicii de grup ai volumului fizic şi preţurilor
4. De la un punct de desfacere s-au cules următoarele date:
Procent de modificare a
Valoarea vânzărilor per. de Dinamica preţurilor din
Marfa volumului fizic din
bază (mii. RON) p. curentă/p. bază
p. curentă/p. bază
A 38 +3 1,8
B 25 -5 2,5
C 15 -2 3,0
Se cere: dinamica valorii, volumului fizic şi preţurilor pe fiecare marfă şi pe total;

7. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare

Testul de autoevaluare 1

1. e);

2. e);

3. Rezolvare

Notaţii: 0 = perioada de bază; 1 = perioada curentă; v = valoarea vânzărilor de mărfuri, v

= p · q; p = preţurile de vânzare (caracteristica calitativă); q = cantităţile vândute (caracteristica
cantitativă).

1. a) Algoritmul de calcul necesar determinării indicilor individuali

şi de grup ai valorii, volumului fizic şi ai preţurilor:
Valoarea vânzărilor (u.m.) în: Indicii individuali ai:
perioada p. curentă cu p0 p. bază cu p1 Valorii Vol. Fizic Preţului
Marfa perioada de 1
curentă (p0q1 = (p1q0 = i1/ 0  i1q/ 0 
q1
i1p/ 0 
p1
bază (p0q0) 0
(p1q1) = col.1·col.6) = col.1·col.7) q0 p0
A 50 192 51,89 185 3,84 1,037 3,7
B 72 210 74,98 201,6 2,916 1,041 2,8
C 80 250 83,33 240 3,125 1,041 3,0
Total 202 652 210,2 626,6 … … …

Dinamica vânzărilor de mărfuri se determină pe fiecare marfă cu ajutorul indicilor

individuali calculaţi în tabelul de mai sus.
Valoarea vânzărilor pentru marfa A în perioada curentă faţă de perioada de bază se
triplează ca urmare a creşterii preţurilor cu 270% în timp ce cantităţile vândute au crescut cu
numai 3%. Pentru celelalte două mărfuri, se constată că valoarea vânzărilor este mai mare de
2,92 ori datorată creşterii preţurilor cu 180% în timp ce volumul fizic pentru marfa B a crescut cu
4%, iar pentru marfa C creşterea valorii vânzărilor de 3,12% se datorează creşterii preţurilor cu
200%, iar a cantităţilor vândute numai cu 4%. Deci, conform relaţiei dintre indici avem:
 i1v/ 0  i1q/ 0  i1P/ 0
1 b) şi 2. pe total societate comerciala - indici de grup ai:
 valorii mărfurilor vândute
 1 p1q1 652
I1v/ 0     3,227 sau 322,7%
 0 p0 q0 202
 volumului fizic calculaţi ca indici de tip Laspeyres (L) şi Paasche (P):
p q 652
I 1q/0P   1 1   1,0405 sau 104,05%
p1 q 0 626,6

p 0 q1 210,2
I 1q/0L     1,0406 sau 104,06%
p 0 q 0 202
 preţurilor calculaţi ca indici de tip Laspeyres (L) şi Paasche (P):
p q 652
I 1p/ 0P   1 1   3,1018 sau 310,18%
p 0 q1 210,2

p1 q 0 626,6
I 1p/ 0L     3,10198 sau 310,198%
p 0 q 0 202
Din produsul celor doi indici factoriali se obţine nivelul relativ al variabilei complexe pe
ansamblul mărfurilor analizate:
I 1/ 0  I 1p/ 0  I 1q/ 0

 I 1/ 0  I 1p/ 0P   I 1q/0L   3,227  3,1017  1,0406 (var . 1)

 
 I 1 / 0  I 1p/ 0L   I 1q/0P   3,227  3,10198  1.0405 (var . 2)
Vânzările totale pentru societatea comercială analizată din perioada curentă faţă de
perioada de bază cresc de 3,227 ori, cu o creştere relativă de 222,7%.
Cantităţile comparativ cu preţurile scad, motiv pentru care dinamica lor este
nesemnificativă, iar preţurile se observă că au o tendinţă de creştere care devansează creşterea
cantităţilor.
La nivelul societăţii comerciale, valoarea vânzărilor a crescut cu 222% ca urmare a
faptului că preţurile de vânzare au fost cu 210,198% superioare în perioada curentă faţă de
perioada de bază, iar cantităţile vândute au crescut cu 4,05%.

4. Rezolvare
 p P1
i1/ 0  P
Avem următoarele relaţii:  0
r q  i q  100
 1/ 0 1/ 0
Dinamica valorii şi volumului fizic
a) pe fiecare marfă:
 A  3  100  103% sau 1,03

q
i
1 / 10 r 2
1/ 0  100  B  5  100  95% sau 0,95
C  2  100  98% sau 0,98


 A  1,03  1,8  1,854

p 
i1v/ 10  i12/ 0  i1p/ 0  B  0,95  2,5  2,375
C  0,98  3,0  2,94

b) Dinamica valorii, volumului fizic şi a preţurilor pe total punct de desfacere:

p1 q1  i1 / 0 p 0 q 0 1,854  38  2,375  25  2,94  15 173,927

v
v  p ,q 
I     
p 0 q 0 p 0 q 0
1/ 0
78 78

 2,2298 sau 222,98 $

v q  p 0 q1 i1q/ 0 p 0 q 0 1,03  38  0,95  25  0,98  15 77,59

I     
p 0 q 0 p 0 q 0
1/ 0
78 78

 0,994 sau 99,4%

I 1v/ 0 2,2298
I 1v/0p     2,243 sau 224,3%
I 1q/ 0 0,994