“Dacă mâine ar trebui să plec din această lume, privindu-mi viaţa pe care am

trăit-o până acum, cu toate câte am realizat până în acest moment, m-aş simţi
eu, oare, împlinit ?”
Gregg Braden, “Trezirea la Punctul Zero”

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE VIETII REALE

Viata este un proces minunat.

Este procesul prin care ne amintim ceea ce deja stim, prin care scoatem la
lumina toate cunostintele aflate in propriile celule si prin care le traim, le
experimentam. ‘Manualul’ sau de functionare se afla in noi insine, in memoria
noastra celulara. Acolo avem inscris ca suntem una cu tot ce este viata, cu
pamantul si creaturile sale, cu cerul si toate astrele ; una cu Divinitatea si parte
din ceea ce este Divinitatea. La nivel celular, in esenta noastra, stim ca acesta
este adevarul – desi mintea ne spune ‘povestea separarii’. Si tot la nivel celular
avem inscris un set de principii fundamentale ale vietii
: functionabilitatea, adaptabilitatea sisustenabilitatea.
Din pacate, acum, credintele false pe care le avem despre viata le
intuneca, acoperindu-le, ascunzandu-le vederii noastre si impiedicandu-ne sa
le recunoastem. Nu este vorba ca oamenii nu vor sa traiasca dupa cele mai
adevarate si eficente principii ale vietii, dar le este imposibil sa o faca datorita
altor constructii mentale pe care le intretin si conventiilor sociale ce decurg de
aici.
Cele trei mari principii esentiale, functionabilitatea, adaptabilitatea si
sustenabilitatea au fost inlocuite acum cu conceptele : moralitatea, dreptatea
si proprietatea. Oamenii nu mai traiesc conform principiilor, ci conform
conceptelor – iar in asta consta toata nefericirea lor si a intregului Pamant.
Moralitatea este un concept ipocrit pentru ca se bazeaza pe idea falsa a
mintii ca cineva are dreptate in mod absolut si ceva este corect in mod absolut.
Dar ceea ce stii, ce simti la nivel celular si ceea ce crezi la nivel mental sunt
lucruri total diferite. Si intotdeauna ar trebui sa faci ceea ce simti.
Dreptatea este un alt concept ipocrit, pentru ca se bazeaza pe ideea falsa
ca cineva este indreptatit sa imparta recompense si sa aplice pedepse. El se
intemeiaza pe primul concept fals, cel al moralitatii, si deci nu are nici o baza
reala pentru a fi aplicat.
Proprietatea este al treilea concept ipocrit, si se bazeaza pe idea falsa ca
‘nu exista suficient din ceea ce credem ca avem nevoie’ pentru a fi fericiti, asa
ca trebuie sa ne asiguram ca este ‘a noastra, personala’ o parte cat mai mare
din viata: partenerul, copiii, casa, masina, pamantul, s.a. (chiar si terenul de pe
luna !). Luam ‘drepturile de proprietate’ atat de in serios incat omoram si
murim pentru ele – cand adevarul e ca nimic nu e cu adevarat al nostru.
Suntem doar administratorii acestor ‘bunuri’ in timpul vietii.
Cum am facut de am ajuns sa traim dupa aceste concepte false ?
Simplu – am uitat cine suntem noi cu adevarat. Nu am scos inca la iveala
aceasta cunoastere, pe care cu totii o avem, o stim, o simtim la nivel celular, in
ADN-ul propriu, transmisa genetic de generatii intregi, de mii de ani. Si tot ce
avem de facut este sa ne-o reamintim, sa ne reamintim principiile vietii si sa
traim conform lor.
Functionabilitatea este primul principiu fundamental. Ea desemneaza
capacitatea unei actiuni pe care o intreprindem de a fi functionala, eficienta,
avand in vedere ceea ce incercam sa fim, sa facem sau sa avem.
Sa luam un simplu exemplu : sanatatea. Conceptul mental al moralitatii ar
spune unor oameni sa nu foloseasca anumite tipuri de produse sau terapii,
pentru ca nu sunt ‘corecte’, ‘indreptatite’, ‘recunoscute’. Aceleasi produse sau
terapii se pot dovedi extrem de functionale, de eficiente in ce priveste
recuperarea sanatatii – si oamenii sa nu le aplice, deoarece ei inlocuiesc
principiul functionabilitatii cu conceptul moralitatii. Si se pot da nenumarate
exemple din diferite domenii ale vietii.
Aceasta este calitatea principala a vietii – ca ea functioneaza. Si
functioneaza intr-un anumit fel care ii permite sa functioneze in continuare.
Cand functionabilitatea este amenintata in vreun fel, viata gaseste o cale de a
se adapta, de a se modela, pentru a continua sa functioneze.
Acest principiu fundamental al adaptabilitatii a fost inlocuit de conceptul
dreptatii, pentru ca sistemul judiciar sa regleze ceea ce este necesar pentru ca
viata sa continue, sa se sustina. Dar atata vreme cat incercam sa ‘indreptam
ceva rau’ prin pedepse, continuam sa vedem ‘raul’ ca pe un ‘esec moral’, in loc
sa-l vedem ca pe ceea ce este : ceva ce nu functioneaza inca, dar pe care
putem sa-l facem sa functioneze.
 Pedepsele aplicate unor oameni, pentru ca au facut anumite lucruri, nu
fac altceva decat sa demonstreze inversunarea cu care ne aparam conceptul
fals de moralitate pe baza caruia ii judecam. In loc de asta, am putea aplica
primul principiu al vietii si i-am putea corecta pe acei oameni, facand
comportamentul lor sa functioneze.
Acest principiu al adaptabilitatii este ceea ce se numeste in teoria
evolutionista, selectivitate. Viata selecteaza in procesul sau aspectele sau
functiile tuturor fiintelor vii care permit acelei fiinte sa continue sa traiasca. In
felul acesta evolueaza o specie. Si cand o face, este exprimat al treilea principiu
fundamental al vietii, sustenabilitatea (auto-sustinerea).
Viata cauta sa se sustina pe ea insasi. Ea este infinita, si intotdeauna
exista tot ceea ce ai nevoie pentru a fi fericit. Nu e nevoie sa ai ‘drept de
proprietate’ asupra unor parti ale ei, pentru a te ‘proteja’ de ‘greutatile’ ei.
Insasi viata ne invita sa sustinem, sa pastram cu grija partile ei – dar nu sa
pretindem ca le posedam, ca le avem in proprietate.
Exista destul din tot ceea ce avem nevoie cu adevarat ca sa fim fericiti –
se afla in interiorul fiecaruia din noi. Dar noi nu credem, si incercam sa
‘posedam’ ceea ce ne dorim mai mult (‘apartament proprietate personala’,
‘sotia mea’ s.a). Ne imaginam ca daca-l posedam il putem pastra pentru
totdeauna, ca nimeni nu ni-l poate lua si putem face ce vrem cu el – si ca din
aceasta experienta a ‘proprietatii’ vor rezulta siguranta, auto-sustinerea si
fericirea proprie. Dar in cele din urma, prea tarziu, din pacate, ajungem sa ne
dam seama de iluzia acesteia. Adevarata siguranta, sustinere si fericire se
creaza din interior, intotdeauna. Tot ce ai de facut este sa fii tu insuti.
Toate lucrurile pe care oamenii le percep ca fiind ‘rele’ (printre care
saracia, razboiul, boala, batranetea, moartea) apar datorita ignorarii acestor
principii fundamentale si incercarii de a trai conform conceptelor sociale. Si mii
de ani oamenii nu au fost dispusi sa recunoasca faptul ca viata traita conform
acestor concepte nu functioneaza – nu produce rezultatele pe care ei le
doresc.
Acum insa lucrurile s-au schimbat. Situatia geo-fizica, sociala si politica a
lumii ne indeamna sa ne ‘provocam’ credintele conform carora traim. Si cea
mai mare provocare pe care omenirea o are de trecut acum este to preserve
(pre-serve) life : a pastra si servi viata in primul rand. A pune accent
pe alegeri care sa ofere consecinte favorabile pe termen lung pentru intreaga
omenire. A re-descoperi principiile fundamentale ale vietii reale.
Viata de pretutindeni exprima aceste trei principii fundamentale, iar ele
sunt circulare, permitand vietii sa continue pentru totdeauna. Iar cand vom fi
noi insine, ni le vom reaminti – si ne vom trai viata cu adevarat !

UNIVERSUL CUANTIC - NATURA REALA A LUMII IN CARE TRAIM (I)

Ce este realitatea ?
De mii de ani traditia mistica orientala vorbeste despre lume si univers in
termeni care, in zilele noastre, se dovedesc mai actuali ca niciodata.
Conceptele si ideile orientale despre vid, (spatiul gol care de fapt nu este gol),
lucrurile materiale care nu sunt facute din ceva material si interdependenta
intre toate cate exista in Univers sunt probate astazi de descoperirile fizicii
cuantice.
Lumea in care traim este o lume total diferita de ceea ce am fost invatati
de catre parinti sau la scoala. Este o lume la care oricine doreste sa aiba succes
trebuie sa se adapteze si sa traiasca in conformitate cu principiile sale.
Haideti sa incepem explorarea acestei lumi reale, necunoscuta inca
multora.
Se stie ca intreaga structura a convingerilor civilizatiei occidentale (din care
si noi facem parte) este construita pe o baza stiintifica. Un fapt dovedit stiintific
devine automat si instantaneu o convingere, ceea ce reprezinta un element
important pentru succes.
Ce-ati zice daca ati afla ca stiinta a demonstrat adevarul multor lucruri pe
care le-am afirmat in articolele din acest site ? Acest lucru este real - stiinta,
psihologia, medicina fac progrese uriase si merg acum mana in mana cu
traditiile orientale, din ce in ce mai mult.
Din pacate insa, noile descoperiri ajung greu la urechile si ochii maselor.
Majoritatea oamenilor inca îsi inchipuie ca stiu tot ce poate fi stiut si au numai
‚certitudini’ de viata. De aceea, multi nu vor sa auda de ceva nou, susceptibil sa
puna sub semnul intrebarii viata lor linistita bazata pe „convingeri de
nezdruncinat”.
 De ce se intampla acest lucru ? Datorita diferentei de perceptie. Nu
percepem din lume decat cea ce suntem pregatiti sa percepem.
Acest lucru s-a demonstrat stiintific. Pentru o experienta de fiziologie,
niste pisici au fost inchise inca de la nastere intr-o mica incapere tapisata cu
motive orizontale. Dupa trecerea perioadei de formare a creierului, aceste
pisici au fost scoase de acolo si puse in niste cutii tapisate cu linii verticale.
Aceste linii indicau amplasamentul ascunzatorilor cu hrana si trape de iesire,
dar nici una dintre pisicile educate in camere cu motive orizontale nu a reusit
sa se hraneasca sau sa iasa. Educatia le limitase perceptia la evenimentele
orizontale.
Si noi functionam cu aceleasi limitari ale perceptiei. Nu mai stim sa
percepem unele evenimente pentru ca am fost conditionati sa percepem
lucrurile numai intr-un singur mod. Mintea umana vede doar ce crede ea ca e
adevarat, refuzand sa vada si alte lumi. Realitatea pe care oamenii si-o creaza
le obtureaza sansa de a percepe si alte realitati. Ei vad ceea ce cred ca este
real, chiar daca asta nu e realitatea in sine. Se spune chiar : oamenii nu vad
lumea asa cum este ea, ci asa cum sunt ei.
Inca de la nastere creierul nostru este ‘formatat’ strict sa vada
evenimentele doar in plan orizontal. Noi percepem timpul ca fiind orizontal
(trecut-prezent-viitor), spatiul ca fiind in afara noastra, lucrurile ca fiind
separate de noi (eu aici, tu acolo, scaunul, dulapul in alta parte). Toate acestea,
si multe altele se realizeaza prin intermediul celor 5 simturi (auz, vaz, miros,
gust, pipait). Am fost ‚programati’ sa credem ca realul e ceva perceput exclusiv
prin cele 5 simturi si ca ‚extra-simturile’ si ceea ce poti descoperi prin ele sunt
ceva ce tin de ‚superstitie’ – ceva fals, iluzoriu, ce nu trebuie luat in serios. Si, in
ciuda faptului ca stiinta a demonstrat adevarul lumii dincolo de simturi (planul
‚vertical’), majoritatea oamenilor continua inca sa respinga aceste realitati –
tocmai datorita conditionarii ‚orizontale’ inoculate inca de foarte mici, din
perioada formarii creierului.
Trebuie sa intelegeti totusi ca aceasta programare ‚orizontala’ din partea
mediului (prin parinti si societate, in general) e ceva normal - viata are propriile
motive pentru care a functionat astfel in occident, cel putin in ultimele doua
milenii (pentru ca in orient, de cel putin 5.000 de ani oamenii sunt ‚programati’
inca de la nastere conform modelului real al universului – deci au un avans
destul de mare in fata noastra. Nici nu e de mirare ca, chinezii sunt pe cale sa
‚cucereasca’ lumea cu traditia lor. Este de departe cea mai avansata in ce
priveste modul de intelegere si percepere a vietii, universului si fiintei umane).
Din fericire insa in vremurile actuale ale ‚trecerii’ din ce in ce mai multi
oameni se ‚trezesc’ si isi analizeaza, isi pun sub ‚lupa constiintei’
propriaprogramare ‚mostenita’ de la strabuni (genetica) sau de la parinti,
prieteni, profesori, societate in general (culturala, de mediu). Astfel, treptat, isi
deconditioneaza creierul trecand de la perceptia orizontala la cea ‚verticala’ –
pe care o vom explica in continuare.
In general, noi am fost obisnuiti sa gandim ca universul nostru este
constituit dintr-o multime de particule solide si spatii libere. Insa cu ceva timp
in urma fizicienii au demonstrat ca acesta este un punct de vedere eronat.
Privite din perspectiva iluzorie oferita de perceptia senzoriala, orizontala a
creierului si de starea lor solida – chimica sau atomica – lucrurile din jurul
nostru par a fi relativ permanente si stabile. Noi vedem cum formele raman la
fel (exemplu : cladiri, diferite obiecte de metal, sticla, piatra, chiar si fete
umane). Asta ne transmit simturile noastre, dar cum ele opereaza doar in
lumea exerioara, nu ne putem baza prea mult pe ele pentru perceperea si
explicarea lumii interioare.
Dimpotriva, totul in jurul nostru este intr-o continua transformare
constanta. Universul se transforma, Soarele, Pamantul, mediul din jur se
modifica, pielea, organele , tesuturile corpului sunt inlocuite, se modifica, se
transforma. Si partea interesanta e ca poti sa grabesti procesul in mod
individual, spre folosul tau – cand o faci in mod constient, punand accent
pecunoastere interioara, sanatate si comunicare.
Lumea noastra exterioara, materiala este de fapt un univers ‘electric’ in
care lumina este sursa tuturor lucrurilor pe care le percepem cu simturile. Insa
in spatele sau sta un univers ‘magnetic’ (vidul, intunericul, anti-materia) in
care, intr-o ‘suspensie’ imperceptibila pentru simturile noastre, sta Constiinta
universala, Totul – sursa nelimitata pentru toate lucrurile materiale. O idee pe
care o avem, o unda a gandului isi are salasul in acest univers magnetic si este
materializata – transportata de un fascicol de lumina – in acest univers electric
in care noi existam ca particule.
Din perspectiva universului nostru electric (intins in spatiu si timp),
universul magnetic este un fel de hiperspatiu, (camp unificat dincolo de spatiu
si timp), in afara caruia toate undele gandului sunt transformate in particule,
coagulate apoi in materie datorita polarizarii. In universul nostru, un portal
spre alte dimensiuni non-fizice este constelatia Sirius – un ‘nod’ in care benzile
continuumului spatiu-timp se intersecteaza cu hiperspatiul non-fizic (ce
reprezinta un fel de ‘matrice’ in interiorul Constiintei universale-Totul). Pe
masura ce Constiinta creaza un univers, ea face acest lucru prin polarizarea sa
intr-un punct de legatura ce devine o locatie fizica in spatiu – care la randul sau
incepe procesul in timp. Asa s-a petrecut Big Bang-ul universului nostru, de la
care a inceput creatia in acest univers, din care facem parte si noi.
Noi ‘locuim’ simultan in ambele universuri (electric si magnetic, orizontal si
vertical). Intram si iesim din ele in cursul ciclurilor repetate la nesfarsit
nastere/viata/moarte, evoluand. Prin simturi ramanem in lumea materiala
exterioara, dar prin dezvoltarea extra-simturilor ne vom percepe prezenta
concomitent si in lumea energetica interioara. In absenta dezvoltarii lor,
atentia ne este ‘furata’ exclusiv de simturi, si credem ca e adevarat tot ce
percepem cu ele. Am ‘uitat’ ca nu este asa. Ne identificam initial cu ego-ul,
ceea ce credem noi ca suntem – apoi ne trezim sufletul, cine suntem noi cu
adevarat. Asta se intampla in vremurile actuale cu oamenii – din ce in ce mai
multi.
Oamenii au un sistem nervos capabil sa devina constient de continutul
informational-energetic al campului ce da nastere corpului fizic (camp ce face
parte din universul magnetic). Noi experimentam subiectiv acest camp sub
forma gandurilor, emotiilor, dorintelor, amintirilor, instinctelor, impulsurilor,
convingerilor.
Aceste lucruri au fost demonstrate deja de fizica cuantica. Sa vedem in ce
mod, in partea a doua a articolului.

UNIVERSUL CUANTIC - NATURA REALA A LUMII IN CARE TRAIM (II)

REALITATEA SI SUCCESUL

Spuneam la sfarsitul articolului trecut ca fizica cuantica a demonstrat

‘dualitatea’ universului (electric-material si magnetic-energetic) si faptul ca noi
traim simultan in ambele. Sa vedem concret in ce mod.
Albert Einstein a fost cel ce a revolutionat modul in care privim universul.
Pana la el fizicienii foloseau modelul gravitational (cauza-efect) al lui Isaac
Newton . Acesta nu reusise insa sa ofere toate explicatiile solicitate de
specialisti.
Einstein a pus bazele unei noi fizici si mecanici, numita cuantica.
Caracteristica principala a vechii fizici newtoniene este ca ea vedea lumea ca
fiind separata de noi, ca pe ceva ce era ‘acolo’. Din pacate, acesta reprezinta
inca modul in care o vad majoritatea oamenilor si astazi (intr-un fel e normal,
datorita programarii genetice si culturale primite)! Desi, incet, lucrurile incep
sa se schime si oamenii se ‘reprogrameaza’, se aliniaza, se adapteaza treptat la
lumea reala (urmand cel de-al doilea principiu fundamental al vietii) !
Noua fizica cuantica priveste universul ca pe ceva interactiv, unde totul e
conectat cu tot si intr-un fel fiind ‘aici’ ! Si un alt lucru demonstrat de Einstein a
fost celebra ecuatie e=mC2, in care a aratat ca masa, materia nu reprezinta
decat energie ‘condensata’ sub viteza luminii. Deci ‘vidul’, sursa energiei exista
la viteze supraluminice !
Realitatea cuantica este izvorul posibilitatii, potentialitatii pure, dand
nastere materiei prime a corpului, mintii si universului fizic. Ea este lumea
invizibila unde este proiectata si asamblata lumea vizibila. Ea se afla in interior,
in propriile gene, in ADN – atat fizic cat si energetic.
Asta au demonstrat si specialistii. Primele experimente derulate de fizicieni
cautau sa puna in evidenta proprietatile particulelor elementare ale vietii (la
nivel mai mic decat cel atomic – subatomic). Ei au descoperit ca in functie de
echipamentul de masurare folosit, particulele subatomice le apareau fie ca si
particule (entitati cu volum foarte mic), fie ca si unde (ceva ce se imprastie pe o
arie foarte larga in spatiu). Cele doua au caracteristici opuse una alteia (e ca si
cum un elefant ar fi in acelasi timp si elefant si musca) ! E vorba de asa-numitul
‘paradox al realitatii’ (orice lucru contine in el si opusul sau). Oamenii de stiinta
au determinat practic proprietatile, realitatea particulei (numita cuanta) prin
interventia lor, prin alegerea echipamentului de masurare. Pana la interventia
lor, cuanta exista intr-o stare potentiala (fie particula, fie unda).
La nivel subatomic materia nu exista cu certitudine, ci doar prezinta
tendinta de a exista, iar evenimentele nu se desfasoara cu certitudine la
momente de timp bine precizate, ci doar prezinta tendinta de a se produce,
fiind probabilitati, posibilitati.
E foarte ‘ciudat’ – e ca si cum ai spune ca universul se modeleaza pe el
insusi pentru a corespunde viziunii tale despre el ! In functie de ‘echipamentul
de masurare’ ales (simturi sau extrasimturi) vei vedea o posibilitate : fie
universul material (electric) fie universul energetic (magnetic). Ele exista
amandoua – depinde pe care alegi sa il vezi ! Este un lucru pe care traditiile
milenare orientale l-au afirmat dintotdeauna. Toate evenimentele sunt
potentiale, virtuale pana cand sunt observate – pana li se da ‘forma’ materiala.
Realitatea este ca forma si substanta Universului sunt rezultatul gandurilor
noastre – traim intr-o lume mentala. Orice lucru are o frecventa energetica de
vibratie, iar noi luam acele vibratii si le dam forma si substanta (materiale) prin
gandurile si simturile noastre. Fara minte si simturi totul ar fi doar energie si
spatiu, vid nesfarsit. Deci mintea, simturile au rolul lor bine definit – nu trebuie
sa le negam, sa incercam sa scapam de ele. Dimpotriva, sa le ‚ascutim’ pentru a
le folosi mai eficient – dar in acelasi timp sa ne dezvoltam si extra-simturile
pentru a percepe si celalalt univers. Din pacate, ceea ce s-a intamplat in lumea
occidentala in ultimele 2.000 de ani a fost o ‘tocire’ a simturilor si o pierdere
aproape totala a extrasimturilor. Nu avem de facut decat sa ni le amintim si sa
le recuperam.
Daca asa functioneaza realitatea, iar stiinta ne spune ca asa este, va dati
seama cum putem folosi aceste cunostinte pentru a obtine succesul ? Viata
este asa cum ne-o facem singuri ; ceea ce gandim, aceea vom avea. Noi
stabilim ce este realitatea (prin modul in care interpretam, gandim o situatie);
si cum vrem noi sa fie, asa va fi. Toate lucrurile sunt doar posibilitati – noi
decidem care din ele se va ‘activa’.
Noi hotaram daca ajungem la succes sau la esec. Succesul este o optiune –
si esecul (lipsa succesului) la fel. Universului nu-i pasa; ni le ofera pe ambele.
Iar noi o vom avea pe cea pe care o vrem noi (mai bine zis, pe cea pe care o
atragem prin gandurile, starile, atitudinile noastre).
Aici este marea problema – ca de cele mai multe ori noi atragem esecul,
nereusita in ceea ce ne propunem, datorita gandurilor, starilor, atitudinilor
‘negative’ setate in noi de catre genetic si mediu si neconstientizate inca. Tot
ce avem de facut este sa ne oprim din ceea ce facem, sa ne examinam fiinta si
sa o remodelam – si universul din jur se va schimba si el, pentru a corespunde
asteptarilor noastre. Aceasta este o lege a fizicii cuantice, pe care o putem
folosi constient !
O alta lege a fizicii cuantice pe are o putem folosi pentru a atrage succesul
este cea a continuumului spatiu-timp.
Teoria relativitatii a lui Einstein a demonstrat ca spatiul nu e tridimensional
iar timpul nu este o entitate fizica separata. Ele sunt intim si inseparabil
corelate, formand un continuum cvadridimensional numit spatiu-timp (concept
introdus acum aproape 100 ani, in 1908, de Hermann Minkovski)
Gary Zukav in “Maestrii dansatori Wu-Li” explica sugestiv acest concept . El
spune ca pentru a intelege continuumul spatiu – timp putem folosi analogia cu
un zid nesfarsit facut din spatiu-timp. Putem alege orice punct de pe acel zid si
sa spunem ca este prezentul, orice punct din dreapta lui si sa spunem ca este
trecutul si orice punct din stanga lui si vom spune ca este viitorul. Dar zidul este
acolo tot timpul, in totalitatea sa. Nu conteaza ce punct de pe perete il
desemnam ca fiind prezentul, pentru ca trecutul, prezentul si viitorul vor exista
mereu pe acel perete de spatiu-timp. In aceasta imagine statica, continuumul
spatiu-timp chiar daca nu evolueaza, pur si simplu exista. Daca am putea vedea
realitatea intr-o forma cvadridimensionala am vedea ca fiecare lucru care pare
sa se desfasoare acum in fata noastra odata cu trecerea timpului, exista deja in
totalitate, pictat asa cum este pe tesatura spatiu-timp. Putem vedea trecutul,
prezentul si viitorul dintr-o singura privire.
Daca acest lucru este real, asta inseamna ca deja exista undeva in
‘universul potentialitatilor’ atat cauza cat si consecinta modului in care traim in
prezent. Prin dezvoltarea extrasimturilor le putem percepe, simti si schimba –
si ne putem atrage astfel varianta de viitor cea mai profitabila, cea mai buna
pentru succesul nostru dorit.
Dupa cum spuneam, fizica cuantica a observat ca lucrurile nu sunt separate
unele de altele, formand un tot, un sistem ; in cadrul lui, oricând se schimba
ceva într-o parte a lui, totul se schimba (asa numitul ‘efect de fluture’). Este de
fapt si cea mai importanta trasatura a viziunii orientale (insasi esenta ei) :
constiinta unitatii si intercorelarii tuturor lucrurilor si evenimentelor,
experienta fenomenelor ca manifestari ale unei unice entitati primordiale.
Toate lucrurile sunt privite ca parti interdependente si inseparabile ale
intregului cosmic, ca manifestari diferite ale aceleiasi realitati ultime.
In situatii obisnuite zilnice noi nu suntem constienti de unitatea lumii, ci o
percepem ca fiind fragmentata in obiecte, fenomene. Aceasta divizare ne este,
fireste, utila pentru a ne rezolva problemele zilnice, dar nu reprezinta o
trasatura fundamentala a realitatii. Ea este o abstractiune nascocita de
intelectul nostru care discrimineza si clasifica. A crede ca aceste concepte
abstracte ale noastre – obiecte, evenimente separate – sunt realitati ale naturii
e o iluzie. Hinduistii, budistii spun ca aceasta iluzie (maya) vine din avidya,
ignoranta produsa de mintea noastra aflata sub influenta ego-ului. Principalul
scop al traditiilor mistice orientale este de a reorienta mentalul centrandu-l si
redandu-i linistea prin meditatie.,
Unitatea nu este numai caracteristica centrala experientei orientale, ci si
unul din cele mai importante adevaruri revelate de fizica moderna. Diversele
modele ce descriu lumea subatomica exprima, in moduri diferite, aceeasi idee
si anume : elementele constituente ale materiei si fenomenele in care acestea
sunt implicate sunt interconectate si interdependente ; nu trebuie intelese ca
entitati izolate, ci ca parti ale intregului. Mesajul unitatii lumii, a conectarii unii
cu altii si cu tot ce este viu, se afla chiar in ADN-ul nostru.
Fizica moderna a confirmat astfel in mod spectaculos o alta principala idee
ale misticismului oriental, si anume ca toate conceptele cu ajutorul carora
descriem natura au un caracter limitat ; ele nu reprezinta caracteristici
intrinseci ale naturii, asa cum ne place noua sa credem, ci doar creatii ale
mentalului nostru, componente ale hartii, nu ale teritoriului
(conform Programarii Neuro-Lingvistice-NLP)
Maya este iluzia prin care conceptele sunt identificate cu realitatea (harta e
confundata cu teritoriul). Iluzia se afla la nivelul intelegerii noastre, in faptul de
a lua drept realitate formele si structurile, obiectele si fenomenele din jur, in
loc de a intelege ca ele sunt doar concepte abstracte produse de intelect.
Realitatea este insa unificata.
Realitatea nu poate fi incatusata in idei si concepte. Ea se poate descoperi
doar prin perceptie directa, dincolo de minte. Iar aici nu e vorba de ‘credinte
filozofice orientale’, ci de o cunoastere ce tine de stiinta, de fizica cuantica. E
un lucru demonstrat prima data de fizicienii Karl Pribram si David Bohm, acum
cca. 30 de ani ; ei au propus atunci o noua viziune conform careia creierul
nostru construieste, prin conceptele mintii, o realitate ‘concreta’ care nu exista
in mod obiectiv, ci doar in mod subiectiv pentru fiecare dintre noi. Suntem 6
miliarde de oameni traind in 6 miliarde de lumi diferite – lumea mentala a
fiecaruia dintre noi. Iar daca cineva nu iti intelege propria realitate, este pentru
ca e prea profund implicat in realitatea sa.
Stiinta detine probe care atesta ca viata este un tot unificat, ca suntem una
cu totul – un camp unificat de constiinta. John Hagelin, Michael Talbot, Gary
Zukav, Rupert Sheldrake, John Wheeler, Fritjorf Capra, Stephen Hawking, Karl
Pribram, David Bohm, Greg Braden, Barbara Max Hubbard, Deepak Chopra,
Jean Houston – toti acestia sunt oameni de stiinta si autori ai unor remarcabile
lucrari ce descriu apropierea dintre traditia orientala si fizica moderna.
Savantii au realizat, de asemenea, si un model ‘holografic’ al universului,
care ne invata ca fiecare dintre noi este un ‘microcosmos’ al macrocosmosului.
Daca tai in bucatele mici holograma de pe cardul de credit si dirijezi o raza laser
pe una din bucatele vei vedea intreaga imagine. In acelasi mod, daca examinezi
o singura fiinta umana vei gasi holograma universului. ‘Amprenta’ universului,
intreaga cunoastere se afla in ADN-ul nostru.
David Simon, director medical al Centrului Chopra pentru Bunastare explica
: “O holograma este o imagine tridimensionala ce provine dintr-un film
bidimensional. Trasatura sa unica este ca intreaga imagine tridimensionala
poate fi creata din orice bucata de film. Intregul e continut in fiecare bucatica.
Tot asa, fiecare aspect al universului este continut in fiecare dintre noi. Fortele
ce contin materia intregului univers se gasesc in fiecare atom al trupului.
Fiecare fir de ADN duce in el intreaga istorie de evolutie a vietii. Mintea mea
contine potentialul fiecarui gand ce a fost exprimat vreodata. Intelegerea
acestei realitati este cheia care deschide usa vietii – intrarea spre libertate
nelimitata. A trai experienta acestei realitati este baza adevaratei intelepciuni.”
Si a succesului autentic, as adauga eu.
Voi incheia cu cuvintele lui Kosta Danaos, autorul Magului din Java :
“Traim niste vremuri extraordinare. Sunt vremuri in care Orientul se
intalneste cu Occidentul, atat la nivel cultural, cat si stiintific.Si exista un mod in
care se poate realiza o unire completă între aceste două culturi – pur şi simplu
prin crearea unei noi ştiinţe, care nu este nici orientala, nici occidentala, ci o
imbinare a celor două. Vizionari curajoşi ai generaţiilor trecute au prevăzut o
astfel de disciplină. Eu cred că destinul omenirii este să se uneasca in acest fel
– si că o astfel de stiinta, ce combina abordarea stiintifica a Occidentului cu
disciplina mistică a Orientului, se creaza chiar in zilele noastre. Aceasta
poveste, in esenta, reprezinta directia viitoare, aleasa de dorinta de trezire a
omenirii catre o viata mai buna si un adevar mai inalt.”
Este si convingerea mea.

Ce este realitatea ? Ce este real ?

Dupa cum am aratat mai pe larg intr-un alt articol, realitatea este ceea ce
crezi tu ca este. Nu exista o realitate absoluta – doar nivele ale realitatii
relative.
Sau, nu exista adevar absolut – doar nivele ale adevarului relativ. Iar daca
cineva nu iti intelege si iti contesta adevarul tau, inseamna ca e prea implicat
(de cele mai multe ori emotional) in adevarul sau.
Ceea ce crezi tu ca e real va fi real – doar pentru tine si pentru cei ce cred
aceleasi lucruri ! Pentru ceilalti nu va fi. Dar oricare ar fi realitatea, ea este
limitata si nu reprezinta ‘adevarul’ deplin. Este doar o ‘posibilitate’, asa cum
fizica cuantica a demonstrat in vremurile actuale.
De mii de ani, ceea ce a produs cele mai mari distrugeri (atat materiale cat
si de vieti omenesti) a fost lupta continua intre sustinatorii unei anume
‘realitati’. Crestini, musulmani, hinduisti, budisti, atei s.a ; americani, spanioli,
rusi, indigeni, negri, indieni nativi americani s.a. ; femei, barbati ; bogati, saraci
; sindicate, conduceri de firme ; politicieni, oameni de afaceri, populatie – toate
aceste categorii (si multe altele) s-au luptat pentru a-si apara si a incerca sa-si
impuna propria ‘realitate’. Au fost, si sunt inca, cele mai inutile lupte din istoria
omenirii, pentru ca toate au la baza ideea falsa a separarii si conceptele sociale
ipocrite ale moralitatii, dreptatii si proprietatii. Toate acestea in conditiile
ignorarii ideii reale a unitatii si adevaratelorprincipii fundamentale ale vietii :
functionabilitatea, adaptabilitatea, sustenabilitatea.
Atentie ! Nu inseamna ca atunci cand folosesc expresia “ideea reala a
unitatii si adevaratele principii fundamentale ale vietii” spun un adevar absolut
! Doar folosesc aceste cuvinte intr-un anumit context, intr-o anumita
posibilitate cuantica, ‘realitate’ pe care o voi defini in continuare.
Este vorba despre realitatea pe termen lung.
Toate ideile pe care le exprim in acest articol (si in general in toate
articolele de pe site) trebuie intelese in contextul realitatii pe termen
lung. Adica – ele sunt concepute in jurul celor trei principii fundamentale si
sunt aplicabile pentru a construi succesul pe termen lung, in toata aceasta
viata fizica (in fiecare moment) si chiar dupa aceea.
In viata avem de ales intre doua categorii de decizii : unele care au
consecinte pe termen scurt, altele ce au consecinte pe termen lung.
De fiecare data cand faci alegeri bazate pe cele trei concepte sociale iti
perpetuezi viata, existenta in realitatea pe termen scurt. De fiecare data cand
faci alegeri bazate pe cele trei principii fundamentale iti perpetuezi viata,
existenta in realitatea pe termen lung. Tu esti singurul care hotarasti in ce
realitate intentionezi sa existi. Si hotarasti asta in functie de ceea ce stii
(cunoastere) si in functie de puterea de a aplica ceea ce stii.
Realitatea pe termen scurt consta din alegeri care produc satisfactii
imediate, dar destructive in viitor (lucru dovedit de nenumarate ori). Un simplu
exemplu : dulciuri, cafea, tigari care te incarca, te revigoreaza imediat dar care,
in timp, nu fac altceva decat sa te goleasca de energie, sa-ti creeze dependenta
si sa contribuie astfel la inrautatirea si scurtarea vietii (lucru dovedit de catre
medicina moderna, dar ignorat de masele de oameni). In schimb, consumul
unor ‘inlocuitori’ (fructe proaspete sau uscate in loc de dulciuri, ceai de aloe
sau de cicoare in loc de cafea, ‘nimic’ in loc de tigari) produce consecinte
benefice pe termen lung (sanatate, ‘intinerire’, lucru de asemenea dovedit).
Tot ce are omul de facut este sa se ‘smulga’ din ‘confortul’ si ‘placerea’ oferite
de alegerile pe termen scurt si sa se intareasca prin alegeri pe termen lung. E
nevoie de cunoastere si putere – iar cand oamenii vor avea motivatia si
valorile corecte , vor realiza aceasta ‘trecere’ dintr-o parte in alta. Lucru care,
din fericire, se intampla din ce in ce mai des !
Un lucru trist (dar de inteles din punctul de vedere al evolutiei universului)
este ca pana de curand marea majoritate a oamenilor nu aveau nici un fel de
cunoastere a realitatii pe termen lung (lumea reala, cum o numesc eu). Dar in
ultimii 10-15 ani (ma refer la Romania indeosebi) lucrurile s-au schimbat in
aceasta privinta. Au aparut din ce in ce mai multe informatii, pe diferite cai
(materiale audio-video, carti, articole, cursuri, conferinte, fime, emisiuni TV
s.a.) care incet-incet au deschis poarta realitatii pe termen lung si au invitat
oamenii sa intre sa o cunoasca. Si din ce in ce mai multi oameni au indraznit sa
paseasca si sa avanseze – mai intai cu o teama si retinere normale totusi, apoi
cu increderea si bucuria re-descoperirii unor lucruri pe care le stiau, le simteau
ca fiind adevarate. E normal – ele existau dintotdeauna in interior, in propriile
gene. Acum sunt doar re-amintite si aplicate ca instrumente ale succesului pe
termen lung.
Genele noastre contin toata informatia din univers. Sau, mai bine spus,
ele reprezinta un ‘mecanism’ prin intermediul caruia putem ajunge la toata
informatia necesara pentru a trai cu ‘succes pe termen lung’. Este necesar doar
sa reusim sa intram in contact cu ele si sa simtim, sa constientizam informatia.
Programarea genetica este o parte din ‘realitatea pe termen lung’. Tot ce
suntem acum este rezultatul selectiei naturale. Noi suntem continuarea unor
‘gene castigatoare’ care au supravietuit, rezultatul a milioane de ani de
evolutie. De fapt, putem spune ca o fiinta umana este un instrument prin care
o gena supravietuieste si se reproduce, evolueaza. Iar prin intermediul genei se
transmit trasaturi morfologice si psihologice (inclusiv emotionale) de la
stramosi si parinti catre copii. Cu totii suntem un rezultat al acestora. E un
lucru normal.
Daca genele ar fi fost ‘lasate’ sa isi faca treaba, programarea genetica ar fi
produs in prezent rezultate mult mai apropiate de o ‘realitate pe termen lung’.
Insa, la ceva timp dupa aparitia genelor (la nivel fizic) au aparut, la nivel mental
(informational) memele – si a aparut si realitatea pe termen scurt.
Acum 30 de ani, Richard Dawkins a prezentat penrtru prima oara teoria
‘memelor’ in celebra sa carte “Gena egoista”. El definea ‘mema’ drept o
unitate informationala prin care se realizeaza ceea ce se numeste programare
culturala, de mediu. Memele sunt de fapt ganduri, idei (sub forma de povesti,
credinte, afirmatii, melodii, desene s.a.) care sunt capabile sa se auto-replice si
sa se transmita de la o persoana la alta (prin mintea, creierul lor) – atat in timp,
de la o generatie la alta, cat si in acelasi timp, in cadrul aceleiasi generatii. Am
putea de fapt spune ca, intr-un fel, toate gandurile sunt meme – dar unele din
ele (foarte putine la numar) ne sunt de folos (adica ne ajuta sa intram in
contact cu genele noastre, cu instinctele si simturile noastre naturale, cu
‚sufletul’ – ceea ce suntem noi cu adevarat) iar celelalte (imensa majoritate)
sunt de fapt ‚virusi’.
Sa facem o analogie cu informatica. Corpul nostru ar fi calculatorul,
creierul nostru ar fi unitatea de hard-disk iar mintea ar fi soft-ul,
programul. Initial a functionat un program special care sa ne permita sa
existam pe termen lung – sute sau chiar mii de ani terestri. O data cu aparitia
memelor softul a fost treptat ‘virusat’ si nu a mai functionat cum trebuie –
astfel ca in prezent traim doar cateva zeci de ani (si suntem plini de boli).
Sa continuam analogia, de data aceasta mergand la anatomie si biologie,
la virusii din interiorul organismului nostru. Cu totii avem inauntrul corpului o
multitudine de virusi (majoritatea inactivi). Ce face insa un virus puternic si
activ: patrunde in celulele organismului gazda, descifreaza codul genetic si il
reorganizeaza conform cu propriul sau plan, algoritm. Virusul are un program,
‚mecanism’ propriu de supravietuire dar nu are o constiinta proprie. El se
reproduce prin intermediul celulelor pe care le ‚paraziteaza’si le acapareaza
memoria. Astfel, in timp, organismul se respinge pe el insusi pana la moarte.
Asta se intampla inauntrul corpului nostru acum.
Orice virus la nivel fizic este doar un efect al prezentei unui virus la nivel
informational-energetic (sau mental-emotional). Mema interfereaza cu
memoria instinctuala a genei si o ‚corupe’, o transforma intr-o ‚memorie’
proprie. Astfel ca omul, in loc sa traiasca prin intermediul a ceea ce simte
(instinctele naturale ale genei, principiile vietii) ajunge sa traiasca prin ceea ce
crede (‚ideile’ artificiale ale memei, conceptele sociale). Si asta se intampla in
fiinta fiecaruia dintre noi acum. Traim prin intermediul mintii – mai bine zis
mintea ‚pe termen scurt’ se exprima prin intermediul fiintei noastre.
Memele au, dupa cum spuneam, o parte ‚constructiva’ (prin care iti creezi
realitatea pe termen lung) – dar in imensa majoritate ele sunt destructive (in
sensul ca prin ele iti creezi doar o realitate pe termen scurt). Primele apartin
indeosebi ‚scolilor de constienta’ (invataturi, traditii prin care iti cunosti esenta
si inveti sa o scoti dinauntru si sa o manifesti). Ultimele reprezinta tot ceea ce
tine de viata in societate, indeosebi. Dar pot fi si meme ‚ajutatoare’ – care te
duc, treptat, inspre intalnirea cu scolile de constienta, cu universul cuantic.
Insa, cum spuneam, majoritatea sunt pur si simplu idei specifice vietii
percepute exclusiv din perspectiva universului material.
Sa nu intelegeti ca memele sunt ceva ‘rau’ ! Ele sunt o parte a dezvoltarii
si evolutiei fiintelor umane ca si complex corp-minte-emotii-esenta. Aparitia lor
a fost de fapt o necesitate a creatiei in acest univers. ‘Virusii’ (‘Matrix’-ul, ‘Ego’-
ul) reprezinta de fapt doar un ‘camp contextual de contrarii’ al dualitatii
universului in care traim. Prin intermediul acestui camp (ceea ce nu esti) tu iti
poti cunoaste adevarata natura (ceea ce esti cu adevarat : genele, ‘lumea
reala’, Suflet’-ul). Trebuie doar sa reusesti sa le discerni, unele de celelalte, si
sa pui accent pe ceea ce iti este de folos pe termen lung (reprogramare).
Se spune ca, desi toata viata provine din aceeasi sursa nu toata viata este
aliniata la aceeasi sursa. Memele destructive sunt cele care ne indeparteaza de
sursa (Dumnezeu, vidul, linistea absoluta). Dar vestea buna este ca, asa cum si
oamenii il cauta pe Dumnezeu prin diverse cai, si Dumnezeu ii ‘atrage’ pe
oameni catre El. Un alt mod de a spune ca si memele destructive ‘cauta’ sa fie
transformate (‘recadrate’ cum se spune in Programarea NeuroLingvistica-
NLP) pentru ca fiinta prin intermediul careia se exprima sa-si gaseasca
implinirea in realitatea pe termen lung. Asta, bineinteles, pentru cei ce sunt
capabili sa vada avantajele acestei transformari si realitati.
Din fericire sunt din ce in ce mai multi cei ce constientizeaza asta. Si in
aceste vremuri ale ‘trecerii’ avem nevoie sa fie si mai multi, indeosebi oameni
cu putere de decizie in companii, in guverne, la nivel mondial – pentru ca
planeta sa ‘infloreasca’. Va invit pe toti sa deveniti oameni ce isi creaza
realitate si succes pe termen lung !

TRECEREA

Cand inima omului si mintea omului se indeparteaza una de alta astfel incat
nu mai sunt una, atunci Pamantul se va vindeca singur prin evenimentele
schimbarii. (Profetie a indienilor Hopi)

Traim niste vremuri extraordinare.

Niciodata in ultimii 2.000 de ani Pamantul nu a trecut prin asemenea
transformari la nivel geofizic, climateric si social. Traim vremurile ‘din urma’.
Dar nu ale “sfarsitului lumi”, cum gresit au interpretat multe curente filozofice,
religiose si spirituale. Ci ale “sfarsitului lumii asa cum o stim” – a modului in
care am privit fiinta umana, viata, universul, rolul lor. Paradigma separarii
dintre oameni, a separarii dintre om si natura, a separarii dintre om si
Divinitate este inlocuita in aceste vremuri cu adevarul universal al unitatii si
interdependentei a tot ceea ce exista. Astfel, se aseaza pe baze reale
interpretarea intregii existente, a fiintei umane, a Pamantului, a Universului, a
Divinitatii.
Gregg Braden este un remarcabil export in geologie si computere, a carui
munca imbina intelepciunea trecutului cu stiinta, tehnologia si pacea viitorului.
In cartea sa “Trezirea la punctul zero – O initiere colectiva”, Braden prezinta o
viziune extraordinara asupra procesului ‘trecerii’ de la o etapa la alta in
evolutia constiintei umane, proces ce are loc in prezent. Iata in continuare
cateva idei, prin amabilitatea Editurii For You.

"Profetiile din vechime o prezic. Traditiile indigene o onoreaza. Schimbarile

ce au loc pe Pamant va afecteaza felul in care dormiti, relatiile, capacitatea de
a va regla sistemul imunitar si perceptia timpului. Traiti un proces de initiere
care a inceput cu peste 2.000 de ani in urma si care va pregateste pentru a
accepta o schimbare radicala la nivelul corpului vostru.
Aceasta schimbare are loc acum.
Trecerea de la o era la alta a inceput deja !
Hieroglife misterioase apar in lanuri. Rotatia Pamantului incetineste. Caderi
record de zapada si ploi. O scadere rapida a campurilor magnetice ale
Pamantului. Boli noi care sunt imune la vaccinurile moderne. Vindecari
miraculoase facute cu ‘tehnici interne’. O intensificare a activitatii seismice la
nivel global. Extreme record de temperatura. Noi tipare de ADN care duc la
vindecare sunt gasite in celulele multor oameni de pe glob.
Fiecare dintre aceste fenomene apare acum. Toate sunt legate intre ele.
Fiecare este un mod de exprimare a unui lucru ce are o semnificatie mult mai
importanta.
Simtiti cumva ca timpul “se grabeste” ? Observati schimbari ale modului in
care dormiti si ale starilor de vis, alternarea unor perioade de somn ce
seamana cu niste “gauri negre” cu perioade de activitate vie, intensa, in starea
de vis ? Emotiile si relatiile voastre au dobandit o mai mare intensitate ? Faptul
ca ceva este deja vu a devenit o experienta obisnuita pentru voi ? Ce spuneti
despre sentimentul vag ca ceva este altfel acum, ca intr-un fel ati mai trecut
prin toate acestea ? Poate ca veti descoperi cu bucurie ca aceste lucruri nu
sunt doar in imaginatia voastra. Nu sunteti singuri. Si exista motive foarte reale
pentru a avea aceste experiente.
Nu puteti nega faptul ca astazi, in viata voastra traiti momentele unei
schimbari fara precedent. Indiferent de nivelurile de perceptie de la care
privim evenimentele din lume vedem ca sistemele care asigura infrastructura
vietii si societatii, inclusiv sistemele cu care suntem in contact personal, cum
sunt sanatatea, finantele si relatiile, au un anumit dinamism. Ceva se intampla
!
Din diverse surse se aduna dovezi care sugereaza ca aceste experiente,
chiar daca sunt de natura psihologica, au o componenta de natura fiziologica si
geofizica. Aceasta inseamna ca schimbarile ce au loc in corpul Pamantului ne
afecteaza si corpul fizic – deoarece acestea doua sunt conectate intr-un mod
subtil.
Schimbarile Pamantului au loc la nivel de magnetism si frecventa.
Campurile sale magnetice scad catre zero iar frecventa fundamentala de
rezonanta (Schumann) creste (de la constanta 7,8 Hz ajunsese la 8,6 Hz in 1999
si se asteapta sa ajunga in curand la 13 Hz). Cimpurile magnetice mai reduse ca
intensitate ofera oportunitatea de a ne materializa rapid gandurile si emotiile,
deoarece tiparele de interferenta ale cimpurilor magnetice isi slabesc influenta
asupra acestora. Iar in privinta frecventei, tot ce este viata in cuprinsul sferei
vibrationale de influenta a Pamantului tinde sa atinga egalizarea frecventei sale
de baza in raport cu cea a Pamantului. Fiecare celula a corpului isi schimba
permanent tiparele de energie pentru a realiza rezonanta cu semnalele de
referinta emise de Pamant. Iar cand Pamantul va atinge frecventa de 13 Hz,
creierul uman va tinde sa atinga aceeasi frecventa (care este corespunzatoare
unei ‘atentii vigilente’ – sfarsitul starii Alfa si inceputul starii Beta). Aceasta este
‘trezirea’ fiintei umane.
Schimbarile Pamantului ce ne afecteaza sunt ciclice, avand loc la intervale
extrem de lungi, raportat la scara de timp a omului. Acesta este unul din
motivele pentru care de cele mai multe ori nu suntem constienti de ele.
Civilizatiile anterioare nu numai ca au avut experienta acestor cicluri si au
lasat consemnari in legatura cu acestea, dar, in plus, au stiut ca ele pot facilita
accesul la stari superioare de constiinta. Ei au numit punctul de ciclu “Trecerea
de la o era la alta” si ne-au lasat si instructiuni, in acest sens. Civilizatia Maya,
indienii Hopi, Aztecii, Biblia – toate au profetit acest eveniment. Doar
interpretarea noastra asupra sa a fost gresita.
Evenimentele pe care le traim astazi au fost profetite, prezise, interpretate
corect si intampinate cu bucurie de catre unii. Pe de alta parte altii le-au
ridiculizat, le-au luat in deradere, au spus despre ele ca sunt imposibile, greu
de crezut, le-au etichetat drept mituri sau folclor. Unii oameni se mentin intr-o
atitudine de negare, refuza sa vada continuitatea evenimentelor ce se intampla
in fata ochilor lor intr-un ritm care impune luarea lor in seama. Ei privesc, dar
nu recunosc tiparele schimbarii din lumea lor si asteapta sa primeasca asigurari
ca viata va continua ca si mai inainte. La polul opus se afla oamenii care stiu,
care isi reamintesc – din ce in ce mai multi, cu fiecare zi.
“Trecerea” reprezinta sfarsitul unui tipar de gandire care a perpetuat iluzia
ca noi am fi separati de fortele creative din lumea noastra si nasterea unei noi
paradigme care ne permite sa recunoastem unitatea a tot ceea ce este viata.
Insa daca nu suntem avizati despre ea, o vom percepe sub forma schimbarilor
dramatice de clima, a razboaielor si haosului social de pe Pamant.
In cartea sa “Factorul Maya”, Jose Arguelles afirma ca procesul trecerii are
loc in perioada 1992-2012. In acest interval de timp Pamantul continua sa se
manifeste ca existand in spatiul tridimensional, dar totodata experimenteaza
rezonanta cu spatiul celei de-a patra dimensiuni. Apoi incepe procersul de
Ascensiune, identificat in textele mayase si biblice ; Pamantul va migra in
intregul sau catre o experienta mult mai stabila a celei de a patra dimensiuni,
care va dura aproximativ 1.000 de ani
Exista documente vechi de 2.500 de ani care ne reamintesc ca suntem
martorii incheierii unui mare ciclu de experiente – ce nu are precedent in
istoria cunoscuta a omenirii de la Atlantida incoace. Avem de ales acum intre
doua paradigme : una veche si una noua.
Paradigma veche afirma ca suntem separati unii de altii; cauzele
fenomenelor sunt in afara, in lumea separata si distincta de corpul nostru.
Solutiile sunt tot afara, fara a se tine seama de interactiunea dintre noi si lume.
Se considera ca bolile, tulburarile, deficientele si alte situatii isi au originea in
lucruri pe care noi le ‘facem’ si ca astfel pot fi si remediate..
Paradigma noua afirma importanta ‘tehnologiei interioare’. Nu o cream ci
mai degraba ne-o reamintim : toate lucrurile de care avem nevoie, toate
solutiile sunt in interior ; unitatea a tot ceea ce exista este singurul adevar.
E posibil ca evenimentul Trecerii sa nu fie confirmat pe scara larga in mass-
media (TV, publicatii). Dar acest eveniment are loc acum, il experimentam la
nivel individual. E nevoie doar sa te deschizi si sa vezi, sa auzi, sa simti.
Chinezii au o expresie “Fie sa ai sansa de a trai in vremuri memorabile !”.
Pentru cei care se tem de schimbare, care pun semnul egal intre stagnare si
siguranta, aceasta este o situatie nefericita. Dar, daca traim intr-adevar
vremuri interesante si memorabile, daca exista indicii in acest sens, aceasta
poate fi si o rara oportunitate – sansa de a ne afla aici, in aceste timpuri, sansa
unei calatorii colective si, cu siguranta, a unei mari aventuri. Totul tine de
alegerea personala a fiecaruia. "

CINE SUNTEM NOI CU ADEVARAT - SINELE REAL

O femeie aflata in coma era pe punctul de a muri. Dintr-o data, ea se simti

ridicata la cer si s-a trezit in fata Scaunului Judecatii de Apoi.
- Cine esti ? a intrebat-o o Voce.
- Sunt sotia primarului, a raspuns ea.
- Nu te-am intrebat a cui sotie esti, ci cine esti tu.
- Sunt mama a patru copii.
- Nu te-am intrebat a cui mama esti, ci cine esti tu.
- Sunt invatatoare.
- Nu te-am intrebat ce profesie ai, ci cine esti tu.
Si dialogul a continuat in acelasi fel. Orice ar fi raspuns femeia, cuvintele ei nu
pareau sa raspunda la intrebarea : „Cine esti tu?"
- Sunt crestina.
- Nu te-am intrebat care este religia ta, ci cine esti tu.
- Sunt cea care a fost la biserica in fiecare zi si le-a dat de pomana celor
sarmani.
- Nu te-am intrebat ce ai facut, ci cine esti tu.
In mod evident, ea nu a trecut de examen, caci a fost trimisa inapoi pe
pamant. Cand s-a trezit din coma, femeia s-a decis sa afle cine este. Si astfel
intreaga ei viata s-a schimbat.
Datoria voastra este sa fiti. Nu sa fiti cineva, nici sa nu fiti nimic - caci asa se
nasc lacomiile si ambitiile; nu sa fiti cutare si cutare - caci asa deveniti
conditionati ; ci pur si simplu sa fiti.
Anthony de Mello

Cine suntem noi cu adevărat ?

Este una din cele mai importante întrebări la care este necesar să ne
răspundem în această viaţă. Nu ştiu dacă aş trece ‘examenul’ din povestirea de
mai sus, dar voi răspunde la întrebare din propria experienţă de până acum.
Există o mare diferenţă între cine suntem noi cu adevărat şi
cinecredem noi că suntem. În acest moment, imaginea noastră de sine este
cea a unui individ separat trăind într-o lume cu alte fiinţe separate. Ne vedem
separaţi unii de alţii; considerăm că sinele nostru individual este corpul fizic ;
noţiunea de ‘sine colectiv’ pentru noi se limitează la propria familie, rareori
unele rude şi prieteni foarte apropiaţi ; şi excludem restul. Pentru noi, mintea,
sufletul şi spiritul aproape că nu există ca parte a noţiunii de sine individual. Iar
ceilalţi oameni, în afara celor menţionaţi nu fac parte din conceptul de ‘sine
colectiv’.
Cum am ajuns la acest concept de sine atât de limitat ? Aşa am fost
învăţaţi de către cei din jur. Iar ei, la rândul lor, au fost învăţaţi acelaşi lucru, la
vremea lor – şi tot aşa, mergând în trecut…Programarea genetică şi a mediului
sunt încă foarte puternice şi ne influenţează fără să ne dăm seama – până când
devenim conştienţi de ele.
Dar noi nu suntem ceea ce ne-au învăţat alţii. Iar acum trebuie să încetăm
să ne mai folosim trecutul pentru a rămâne ancoraţi în ideile noastre despre
cine suntem. Nu e necesar să îndepărtăm tot ce am fost învăţaţi. E nevoie doar
să observăm, să discernem, să păstrăm ce ne este de folos şi să ne redefinim
conform noilor idei despre viaţă care sunt expuse lumii acum, în aceste
vremuri. Idei despre unitatea şi interdependenţa a tot ceea ce există pe
pământ şi în univers.
Redefinirea presupune extinderea definiţiei propriului Sine. Problemele
noastre în viaţă nu apar deoarece suntem ‘centraţi’ pe propriul sine. Ele apar
deoarece am definit greşit sinele în jurul căruia ne centrăm. Avem probleme
doar când ne centrăm în jurul unui sine mai mic decât Sinele real, când ne
definim propriul sine (cine credem noi că suntem) ca pe ceva mai mic decât
Sufletul, Sinele real (cine suntem noi cu adevărat).
Definiţia umană actuală pentru ‘sine’ e prea limitată. Dar nu trebuie să ne
învinovăţim, pe noi înşine sau unii pe alţii. Nu aveam de unde să ştim mai mult.
Nimeni nu ne-a învăţat – nu pentru că nu au vrut, ci pentru că nu au ştiut nici ei
(părinţi, rude, profesori, prieten, cunoştinţe, alţii). Acum însă avem ocazia să
creăm noi înşine un nou concept de sine, bazat pe adevărurile lumii reale în
care trăim.
Haideti sa vedem care este in prezent conceptul de sine al majoritatii
oamenilor.
Principala sa caracteristica este ca ‘sinele’, cine credem noi ca suntem,
este intemeiat in jurul unor valori ’conditionate’ - lucruri pe care altii le
considera importante in viata si care ne-au fost transmise si noua, iar noi le-am
preluat in mod automat.
Majoritatea acestor valori conditionate au de-a face cu ‘povesti’ pe care ni
le spunem noua insine de generatii intregi, pentru ca propriul ego sa se simta
bine. De fapt, multe sunt valori ale ego-ului (si in mica masura ale Sufletului).
Multe din ele sunt ‘iluzii’ pe baza carora oamenii si-au intemeiat viata de mii de
ani si care s-au perpetuat automat pana azi. Iata cateva exemple
binecunoscute :
• poti sa mananci orice in mod haotic, sa bei, sa fumezi, sa faci sex cu oricine si
oricum, sa pierzi noptile cu distractii – asta inseamna viata adevarata !
• n-are rost sa afli prea multe lucruri despre viata ; oricum , ce nu stii nu-ti face
rau’ ;
• in nici un caz sa nu te ocupi de lucruri ‘spirituale’ ca sunt niste prostii si
minciuni ; realitatea e numai ce vezi cu ochii
• tu esti numai corpul tau fizic ; gandurile, emotiile nu sunt chiar asa de
importante ; iar sufletul si spiritul sunt doar filozofii ‘ieftine’
• traim doar o singura viata, deci trebuie sa punem accent pe satisfactiile de
moment, ca nu se stie daca vom mai avea ocazia…
• oricum nu conteaza decat sa-ti fie bine tie si celor apropiati, asa ca poti sa
minti, sa furi, sa inseli, sa faci orice altor oameni pentru a obtine ce doresti ;
oricum nu exista consecinte, dupa moarte nu mai e nimic (sau daca e, te rogi
putin si ajungi in rai)
• si chiar daca nu ranesti pe altul pentru a obtine ce doresti, lumea e un loc
‘rau’ si trebuie sa faci tot ce poti sa acumulezi cat mai multe, ca sa te asiguri ca
traiesti ‘bine’
…..si multe, multe altele asemanatoare. Iar toate acestea sunt iluzii – idei
eronate despre lume si viata. O lista cu alte valori conditionate – caracteristici
ale ego-ului puteti gasi aici.
Toate comportamentele umane care deriva din asemenea valori
‘conditionate’ sunt de fapt expresia unui sine conditionat. Adica a unei imagini
pe care o ai despre tine – dar pe care ti-ai creat-o pe baza a ceea ce ti-au spus
si ai observat la altii (in general cei apropiati). Majoritatea oamenilor au un
astfel de ‘sine’.
Nu este absolut nici o problema cu asta cand cei de la care ‘copiezi’
valori, credinte, comportamente sunt persoane constiente (conduse de Suflet).
E chiar indicat sa ‘copiezi’ de la ele ! Dar in imensa majoritate e vorba de
persoane cu constienta joasa (conduse de ego) – si a-i imita nu face decat sa ne
aduca deservicii pe termen lung.
Toate aceste valori, credinte si comportamente conditionate au la baza
principala idee intretinuta de omenire de foarte mult timp. Din cauza acestei
idei oamenii isi fac rau lor insisi si unii altora, naturii si Pamantului fara nici o
teama de consecinte.
E vorba de ideea ca suntem separati unii de altii, separati de natura si
univers, separati de Divinitate.
 Iar aceasta idee este falsa.
Noi suntem una cu totul.
E un adevar pe care toti oamenii constienti ai acestei planete l-au
repetat de milenii. Si pe care fizica cuantica l-a demonstrat in vremurile
noastre !
Sinele limitat se vede traind intr-o lume separata. Si nu ii plac deosebirile.
Oamenilor condusi de acest sine le place uniformitatea, pentru ca isi inchipuie
ca uniformitatea le valideaza faptul ca au dreptate. Cu alte cuvinte, “daca
procedezi la fel ca mine, felul in care procedez eu trebuie sa fie corect. De
indata ce faci ceva diferit de mine, simt ca nu mi se da dreptate”. Si nimanui
nu-i place sa-i fie puse la indoiala valorile si credintele, oricat de limitate ar fi.
Sau cel putin pot sa simta astfel in functie de gradul propriu de siguranta
interioara.
Sinele limitat isi creaza siguranta interioara din lucruri exterioare (casa,
familie, serviciu, bani la banca s.a.). Nu inseamna ca este un lucru ‘gresit’. Cine
doreste sa ramana centrat toata viata in jurul sinelui limitat e liber sa o faca.
Nu are nici o obligatie sa-si extinda limitele. In viata nu exista obligatii – numai
oportunitati. Oportunitati de a alege. Si fiecare alegere are consecinte diferite.
Adevarata siguranta interioara vine din intoarcerea la puterea noastra
originara de a crea, din intelegerea relatie noastre profunde cu Divinitatea
launtrica. Atunci vom fi cine suntem noi cu adevarat, Sinele nostru Real.
In general, orice concept de ‘sine’, fie ca e vorba de sinele limitat (Ego-ul)
fie ca e vorba de sinele real (Sufletul) are trei componente :
• imaginea de sine : modul in care te vezi pe tine insuti, in care gandesti zilnic
despre tine
• respectul de sine : ce simti despre tine, cat de merituos, valoros te consideri,
cat de competent, capabil te simti, cat de mult iti place de tine insuti
• idealul propriu : descrierea ideala a persoanei ce doresti sa fii
Acest ideal propriu reprezinta in fapt viziunea cea mai apropiata de Sinele
nostru Real.
Cum putem sa-l descoperim in interior ? O modalitate simpla este aceea
de a privi la caracteristicile zodiei in care suntem nascuti si de a prelua de acolo
numai calitatile. Ele reprezinta atribute ale propriului suflet, ‘mostenirea’
noastra inca de la nastere – si tot ce avem de facut este sa le manifestam !
Vincent Roazzi, autorul “Spiritualitatii succesului” ne propune o alta
metoda simpla dar extrem de adevarata si eficienta. El spune sa scriem pe o
hartie toate persoanele pe care le admiram (indiferent daca sunt sau nu in
viata) si sa trecem in dreptul fiecareia motivele pentru care o admiram (sa
zicem, pentru curaj, fermitate, intelegere, altruism, inteligenta, intelepciune
s.a.). Toate aceste ‘motive’ sunt de fapt valori – si admiram aceste persoane
deoarece acelea sunt de fapt valorile fundamentale si pentru noi
(principiul oglinzii) si reprezinta un ideal dupa care am dori, inconstient, sa ne
conducem ! In lista de fapt e o descriere a propriului Suflet – este chiar Sinele
nostru Real !
Valorile fundamentale pentru noi pot fi calitatile propriei zodii, dar pot fi
si alte lucruri ce ne plac la altii. O lista cu alte valori fundamentale –
caracteristici ale suflet-ului puteti gasi aici.
Atata vreme cat urmam aceste valori fundamentale (diferite total de cele
conditionate) ne simtim bine cu noi insine. Tot ce consideram pozitiv la propria
persoana (aptitudini, bucurii, succese) reprezinta rezultatul valorilor
fundamentale. Atunci cand le negam, cand facem vreo actiune fara a le
respecta, parca nu ne simtim bine cu noi insine (este propria constiinta,
Sufletul care iti vorbeste, cu conditia sa si asculti). Tot ce consideram negativ la
propria persoana (slabiciuni, suferinte, esecuri) reprezinta rezultatul valorilor
conditionate.
Daca idealul de Sine reprezinta valorile fundamentale ale celor pe care-i
admiram (si care de fapt sunt si ale noastre), imaginea de Sine inseamna cea
mai inalta idee pe care o poti avea despre tine insuti. Ce ai face, ce ai spune, ce
ai gandi, cum ai raspunde la ceea ce fac sau spun ceilalti – care ar fi cele mai
inalte alegeri pe care le-ai putea face. Si pentru a ajunge la ea, vezi diferenta
dintre aceasta imagine si ceea ce esti tu acum, iar apoi incepe sa schimbi in
mod constient gandurile,cuvintele, actiunile pentru a se potrivi cu viziunea ta
mareata.
Este ceea ce fac din ce in ce mai multi oameni in aceste vremuri, folosind
nenumarate resurse, ‘instrumente ale constientei’.
Intotdeauna straduieste-te sa devii un produs al ideilor tale cele mai inalte
despre tine insuti – scopul tau suprem. Si nu te identifica cu parerea altora
despre tine, cu modul in care ai fost perceput dintotdeauna de altii. Atunci
cand tu te schimbi si devii Sinele tau cel mai inalt, datorita faptului ca acea
comunitate din care faci parte are o idee preconceputa fixa despre tine, ea s-ar
putea sa continue sa te priveasca prin prisma acelei idei. Niciodata sa nu
reactionezi la ce spun altii. Fii tu insuti – intrucat tradarea de sine este cea mai
inalta forma de tradare. Polonius in Hamlet spunea :
“Mai presus de orice
Fii tie credincios, de aici
Urmand, precum zorii urmeaza noaptea zilei,
Ca n-ai sa poti fi prefacut cu nimeni.”
Suntem intr-un permanent proces de a ne crea pe noi insine. Decidem in
fiecare moment cine suntem prin alegerile pe care le facem. Si cine
intentionam sa devenim.
Fa tot ceea ce faci nu pentru a obtine vreo recunoastere, ci ca pe o
exprimare a Cine Esti Tu cu Adevarat. Daca recunoasterea vine, nu te identifica
cu ea ; daca nu vine, nu o cere. Pur si simplu fii Sinele tau Real. Fii tu insuti.

DESPRE ALEGERI

Indiferent ca suntem de acord sau nu (dar in general suntem de acord !),

tot ceea ce ni se intampla acum este rezultatul unor alegeri facute in trecut. Si,
de asemenea, ne generam viitorul prin alegerile facute in prezent, clipa de
clipa.
Cum facem noi o alegere, in mod obisnuit ? Se pare ca intotdeauna luam
decizii pe baza a ceea ce stim. Din momentul in care ne-am nascut suntem
conditionati si ‚programati’ sa credem anumite lucruri, sa ne comportam intr-
un anumit mod. Pe masura ce inaintam in varsta ne formulam proprile opinii
(convingeri) si actionam pe baza acestor cunostinte, care deseori sunt
influentate de programarea si conditionarea acumulate de-a lungul timpului.
Aceasta este modalitatea prin care fiecare dobandeste capacitatea de a lua
propriile decizii in viata.
Din pacate, majoritatea oamenilor nu-si exploreaza aproape niciodata
convingerile profunde pentru a vedea daca le-au ales in mod constient (ceea ce
nu prea e cazul). Reactionam automat, inconstient la stimulii lumii exterioare,
datorita programarii preluate de la generatile trecute si facem de cele mai
multe ori alegeri care nu ne dau forta, nu ne sunt de folos.
 Aproape intotdeauna oamenii iau decizia de a face (sau a nu face) ceva pe
baza emotiilor simtite in acel moment. Este, din pacate, cel mai defectuos mod
de a decide ceva, deoarece, din cauza intensitatii emotiilor nu poti vedea clar
lucrurile. Si faci alegeri pe care mai tarziu, “judecand la rece”, ajungi sa le
regreti. Mi s-a intamplat de nenumarate ori acest lucru – si am ajuns la
concluzia ca inveti lectia numai atunci cand, din cauza emotiilor, iei o hotarare
ale carei consecinte te ‘dor’ destul de tare incat sa tii minte si sa nu mai repeti.
De fapt, cam asta e modul prin care viata ne invata cel mai bine. De buna voie
invatam cam greu.
In momentul in care simtim o emotie puternica, cel mai indicat ar fi sa nu
luam decizii importante pana cand ele dispar. Sa amanam decizia pana intr-un
moment in care suntem linistiti si putem accesa adevarata simtire –intuitia.
O adevarata alegere implica ideea de constienta. Fara ea, nu ai
posibilitatea de a face o alegere in adevaratul sens al cuvantului – doar
reactionezi in functie de programarea ta anterioara. Si aceasta este tot o
alegere (reactia), dar una luata la un nivel inferior – si extrem de putin
eficienta.
Cred ca e momentul sa spunem ca fiecare dintre noi putem lua decizii de
la trei nivele ale propriei fiinte :
- emotional (o parte din ‚subconstient’) – este cel mai ineficient mod de a
hotari ; nu ai mintea limpede, esti agitat (indiferent ca e vorba de o emotie
pozitiva sau negativa, cand sunt in exces ambele categorii sunt ‚rele’ in ce
priveste luarea unei decizii). Imensa majoritate a timpului oamenii se afla intr-o
fluctuatie de stari emotionale si lipsa de atentie in prezent, atat asupra
exteriorului cat si asupra propriei persoane, in acelasi timp (atentie divizata).
- rational (o parte din ‚constient’) – este un nivel bun ; deja ai depasit
emotiile, dar iei hotariri exclusiv pe baza a ceea ce deja stii, a modului cum
actionai in trecut ; iar cand afli din ce in ce mai multe lucruri despre viata, in
general, iti modifici comportamentul in mod continuu si calitatea deciziilor
creste si ea
- intuitiv (o parte din ‚supraconstient’) - cel mai eficient, cel ce nu da gres
niciodata ; emotiile si gandurile dispar, esti prezent ‚aici si acum’, intri in
interiorul tau si ‚simti’ decizia ; ea este intotdeauna corecta pentru ca de fapt
intuitia iti da indicatia efectului viitor al deciziei prezente, in viata ta. In cazul in
care nu simti (nu reusesti sa discerni mesajul prin ‚semnul’ interior), esti atent
si te folosesti de ‚semnele’ exterioare din mediul inconjurator (se spune ca
Dumnezeu, Universul, Forta sau cum vreti sa-i spuneti vorbeste cu noi in toate
modurile, pe toate caile, in toate felurile) – chiar functioneaza. Asta este vestea
buna. Vestea ‚proasta’ e ca e nevoie multa practica pentru a intra si a te
obisnui sa ramai aici, la acest nivel – si de foarte multa incredere. Dar, in viata,
de multe ori, lucrurile valoroase se obtin prin efort.
Cel mai indicat ar fi, atunci cand facem o alegere, sa ne intrebam : care
sunt posibilele consecintele ale alegerii pe care sunt pe punctul de a o face ?
De cele mai multe ori noi facem ceea ce ne aduce placerea pe termen scurt,
dar inevitabil suferinta pe termen lung. Este un lucru dovedit si observat
dintotdeauna – si totusi pare ca nu reusim sa ne smulgem din ghearele
alegerilor ineficiente pe termen lung. Conditionarea e destul de puternica, si e
nevoie de lucru intens cu tine insuti pentru a reusi sa obtii acea capacitate de
‘a amana placerea pe termen scurt’ si a o transforma intr-un castig si mai mare
pe termen lung. Dar, incet-incet, din ce in ce mai multi oameni fac pasi in
aceasta directie.
Ideal ar fi sa facem cele mai inalte alegeri de care suntem capabili. Iar
pentru asta este necesar sa ne ‘hranim’ mintea cu cele mai noi idei referitoare
la domeniul in care avem de luat decizia si sa exersam continuu starea de
atentie in prezent. In acest mod, vom lua decizii pe baza intuitiilor, ‘semnelor’
interioare sau exterioare iar mintea noastra le va ‘justifica’ pe baza celor mai
noi ‘interpretari’ disponibile.
De fapt, tot ce avem de facut este sa imbunatatim in mod continuu cine
suntem noi. Tot ce suntem acum sau vom fi depinde numai de noi. Intreaga
noastra viata reprezinta, de fapt, suma alegerilor noastre de fiecare clipa.
Alegerile noastre dezvaluie totul despre ideile pe care le avem cu privire la cine
suntem (sau mai bine zis la cine credem noi ca suntem), la sistemul nostru de
valori si credinte, la dorintele noastre. Iar lucrurile pe care le obtinem, ceea ce
ne inconjoara in vietile noastre dovedeste calitatea alegerilor pe care le-am
facut si le facem.
Intotdeauna traim in exterior consecintele alegerilor facute in interior. Asa
ca, daca nu suntem multumiti cu situatia noastra de viata, tot ce avem de facut
este sa luam alte decizii. Nu circumstantele exterioare sunt sursa fericirii, ci mai
degraba hotararile noastre interioare legate de modul in care alegem sa le
traim ca experienta. Avem posibiltatea de a ‚reinterpreta’ orice eveniment, de
a-i da orice inteles alegem noi, care sa ne dea forta, si a lua din nou decizii, in
mod mai constient. Decizii sanatoase, care sa ne faca sa ne simtim bine si care,
in final, sa ne aduca ceea ce dorim.
Alegerile noastre ne definesc pe noi insine si viata noastra. Iar viata pe
care o traim este declaratia noastra in privinta lui cine suntem noi.
Atunci cand vom alege sa fim Cine Suntem Noi Cu Adevarat vom fi, in mod
real, noi insine. Si viata noastra va fi ceea ce dorim sa fie, cu adevarat.
Care sunt cele mai importante intrebari pe care ni le putem pune in viata ?
Care sunt cele mai inalte alegeri pe care le putem face ?
Aici veti vedea ideile extraordinare ale lui Debbie Ford.

PROGRAMAREA

- Vedeti, exista o singura constanta universala, un adevar peste tot valabil.

Cauzalitatea.
Actiune, reactiune. Cauza si efect !
- Toate incep cu o alegere.
- NU! Gresit!
Alegerea este o iluzie creata intre cei cu putere si cei fara.
Priviti acolo! La acea femeie. Extraordinara, nu? Pe Dumnezeul meu, doar
priviti-o!
Ii atrage pe toti in jurul ei. Atat de tipatoare... atat de burgheza...atat de
plictisitoare, dar, asteapta...
Priviti, i-am trimis o prãjitura. O prãjitura foarte speciala...
Am facut-o eu cu mana mea. Incepe atat de simplu, fiecare linie din program
creaza un nou efect, exact ca... poezia.
Mai intai, se incalzeste...inima incepe sa bata mai repede... Poti vedea, Neo,
nu-i asa?
Fara sa intelegi "De ce?"."Este oare vinul? Nu... Oare ce e atunci? Care e
motivul?
In curand nu mai conteazã. In curand "de ce"-ul si motivul au disparut, si tot
ceea ce conteaza este sentimentul... insusi.
Iar aceasta este natura Universului. Ne luptam impotriva ei. Luptam pentru a
o nega,
dar este bineinteles prefacãtorie, este o minciuna.
Sub aparenta noastra otravita, adevarul este cã suntem complet...iesiti de sub
control.
Cauzalitatea! (programarea n.a.)
Si nu este nici o scãpare din calea ei.
Suntem sclavii ei pentru totdeauna.
Singura noastra speranta, probabil franturi pentru a o intelege, este sa te
intrebi „De ce ?”
„De ce?", Neo, este sursa de putere. Fara ea esti neputincios.
Dialog Merovingianul-Neo, ´Matrix Reloaded´

Intreaga natura ne demonstreaza ca exista programare.

Oricit ne-am ‘concentra’ noi ca dintr-o samanta de lalea sa creasca un
trandafir, sau dintr-o alta samanta sa nu creasca o planta (un copac) ci un
animal, de exemplu, nu vom putea schimba nimic. Mintea noastra nu are
putere asupra "programului" existent deja in natura. Samanta contine in ea
‘programul’ dezvoltarii viitorului copac. Si daca natura face ca un arbore sa
inregistreze in semintele sale forma sa la maturitate, inclusiv culoarea,
dimensiunea, gustul si parfumul fructelor sale, de ce n-ar fi facut acelasi lucru
si pentru om ?
In mod asemanator copacului, orice fiinta umana are un ‘program’ de
viata. Acesta este constituit din doua parti componente : ‘programul’ cu care
se naste (inscris in gene) si influentele preluate din mediul inconjurator.
Acestea duc la anumite evenimente intamplate persoanei si actiuni
desfasurate de persoana, care se inscriu in memoria sa si determina un anume
tip de comportament specific in toate momentele vietii (cauza – efect). Fiecare
dintre noi functionam la fel – si ne aducem aminte de aceasta realitate cand e
vorba de anumite evenimente ‘mai deosebite’ (placute sau mai ales neplacute)
de care cu totii am avut parte. Am ramas cu anumite ‘traume’ (mai usoare sau
mai puternice) pe care le reactivam (si actionam la fel) in situatii
asemanatoare.
Aceste doua influente (geneticul si mediul) sunt cele care ne fac sa
actionam in mod inconstient (lipsit de constienta, sa-i spunem – adica nu ne
dam seama ce facem, nu stim de ce facem asta, nu stim cum putem face
altfel). Din fericire, se pare insa ca specia umana este singura de pe acesta
planeta inzestrata cu capacitatea de constientizare. Exista o alta influenta care
ne poate ajuta sa depasim inconvenientele programarii – e vorba deinfluenta
(educatia) constienta.
Haideti sa vorbim acum putin despre programarea genetica si a mediului.
Programarea genetica a fiecaruia dintre noi este o realitate - trecutul
influenteaza intotdeauna prezentul. Gandurile si emotiile pe care le numim ‘ale
noastre’ izvorasc dintr-o structura chimica a corpului influentata de miliarde de
stramosi. Acestia practic isi exprima identitatile vietilor stravechi prin ADN si
prin genele fiecarei celule din trupul nostru. Micile noastresubpersonalitati,
‘eu-ri’ sunt compuse din atitudini, comportamente, stiluri de viata diferite
provenite din aceste miliarde de gene ancestrale, dintre care se pare ca cele
mai dominante sunt genele provenite din stramosii de pana la a 7-a generatie.
Ganditi-va cat de colosala este influenta acestora ! De la preferinta pentru
un anume tip de barbat sau femeie (atractia biologica) pana la inclinatia catre o
anumita emotie (furie sau melancolie, de exemplu), geneticul ne traseaza
anumite ‘granite’ inconstiente ale propriului comportament (in toate
domeniile vietii, de altfel). Granite care, de cele mai multe ori, nu ne sunt de
folos pe termen lung.
Si ganditi-va, de asemenea, cat de important este sa reusesti sa ‘preiei
controlul’ asupra propriului corp fizic. Altfel, transmisiile chimice ale celor mai
dominanti stramosi vor constitui comenzile sau impulsurile ce vor crea forma
gandurilor si emotiilor aparent ‘ale tale’. Dar propriile lor memorii (ganduri,
emotii – structura energetica inscrisa in forma fizica in gene) vor conduce
practic trupul tau ! Nu e prea convenabil, totusi…..
“Programarea” mediului (se mai numeste si ´culturala´) are si ea doua
parti componente : influente astrale si planetare si influente ale societatii.
Totusi, influentele astrale ar putea fi considerate un fel de ´parte culturala´ a
programarii genetice.
Felul in care sunt pozitionate astrele in momentul nasterii are o
importanta deosebita pentru ‘programul de viata’ individual. Printr-o harta
astrala (astrograma) se pot identifica potentialele influente ale astrelor in mai
multe domenii in cursul intregii vieti. Astfel, in functie de an, luna, zi si ora a
nasterii putem observa tendinte diferite in comportamentul fiintelor umane,
precum si diferite lucruri care se pot intampla in vietile lor. Dar aceste
‘previziuni’ de viitor nu sunt obligatorii – intotdeauna poti schimba ceva in
prezent, modificand un posibil viitor neconvenabil.
 Chinezii au dezvoltat si ei astrologia - desi in mod diferit fata de cea
europeana. Astrogramele lor sunt ceva mai pragmatice – in sensul ca releva
proportia fiecaruia din cele 5 elemente esentiale (metal, apa, lemn, foc,
pamant) in propria fiinta. Acestea genereaza 5 tipuri diferite de energii cu care
te nasti si pe care este nevoie sa le echilibrezi in timpul vietii pentru a atinge
sanatatea (fizica, mentala, emotionala si spirituala) si longevitatea, pentru a te
mentine pe “Calea de Mijloc”.
Pozitia astrelor ne influenteaza practic in fiecare moment al vietii – asa ca
o buna cunoastere a caracteristicilor fiecarei etape astrale (prin zodii si
horoscoape credibile, intemeiate pe interpretari realiste) ne este de mare
folos. Astrologia este o stiinta exacta cu predictii valabile de mii de ani - nu o
filozofie.
Influentele planetare se refera la manifestari ale pamantului, in general –
care ne pot afecta indiferent unde traim (miscarea de rotatie, magnetism s.a.).
In particular, clima in care traim (cu modificarile ei), eventuale radiatii telurice
s.a. se constituie in influente ale mediului inconjurator natural. In general,
influentele astrale si cele planetare se considera a fi in afara posibilitatii de a fi
modificate de om – desi, cel putin in privinta celor planetare, in mod sigur s-ar
putea exercita un control constient (modificarea climei prin reducerea drastica
a poluarii si prin extinderea zonelor impadurite, de exemplu).
In ce priveste influentele societatii, ele sunt cele create de traiul in cadrul
social. Sunt influente ale rasei, natiunii, traditiilor, familiei, prietenilor,
profesiei, scolii, facultatii sau altor tipuri de educatii traditionale. Toate acestea
se traduc prin obiceiuri (obisnuinte) – din care se spune ca peste 90% ajung sa
fie programate automat la nivel inconstient.
Ce sunt de fapt obiceiurile ? Ele reprezinta reactii conditionate fata de
anumiti stimuli. Sunt invatate ca rezultat al repetitiei permanente pana cand se
fixeaza foarte bine in subconstient. Apoi functioneaza automat ori de cate ori
sunt declansate de anumiti stimuli exteriori si devin chiar un comportament
obisnuit (parte a propriului concept de ‚sine’). Un simplu exemplu – felul in
care mirosul de la o patiserie ne face sa ne oprim si sa cumparam o placinta
(desi inainte sa ajungem in dreptul ei nici nu ne trecea prin cap sa mancam
placinta). Mirosul a declansat reactia automata de a manca – probabil am
invatat asta inca de mici, cand mirosul imbietor reprezenta pentru noi
‚promisiunea a ceva bun’ din partea mamei. Si ne amintim de ea tot timpul
pentru ca ne provoaca o placere cu care ne-am obisnuit (sau de care, din
pacate, uneori chiar devenim dependenti). Putem deveni chiar ‚renumiti’
pentru consumul redutabil de placinte si putem chiar capata o porecla, de
exemplu (ce intra in propriul concept de ‚sine’). Si acelasi lucru e valabil in cazul
obisnuintelor (sau dependentelor) de orice fel, din orice domeniu.
Influenta obisnuintelor in viata noastra este denumita ‚mecanicitate’, iar
ea a fost studiata extrem de complet in cadrul scolii de ganditori si practicieni
Gurdjieff-Ouspensky. Ei afirma ca pentru omul mecanic ‚totul se intampla’ :
gandurile, emotiile, cuvintele, actiunile sunt automate (acest proces se mai
numeste si ‚reactivitate’). Aceasta inseamna ca ele sunt facute intr-un mod
imperceptibil pentru el insusi - el nu le observa, nu-si da seama ca le exprima
deoarece este identificat cu ele. Si toate sunt rezultatul unor influente (stimuli)
din exterior.
Daca nu ne controlam propriile ganduri, emotii, cuvinte, actiuni – ele ne
vor controla pe noi. Se vor transforma, cum spune proverbul chinezesc, in
obiceiuri, care devin caracterul nostru, care conduce la un destin ‘programat’.
Devenim produsul programarii din partea altcuiva si, in imensa majoritate a
cazurilor, acest lucru nu ne duce catre obtinerea a ceea ce ne dorim. Acum
lucrurile se intampla invers decat ne dorim datorita conditionarilor trecute ;
fara ca macar sa observam, facem lucruri in contradictie cu ceea ce vrem sa
obtinem si cu ceea ce ne este de folos.
Programarea primita de-a lungul anilor ne-a schimbat starea noastra
fireasca – starea naturala a succesului a devenit ‘nenaturala’ pentru imensa
majoritate a oamenilor. Obisnuintele ne predispun sa facem lucrurile la cel mai
simplu mod posibil (automatismul sau principiul consumului minim de
energie). Majoritatea oamenilor traiesc intr-un fel de ‘incremenire’ in care nu
mai conteaza nimic, cu exceptia satisfactiilor imediate. Desi, treptat, in aceste
vremuri, observam cum lucrurile incep sa se schimbe si oamenii incep sa vada
o alta realitate.
„Lupta“ pentru observarea automatismelor de gandire, simtire, vorbire,
actiune si pentru corectarea lor, in sensul exprimarii constiente, se numeste
‚trezire’ (sau ‘proactivitate’). Ea inseamna de fapt reprogramareafiintei
noastre, dupa cum vom vedea intr-un alt articol.
Daca nu esti constient de ceea ce faci, nu poti sa schimbi ceea ce faci. Iar
daca nu schimbi ceea ce faci, viata ta va ramane la fel. Robert Kiyosaki
spunea "Daca faci ce face toata lumea, vei sfarsi prin a avea ce are toata
lumea. Iar pentru marea majoritate, ce au este munca trudnica ani de zile, taxe
incorecte si o viata de datorii.” Si, as adauga eu, boli de orice fel, imbatranire
prematura, stress, agitatie, temeri – si multe altele asemanatoare.
Obiceiurile, automatismele se afla in inconstientul propriu si sunt dificil de
scos de acolo de unii singuri. Majoritatea sunt invatate inca din copilarie si fac
parte din baza structurilor de credinte si convingeri proprii. Problema lor este
ca ajungem sa vedem lumea prin prisma lor – si n-ar fi nimic rau in asta daca
viziunea pe care ne-o dau nu ar fi destul de limitata. De cele mai multe ori
obisnuintele sunt invatate prin copiere de la parinti, rude, prieteni, oameni pe
care ii ‚admiram’ – nici macar nu sunt ale noastre proprii ! Dar asta e situatia,
nimeni nu e de vina pentru ea – asa au functionat lucrurile dintotdeauna. Cei
din jur ne iubesc si ne vor binele, dar nu sunt nici ei constienti de obisnuintele
proprii pe care le transmit altora, de multe ori. Nu pot sa ne ofere mai mult, nu
pentru ca nu vor, ci pentru ca nu stiu – nu au fost nici ei invatati, la randul lor.
Important este ca incepand cu noi aceasta transmitere inconstienta a
obisnuintelor sa ia sfarsit.
Din pacate, majoritatea oamenilor, pana nu ajung intr-o situatie critica de
extrema nefericire nu stau aproape nici o clipa sa se gandeasca ce au facut cu
viata lor. Asa suntem ‚programati’ noi oamenii. Abia in momentul in care ne
trezim realizam ceea ce ni s-a intamplat pana atunci – faptul ca am trait o viata
mecanica. Si va trebui sa luam decizia de a ne continua viata din acel moment
in mod constient. Iar asta pentru a transmite urmasilor nostri, prin gene si
educatie directa, o alta ‚programare’ mult mai eficienta si adaptata vietii din
viitor.
Sa NU se inteleaga ca programarea in sine este un lucru rau !Nici pe
departe – ea oricum exista in cazul fiecaruia dintre noi, este o parte din ceea ce
suntem noi, este o ‘lege a Universului’. Numai ca programarea ne poate fi sau
nu de folos, in functie de ceea ce alegem noi sa fim, sa facem si sa avem.
Datorita programarii genetice fiecare om se naste cu o constitutie fizica
specifica si un temperament determinat. Este important ca el sa fie constient
de gusturile si de tendintele pe care le are, pentru a nu porni in directii care nu
sunt facute pentru el, care nu-i sunt favorabile. Aceasta este ‘partea buna’ a
programarii genetice.
In ce priveste influenta mediului - daca dorim sa fim sanatosi, de exemplu,
nu ne e de nici un folos sa continuam cu obisnuintele ‘programate’ (invatate de
la altii) de a manca nesanatos, de a fuma, bea, pierde noptile s.a. Cu totii ne
dam seama de acest lucru – si cu toate acestea pare ca nu ne putem opri.
Exemplu : mental, o afirmatie precum ‚fumatul ucide’ de pe pachetele de tigari
are sens pentru fumatori, dar emotional si fizic acesti oameni nu se pot opri.
Cand e vorba de viciul lor, ei nu pot intarzia placerea sau avea puterea vointei
de a se opri. De multe ori ajunge deja o dependenta – iar asta duce la o
rezistenta emotionala (imunitate) extrem de scazuta la anumiti stimuli
exteriori, ce pot induce anumite emotii, ce duc la anumite comportamente…si
tot asa, un cerc vicios. Doar prin dorinta puternica de a se lasa (pe baza
anumitor motivatii esentiale pentru ei) pot reusi efectiv acest lucru.
Obisnuintele sunt bune atata vreme cat iti aduc ceea ce doresti si iti sunt
de folos pe termen lung. Cand devin obstacole in calea fericirii, ele trebuie
modificate. Daca deja esti fericit cu viata ta inseamna ca ai convingeri pozitive
ce opereaza benefic in favoarea ta. Daca nu, inseamna ca ai acceptat
convingeri false de la altii drept adevaruri, iar acum ele opereaza in mod
negativ. De fapt, trebuie sa discernem si sa le pastram doar pe cele ce ne sunt
de folos dintre influentele genetice si de mediu. Si sa cream propria noastra
‘programare’ care sa ne duca inspre succesul visat!

REPROGRAMAREA

Fii atent la gândurile tale, ele vor deveni cuvinte ; fii atent la cuvintele tale, ele
vor deveni acţiuni ; fii atent la acţiunile tale, ele vor deveni obiceiuri ; fii atent
la obiceiurile tale, ele vor deveni caracter ; iar caracterul tău va deveni destinul
tău.
Proverb chinezesc

După cum spuneam în articolul trecut, în natură se manifestă fenomenul

de ‘programare’ pentru toate entităţile vii (plante, animale, oameni). În cazul
nostru există programe transferate genetic, de la strămoşi, şi programe
preluate din mediul în care trăim (inclusiv zodia sub care ne naştem). De cele
mai multe ori programarea nu ne este de folos în ceea ce dorim să facem (se
produce contradicţia între ce vor strămoşii, ce vor persoanele din mediul
nostru şi ce vrem noi înşine) astfel că practic suntem ‘sabotaţi’ din interior – şi
de cele mai multe ori nici nu ne dăm seama. Iar în momentul în care ne trezim
şi vedem foarte clar acest lucru, înţelegem că pentru îndeplinirea propriilor
dorinţe trebuie să ne ‘re-programăm’.
Vincent Roazzi, autorul “Spiritualităţii succesului” spunea : “Pentru a
putea schimba şi reprograma ceea ce ştim, trebuie mai întâi să aflăm cine
suntem, pentru că suntem ceea ce ştim. Suntem suma cunoştinţelor acumulate
de-a lungul anilor. Aceste cunoştinţe sunt factorul determinant pentru
alegerea locului în care trăim, a modului în care ne îmbrăcăm, a persoanei cu
care ne căsătorim şi a locului în care muncim. Raţiunea şi motivele noastre se
bazează pe cunoştinţele şi convingerile noastre care în cea mai mare parte sunt
rezultatul programării.“
Astfel că primul pas al reprogramării îl constituie analizarea acestor
cunoştinţe şi convingeri. Proverbul chinezesc insista : Fii atent…, fii
atent…Atentia, ‘observarea de sine’ este esentiala si ne conduce să
recunoaştem necesitatea de a ni le schimba şi de a lucra cu noi înşine.
Indiferent cât de talentată sau hotărâtă este o persoană, orice încercare de
obţinere a succesului va fi sortită eşecului dacă nu îşi va analiza propriile
convingeri (ce duc la comportamente autodestructive) şi dacă nu va face
modificările necesare. E necesar “să-ţi schimbi viaţa pentru a-ţi schimba viaţa”.
Adică, pentru a avea viaţa pe care o doreşti trebuie să fii persoana
‘corespunzătoare’ ei.
Din păcate există oameni care în loc să se ‘reprogrameze’ pentru a avea
succes preferă să rămână cu programarea iniţială (genetic, zodie, mediu) şi să
nu aibă succes, plângându-se şi dând vina pe alţii. Asumarea propriei
responsabilităţi însă este cheia aici. Şi, din fericire, din ce în ce mai mulţi
oameni ‘se trezesc’ la această realitate. Este foarte adevărat că uneori, cand te
schimbi şi înveţi ceva nou nu progresezi imediat şi nu obţii rezultate atât de
repede cum îţi doreşti. Dar dacă baza de la care începi să construieşti este
corectă, poţi fi sigur că pe măsură ce avansezi şi stăpâneşti din ce în ce mai
bine ‘tehnicile reprogramării’, viaţa se va îmbunătăţi. Nu putem ajunge la
rezultate decât prin eforturi proprii. Tot ceea ce altcineva poate face pentru
noi este să ne stimuleze la lucru.
Analizarea, observarea de sine sunt parte a procesului de conştientizare. A
conştientiza înseamnă a fi atent la stimulii ce provoacă modificări în gânduri şi
emoţii, a fi atent şi a percepe actele reflexe automate. Conştienţa înseamnă a
avea din ce în ce mai puţine automatisme. Când eşti conştient de gânduri,
emoţii, vorbe creşte capacitatea de a controla propriile acţiuni şi stări de
conştiinţă. A fi conştient înseamnă, mai simplu, a fi atent la ceea ce faci în orice
moment (a fi prezent).
Nu e ceva foarte uşor – e dificil să-ţi menţii atenţia în prezent. Începi cu
perioade mici, uiţi, îţi revii – e o muncă de-o viaţă. Dar e primul pas pe calea
‘reprogramării’. Înseamnă ieşirea din ‘emoţional’(inconştient) şi intrarea în
‘raţional’(conştient) şi de aici în ‘intuitiv’(supraconştient) – locul unde
sălăşluieşte succesul.
În perioadele de conştienţă (cum spuneam, la început mici dar care
treptat se măresc) se petrece în fiinţa noastră ceea ce s-ar putea numi
‘stoparea pierderilor de energie’ şi ‘acumularea de energie’. Se produce o
trezire a energiei corpului, pe care o poţi observa şi simţi. Apoi o poţi
‘programa’ tu însuţi într-un mod care să şteargă informaţiile bolii (provenite
din programele anterioare) şi să ducă la însănătoşire. Este o modalitate în care
funcţionează reprogramarea.
De fapt, când propria programare continuă o perioadă îndelungată, ea
crează noi ‘trăsături’ în ADN care vor fi transmise generaţiilor tale viitoare. Dar
pentru asta trebuie să dispui de o putere considerabilă, pentru a depăşi
caracteristicile trupului şi să treci dincolo de genele dominante (ale ultimilor
şapte strămoşi), de programarea zodiei şi a mediului din jur. Trebuie să ,eviţi’
fondul genetic, astrologic şi preluat şi să mergi direct la esenţa ta interioară,
nivelul spiritului – sursa cea mai importantă a energiei succesului de orice fel.
În fapt, reprogramarea înseamnă doar trezirea memoriei ancestrale prin
cunoaştere în prezent. În interiorul nostru, în memoria celulară există
toată cunoaşterea teoretică şi practică, moştenirea întregii omeniri şi chiar a
întregului univers – şi tot ce ai de făcut este să o scoţi din interior. Să devii
conştient de ea şi să o foloseşti pentru a-ţi recrea fiinţa ‘în cea mai grandioasă
versiune a celei mai măreţe viziuni pe care o ai despre tine însuţi’, cum spunea
N.D. Walsch în ‘conversaţiile sale cu Dumnezeu’.
Reprogramarea nu înseamnă să ‘ştergi’ tot ce exista până atunci şi să pui
altceva în loc. Nici nu se pune problema ! Nu înseamnă neapărat a modifica
ceva – dar înseamnă neapărat a îmbunătăţi ! Foarte mult din ceea ce suntem
şi facem deja este bun, este folositor, este sufletul nostru în manifestare –
chiar dacă nu reuşim de cele mai multe ori să-l discernem. Reprogramarea
înseamnă tocmai a discerne toate calităţile (Suflet) şi
defectele (Ego) programării iniţiale (genetic, zodie, mediu), a le observa, a
deveni conştient de ele şi de rolul lor în crearea propriei vieţi, în atragerea
realizărilor dorite. Iar apoi în găsirea de modalităţi prin care să întărim
trăsăturile folositoare şi să diminuăm manifestarea celorlalte.
Haideţi să vedem cum putem face acest lucru.
Putem compara corpul nostru fizic cu un computer iar mintea cu softul, cu
setul de programe. Aşa cum de la o perioadă la alta ne modificăm softul,
folosim programe noi şi îmbunătăţite, aşa putem proceda şi cu softul minţii
noastre prin reprogramare. Putem ‘rescrie un program’ ori de câte ori
considerăm că nu suntem satisfăcuţi de modul în care arată un anumit aspect
al vieţii noastre. Facem această modificare în interior şi, după o vreme,
rezultatul dorit apare în exterior ! Trebuie doar încredere, răbdare şi
perseverenţă.
Pentru că tot vorbeam de perseverenţă, reprogramarea începe cu
‘programe zilnice’ care durează o anumită perioadă de timp. Specialiştii
consideră că este nevoie de minim 21 de zile pentru dezvoltarea unui nou tipar
de gândire, a unei noi obişnuinţe. 21 de zile în care repeţi acelaşi program, în
mod conştient (conştienţa e o condiţie esenţială). Taoiştii chinezi consideră că
e nevoie de minim 40 de zile de insistenţă în practică pentru a elimina un tipar
vechi şi a crea unul nou (dar aici e vorba de practică energetică, lucru oarecum
diferit de celelalte tipuri de reprogramări). Tot ei consideră că poţi atinge un
nivel mediu doar după minim 100 de zile de practică serioasă şi neîntreruptă
(‘cele 100 de zile ale începătorului’).
Vorbind doar de cele 21 de zile, în această perioadă ceea ce avem de făcut
este o ‘bombardare’ deliberată şi continuă a minţii cu o serie de mesaje
constructive (afirmaţii pozitive însoţite de vizualizarea şi simţirea atingerii
obiectivului). Bineînţeles că trebuie începută şi o purificare a corpului fizic, a
emoţiilor, o deschidere a minţii către nou (cărţi, cursuri, asocierea cu persoane
optimiste şi de la care poţi afla lucruri de interes şi de folos ş.a.). Mai multe
detalii vezi găsi în nenumăratele cărţi propuse laResurse Cunoastere
Interioara.
La început, mintea va opune rezistenţă la programul de ‘decondiţionare’ şi
reprogramare. Vom avea de luptat cu tot felul de ‚reziduuri’ mental-
emoţionale care se vor ridica din adâncul subconştientului. De cele mai multe
ori aceste ‚programe condiţionate’ (tiparele obişnuinţei) sunt mai puternice
decât propria voinţă şi ne trag înapoi către vechiul mod de trai. Astfel că este
necesară dorinţa intensăde a obţine succesul, realizarea acolo unde o dorim.
Fără ea nu vom avea forţa necesară de a continua dificila misiune de auto-
examinare şi schimbare.
Cine doreşte cu adevărat să-şi realizeze un obiectiv să se întrebe mai întâi
la ce este dispus să renunţe, din ceea ce face acum. Dacă nu vrea să renunţe la
nimic şi aşteaptă ca realizarea obiectivului să-i pice din cer.....e ‚puţin’ cam
nerealist.
De cele mai multe ori dorinţa este cea care ne lipseşte. Ne-am obişnuit
prea mult cu stilul nostru de viaţă şi nu găsim practic vreo motivaţie pentru a-l
îmbunătăţi. Fie nu credem că e posibil, fie ni se pare prea greu să lucrăm cu noi
înşine – găsim o mulţime de justificări pentru a nu face ceea ce, la un anumit
nivel, conştiinţa, sufletul nostru ne ‚semnalizează’ că ar fi necesar. De multe
ori, nici măcar o suferinţă intensă nu ne împinge de la spate (pentru că
perspectiva unui viitor luminos nu a făcut-o nici atât).
Pare fără speranţă, nu-i aşa ? Dar – e numai o aparenţă.
În ultimii 10-15 ani lucrurile au început să se schimbe într-un mod
extraordinar pe pământ. Suntem martorii unor vremuri deosebite, în care
fiinţele umane caută mai mult ca niciodată în interior pentru a-şi crea viaţa aşa
cum o doresc, în exterior. Mijloacele media sunt mai numeroase şi mai
disponibile ca niciodată ! Tot ce avem de făcut este să le accesăm. Şi asta se şi
întâmplă, din ce în ce mai mult, cu tot mai mulţi oameni.
Faceţi şi voi parte dintre ei ! Şi amintiţi-vă că reprogramarea e un proces
ce durează întreaga viaţă. Pentru cel înţelept, fiecare clipă e un prilej de
exersare a cunoaşterii.

A FI TU INSUTI

Viziunea mea asupra omului nou este cea a rebelului aflat in cautarea sinelui, a
fetei lui adevarate. Un om pregatit sa arunce toate mastile, toate caracterele
prefabricate, toata ipocrizia, gata sa arate lumii cine este el cu adevarat. Si
daca va fi iubit sau condamnat, respectat sau huiduit, incoronat sau crucificat,
pentru el va fi acelasi lucru, fiindca a fi tu insuti este cea mai mare
binecuvantare a existentei. Un om adevarat, sincer, care cunoaste iubirea si
compasiunea intelege ca oamenii sunt orbi, incostienti, cu spiritul adormit.
OSHO – Cartea despre barbati

Osho avea mare dreptate. A fi tu insuti este cea mai mare binecuvantare.
Dar noi nu suntem noi insine. Nu inca. Este un adevar exprimat de toti marii
intelepti ai omenirii, in toate epocile.
A fi tu insuti e ceva diferit de ‚a fi’. Toti oamenii sunt, exista – dar foarte putini
sunt ei insisi. In general oamenii confunda aceste doua notiuni – dar una este
sa fii tu (indiferent ce esti in acest moment, cu calitati si defecte) alta este sa fii
tu insuti
A fi tu insuti presupune constienta.Inseamna sa fii constient de tine insuti, de
faptul ca existi, de lucrurile pe care le faci si motivele pentru care le faci in acel
mod ; inseamna sa intelegi cine esti si de ce ai ajuns sa fii in acel mod ;
inseamna sa intelegi cine poti deveni si sa mergi pe calea catre potentialul tau;
inseamna sa traiesti in lumea reala si sa-ti creezi fiinta conform celor mai inalte
idei si principii despre fiinta umana, viata, univers ; inseamna sa fii, sa devii
Cine Esti Tu Cu Adevarat.
Sunt idei cu care oamenii rezoneaza si incep din ce in ce mai mult sa raspunda
la ele, in aceste vremuri deosebite ale trecerii de la o epoca la alta. Si primul
lucru pe care il constata este ca sunt impinsi spre altceva decat vor ca viata lor
sa fie. Nu se indreapta catre potentialul lor. Iata ce spune Osho :
„Vrei sa fii ceea ce-ti impun altii, iar lucrul asta nu-ti poate da nici o satisfactie.
Mereu te uiti dupa altii. Asa ai fost crescut – sa nu te uiti deloc la propriul tau
potential. In schimb te simti tot timpul frustrat pentru ca nu esti tu insuti. E
firesc ca lumea sa fie plina de suferinta : nu ti se ingaduie sa fii tu insuti. Fiecare
cultura vrea sa te transforme intr-o copie, niciodata intr-un original.
Fii tu insuti si vei vedea ca nu vor mai exista nici frustrarea, nici competitia, nici
obsesia posibilitatii altora, nici nodul in gat ca nu ai mai mult. Fii in realitate, in
prezent.”
Un adevar al lumii in care traim este ca fiecare dintre noi este produsul
trecutului sau : al tiparului genetic si astral, al mediului in care a crescut
(parinti, rude, prieteni, cunostinte, profesori, altii) si al propriilor experiente de
viata. Influentele venite de la fiecare din acestea s-au inscris in memoria
noastra si ne ‚programeaza’ sa gandim, sa simtim si sa ne comportam intr-un
anumit fel. Este un lucru absolut normal si firesc.
Ce nu este normal si firesc in toata povestea asta ? Faptul ca noi nu suntem
constienti de aceste influente care practic compun ceea ce este fiinta noastra
acum. (Sau, mai corect ar fi sa spunem, care se manifesta prin fiinta noastra
acum). Iar intrucat nu suntem constienti, ele ne imping incoace si incolo ca pe
niste marionete. Nu reusim sa obtinem ce dorim, avem stari ciudate din care nu
stim sa iesim, gandim haotic, ne imbolnavim – toate acestea sunt efecte ale
trecutului nostru. Trecutul nostru ne conduce. Iar noi nu suntem trecutul nostru
!
Geneticul, astralul, mediul, propriile experiente – toate acestea sunt prezente in
memoria noastra, constienta sau inconstienta, si ne fac sa credem ca ‚acesta
este ceea ce sunt eu’.
Si, intr-adevar, toate acestea formeaza un mic ‚eu’ – ceva cu care te identifici si
spui ‚acesta sunt eu’. Dar nu este ‚cine esti tu cu adevarat’ – nu esti tu insuti.
Vei fi tu insuti in momentul in care vei deveni constient de fiecare din aceste
influente ale trecutului, cand le vei ‚transforma’ insemnatatea lor pentru tine si
cand vei incepe sa iti creezi viata asa cum o doresti tu. Adica in momentul in
care iti vei analiza programarea si vei incepe in mod constient reprogramarea
fiintei tale, pe baze puse de tine.
Pentru a intelege mai bine diferenta dintre ‚tu’ si ‚tu insuti’ vom lua in
considerare cele 4 mari etape pe care le parcurgem in viata si prin care
evoluam :
1.Ne-constientizarea lipsei de competenta
2.Constientizarea lipsei de competenta
3.Constientizarea competentei
4.Ne-constientizarea competentei
In prima etapa, tu nu stii ca nu esti tu insuti, nu-ti dai seama. Te identifici atat
de mult cu ceea ce crezi despre tine (idei din propria memorie sau ce-ti zic altii)
incat consideri ca ‚acela esti tu’.
In a doua etapa incepi sa-ti dai seama ca esti mai mult decat credeai – ca exista
in tine trasaturi (calitati sau defecte) pe care nu le vazusei pana atunci, de care
nu erai constient. Incepi sa realizezi ca, intr-adevar, ceea ce credeai tu ca esti
nu erai tu in totalitate. Incepi sa intelegi cine esti tu cu adevarat (indeosebi
calitatile tale) si iti dai seama ca nu le manifesti decat rareori. Si iei hotararea
sa ‚imbunatatesti situatia’.
In a treia etapa, pe masura ce incepi sa devii mai mult tu insuti (sa manifesti
calitatile tale) observi transformarile tale interioare (si exterioare, din viata ta).
Observi diferenta calitativa enorma dintre ceea ce credeai tu ca esti si ceea ce
esti acum.
Iar in a patra etapa, pur si simplu il manifesti in mod automat pe ‚tu insuti’, tot
timpul.
Pentru a parcurge acesti patru pasi, cel mai bun lucru pe care il pot face
oamenii acum este sa se opreasca din ceea ce fac si sa analizeze mai intai ceea
ce sunt. Care sunt gandurile si emotiile predominante, care este starea lor de
sanatate, cum sunt relatiile lor interumane, care cred ei ca sunt motivele pentru
care lucrurile din viata lor stau in acel mod. Apoi ce anume isi doresc ei sa fie si
sa faca in viata, in viitor. Iar apoi – cum anume sa procedeze, in mod concret,
pentru atingerea obiectivelor.
In momentul in care faci aceasta analiza a trecutului, prezentului si viitorului
dorit incepi sa devii tu insuti. Incepi sa te creezi pe tine insuti si viata ta, destinul
tau, conform propriilor intentii. Nu mai esti condus de idei si dorinte
contradictorii (si neconstientizate de catre tine) provenite de la alte persoane
(stramosi - prin genetic, parinti, rude, prieteni, profesori, cunostinte, altii – prin
mediu). In schimb, esti condus, in mod constient, de propriul Suflet (cine esti tu
cu adevarat), pe care ti-l creezi prin modelarea intentionata a persoanelor din
experienta de succes a carora avem multe de invatat. Ne construim constient
propriul nostru plan de viata, nu mai suntem la cheremul ‚planului’ setat in
fiinta noastra prin preluari inconstiente de la altii.
E un act de curaj sa fii tu insuti – pentru ca e dificil sa renunti la dorintele pe
care altii le-au implementat in tine. Multe din acestea au devenit, din pacate,
dependente, iar mediul in care traiesti se asteapta ca tu sa te comporti la fel ca
pana atunci, pentru a te putea ‚domina’ intr-un fel. Observati numai cat de
greu ii este unui fumator sa renunte la acest obicei auto-destructiv (si din cauza
placerii provocate de tigara dar si din cauza anturajului care il ‚impinge’ sa se
comporte la fel). Dar numai devenind tu insuti iti poti cunoaste si apoi realiza
potentialul interior. Iar pentru aceasta, tot ceea ce ai de facut este sa
aprofundezi notiuni despre cunoastere interioara, sanatate, comunicare, traind
in lumea reala.
Numai un om care este el insusi poate iubi cu adevarat. Numai un om care este
el insusi poate fi fericit cu adevarat. Numai un om care este el insusi poate
intelege viata cu adevarat, poate gandi, simti, trai cu adevarat. Pentru ca un
om care este el insusi traieste cu totalitatea fiintei sale in prezent. Si isi creaza
fiinta si viata el insusi, in fiecare moment al prezentului.

Eu vreau sa fiu eu insumi. Si va invit pe toti sa va doriti sa fiti voi insiva.

MOTIVATIA SI VALORILE - CHEIA SUCCESULUI

Motivatia – un subiect extraordinar (si nesfarsit) !

Ce anume ii motiveaza pe oameni sa faca un anumit lucru ? Ce anume i-ar
putea motiva pe oameni sa faca ceea ce este eficient pentru ei, alegericu
consecinte benefice pe termen lung ?
Fiecare are propriile ratiuni.
Motivatia consta intr-o emotie, stare - sa simti pasiunea de a face ceva, sa
vrei din tot ‘sufletul’, sa ai dorinta.intensa de a reusi in ceva anume (important
pentru tine). Aici este ‘cheia’ : importanta pe care o acorzi unui lucru, oricare ar
fi el. Si, din pacate, majoritatea oamenilor nu acorda importanta cuvenita
lucrurilor cu adevarat esentiale in viata : cunoasterea,(link la ‘Cunoasterea
interioara) intelegerea si dezvoltarea propriei fiinte, sanatatea la toate nivelele,
comunicarea cu ceilalti. (Desi, se poate usor observa cum lucrurile incep sa se
schimbe in bine din ce in ce mai mult, la nivel global). De ce totusi multi oameni
considera lucrurile de mai sus mai putin importante decat altele carora le
acorda atentia lor ? E simplu, si am repetat-o de nenumarate ori : datorita a
ceea ce se manifesta prin fiinta lor in prezent – programarea genetica si
culturala. Aceasta este o situatie relativ normala si, prin reprogramare, o
putem transforma astfel incat sa lucreze in folosul nostru, pe termen lung. Si
facem acest lucru punand simpla (dar puternica) intrebare ‘De ce ? ‘. Astfel ne
gasim propria ratiune, motivatie de a face ceva. Fara ‘de ce’, ‘cum’ sa facem
acel lucru nu e posibil.
Din pacate, in loc de a-si cauta propriul ‘de ce’ multi oameni nu fac altceva
decat sa caute cai mai usoare de a trai, multumindu-se cu putin, refuzandu-si
astfel lucrurile pe care si le doresc cu adevarat. Multi oameni se plang de lipsa
de timp si resurse dar de fapt problema e lipsa ‘de ce’-ului, a motivatiei, a
directiei. Ei nu stiu exact incotro doresc sa mearga asa ca ajung acolo unde nu
vor sa fie. Sunt oameni demotivati, ce traiesc vieti de disperare tacuta, fac ceea
ce nu le place si nu simt ca se bucura de viata. Insa, asa cum spunea cineva : «
Nu exista viata banala si absolut obsinuita. Exista numai oameni care se
multumesc cu asta. »
Robert Rabbin spunea : « Suntem atat de hipnotizati de micimea si
frivolitatea culturii noastre bazate pe spectacolul de divertisment, atat de
corupti de influenta banilor, puterii si tehnologiei, atat de obsedati de
celebritate si interese personale atat de manipulati de politica si stiinta, atat de
victimizati de pura superficialitate si nesabuinta incat cei mai multi dintre noi
nu invata ceea ce trebuie decat atunci cand e aproape prea tarziu ori nu mai e
nimic de facut. De aceea nu suntem capabili sa invatam decat in vremuri de
criza, si din acest motiv nu parem sa ne trezim decat in prezenta unei tristeti
catastrofale. Numai in astfel de momente ne revenim brusc din transa, pentru a
vedea cat de nesemnificative si inutile sunt ideile, convingerile si telurile
noastre egoiste. »
Acest lucru este adevarat. Oamenii se motiveaza, se urnesc, se pun in
miscare in doua mari situatii : cand vor sa se indeparteze de ceva ce le
provoaca o puternica nemultumire sau suferinta si cand vor sa obtina ceva ce
isi doresc extrem de mult. Cand suferinta sau dorinta sunt relativ ‘slabe’ ca
intensitate oamenii tind sa se obisnuiasca si sa se acomodeze cu situatia lor,
‘incremenind’ la nesfarsit in aceeasi situatie de viata. Nu au o motivatie
suficient de puternica pana cand viata nu le-o ‘ofera’, prin evenimentele ei -
fiecaruia la momentul oportun. Totul e sa fii pregatit sa il observi si sa-l urmezi,
construindu-ti calea catre propriul succes.
Iar pentru a te motiva ai nevoie sa-ti fie clare propriile valori – acele
lucruri pe care le apreciezi si le consideri importante. Cum spuneam mai sus,
pentru multi cunoasterea, sanatatea si comunicarea nu reprezinta valori. Nu e
vorba ca ei nu le considera absolut deloc importante – ci ca ei considera alte
lucruri mai importante decat ele. Ei pun pe primul plan asa-numitele valori
conditionate (lucrurile ce aduc satisfactii pe termen scurt) in timp ce valorile
fundamentale (lucrurile ce aduc satisfactii pe termen lung) sunt ‘uitate’ (ele
exista in memoria tuturor, dar sunt ‘impinse la fund’ si acoperite de celelalte).
Astfel, motivatia pentru succesul de durata dispare – si este inlocuita cu
‘motivatia’ pentru placerile imediate.
Mai pe larg despre acestea veti gasi in articolul ‘Cine suntem noi cu
adevarat – Sinele Real ‘. De asemenea, aici veti gasi o lista a valorilor noastre
(conditionate si fundamentale).
 Valoarea reprezinta de fapt o emotie pe care vrei s-o experimentezi sau
pe care vrei s-o eviti. Oamenii cauta de fapt succesul pentru starea, emotia pe
care ti-o da implinirea sa. Si este un lucru absolut normal.
Toate lucrurile pe care le faci pentru obtinerea succesului sunt de fapt
valori intermediare. Scopul este insa valoarea finala, emotia, starea. Astfel
incat ai de pus doua simple intrebari : ‘Care sunt emotiile pe care vreau sa le
experimentez cel mai mult in viata ?’ si ‘Care sunt emotiile pe care as face orice
sa le evit ?’
Cand vor fi sinceri cu ei insisi, toti oamenii vor recunoaste ca raspunsul la
prima intrebare este : bucurie, deschidere, fericire, liniste, armonie interioara,
apreciere, respect, conectare si altele asemanatoare (‘pozitive’). Iar raspunsul
la a doua : frica, agitatie, neliniste, nerabdare stress, gol interior, teama de
esec si altele asemanatoare (‘negative’). Toti oamenii vor in esenta aceleasi
lucruri – si e normal, in interior sunt uniti si ce e bun, eficient pentru unul e la fel
pentru altul.
Totul este sa-ti fie clare aceste valori finale, tocmai pentru a-ti alege
instrumentele potrivite ca valori intemediare. Un simplu exemplu : cand doresti
o relatie care sa-ti aduca permanent valorile finale fericire, implinire, liniste
sufleteasca, armonie trebuie sa alegi in mod constient un partener potrivit
(‘valoare’ intermediara) cu care sa impartasesti aceleasi valori finale – emotii,
stari. Cand iti vor fi extrem de clare valorile finale vei fi capabil sa faci acele
alegeri (valori intermediare) care sa te conduca spre scopul tau.

INTINERIREA

Traieste cu entuziasm

Tineretea nu este o perioada a vietii, este o forma a gandirii, este o conditie

a vointei, este o capacitate a imaginatiei, o forta pura de sentimente, o
preponderenta a curajului asupra timiditatii, o aspiratie de aventura si iubire.
Nimeni nu devine batran pur si simplu pentru ca traieste un anumit numar de
ani, indivizii imbatranesc doar fiindca renunta la idealurile lor. Anii rideaza
pielea, dar renuntarea la entuziasm rideaza inima, sufletul.
Preocuparea, dubiul, neincrederea, teama si disperarea te fac sa-ti pleci
capul si sa respingi spiritul ce vrea sa se inalte. Chiar si la 60 de ani, ca si la 16,
exista in inima fiecarei fiinte umane dragostea pentru minunatie, surpriza
placuta a stelelor, a lucrurilor si a gandurilor ce se aseamana stelelor,
neimblanzita provocare a evenimentelor, nesecatul apetit tineresc si bucuria
jocului vietii. Suntem tineri asemeni credintei noastre, batrani asemeni indoielii
noastre, tineri asemeni increderii in noi insine, batrani asemeni temerii noastre,
tineri asemeni sperantei noastre, batrani asemeni deziluziei noastre. Ramaneti
tineri atata timp cat sufletul vostru va fi receptiv la mesajele frumusetii,
bucuriei, maretiei si fortei naturii, omului si infinitului. Cand totul va fi la
pamant, cand cel mai ascuns ungher al sufletului vostru va fi acoperit de
zapada pesimismului si de gheata cinismului, doar atunci veti fi intr-adevar
batrani. Si Dumnezeu sa fie milostiv cu sufletul vostru.
(Samuel Ullman )

Tineretea este o stare de spirit, nu un numar de ani. Si o stare de spirit

corespunzatoare poate duce la intinerirea corpului fizic.
Iar asta pentru ca varsta in sine este o stare de spirit. Viata reala este cea
traita la nivel spiritual. Corpul nu este guvernatorul acestei vieti, ci dimpotriva,
acea viata guverneaza corpul. In esenta, viata este un principiu animator al
corpului. Corpul nu reprezinta o lege a vietii, ci viata este o lege a corpului.
Iar Cine Suntem Noi Cu Adevarat este insasi viata.
Va puteti imagina ca viata ar avea ca lege universala degradarea formei
prin care se exprima ?
Asa ceva este imposibil.
Corpul nostru a fost menit sa supravietuiasca sute, chiar mii de ani –
poate la infinit. Dar, o data cu trecerea timpului, de-a lungul milioanelor de ani
de evolutie, au aparut ‚erori’ in programarea genetica initiala – care s-au
accentuat atat de mult incat, acum, aproape ca am acceptat ideea ca
imbatranirea si moartea sunt un lucru normal.
Primul pas in stoparea procesului de imbatranire este recunoasterea
(constientizarea) faptului ca ni s-au dat informatii false – imbatranirea NU
insemna neaparat degradare fizica si mentala.
„Timpul” sau trecerea unui anumit numar de ani NU trebuie sa insemne
un progres constant si inevitabil spre o perioada numita ‚batranete’(sa zicem
peste 60 de ani), cu conotatiile ei ce tin de incetinirea functiilor fizice si
mentale. Pentru a intineri, deci, trebuie sa ne re-programam mintea, sa
eliminam informatiile eronate depozitate in straturile profunde ale
subconstientului personal.
Ni s-a inoculat dintotdeauna convingerea ca imbatranim pe masura ce
anii trec. Dar, pentru a inversa procesul, nu va ganditi ca imbatraniti, ci ca va
„reinnoiti”. Stiinta a descoperit ca, in mod natural, celulele se regenereaza intr-
o asemenea masura incat intreg corpul este nou o data la 7 ani ! Din pacate,
gandurile, emotiile si comportamentele pe care le intretinem nu permit
celulelor sa se regenereze identic. Datorita modului gresit de gandire, am reusit
sa stricam aceasta masinarie care, in mod natural, s-ar autoregenera in mod
perfect.
Imaginati-va cum ar fi atunci cand gandurile, emotiile si comportamentele s-ar
alinia cu procesul natural de regenerare a celulelor ! Cum ar fi atunci cand ne-
am vizualiza sanatatea, vitalitatea perfecta specifica, sa zicem, varstei de 18
sau 21 de ani ! Atunci cand cei mai multi dintre noi aveam o atitudine
tinereasca, energica si entuziasta fata de viata ! Si pe care inca o mai putem
avea !
Daca mental am vazut cum ar fi indicat sa gandim, ce am putea face din
punct de vedere fizic pentru a ne prelungi viata ?
Fizic vorbind, blocarea acumularii treptate a deseurilor organice acide in
corp si eliminarea unei bune parti din ele opreste procesul de imbatranire.
Acest proces de inversare este lent (poate dura ani de zile) si consta in
consumarea cu predilectie a alimentelor alcaline si a apei alcaline. Astfel, incet
dar sigur se elimina cauzele care declanseaza bolile legate de varsta, ca si
eventualele probleme mentale si emotionale.
Un studiu stiintific (pe care l-am vazut undeva pe Internet) a relevat ca
anumite alegeri pe care le putem face cu totii pot creste durata de viata astfel :
- reducerea numarului de calorii ingerate : + 40 ani !
- alimentatie echilibrata, alimente sanatoase : + 15 ani
- bio-medicina de ultima generatie : + 15 ani
- stil nou de viata, relaxare, somn odihnitor : +15 ani
- exercitiu regulat, activitate fizica moderata : + 10 ani
Bineinteles, cand vom face toate acestea, nu inseamna ca ne vom prelungi
viata cu inca 95 de ani fata de varsta actuala (desi unii probabil ar reusi asta) !
Sunt estimari bazate pe cercetari bio-chimice, realizabile in anumite conditii de
mediu. Studiul a intentionat doar sa demonstreze, in termeni cuantificabili,
impactul pozitiv al acestor decizii asupra vietii noastre.
 Si, in plus fata de toate acestea (si care nu au fost incluse in studiu), alte
alegeri ce pot contribui la longevitate si intinerire sunt :
- meditatia si practicile energetice
- detoxifierea fizica si ‘atmosferica’ (evitarea pe cat posibil a poluarii)
- suplimentele nutritionale
- consumarea unei cantitati optime de apa (cat mai pura si alcalina)
- emotii pozitive echilibrate, controlul stresului
- flexibilitate, creativitate, entuziasm, minte tanara, deschisa permanent catre
nou
De fapt, indeosebi in occident, problema cu care ne confruntam nu este
legata atat de prelungirea vietii cat mai ales de calitatea acesteia. In ultimii 50
de ani durata medie de viata a crescut in tarile occidentale cu 10 ani. Pe de alta
parte, incidenta anumitor boli cronice, cum ar fi astmul sau alergiile a crescut
cu 100% numai in ultimii 20 ani – ca sa nu mai vorbim de cresterea dramatica a
cazurilor de cancer, si chiar la varste timpurii. Poluarea, alimentatia si stresul
sunt principalii factori ce duc atat la scaderea calitatii vietii, cat si la
imbatranire. Depinde doar de noi sa facem in mod constient acele alegeri care
sa duca la inversarea acestui proces.
Practic, procesul intineririi are de-a face cu inversarea varstei biologice (ce
indica gradul de functionare a sistemelor fiziologice ale corpului nostru).
Cronologic poti avea orice varsta ‘in buletin’ – dar biologic poti fi mai tanar cu
un anumit numar de ani. Iar acest lucru poate fi apreciat conform anumitor
bio-indicatori (definiti de Deepak Chopra). Iata-i, in continuare :
- capacitatea de efort
- nivelele de antioxidanti
- acuitatea auditiva si vizuala
- tensiunea arteriala
- glicemia
- tesut adipos in corp
- densitatea oaselor
- nivelele de colesterol si lipide
- nivelul hormonal
- functia imunitara
- metabolismul bazal
- masa musculara
- elasticitatea pielii
- termoreglarea
Avem astfel elemente care sa ne ajute in mod practic la evaluarea
succesului nostru in aceasta adevarata ‘aventura a intineririi si longevitatii’. Si
avem nevoie sa fim longevivi, si sanatosi. Sunt atat de multe de experimentat si
de invatat, despre noi insine si despre viata !
Suntem sustinuti in aceasta aventura si de invataturile orientale traditionale si
de noile descoperiri ale fizicii cuantice moderne (care confirma ceea ce inteleptii
din Orient afirma de mii de ani). Afland aceste idei, automat ne vom schimba
modul de a gandi despre corpul nostru si despre ‚traiul’ eficient in aceasta
lume.
Fizica cuantica postuleaza ca, practic, nu exista obiecte fixe,
doarposibilitati. Noi nu suntem corpul fizic cu care ne identificam din
obisnuinta. Starea noastra esentiala este un camp de posibilitati infinite. Dar
daca alegi sa te vezi ca pe o entitate fizica, separata de orice altceva, renunti la
sansa de a inversa procesul de imbatranire. Este necesar sa te vezi pe tine insuti
ca pe un camp de posibilitati.
Imbatranirea si moartea sunt o iluzie, pentru ca adevaratul nostru EU nu
este nici corpul, nici mintea. Natura esentei noastre - Cine Suntem Noi Cu
Adevarat - este spiritul, domeniul constiintei atotprezente dincolo de corp si
minte. Acest domeniu al constiintei (energie pura) este cel ce da nastere
emotiilor, gandurilor din minte si moleculelor ce compun celulele corpului. Baza
reinnoirii, regenerarii emotionale, mentale si fizice o reprezinta accesul la acest
taram al constiintei, dincolo de spatiu si timp. Un taram ale carui porti de acces
se afla in interiorul nostru.
Cum patrundem pe aceste porti ? Descoperiti singuri raspunsul. Puteti sa o
faceti – si sa ajungeti intr-un loc unde va va fi imposibil sa mai priviti viata ca
pana acum. Un loc unde veti vedea frumusetea unei vieti in care tineretea si
sanatatea deplina isi ofera roadele, cu generozitate, celor ce se deschid catre
ele !
Spuneam la inceput ca viata reala este cea traita la nivel spiritual.
Voi incheia cu un citat din cartea lui Deepak Chopra “Intinereste si traieste
mai mult – 10 pasi pentru a opri imbatranirea”.

„A vedea optiunile tale dintr-o perspectiva spirituala inseamna sa-ti pui

marile intrebari : Cine esti tu ? De ce te afli aici ? Ce vrei cu adevarat ? Cum poti
servi mai bine ? Desi, la prima vedere, aceste intrebari pot parea irelevante
pentru incetinirea procesului de imbatranire ele sunt, de fapt, esentiale pentru
reinnoire. Deplasarea punctului de referinta de la o fiinta egocentrica – al carei
simt al valorii depinde de pozitia si posesiunile pe care le-a acumulat cineva – la
o retea de energie constienta, tesuta din firele inteligentei universale, are un
efect profund asupra mintii si corpului tau. Cand iti devine limpede ca motivul
pentru care vrei sa traiesti pana la o suta sau mai mult de ani este ca astfel iti
poti exprima intregul potential creativ, tu iti schimbi chimismul si fiziologia.
Cand iti identifici talentele tale unice si te angajezi sa le folosesti spre binele
celorlalti, iti fortifici sistemul imunitar. Cand decizi ca a face cu regularitate
exercitii fizice si a-ti prepara o masa echilibrata reprezinta o experienta placuta
iti ameliorezi sanatatea circulatiei si iti reduci presiunea sanguina. Perceptiile,
interpretarile si asteptarile tale influenteaza fiecare aspect al sanatatii mentale
si fizice. Schimbarea perspectivei si noile optiuni iti pun la indemana
instrumente puternice pentru a-ti schimba viata.”