Sunteți pe pagina 1din 77

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE
SPECIALIZAREA BIOLOGIE APLICATĂ

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Coordonatori ştiinţifici:
Conf. univ. dr. Voichiţa GHEOCA
ABSOLVENT
Conf. Univ. Dr. Alexandra ZAMFIR Roxana Elena Rotar

Sibiu, 2016
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE
SPECIALIZAREA BIOLOGIE APLICATĂ

ASPECTE ALE INFECŢIILOR STAFILOCOCICE


ŞI STREPTOCOCICE DIN SPITALUL CLINIC DE
PEDIATRIE DIN SIBIU

Coordonatori Ştiinţifici:
Conf. univ. dr. Voichiţa GHEOCA
Conf. univ. dr. Alexandra ZAMFIR

ABSOLVENT
Roxana Elena Rotar

RoxanElena
ROTAR

2
INTRODUCERE...................................................................................................4

1.IGIENA –GENERALITĂŢI ..........................................................................5

1.1.Igiena personală a corpului ....................................................................9

2.PREZENTAREA BACTERIILOR LUATE ÎN STUDIU ..........................12


2.1.Bacteriile –Morfologia , Anatomia , si fiziologia bacteriilor .............12
2.2. Stafilococii ..............................................................................................16
2.3.Streptococii...............................................................................................27

3. CERCETARI PERSONALE .....................................................................35


3.1.Obiective ..............................................................................................35
3.2.Tehnici şi procedee ............................................................................35
3.3.Rezultate si discutii .............................................................................40

4.CONCLUZII ................................................................................................57

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................58

ANEXE ............................................................................................................60

Declaratie .........................................................................................................77

3
INTRODUCERE
Digestia si respiraţia sunt funcţii de nutriţie condiţionează dezvoltarea
fizică şi psihică a organismului uman. Starea de sănătate a acestor porţi de
intrare a hranei şi a aerului este o condiţie sinecvanon ( necondiţionat )
profilaxiei infecţiilor bacteriene a tubului digestiv şi a căilor aeriene , digestia si
respiraţia condiţionează dezvoltarea fizică şi psihică a organismului uman .
Infecţia reprezintă totalitatea proceselor care se derulează la nivelul
organismului , după patrunderea şi multiplicarea agentului patogen . Exista
foarte multi factori infectiosi in natura. Caile de patrundere sunt foarte diverse
cum ar fi prin piele , calea aeriana , digestiva. Sursele factorilor infectiosi sunt
foarte variate , alimente, apa, aer si chiar mediul spitalicesc.Manifestarile clinice
sunt diverse care se pot solda si cu decese daca sunt netratate Bacteriile sunt
răspandite în toate mediile atât în prezenţa cât şi în absenţa altor organisme
.Răspândirea bacteriilor în natură este condiţionată de o serie de factori cum sunt
: curenţii de aer , curenţii marini , animalele migratoare .Răspândirea lor nu este
limitată de factorii istorici, geografici ,şi ecologici ,care îngrădesc răspândirea
organismelor superioare. Bacteriile sunt foarte numeroase în diferite tipuri de sol,
în special în orizonturi superioare ,în apele lacurilor şi râurilor, mărilor şi
oceanelor, în aer, pe diferite grupe fiziologice (Bacterii celulozolitice, amilolitice,
proteolitice, amonificatoare, nitrificatoare, fixatoare de azot molecular
,sulfooxidante sulfatoreducatoare ).care îndeplinesc o activitate bine determinată ,
în funcţie de particularităţile biotopului . (Oprean, 2008)
Bacteriile sunt organisme foarte mici , dimensiunea lor fiind exprimată în
microni., sau milimicroni astfel încat ei nu pot fi văzuţi decât cu aparate care
măresc de sute sau de mii de ori .Microbii sunt de două feluri : patogeni şi
nepatogeni. Germenii patogeni produc îmbolnăviri, pe când cei nepatogeni ,
denumiţi şi saprofiţi nu produc decât ocazional boala . Pseudomonas aeruginosa
este simbolul de agent patogen oportunist la om, cauzează infecţii ale tractusului
urinar,infecţii ale sistemului respirator , dermatite ,infecţii ale ţesuturilor moi ,
infecţii osoase . Legionella pneumophila este principalul agent care cauzează
boala legionarilor.Ea se transmite pe calea aerului. E.coli. este o bacterie care se
găseste de obicei în intestinele oamenilor. Stafilococii care se găsesc peste tot ,
făcând parte din flora normală a organismului.. Streptococcus pyogenes este
microorganismul cu o singură sursă în natură : pielea si mucoasele umane .
Atacă în special copii şi bătrânii a căror imunitate este diminuată

4
Pornind de la importanţa practică şi teoretică a cunoaşterii efectelor acestor
infecţii microbiene determinate de Stafilococus aureus şi Streptococus
pyogenes , ne-am propus în această lucrare de dizertaţie să prezentăm unele
aspecte ale incidenţei pe o perioadă de trei luni din spitalul clinic de Pediatrie
Sibiu . S-a încercat determinarea incidenţei atât pe baza fişelor medicale cât şi
a determinărilor microbiologice din laboratorul spitalului de Pediatrie din
secreţiile nazale şi faringiene . Datele obţinute sunt rezultatul determinărilor
microbiologice din laboratorul de Pediatrie a secreţiilor nazale si faringiene .A
analizat un număr de 4548 de fişe medicale pentru prezenţa streptococilor şi
un număr de 1296 pentru stafilococi .Determinările microbiologice le-am făcut
personal .In activitatea de cercetare am avut concursul şi acordul sefei de
Laborator Popa Carmen şi Doamnei doctor Laura Gubernat cărora le mulţumeşc
pe această cale.

5
1.IGIENA- GENERALITATI

Cuvântul igienă derivă de la hygeia ,care în mitologia greacă era zeiţa sănătăţii .
Ştiinţa igienei ( Higiena ) este una dintre cele mai vechi ramuri a medicinii şi a
avut întotdeauna ca scop prevenirea îmbolnavirilor şi păstrarea sănătăţii
oamenilor ,spre deosebire de ramurile clinice care au ca obiect principal studiul
bolii, a proceselor patologice , în scopul vindecării bolnavilor . (Carte )
Igiena corporală sau individuală are drept scop curăţenia şi îngrijirea pielii şi
producţiunilor sale ( unghi, păr ) ,a gurii şi dinţilor ,ochilor ,nasului, urechilor
precum şi igiena diferiteor sisteme ( digestiv,respirator ,cardiovascular , renal ,
reproducător ) (H.Strauss Igiena Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1975
)
Igiena corpului este în concordanţă cu activitatea corectă a organismului şi duce
la îmbunătăţirea schimbului de substanţe, circulaţiei sangvine, digestiei,
respiraţiei, dezvoltării capacitătii fizice şi intelectuale a omului.
Igiena corpului necesită, mai întâi de toate, păstrarea curăţeniei pielii. Rolul pielii
pentru organism e foarte mare. Alături de plămani pielea participă la respiraţie:
prin glandele sudaripare , în fiecare zi se excretă din organism în jur de 700 ml de
apă ( transpiraţia ) , cu ajutorul căreia se elimină din organism substanţele toxice,
ce apar în urma activităţii vitale a corpului . In acelasi timp pielea apără
organismul de agenţii externi.
Păstrarea pielii curată îi asigură o funcţionare normală. Praful, asezându-se pe
piele şi amestecându-se cu transpiraţia , astupă canalele de excreţie ale glandelor
sudoripare, astfel îngreunând regimul normal de funcţionare al pielii. In fine, pe
piele se pot acumula microorganisme patogene, care sunt periculoase pentru viaţa
şi sănătate . Aflarea sistematică a pielii sub acţiunea murdăriei poate duce la
dezvoltarea diferitelor boli. De aceea e foarte important ca în mod regulat să ne
spălăm corpul cu săpun şi apă caldă. Săpunul elimină secreţiile glandelor
sudoripare şi deschide accesul apei spre piele iar apa caldă facilitează dilatarea
porilor şi curăţirea lor. . Ingrijirea părului necesita o acurateţe deosebită, pentru că
şi în păr se acumulează praful şi murdăria. Copiilor li se recomandă să fie tunşi
scurt. Mâinile trebuie spălate cu sapun de mai multe ori pe zi. Mainile vin în
contact cu foarte multe obiecte care pot transmite microbi , cum ar fi telefoanele
mobile , tastatura , banii , clanţele de la uşi şi de aceea ele se murdăresc. De
fiecare dată când am folosit toaleta mâinile trebuie spălate. Unghiile de la mâini
trebuie tăiate şi permanent păstrate curate. In murdăria ce se adună sub unghii de
6
cele multe ori se reţin microbii. Astfel de îngrijiri necesită nu doar mâinile, ci şi
picioarele .Rănile posibile ce apar la folosirea incorectă a încălţămintei trebuie
dezinfectată şi bandajată cu tifon curat
Curăţirea zilnică a dinţilor cu pasta de dinti ii apără de deteriorarea timpurie,
întăreşte gingiile şi elimină mirosul neplăcut din gură. Curăţirea dinţilor se face
doar cu peria personală, şi perierea lor se face cu peria de sus în jos, ci nu dintr-o
parte în alta. Dinţii trebuie curăţiti atât seara cât şi dimineaţa. Să nu uităm că dinţi
buni şi sănătoşi înseamnă o digestie normală.( Alexandrescu ,1967)
Igiena pielii Igiena deficitară poate determina, prin dezvoltarea unui proces
infecţios local, formarea unor elemente de foliculită sau de piodermită (mici
colecţii purulente pe tegument, situate mai ales la rădăcina firului de păr) sau chiar
a unor leziuni mai întinse, adevărate furuncule, simple sau multiple. Curăţenia
pielii se asigură cu uşurinţă prin spălarea ei cu apă preferabil caldă. (35-38 °) şi
săpun. În afara efectului său de curăţenie locală, spălarea asigură tegumentelor şi
o intensificare a circulaţiei sângelui; are în plus şi acţiune calmantă asupra
sistemului nervos, creând o stare de bună dispoziţie. Curăţenia corporală prin băi
generale, se efectuează cu apă caldă la temperaturi variabile: 30 -38, la nu mai
mult de 6-7 zile. Se recomandă utilizarea băii generale sub formă de duş: sub
această formă, baia este mult mai igienică şi mai sănătoasă, datorită efectului
binefăcător al proiectării cu presiune a jetului de apă asupra terminaţiilor nervoase
din piele. Baia parţială se adresează numai anumitor părţi ale corpului, cele mai
expuse la murdărie şi se practică zilnic sau chiar de mai multe ori în cursul
aceleiaşi zile

Igiena mâinilor .Trebuie acordată atenţie mâinilor, curăţeniei mâinilor: tăierea


scurtă a unghiilor, spălarea lor cu apă caldă, săpun şi perie înainte de masă, după
folosirea closetului şi ori de câte ori s-au murdărit; preîntâmpină apariţia
diferitelor boli cu poartă de intrare digestivă ,bolile “mâinilor murdare ”, cum ar
fi : dizenteria, hepatita virală acută tip A, parazitozele intestinale. Picioarele se
spală în fiecare seară, unghiile se taie de la 1-2 săptămâni pentru a preveni
acumularea de murdării şi încarnarea lor, fapt pentru care unghiile de la degetele
picioarelor se taie drept, spre deosebire de cele ale mâinilor, care trebuie rotunjite

Igiena părului Se asigură prin pieptănatul şi periatul zilnic şi spălarea o dată pe


săptămână sau de câte ori este nevoie de apă caldă şi şampon adaptat tipului de
păr (uscat, normal, gras). Pielea capului produce mult sebum, transpiră mult,

7
reţine uşor pulberi (praf, funingine) din atmosferă şi, din acest motiv, baia cu
săpun sau cu şampon de păr se impune cel puţin la 2-3 zile sau chiar
zilnic. Datorită faptului că în păr se pot aduna păduchii, iar la rădăcina firului de
păr se cuibăresc numeroase ciuperci care determină apariţia unor micoze (tricofiţe,
microsporie, favus) nu se recomandă împrumutarea şepcilor sau căciulilor.

Igiena imbrăcămintei . O bună îmbrăcăminte permite păstrarea unei treimi din


cantitatea totală de căldură pe care organismul o pierde continuu prin fenomene
fizice de conducţie sau de radiaţie. Hainele trebuie croite astfel încât să nu
incomodeze dezvoltarea sau mişcările copilului; de asemenea, hainele nu trebuie
să fie nici prea strâmte (caz în care favorizează pierderea de căldură) şi nici prea
largi (caz în care permit pătrunderea frigului în spaţiul dintre ele şi piele). Iarna
este de preferat o îmbrăcăminte din mai multe straturi de veştminte decât una
formată dintr-un singur veşmânt, dar foarte gros; este cazul hainelor groase din
blană, care încălzesc excesiv unele zone ale corpului, stânjenindu-i în mare
măsură mişcările
Vara este de preferat ca îmbrăcămintea să fie din materiale subţiri: mătase,
in, cânepă, fibre artificiale, care să fie lejeră pe corp şi în culori deschise: bej, alb,
galben,. (M.E.C.Ş.T., 2003 ; Sandu şi colab., 2004)

Igiena incălţămintei . Încălţămintea trebuie să respecte configuraţia anatomică a


piciorului şi să fie lejeră; să permită mişcarea degetelor şi să fie cât mai strânsă în
spate, pentru a fixa bine piciorul în mers. Încălţămintea prea stâmtă, pe lângă
faptul că produce mari neplăceri la mers, duce cu timpul la apariţia de leziuni
cutanate (rosături), degerături, şchiopătat, îngroşarea gleznei sau chiar la
deformarea degetelor. Încălţămintea prea largă detemină apariţia de inflamaţii şi
apoi leziuni datorate frecării piciorului în timpul mersului, iar în cazul sezonului
rece piciorul nu va niciodată cald, din cauza pătrunderii cu uşurinţă a aerului rece,
eventual şi a zăpezii, prin spaţiul larg dintre pielea piciorului şi pantof sau gheată.
(M.E.C.Ş.T., 2003 ; Sandu şi colab., 2004
La copii, datorită faptului că procesul osificării nu este încheiat, încălţămintea
nepotrivită duce la deformări ale plantei sau ale degetelor şi, cu timpul, la
tulburarea circulaţiei periferice, cu transpiraţie abundentă şi urât mirositoare sau
chiar la apariţia unor procese infecţioase interdigitale, de etiologie în special
micotică (cauzate de ciuperci parazite.
(http://biorevistaltl.blogspot.ro/2009/02/igiena.html)

8
1.1.Igiena personala a corpului
Noţiuni de bază despre igiena personală a corpului zilnică
Igiena personală a corpului este un concept vechi legate de medicină , precum şi
a practicilor personale şi profesionale de îngrijire legate de cele mai multe aspecte
ale vieţii . În medicină şi în casă ( interne ) şi de zi cu zi setările de viata , practici
de igienă sunt folosite ca măsuri preventive pentru a reduce incidenţa şi de
răspândire a bolii . În fabricarea de produse alimentare , farmaceutice , cosmetice
şi alte produse , o bună igienă este o parte -cheie de asigurare a calităţii şi anume
asigurarea faptului că produsul este conform cu specificaţiile microbiene adecvate
pentru utilizarea acestuia . Curăţenia din punct de vedere ( sau de curăţare ) şi
igiena sunt adesea folosite alternativ , care poate provoca confuzie . În general ,
igiena înseamnă cea mai mare parte a practicilor care împiedică răspândirea de
organisme cauzatoare de boli . Deoarece procesele de curăţare a elimina microbii
infectioase, precum şi murdărie şi sol , ele sunt de multe ori mijloacele de a realiza
igiena . Alte utilizări ale termenului apar în expresii , inclusiv : igiena corporală,
de igienă personală , igiena somnului , igiena mentală , igienă dentară , şi igienă a
muncii , utilizate în legătură cu sănătatea publică . Igiena este , de asemenea,
numele de o ramură a ştiinţei care se ocupă cu promovarea şi menţinerea sănătăţii
, de asemenea, numit Hygienics . Practici de igienă varia foarte mult, şi ceea ce
este considerat acceptabil într- o cultură nu ar putea fi acceptabil în alta .
Una dintre cele mai eficiente modalităţi pe care le au pentru a proteja voi si altii
de la boală este o bună igienă personală. O bună igienă personală este primul pas
pentru o sănătate bună. Obiceiuri, cum ar fi spălarea mâinilor şi de periaj şi
folosirea aţei dentare va ajută la menţinerea bacterii, virusuri, şi boli la golf.

Igienă personală corectă este esenţială pentru interacţiuni sociale şi respect în


arena profesională ca persoanele care au o igienă precară (mirosului neplăcut al
corpului, respiraţia urât mirositoare, etc), de multe ori sunt considerate ca fiind
nesănătoase şi se pot confrunta cu discriminare. Paşii de mai jos vă vor ajuta să vă
îmbunătăţiţi igiena personală:

Baie zilnica: Un duş de zi cu zi este o necesitate dacă te simţi grungy


sau nu . O baie regulat ( în fiecare dimineaţă şi după ce toate activităţile sportive )
ajută la păstrarea tine curat , proaspăt şi fără miros . Curăţarea corpul tau este , de
asemenea, important să se asigure pielea se intinereste , ca spălarea de arme ,
picioare , trunchi şi va cădea de pe piele moartă , uscată şi ajută pielea să rămână
sănătoasă si odihnită , şi va preveni acneea , pete şi alte erupţii cutanate .
9
Maini: Spălaţi-vă mâinile după folosirea toaletei , înainte de a face sau
de consumul de alimente , după manipularea câinilor sau alte animale de
companie , după manipularea de gunoi , şi după tuse sau strănut ( sau dacă aţi fost
în jurul valorii de cineva care tuşeşte sau are la rece ) , se duce o drum lung spre
prevenirea răspândirii bacteriilor şi virusilor . Cele mai multe infecţii , în special
răceala şi gastroenterita , sunt primi când pui mâinile nespălate , care au germeni
pe ele , la gura . Mâinile şi încheieturile ar trebui să fie spălate cu apă curată şi
săpun , folosind o perie în cazul în care unghiile tale sunt murdare . Uscaţi -vă
mâinile cu ceva curat şi uscat , cum ar fi prosoape de hârtie .
Unghii: Păstrarea unghiilor de la picioare tăiate şi în formă bună va
preveni probleme , cum ar fi cuie Hang atunci când o bandă liber de piele moarte
atârnă de la marginea unei unghii ) si paturi de unghii infectate . Dacă este posibil
, să le tăiaţi săptămânal şi să le peri zilnic cu săpun , astfel încât nici o murdărie
sau reziduuri rămâne sub unghie . Unghiile trebuie să fie tăiate drept peste şi uşor
rotunjite în partea de sus în timp ce unghiile de la picioare ar trebui să fie tăiate
drept . Cel mai bun moment de a reduce unghiile este după baie , atunci când
acestea sunt moi şi usor de îngrijit . Este , de asemenea, o idee buna pentru a
hidrata unghiile şi cuticulele cu regularitate .
Igienă orala : Gura este zona corpului cele mai predispuse la colectare
bacterii dăunătoare şi generatoare de infecţii . Studii recente au descoperit o
legatură puternică între boala de mestecat şi îngustarea arterelor ( un proces
cunoscut sub numele de ateroscleroză ) , care poate duce la atacuri de inima şi
accident vascular cerebral . Cercetătorii cred că bacteriile care cauzeaza boala a
gingiilor poate lăsa gingiile infectate oamenilor şi intră în fluxul sanguin ,
activarea sistemului imunitar şi de a face pereţii arterelor inflamate şi redus .O altă
teorie este ca bacteriile intră în sănge şi se atasează direct la depozitele de grăsime
, care sunt deja prezente în artere ale unei persoane , care provoacă îngustarea în
continuare .
Urechile : este încurajată utilizarea zilnica de bumbac bud . Puteţi folosi ,
de asemenea, Ototek Buclă ureche ceară îndepărtarea . Doar introduceţi Ototek
Buclă uşor de-a lungul marginii de canalul urechii , mută vârful pe partea opusă şi
lingura ceara afară . Pentru a minimiza acumularea de bacterii in gura ta ( care
poate cauza carii dentare şi afecţiuni gingivale ) , periati dintii cel putin de doua
ori pe zi si ata dentara de zi cu zi . Aceasta va ajuta, de asemenea , pentru a
preveni respiratia urat mirositoare.

10
Păr : spălarea părului cel puţin o dată la două zile, este important pentru
păstrarea părului si scalpul sănătos şi în formă bună . Dacă suferiţi de paduchi sau
matreata , apoi să ia măsurile necesare , cel mai devreme
Haine : Purtaţi un set nou de haine cât mai des posibil . Haine murdare
sunt o sursă de contaminare şi pot provoca afecţiuni foarte grave ale pielii dacă
este purtat de peste si peste , fara a le spala. Spălaţi îmbrăcăminte şi lenjeria de pat
în mod regulat,
Igiena corporală excesivă.Beneficiile de igiena corpului poate fi
diminuată prin riscurile de igiena corpului excesiv , care este emis ipoteza de a
provoca boli alergice şi iritaţii corporale . Din aceasta , el a emis ipoteza ca lipsa
de expunere la ” infectii ” in copilaria timpurie transmise prin contact cu fratii mai
mari ar putea fi o cauza de creştere rapidă a tulburarilor atopice în ultimii treizeci
la patruzeci de ani. (http://biorevistaltl.blogspot.ro/2009/02/igiena.html)

11
2.PREZENTAREA BACTERIILOR LUATE ÎN STUDIU
2.1 Bacteriile –Morfologia , Anatomia , şi fiziologia bacteriilor

Bacteriile sunt microorganisme unicelulare de tip procariot ( posedă un


singur cromozom dispersat în citoplasmă ) .Se reproduc asexuat prin sciziune
binară izomorfă şi pot rezista sporulate atunci când este comandată genetic
.(Oprean, 2008)
Caractere generale ale bacteriilor Bacteriile au o capacitate foarte mare de
sinteză şi multiplicare ,se înmulţesc asexuat prin diviziune directă .Ritmul de
diviziune în condiţii optime este de 10-20 min. In funcţie de modul de procurare
a substanţelor nutritive , microorganismele sunt:
Autotrofe acestea işi pot sintetiza din surse anorganice metaboliţi esenţiali
Heterotrofe .Acestea trăiesc pe seama gazdelor vii ,de la care işi procură
substanţele necesare .majoritatea germenilor patogeni sunt microorganisme
heterotrofe .(Debeleac & Drânda )
Bacteriile împreună cu alte microorganisme , îndeplinesc în natura cel putin
diferite roluri :

a) Agenţi biogeochimici în formarea şi transformarea solului

b) Agenţi patogeni pentru om ,animale şi plante

c) Producători de substanţe biologic active şi alte substanţe utile

Marimea Bacteriilor :Majoritatea celulelor procariote au un diametru cuprins


între 0,5-2um ,fiind printre cele mai mici organisme , dar există şi celule mai
mari cum sunt bacteriile spiralate şi cianobacteriile –algele verzi-albastre ,care
au 60 um lungime.datorită dimensiunilor lor mici bacteriile au un raport mare
suprafaţă –volum .De exemplu ,cocii care sunt bacterii sferice cu un diametru de
2 um au suprafaţa de 12 um şi un volum de 4 um .Raportul suprafaţă –volum
este 12:4=3:1.Raportul mare dintre suprafaţă şi volum face ca substanţele
nutritive să ajungă foarte repede în orice zonă a celulei deoarece toate parţile
interne ale celulei sunt apoape de suprafata celulei (Grebeşan )
Morfologia celulei bacteriene Forma bacteriilor este codificată genetic , ceea ce
face ca polimorfismul bacterilor să fie limitat.Din acest motiv morfologia
bacteriilor reprezintă un important criteriu taxonomic .Morfologia bacteriană
studiază forma , dimensiunile şi aşezarea celulelor în urma diviziunii

12
Se disting 3 forme fundamentale bacteriene :
 Formă sferică (coci )
 Formă cu aspect de bastonaş ( bacili )
 Forma spiralată
Cocii
Au dimensiuni de un micrometru , uneori există şi excepţii de la forma sferică
Ex:
 Pneumococul : aspect de flacără de lumanare
 Gonococul şi meningococul : aspect reniform
Cocii pot avea asezări absolut caracteristice ,putând fi recunoscuţi în frotiu .
Stafilococii se dispun sub formă de grămezi , care imită chiorchinii de struguri
. Streptococii se dispun în lanţuri.( Mihalache & Mihalache , 2003)
Bacilii sunt bacterii cilindrice a căror lungime este mai mare decât lăţimea
,în funcţie de raportul dintre cele două axe existând bacili scurţi şi subţiri ,scurti
şi groşi . Forma bacililor este variată :
 Bastonase drepte ,rectilinii –Bacillus Antraci
 Usor încurbate cu capetele umflate –Corynebacterium diphteriae
 Ramificate-Mycobacterium tuberculosis
Corpul bacteriilor poate fi deformat de prezenţa sporului ,dacă diametrul
transversal al acestuia este mai mare decat al corpului bacterian (genului
Clostridium) . Capetele bacililor pot fi :
 Retezate –Bacilus
 Rotunjite -Enterobacteri
 Ascutite –Fusobacterii
In urma diviziunii bacili se pot dispune ca :
 Dispoziţie neregulată
 Diplobacili
 Streptobacili
 Asezări cu aspectul literelor T,Y,V sau beţe de chibrit împrăştiate –
Corynebacterium diphteriae ( Toma ,2005)

Structura bacteriilor.Din punct de vedere structural , bacteriile prezintă


elemente obligatorii ,indispensabile pentru supravieţuirea lor: peretele ,

13
membrana citoplasmatică ,citoplasma şi nucleul .Unele bacterii prezintă elemente
suplimentare (facultative)care nu sunt esenţiale pentru funcţionalitatea normală
a celulei bacteriene , dar care le conferă proprietăţi suplimentare: capsula , cilii
sau flagelii , pilii sau spor .(Mare,2015)
Dimensiunea bacteriilor variază în funcţie de specie ,de condiţiile de mediu ,de
stadiul de dezvoltare a culturii bacteriene .In general dimensiunea bacteriilor sunt
de ordinul micrometrilor :
 Coci-diametrul intre 0,5-2 um ,în medie de 1 um
 Bacili -lungime între 0,5-10 um ,/lăţime de 0,3-2um
 Vibrionii –lungime între 1,5-3 um ,/0,5 um grosime
 Spirochete –lungime între 6-20 um,/0,15-0,5um grosime ( Toma ,2005)
Peretele bacterian are o grosime de 15-35 nm ,fiind alcătuit din proteine , lipide,
şi hidraţi de carbon , organizate în două straturi : bazal şi al structurilor
speciale.Stratul bazal este alcătuit din peptidoglican –macromolecule lungi
polizaharidice paralele (Acid N-acetil-muramic şi N-acetil-glucozamină)
organizate într-o reţea bi-sau tridimensională , fiind legate prin punţi
polipeptidice .Stratul structurilor speciale are o structură mai complexă ,
alcătuit în general din lipide şi lipoproteine .
In funcţie de proporţia celor 2 straturi şi de elementele componente ale
structurilor speciale se deosebsc mai multe categorii de bacterii gram pozitive,
Gram negative, acido-alcoolo-rezistente şi cu perete celular alterat .Clasificarea
Gram ( prin efectuarea coloratiei gram ) este extrem de importantă deoarece
ajută la orientarea activităţii în laborator spre cele mai adecvate metode de
identificare a germenilor vizualizati la microscop. Bacteriile Gram pozitive au un
perete gros (15-30 nm) cu structura simplă .Peptidoglicanul reprezintă
aproximativ 80% din grosimea peretelui , este organizat în reţea tridimensională
,conferind rigiditate peretelui. .Restul de 20% din partea externă a peretelui este
alcătuit din structuri speciale (acizii teichoici, acizii teichuronici , glicolipide).
Bacteriile Gram -Negative au un perete mai subţire şi flexibil ,datorită
peptidoglicanului care se află în procent de doar 20 % şi organizat în reţea
bidimensională , comparativ cu cel din peretele bacteriilor gram-pozitive
.Peretele este flexibil, cu o structură complexă . Spaţiul periplasmatic ,structurile
speciale reprezintă majoritatea de 80% din grosimea peretelui şi au o
componentă complexă .Lipoproteinele asigură legatură cu peptidoglicanul .
Fosfolipidele sunt organizate în două straturi , între care se intercalează proteine
(porine ) .Partea externă a structurilor speciale este cea mai groasă , fiind

14
alcătuită din lipozaharide (LPS) , care sunt recunoscute de organismul nostru
ca antigene puternice ( endotoxine ) .(Mare,2015)
Peretele bacterian are un rol complex
 Susţine mecanic celula bacteriană
 Menţine forma bacteriei
 Asigură protecţia celulei bacteriene
 Intervine în procesele de osmoză şi difuziune
 Este sediul unor antigene somatice şi a receptorilor specifici pentru
bacteriofagi
 Participă la diviziunea bacteriei
 Imprimă caracterele de tinctorialitate ale celulei bacteriene ,
Unesc membrana externă de peptidoglican .(Mare,2015)
Membrana plasmatică separă citoplasma de suprafaţa internă a peretelui
celular, de care este lipită datorită diferenţei de presiune osmotică între
conţinutul celular şi mediul extern.Reprezintă singura structură citoplasmatică
permanentă a celulei bacteriene cu rol de delimitare a spaţiului intracelular.Este
constituită din două straturi de fosfolipide în care sunt incluse proteinele
membranare şi una hidrofilă orientată spre exteriorul membranei .

Proteinele membranare sunt inclavate în bistratul fosfolipidic ,fiind asociate cu


regiunea hidrofobă a lipidelor şi având rol în transportul unor substanţe în
interiorul celulei. Poate forma sisteme de membrane (mezozomi ) care se
ramifică în citoplasmă sau care se pot separa devenind entităţi aparent
independente. Funcţionează ca o barieră osmotică, fiind impermeabilă pentru
anumite tipuri de molecule şi permeabile pentru altele . (Grebeşan )

Citoplasma este un sistem coloidal complex alcătut din apă,proteine , glucide


,lipide , minerale, în mare parte similară cu cea întâlnită în celulele eucariote
.Structura este granulară datorită ribozomilor ( izolaţi sau reticolul
endoplasmatic cu rol esenţial în biosinteza proteinelor celulare ), granulaţiilor
de volutină ( corpusculi Babes-Ernst, granulaţii metacromatice ), încluziilor
nutritive ( glicogen, amidon ,lipide) sau vacuolelor care conţin diferite substanţe
în soluţii învelite de membrană lipoproteică .Citoplasma conţine mari cantităti
de ARN ,astfel fiind intens bazofilă la coloranţi Giemsa ( bacteriile apar de
culoare albastră )

15
2.2.Stafilococi
GENUL STAPHYLOCOCCUS
DEFINIłIE. ÎNCADRARE.
Genul Staphylococus aparţine familiei Microccocaceae şi cuprinde bacterii cu
rol semnificativ în patologia umană.(Moldovan , 2005)
Denumirea genului provine din limba greacă (strugure =staphyle ) şi semnifică
dispunerea cocilor în grămezi asemănătoare unor ciorchine de strugure
.Formarea acestor aranjamente este favorizată de creşterea lor pe medii solide
şi este mai putin caracteristică germenilor proveniţi din produse patologice (
care sunt deseori dispusi izolaţi , în perechi sau lanţuri scurt )( Moldovan &
Licker , 2008 )
Din cele 38 de specii ,18 au putut fi izolate la om .De interes medical sunt
Staphylococcus Aureus(cel mai virulent şi mai bine cunoscut membru al genului
S.epidermidis ,Shaemolyticus,S.luddunensis,S.saprophyticus ,S.schleiferi.)(
(Moldovan & Licker , 2008 )
Sunt germeni patogeni şi condiţionat patogeni care produc 80% din infecţiile
piogene umane ( Potenţial invaziv crescut )
Reprezentanti :
Staphyococus aureus
Staphyococus epidermidis
Stapgylococcus saprophyticus ( Mihalache & Mihalache ,2003)
St.aureus St.epidermidis St. Saprophyticus
Prezenţa coagulazei + - -
Fermentarea + +_(oxidativ ) +_(arareori )
Manitolului oxidativ şi
Fermentativ
Fermentarea + - -
Glucozei
Hemoliza + -,+ +,(-)
Sensibilitatea S S R
La novobiocină
Producerea de Auriu citrin Alb Galben (arareori gri )
Pigmenţi Portocaliu rar –fără
(în aerobioză ) pigment
Tabel . 2.1 –Clasificare si caracteristici diferentiale ale streptococilor
(Mihalache & Mihalache ,2003)

16
Caractere biologice
Sunt coci Gram-pozitivi, dispuşi în grămezi neregulate, aerobi facultativ anaerobi,
imobili, nesporulaţi catalazo-pozitivi. Grupe de interes medical: Stafilococi
coagulazo-pozitivi: o Staphylococcus aureus. Colonizează nările şi colonul de
unde poate contamina tegumentul Există starea de purtători sănătoşi de
Staphylococcus aureus fiind întâlnit mai ales portajul nazal, în proporţie de 10-
40% în colectivităţi şi până la 40-70% în spital. Rezervorul principal este
reprezentat de mamifere şi păsări care contaminează mediul
Suportul material al transmiterii este reprezentat de sol, nisip marin, apă de mare
şi apă dulce, plante, fructe, alimente, îmbrăcăminte, mobilier, covoare, praful şi
aerul din încăperi.( Săcărea ,2006 )
Cultivă pe agar nutritiv sau pe medii hipersaline selective ( ex mediul Chapman)
.Sunt gazduiţi pe învelisurile omului şi animalelor şi pot fi clasificaţi în :
Stafilococi coagulazo-pozitivi

Figura 1.1 Prezenta Stafilococului Aureu hemolitic

Stafilococi coagulazo-negativi
Stafilococii coagulazo –pozitivi umani constituie specia Staphylococus Aureus,
S.Aureus are cel mai mare potential de patogenitate . Staphylococus Aureus
este singura specie producatoare de coagulază ,celelalte specii fiind cuprinse sub
denumirea de stafilococi coagulazo-negativi(SCN). .Este prezent la 20-40 %
din persoanele sanatoase în vestibulul nazal ,iar la personalul medical în
proportie de 90% . Staphylococcus Aureus colonizează în mod normal pielea si
mucoasele .
Este prezent la 20-40 % din persoanele sanatoase în vestibulul nazal ,iar la
personalul medical in proportie de 90% . ( Moldovan & Licker ,2008 )
Caractere morfotinctoriale .Stafilococii sunt coci Gram-pozitivi, nesporulati,
necapsulati. Pe frotiu efectuat din cultură pe mediu solid stafilococii apar dispuşi
în grămezi neregulate asemănătoare cu ciorchinii de strugure. Pe frotiul efectuat
17
din cultură în mediu lichid sau din produs patologic stafilococii sunt dispuşi
extracelular, în lanţuri scurte, perechi sau coci izolati
Caractere de cultură .Morfologia si caracterele culturale
Sunt coci gram pozitivi cu diametrul de 0,5-1,5um ,dispusi în grămezi , imobili
,aerobi, facultativi anaerobi ,catalazo pozitivi ,nesporulati , de regula necapsulati
,mezofili , ( se dezvoltă între 10-42 grade celsius ) ,cu dezvoltare optima la 37
grade celsius .Cresc pe medii uzuale ,pe care formează colonii ,rotunde ,convexe ,
pigmentate galben –auriu .Pe geloza sânge produc o hemoliză completă ,se
cultivă bine pe medii suplimentare cu 10 % NaCl . ( Moldovan , 2005 )
Sunt germeni nepretentioşi care pot fi cultivati pe medii nutritive simple, pe medii
complexe ca şi pe medii hiperclorurate (Chapman). Mediile se incubează timp de
18-24 ore, la temperatura de 35-37ºC, în aerobioză. Creşte sub formă de colonii
„S” pe medii solide; în medii lichide produce tulburare uniformă cu depozit
moderat la fundul tubului. Stafilococii produc pigment nedifuzibil, care colorează
doar colonia bacteriană nu şi mediul de cultură, de culoare galben-auriu
(S.aureus), albă (S.epidermidis) sau galbencitrin (S.saprophyticus).
Pigmentogeneza (caracter variabil) este mai intensă la temperatura camerei şi în
prezenta oxigenului. Pe mediile cu sânge apare hemoliză beta (datorată
hemolizinei alfa) sau „cald-rece” (datorată hemolizinei beta).(Săcărea , 2006 )
Caractere biochimice si de metabolism Sunt germeni catalazo-pozitivi,
oxidazo-negativi. Fermentează glucoza, manitolul, lactoza, zaharoza etc.
cu producere de acid , Hidrolizează proteinele animale native:
hemoglobina, fibrina, cazeina, gelatina etc., descompun
fosfolipoproteinele.(Săcărea , 2006 )
Testul Catalazei –este pozitiv la stafilococi ( face diagnostic diferential cu genul
Streptomices ). S.aureus degradează manitolul oxidativ şi fementativ
Testul fosfatazei –S.aureus este fosfatază Pozitiv (+), restul speciilor sunt
fosfataze negativ (-)
Rezistenta la factorii de mediu Staphylococcus aureus este un germene deosebit
de rezistent, motiv pentru care diseminează rapid în mediu spitalicesc. El rezistă
peste 30 de minute la 60°C. Traversează tubul digestiv, fiind prezent viu în
materiile fecale. în produse patologice uscate şi praf stafilococii se pot izola chiar
şi după câteva luni.((Moldovan , 2005 )
Stafilococii sunt rezistenti fată de conditiile din mediul extern. Rezistă în culturi,
la frigider câteva luni; în puroi uscat–2-3 luni. Sunt relativ rezistenti la antiseptice
şi dezinfectante (30’ la alcool 70º; 10’ la fenol 2%), la radiaţii gamma, la acţiunea

18
coloranţilor (violet de gentiană, fuxina, acidă, verde malachit etc ). Pot fi distruşi
în 60 minute la temperatura de 60ºC, sunt sensibili la bacteriofagi, la radiatiile
UV. Stafilococii sunt deosebit de rezistenti la antibiotice. Peste 95% din
stafilococi sunt rezistenti la penicilină. Tulpinile de stafilococi rezistente la
meticilină (oxacilină) sunt tulpini polirezistente exteriorizând rezistentă
concomitentă Sunt încă sensibili la vancomicină deşi în unele tări (Franta) au fost
semnalate deja tulpini rezistente şi faţă de acest antibiotic , faţă de cefalosporine,
eritromicină, clindamicină.( Săcărea ,2006 )
Stafilococus aureus este un germene deosebit de rezistent , motiv pentru care
diseminează rapid în mediul spitalicesc .El rezistă la 60 de grade celsius .
Traversează tubul digestiv ,fiind prezent viu în materiile fecale .In produse
patologice uscate şi praf stafiloocii se pot izola chiar şi după câteva luni.
(Moldovan & Licker ,2008 )
Intre 20 si 30 % din persoanele normale din colectivitatea generală găzduiesc
Staphilococus Aureu în nări , iar un procent asemănător în colon.Prezenţa pe
tegumente este tranzitorie , rezervorul nazal şi cel intestinal sau leziunile
stafilococice sunt cele care contaminează tegumentul cu Staphylococus Aureus.
Rezistenţa la factorii de mediu este remarcabilă .In puroi uscat la adapost de
lumina supravietuieste 2-3 luni ,moare la caldura umeda dupa 30 de minute la
62 grade celsius .In schimb este rezistent la lizozzim ,la acţiunea bactericidă
nespecifică a serului şi a acizilor graşi de pe tegument . In raport cu frecventa
portajului ,frecvenţa infecţilor cu S.Aureus este relativ redusă ,purtători ai unor
tulpini cu remarcabil potenţial patogen rămân sănătoşi .Infecţiile cu S.Aureus
sunt favorizate de deficienţe ale apărării infecţioase locale ( plăgi,arsuri ) sau
sistemice ( diabet ,tulburări endocrine , carenţe nutritive ,imaturitate , boala
granulomatoasă imunodepresiv ). Infecţiile evoluează acut, uneori cronic , cu
leziuni supurativ –necrotice şi de tromboflebită septică
Structura
Peretele celular al S.aureus este format din stratul bazal de mureină ,caracteristic
bacteriilor gram pozitive ,de care sunt legaţi la exterior acizii teichoici
.Majoritatea tulpiilor de S.Aureus au la suprafata lor o enzimă legată care
transformă fibrinogenul în fibrina .Nu trebuie confundată cu coagulaza liberă
secretată în exteriorul celulei bacteriene şi care este caracteristică speciei
S.Aureus .Prin intermediul Clumping factor S.Aureus se fixează de fibrinogenul
din ţesuturile lezate ,de implante medicale precum şi de cateterele pe care s-a
depus în prealabil fibrinogen.La majoritatea tulpinilor de S. Aureus

19
,peptidoglicanul este acoperit de proteina A .Aceasta are proprietatea de a lega
în mod nespecific anticorpii prin fragmentul Fc, ceea ce conferă stafilococilor
proprietăţi antiopsonizante.Capsula ,prezentă doar la unele tulpini creşte
proprietăţile antifagocitare ale stafilococilor , fiind un factor de virulenţă
(Moldovan ,2005 )

Structura antigenică:
Capsula, alcătuită din acid glucozaminuronic, prezentă la S. aureus, mai ales „în
vivo”; este un caracter genotipic fapt sustinut de faptul că tulpina încapsulată dă
naştere spontan la variante necapsulate. Conferă o mai mare rezistentă tulpinilor
producătoare prin asigurarea protecţiei faţă de fagocitoză. Polizaharidul A care
este acid teichoic, prezent la Staphylococcus aureus, induce formarea de anticorpi
iar după infecţii repetate este responsabil de reacţiile de sensibilizare. Este de
asemenea receptor pentru bacteriofagi. Proteina A (proteina Cowan), prezentă la
toate tulpinile de Staphylococcus aureus, este imunogenă. inducând producerea de
anticorpi specifici. Interacţionează nespecific cu porţiunea Fc a Ig G cauzând:
anafilaxie locală şi sistemică la animale, reacţii urticariene la om; activarea
complementului urmată de generarea de factori chemotactici; inhibarea activitătii
opsonizante a anticorpilor, proliferarea limfocitelor B umane etc.
Exotoxine si enzime :Staphylococcus aureus secreta în medie o serie de enzime
şi de toxine , în parte responsabile de manifestările clinice ale infecţiilor
stafilococice .
Coagulaza este markerul de virulenţă al S.aureus .96% din tulpinile de
Staphylococcus aureus elaborează o coagulază liberă , care ,în urma reacţiei cu
un factor globulinic din plasmă , formează staphylotrombina şi care la rândul ei
catalizează conversia fibrinogenului în fibrină insolubilă .
Fibrinoliza lizează stratul de fibrina ce se formează în jurul unui abces
stafilococcic , find astfel un factor de difuziune în ţesuturi .
Dezoxiribonucleaza hidrolizează ADN-ul şi este un factor de difuziune .Are
valoare de diagnostic pentru staphylococcus aureus deoarece este prezentă
doar la foarte putine tulpini de SCN.
Hemolizine sau hemotoxine .Se cunosc 4 hemolizine : Alfa ,beta , si Y.Mai
importante în patologia umana sunt alfa –toxina (hemolizina ) care produce o
liză a eritrocitelor şi lezează trombocitele şi beta-toxina care, degradând
sfingomielina ,este toxică pentru eritrocite dar şi pentru alte tipuri de celule .

20
Leucocidina ,secretată mai ales de tulpinile izolate din furuncule ,lizează
leucocitele polimorfonucleare neutrofile şi macrofagele şi confera astfel o
rezistenţă crescută la fagocitoză .
Enterotoxine secretate de aproximativ 50% dintre tulpinile de Staphylococcus
aureus sunt proteine solubile ,termostabile ( 30 de minute la 100 grade celsius )
şi rezistente la acţiunea enzimelor digestive .Se cunosc 7 tipuri antigenice de
enterotoxine (A,B,C1,C2 si E ) .Ele actionează ca superantigene .Tipurile A şi B
sunt cele mai frecvent asociate cu producerea toxiinfecţiilor alimentare .Tipurile
C şi D contaminează produsele lactate ,iar enterotoxina B este implicată în
enterocolita pseudomembranoasă post antibioterapie .
Exfoliantina A şi B este secretată de 5% din tulpinile de Staphylococcus
aureus .Este o toxină dermolitică ,răspunzatoare de producerea sindromului
pielii opărite , caracterizat pe plan clinic prin leziuni buloase
Toxina socului toxic 1 ( TSST-1 ) este produsa de 1% din tulpini mai ales intr-
un mediu cu continut redus de Mg ++.Fiind un superantigen ,stimulează în mod
nespecific limfocitele TCD4 cu eliberare necontrolată de TNF alfa şi IL-2 ceea
ce duce la declanşarea sindromului toxic .
Hialuronidaza depolimerizează substanţa fundamentală a ţesutului
conjunctiv,facilitând astfel diseminarea infecţiei.
Catalaza .Toate tulpinile de stafilococi sunt producătoare de catalază ,o enzimă
protectivă , care catalizează conversia peroxidului de hidrogen toxic, acumulat
în cursul metabolismului bacterian sau eliberat prin fagocitoză , în apa şi oxigen
molecular
Lipazele sunt secretate de Staphylococcus aureus şi de peste 30% din CNS.Au
rol în hidroliza lipidelor ,fapt esenţial în supravieţuirea stafilococului la nivelul
glandelor sebacee ( pentru care au un tropism deosebit ) ele sunt responsabile de
invazia stafilococului la nivelul tesuturilor cutanate şi subcutanate , fiind
implicate astfel în patogenia furunculelor şi carbunculelor .
Beta-lactamazele ,cu rol in inactivarea B-lactaminelelor , sunt secretate de
numeroase tulpini şi reprezintă unul dintre cele mai importante mecanisme de
rezistenţă la aceste antibiotice . ( Moldovan & Licker , 2008 )

21
Figura 1.2 Stafilococus Aureus în cultura pură

Caractere de patogenitate Staphylococcus aureus este un germene condiţionat


patogen, deci produce infecţii atunci când străbate barierele apărării naturale şi
eludează mecanismele apărării antiinfecţioase. Factorii favorizanţi ai infecţiilor
stafilococice sunt locali şi generali. Dintre cei locali amintim leziuni ale
tegumentelor, prezenţa unor implante, catetere etc. Factorii generali simt
deficienţe ale imunităţii antiinfecţioase ce caracterizează unele afecţiuni (SIDA,
diabetul zaharat), deficienţe ale sistemului complement, granulocitopenia,
agranulocitoza, tratamentul imunosupresor etc.
Ataşarea stafilococilor de piele şi mucoase este mediată de adezine (acizi
teichoici), dumping factor precum şi de enzimele care se leagă de fibrină,
22
protrombină, fibronectină, colagenul din ţesutul conjunctiv. Diseminarea este
favorizată de lipaze, hialuronidază, colagenaze şi alte enzime hidrolitice. Acizii
teichoici şi mureina din peretele celular activează complementul, iar produşii
secundari rezultaţi - C5a şi C3a, atrag un număr mare de PMN în focarul infecţios
rezultând puroiul, caracteristic infecţiilor cu Staphylococcus aureus. Ca factori
antifagocitari acţionează capsula de fibrină formată în jurul focarului infecţios sub
acţiunea coagulazei, enzimele antileucocitare (leucocidina, alfa-hemolizina)
precum şi blocarea receptorilor Fc a anticorpilor prin fixarea la acest nivel a
proteinei A. O leziune tisulară caracteristică infecţiei stafilococice localizate este
abcesul. Acesta se formează sub acţiunea coagulazei care delimitează iniţial, prin
formarea unui înveliş de fibrină, focarul infecţios. în jurul acestuia se vor
aglomera PMN. ( Moldovan ,2005 )
Infecţiile stafilococice
Stafilococcul aureus hemolitic determină:
 infecţii localizate care evoluează invaziv
 infecţii generalizate septicemice
 sindroame toxice
Infectii invazive si generalizate :
Foliculitele sunt infecţii piogene determinate de localizarea S. aureus la rădăcina
foliculilor piloşi.
Furunculele apar datorită extinderii infecţiei la nivelul glandelor sebacee şi se
caracterizează prin formarea unei colecţii apreciabile de puroi, însoţită de ţesuturi
necrozate, leziunea fiind mare şi foarte dureroasă.
Carbunculul rezultă din confluenţa mai multor furuncule, rezultat al extinderii
infecţiei la mai multe glande pilosebacee şi la nivelul ţesuturilor subcutanate
profunde.
Hidrosadenita este o infecţie a glandelor sudoripare apocrine, cu localizare la
nivel axilar, perineal sau în zonele genitale
Mastita este infecţia glandei mamare, care apare la aproximativ 1-3% din femeile
care alăptează, cel mai frecvent în cea de-a doua sau a treia săptămână : de lăuzie.
Impetigoul este o infecţie superficială la nivelul feţei şi membrelor, care afectează
mai ales copilul mic. Uneori infecţia este cauzată de asocierea S.aureus cu 1
streptococul de grup A (în 20% din cazuri).
Infecţiile plăgilor se produc fie posttraumatic, fie postchirurgical, deseori
determinate de pătrunderea în plagă a microorganismelor de pe tegumente.

23
Bacteriemia şi endocardita. S.aureus este cauză frecventă a bacteriemiilor, peste
50% din acestea fiind dobândite în mediul spitalicesc, după proceduri
chirurgicale. Se asociază frecvent cu diseminare septică secundară de obicei la
nivelul endocardului şi apariţia endocarditelor acute, infecţii severe, cu o
mortalitate de aproximativ 50%.
Osteomielita şi artrita septică pot apărea ca rezultat al diseminării septice
secundară unor infecţii stafilococice cu alte localizări sau postraumatic. (
Moldovan ,2005 )
Sindroame toxice Toxiinfecţiile alimentare se produc prin consumul de alimente
contaminate cu enterotoxine stafilococice. Cel mai frecvent implicate sunt
produsele din came de porc puse la saramură (mediu hiperclorurat), şuncă, salate
de cartofi, îngheţate. Apar cel mai frecvent în sezoanele calde (iulie-august). Spre
deosebire de alte forme de toxiinfecţii alimentare, în care sursa de infecţie animală
este importantă, toxiinfecţia stafilococică este rezultat al contaminării produsului
alimentar de către purtătorii sănătoşi..
Dermatita exfoliativă (sindromul pielii opărite, maladia Ritter sau impetigo
bulos). Se caracterizează prin eritem perioral, care în decurs de 2 zile cuprinde
întreg corpul. Se formează apoi vezicule (cu lichid clar, germeni microbieni şi
leucocite absente, datorită faptului că patogenitatea este determinată de toxina
bacteriană), urmate de descuamarea epiteliului.( Moldovan ,2005 )
Epidemiologia si profilaxia infectiilor stafilococice
Stafilococii sunt ubicuitari. în mod virtual, toate persoanele au SCN I la nivelul
tegumentelor. Pentru S.aureus este caracteristică colonizarea! tranzitorie a zonelor
tegumentare sau a mucoaselor umede. S.aureus şi CNSI au mai fost izolaţi în
orofaringe, tract gastrointestinal, urogenital. Colonizarea nou-născutului cu
S.aureus începe la nivelul bontului ombilical, suprafeţelor! tegumentare, ariei
perineale. Ulterior, portajul de scurtă sau lungă durată la p copilul mare şi la adult
a fost mai frecvent constatat la nivelul nazofaringelui. întrucât portajul este
tegumentar sau nazofaringian, transmiterea infecţiei pe această cale este frecventă
şi responsabilă de apariţia infecţiilor; nosocomiale.
Stafilococii sunt sensibili la temperaturi crescute, dezinfectante, solutii
antiseptice. Sunt capabili să supravieţuiască pe suprafeţele umede .
Diagnosticul de laborator
Diagnosticul bacteriologic al infecţiilor invazive şi generalizate constă în
evidenţierea microscopică directă şi izolarea stafilococilor din puroi sau alte
produse patologice în funcţie de sediul infecţiei.

24
Examen microscopic
Examenul microscopic direct aduce informaţii valoroase cu rol în elaborarea unui
diagnostic precoce (al genului Staphylococcus) şi instituirea în timp util a
tratamentului. Pe frotiurile colorate gram, efectuate din exúdatele purulente,
lichidul articular, precum şi din alte fluide biologice, se poate constata cu uşurinţă
prezenţa cocilor gram pozitivi, dispuşi în grămezi, alături de numeroase
polimorfonucleare neutrofile. Pentru diagnosticul speciei, este însă necesară
însămânţarea pe medii de cultură.
Izolarea şi identificarea
Stafilococii cresc uşor pe medii de cultură uzuale, mai des folosită fiind geloza-
sânge. Un mediu lichid, de tipul tioglicolatului poate fi utilizat ca mediu de
îmbogăţire, iar mediul hiperclorurat Chapman solid, ca mediu selectiv. Pentru
produsele patologice intens contaminate, pot fi folosite medii selective cu adaus
de antibiotice (de tipul agar Columbia cu colistin şi acid nalidixic).
După 24 de ore incubare la 37°C, pe geloză-sânge, coloniile de S.aureus sunt
rotunde, netede, hemolitice, uneori pigmentate cu un pigment auriu. Identificarea
pe bază caracterelor culturale, nu este însă suficientă.
Principalul marker cu rol în identificarea tulpinilor de S.aureus este testul
coagulazei. Coagulaza legată (dumping factorul), care produce coagularea
plasmei umane sau de iepure, se poate detecta cu uşurinţă, cu ajutorul unei tehnici
simple, de aglutinare pe lamă (care foloseşte pentru sceeningul tuturor coloniilor
suspecte). Deoarece au fost raportate tulpini de S.aureus neproducătoare de
coagulază legată (5%), atunci când testul este negativ, trebuie testată producerea
de coagulază liberă (printr-un test mai laborios, de aglutinare în tuburi). De
asemenea trebuie ţinut cont de faptul că, pe lângă S.aureus, există şi alte specii
(S.lugdunensis, S.schleiferi şi S.intermedius), care pot fi (într-un procent variabil)
producătoare de coagulază legată. In prezent, există pe piaţă o serie de teste rapide
pentru efectuarea coagulazei legate (Difco, bio Merieux, etc.), precum şi teste
automate de identificare a tuturor speciilor de Staphylococcus, de tipul API. In
toxiinfecţiile alimentare se urmăreşte evidenţierea enterotoxinelor stafilococice în
alimenentele contaminate, prin metode imunologice
In sindromul toxicoseptic diagnosticul se bazează în primul rând pe
simptomatologia clinică corelată cu prezenţa S.aureus în sânge, secreţia vaginală.
Toxina se evidenţiază prin metode imunologice.
Sensibilitatea la chimioterapice antiinfecţioase

25
Stafilococul este în mod natural sensibil la majoritatea familiilor de antibiotice:
betalactamine (excepţie ceftazidim), carbapeneme, macrolide, clindamicina,
fosfomicina, glicopeptide (vancomicină şi teicoplanina) rifampicine şi acid
fusidic. Este natural rezistent la polimixine (colistin) şi la quinolonele de generaţia
întâi (acid nalidixic). Evoluţia rezistenţei la antibiotice a stafiloco- cului ilustrează
sugestiv succesele şi limitele antibioticoterapiei în general. După introducerea
penicilinei în terapie, rezistenţa stafilococilor s-a dezvoltat rapid, la ora actuală
fiind sensibile aproximativ 10% din tulpini la acest antibiotic. Rezistenţa este
mediată de secreţia de betalactamaze (penicilinază în cazul penicilinei). Aceste
enzime (care hidrolizează inelul p lactamic al penicilinei), sunt codificate
plasmidic şi inhibate de inhibitorii de p-lactamaze (acid clavulanic, sulbactam,
tazobactam). Deoarece incidenţa tulpinilor de S.aureus producătoare de [i-
lactamază, este în prezent foarte mare (85-90%), p-lactaminele sunt tot mai mult
înlocuite în terapie cu o serie de alte chimioterapice. Dintre penicilinele rezistente
la P-lactamaze, cea mai importantă, este meticilina. Soluţia tratamentului cu
meticilină a fost însă temporară, deoarece, la scurt timp după introducerea ei în
terapie (începând din anii 1980), au început să apară tulpinile de S.aureus
(MRSA) şi S.epidermidis (MRSE) rezistente la meticilină. Multe din aceste tulpini
prezintă rezistenţă la o serie de alte chimioterapice (aminoglicozide, macrolide,
fluoroquinolone, etc.). Aceste tulpini au devenit răspunzătoare de o serie de
epidemii nosocomiale, în majoritatea cazurilor, personalul medical fiind implicat
ca posibil vector uman. Mecanismul de rezistenţă este reprezentat fie de alterarea
sediului ţintă la antibiotic, prin modificarea proteinelor de legare a penicilinelor
(PBP - Penicillin binding protein).
Tratament
In infecţiile stafilococice obisnuite ,evacuarea puroiului prin incizie şi
pansamentele cu antiseptice locale sunt mijloacele terapeutice suficiente pentru
vindecarea în câteva zile a infecţiei.In formele clinice mai severe se impune un
tratament antiinfecţios aplicat cât mai precoce de la debutul infecţiei
.Antibioticul de electie este reprezentat de benzylpenicilina şi penicilinele
semisintetice ( oxacilina ,cloxacilina,dicloxacilina,ampicilina , amoxacilina şi
carbenicilina .)La fel de utile dar mai costisitoare sunt celalosporinele . La
infecţiile cu evoluţie clinică severă ca endocardita ,osteomielita ,meningita şi
septicemia tratamentul prin asociaţii de antibiotice se impune .o asociere utilă
.În practica s-a dovedit a fi între cloxacilina şi benzylpenicilina sau ampicilina
.Sinergia de acţiune se bazează pe inhibiţia betalactamazei prin cloxacilină şi

26
acţiunea penicilinei prin blocarea sintezei peretelui celular al stafilococilor. In
infecţiile stafilococice recidivante se dezvoltă o stare de alergie si alaturi de
antibiotice se asociaza o imunoterapie prin administrarea de anatoxina
stafilococica +stockvaccin sau autovaccin cu scopul de a realiza o schemă de
desensibilizare şi a prevenii astfel recidivele . In profilaxia şi combaterea
infecţiilor stafilococice de spital ,tratamentul stării de purtător de stafilococ
patogen ,constituie o preocupare de prim ordin.Folosirea tratamentelor cu
eritromicina ,cloxacilina ,dicloxacilină şi în ultimul timp a asociaţiei oxicilină –
rifampicină sau clindamicină ,îngăduie eliminarea stafilococilor din rinofaringe
(BîlbÎe & Pozsgi )
2.3.Streptococi

Caractere biologce
Genul Streptococcus aparţine familiei Streptococcaceae şi cuprinde
germeni de formă sferică sau ovoidală ( coci ) dispusi în perechi , în lanţuri de
lungimi variabile sau în tetrade . Streptococii sunt gram pozitivi , imobili sau
rareori mobili ,nesporulaţi Sunt aerobi şi anaerobi facultativi , unele tulpini cresc
mai bine în anaerobioză ,de aceea se numesc ,, microaerofile sau ,, anaerobe
aerotolerante .(BîlbÎe & Pozsgi )
Streptococii sunt oxidază şi catalază negativi.Nu au citocrom oxidază .
Streptococii fac parte din flora normală a omului şi a animalelor , habitând în
mod normal la nivelul tractului respirator superior . Genul streptococus ,foarte
complex , a fost clasificat după mai multe criterii care ţin cont de hemoliza ,
structura antigenică , aspecte clinice
Hemoliza .Streptococii se comportă diferit pe geloză sânge şi se împart din acest
punct de vedere în :
 Streptococi beta hemolitici : care produc o hemoliză completă ,clară
caracteristică speciilor patogene .
 Streptococii alfa hemolitici : care produc hemoliză parţială cu aparitia
unei coloratii verzui a mediului ( hemoliza viridans ) caracteristică streptococilor
viridands şi pneumococilor
 Streptococii alfa’ hemolitici : care produc o hemoliză incompletă
 Streptococii nehemolitici sau Y hemolitici
Clasificarea Lancefield . Streptococii betahemolitici , la rândul lor au
fost împărţiţi pe baza structurii antigenice a polizaharidului C din peretele
celular , în grupuri serologice notate cu literele mari ale alfabetului latin .Cele
27
mai importante serogrupuri din punct de vedere al patogenităţii sunt
Streptococus pyogenes ,care reprezintă de fapt grupul Lancefield şi Streptococus
agalactiae din serogrupul B .
Clinic Clasificarea din punct de vedere clinic: a streptococilor ii împarte
în următoarele categorii :
 Streptococus pyogenes ( Streptococul betahemolitic de grup A ) este
principalul patogen dintre streptococi fiind asociat unor infecţii localizate ,
invazive ,generalizate precum şi unor complicaţii alergice rezultate în urma
infecţiilor repetate .
 Streptococus agalactiae face parte din grupul B şi face parte din flora
normală vaginală. El este implicat în meningite şi septicemii ale nou-nascutului
 Streptococii de grup C, G,F colonizează cîteodată nazofaringele fiind
cauza unor sinuzite , bacteriemii sau endocardite
 Streptococii neenterococici de grup D ( Streptococus bovis ) fac parte din
flora normală a intestinului şi sunt cauza unor endocardite .
 Streptococus pneumoniae ,varianta necapsulată a acestei specii este prezentă
în flora normală a tractului respirator superior .
 Streptococii viridans includ speciile S.mitis, S.mutans , S. Sanguis .Formează
partea majoritară a florei normale faringiene şi sunt importanti în menţinerea
stării de sănătate a tractului respirator superior
 Streptococii lactici ,care apartin în general grupului N determină fermentaţia
laptelui,dar nu sunt patogeni . ( Moldovan & Licker , 2008 )

Figura.2.1 Identificarea Streptococul De grup A

28
Figura 2.2 Identificarea Streptococul De grup A

Streptococus Pyogenes ( Streptococul de grup A )


Au fost descrisi pentru prima dată ,în cazurile de erizipel ,de Billroth (18740 )
care le-a dat şi numele ,iar Pasteur ( 1878-1879) i-a întrevăzut ca agenţi ai febrei
puerperale .Koch (1881) i-a găsit în mod constant în ragmentele excizate de la
cazurile de erizipel şi Ogson (1881) în procesele supurative fehleisen ( 1882-1883
)a reprodus boala cu ajutorul unei culturi pure.Izolata din erizipel ( Streptococus
erisipelatis Fehleisen )Rosenbach ( 1884-1886) are meritul de a fi diferenţiat
streptococii piogeni de alti streptococi denumindu-l Streptococcus pyogenes ,
Klein ( 1885-188) a adus dovezi bacteriologice , clinice şi epidemiologice
privind rolul lor în scarlatina (Streptococcus scarlatinae ).Babes ( 1885) a pus în
evidenţă , în mod constant , streptococci în rinichii bolnavilor de scarlatină. (
Vaida et al., 2009)

29
Figura 2.4.Streptococ de grup A in cultura pura

Morfologie ,caractere de cultura , identificare


Sunt coci gram pozitivi , dispusi în lanturi , care pe geloza sânge dezvoltă
colonii pulverulente , cu o zona de liză clară de tip beta în jur .Identificarea se
face pe baza structurii antigenice .
Peretele celular este format dintr-un strat gros de peptidoglican , ca la toate
bacteriile gram pozitive , în care este integrat polizaharidul C, specific de
serogrup.
Fimbriile streptococului betahemolitic de grup a sunt ancorate în citoplasma şi
străbat membrana citoplasmatică şi peretele celular.Sunt formate din acid
lipoteichoic şi proteina M .Proteina M este antigenul de suprafata specific de tip
,ea este principalul factor de virulenta al streptococului de grup A datorită
acţiunii antifagocitare .
Proteinele de suprafata F sunt adezine care mediază atasarea de epiteliul
faringian prin intermediul fibronectinei .

30
Proteinele T si R sunt importante din punct de vedere epidemiologic precum şi
în identificarea tulpinilor de streptococ betahemolitic.
Capsula de acid hialuronic este un factor de virulenţă prin proprietatile ei
antifagocitare.
C5a-peptidază se găseşte la suprafata streptococilor de grup A şi este un
important factor de virulenta .
Toxine şi enzime : Streptococul pyogenes secretă în mediul înconjurător peste
20 de produsi cu proprietăţi antigenice
Streptococus pyogenes elaborează 2 hemolizine.: Streptolizina O (SLO) –
proteină hemolitică sub formă redusă dar rapid inactivată de oxigen , si
Streptolizina S –proteină slab antigenică , stabilă în prezenţa oxigenului , care
determină liză clara ,de tip beta , pe geloză sânge .
Factori de diseminare :
 Streptochinaza sau fibrinoliza
 Dezoxiribonucleazele A,B.,C si D
 Hialuronidaza
Toxina Eritrogenă este secretată de tulpinile de Streptococus pyogenes care sunt
lizogenizate de un profag .Se cunosc trei tipuri antigenice distincte de toxine :
A,B şi C .Ele sunt responsabile de simptomele din scarlatină .

Figura .2.5 .Metoda diferenţierii Stafilococului aureu de Streptococus pyogenes


Infecţii streptococice
Streptococus pyogenes este o bacterie invazivă, toxicogena si
sensibilizantă.Gravitatea infecţiilor depinde de poarta de intrare , factorii de
virulenţă a tulpinii infectante precum şi de răspunsul imun al organismului
infectat .
Infectii localizate
31
Angina streptococica este cea mai frecventă infecţie localizată de S.pyogenes
Impetigo.
Infectii invazive
In infecţiile invazive poarta de intrare a streptococului are o importanţă deosebită
şi determină tabloul clinic al infecţiei.
Erizipelul este o epidermită acută bacteriană non-necrozantă ,proces cutanat
superficial limitat de derm , dar cu importantă afectare limfatică care succede
infecţiei localizate cu streptococus pyogenes , gru A.(Bîrluţiu .2008 )
Fasceita necrozantă este o infecţie care progresează foarte rapid , distrugînd
ţesuturile moi şi fasciile.Boala afectează în special persoanele tinere ,fără
patologie asociată clară ,dar şi persoanele cu imunitate compromisă .
Febra puerperală este o infecţie septicemică care se poate produce după naştere
şi care are ca punct de pornire infectia endometrului.
Septicemia este o infectie sistemică spre care pot evolua toate infecţiile
localizate.
Infectii toxicogene
Scarlatina este o boală infectioasă acută endemo-epidemică, determinată de
tipuri toxicogene de streptococ beta-hemolitic din grupul A , caracterizată clinic
iniţial prin angină , vărsături şi febră după care apare un exantem caracteristic (
eritem ) urmat ulterior de descuamaţie.( Taiandel & Colab,1960 )
Etiologie : Agentul cauzal al scarlatinei este Streptococcus Pyogenes , variate
serotipuri toxicogene , beta-hemolitice din grupul A ( Clasificarea Lancefield )
Streptococul care produce scarlatina trebuie să secrete ,o exotoxină care determină
apariţia erupţiei scarlatinoase şi sindromul toxic al scarlatinei (febră, fenomene
nervoase şi digestive ) . Echipamentl toxic şi enzimatic oferă streptococilor beta-
hemolitici de grup A numeroase acţiuni patogenice: putere invazivă ( prin
hialuronidază) ,putere necrozantă şi toxică ( Streptolizina ,dezoxiribonuclează) .
Aceste calitati inclusiv toxina eritrogena sunt detinute in mod variat de diferite
serotipuri de streptococi , beta-hemolitici de grup A , ceea ce explica si varietatea
severitatii epidemiilor de scarlatina , in functie de tipul epidemic care le
provoaca .Determinarea serotipurilor de streptococci beta-hemolitici grup A
care provoaca scarlatina , are o importanta clinica deoarece explica variatiile in
severitatea cazurilor de scarlatina in functie capacitatea toxicogena a
serotipului respectiv. (Voiculescu ,1990)
Sindromul toxicoseptic –este provocat de obicei de eritrotoxina A mai rar de
eritrotoxina C .

32
Diagnostic de laborator presupune izolarea si identificarea germenilor
Diagnosticul de laborator al infectiilor streptococice cuprinde : diagnosticul
bacteriologic , diagnosticul serologic , diagnosticul biologic.Streptococii necesită
în general medii de izolare cu sînge datorită faptului că le lipseste catalaza .Se
utilizează medii imbogăţite cu glucoză şi lichide organice .Mediul de izolare se
alege în funcţie de produsul însămînţat . Identificarea se bazează pe caracterele
culturale şi structura antigenică
Identificarea grupului :
Testul sensibilitatii la bacitracină este o metodă simplă larg utilizată , care
diferentiază streptococii de grup A ,sensibili ,de restul grupurilor rezistente la
bacitracină .
Metode bazate pe reacţii Antigen-Anticorp (Ag-Ac) .Determinarea grupului se
face prin reacţii de precipitare sau aglutinare .
Reacţii de precipitare în inel în care se pune în contact Ag de grup (polizaharidul
C) cu seruri antistreptococice specifice de grup.Este foarte rar utilizată .
Metoda Coaglutinării (testul STREPTIC ) este o reacţie de aglutinare pe lamă
cu seruri antistreptococice absorbite de proteina A a streptococilor .
Metoda Latex-aglutinarii este tot o reactie de aglutinare pe lamă , dar în care
anticorpii specifici de grup au ca suport particule inerte de latex polistiren
,tehnică şi interpretarea fiind similară cu coaglutinarea ( Moldovan et al., 2013)
Tratament
Principii generale de tratament în infecţiile streptococice :
1. Diagnostic corect corect de infecţie streptococică ,clinic ,şi bacteriologic (
indispensabil)
2. Infecţiile cu streptococi beta-hemolitici grup A trebuie tratate cu penicilină (
antibioticul de elecţie ) deoarece aceşti streptococi sunt întotdeauna sensibili la
penicilină .Când bolnavul este sensibilizat la penicilina se recurge la eritromicină
.
3. In infecţile uşoare sau de gravitate medie cu streptococi beta-hemolitici grup
A ,durata tratamentului cu penicilina este de 10 zile,în mod obligatoriu ,doza
utilizată trebuie sa fie adecvata Este util ca tratamentul cu penicilină depozit (
benzatinpenicilină ) care asigura în continuare o penicilemie eficientă , timp de 2-
21 de zile ( pentru cei predispuşi la reumatism articular acut sau la
glomerulonefrită ,penicilina depozit se va administra timp de mai mulţi ani
).Orice scădere a duratei tratamentului unei angine, scarlatine etc, este riscantă
,scăzând procentul de sterilizare de streptococ beta –hemolitic şi crescaând
33
riscul apariţiei de complicaţii .Dintre diferitele scheme de tratament s-au dovedit
cele mai utile:
a) Penicilina G , în primele 2-6 zile urmate de benzotinpenicilina
(Moldamin) care se repetă dupa 7 zile
b) Procainpenicilina (Efitard ), 300.00 U ,o zi urmată de benzatin
penicilina (Moldamin)
c) Penicilina V, 800,000 U (4 tablete ) /zi,timp de 10 zile .
d) Eritromicină propionil ,20 mg/Kilocorp /zi , in 2 doze egale , la 12 ore
interval , timp de 10 zile .
In tratamentele cu penicilina G + benzatinpenicilină (Moldamin) ,negativarea de
streptococ beta hemolitic atinge pana la 94 % (Bîlbîie, Pozsgi, 1985 )

34
3.CERCETARI PERSONALE
3.1. Obiective
1. Incidenţa infecţiilor produse de Staphylococcus aureus şi Streptococcus
Pyogenes în perioada Ianuarie 2016 – Martie 2016
2. Incidenţa infecţiilor studiate în funcţie de vârstă şi sex
3. Determinarea incidenţei Stafilococului aureu hemolitic (SAH ) în mucoasa
nazală
4. Determinarea incidenţei Streptococului de grup A( Str pyogenes)
5. Determinarea prezenţei stafilococului prin determinări microbiologice
6. Determinarea prezenţei streptococului prin determinări microbiologice
7. Reprezentarea grafica a incidenţei infecţiilor bacteriene analizate şi stabilirea
procentuală a acestora
8. Determinarea grupelor de streptococi din exudatul faringian si a stafilococilor
din secretiile nazale pe parcursul celor 3 luni de zile .
3.2. Tehnici şi procedee
Determinarea prezenţei Stafilococcus aureus şi Streptococcus Pyogenes
Material şi metodă. În perioada ianuarie 2016 – martie 2016 a fost
identificată incidenţa infecţiilor determinate de către Stafilococcus Aureu şi
Streptococus Pyogenes .Tulpinile au fost izolate şi identificate în laboratorul
Clinicii (Spitalului )De Pediatrie Sibiu . Analiza si sinteza fiselor cu rezultate
obtinute in laboratorul de bacteriologie al Spitalului Clinic De Pediatrie Sibiu
Secretie Nazala- SN SAH
Descriere procedură
Exudatul nazo-faringian reprezintă analiza microbiologică a secreţiilor nazo-
faringiene ce are ca scop în primul rând depistarea purtătorilor de germeni
patogeni în căile respiratorii superioare .De asemenea se urmăreşte identificarea
agenţilor etiologici din leziuni la nivelul mucoasei nazale ,sau al complicaţiilor
după unele viroze respiratorii care pot leza epiteliul respirator cu acumulare
anormală de mucus. In al treilea rând se poate face diagnosticul etiologic al
complicaţiilor ,care apar ca urmare a propagării pe cale limfatică a
microorganismelor de portaj ,si pot fi otită , meningită ,pneumonie ,artrită septică
.
Tipul probei primare
Proba primară este reprezentată de secreţiile foselor nazale

35
Pregatirea pacientului Se asează pacientul pe scaun cu faţa spre sursa de lumină
,gâtul în usoară extensie şi ceafa sprijinită de spătar.
Se introduce blând tamponul printr-o nară ,de-a lungul planseului nazal până
atinge peretele posterior al nazofaringelui
Se lasă tamponul pe loc câteva secunde ,apoi se roteste uşor şi se retrage .
Se introduce în tubul cu mediu de transport (Pike ) şi se etichetează .( Buiuc &
Neguţ, 1999)
Echipament şi reactivi
 Echipament de protecţie :halat, mănuşi
 Hota microbiologică în care se realizează prelucrarea probelor
 Material pentru recoltare
 Material pentru însămânţare
 Mediu de cultură :GS bulion Nutritiv, HAE, PVX,MAN, CR CD
 Teste biochimice (TSI; MIU ) sau
 Baterii de teste biochimice (Teste API)
 Reactivi pentru coloraţia Gram
 Discuri de optochim
 Discuri de bacitracină
 Reactivi pentru testul coagulazei
 Reactivi pentru testul catalazei
 Benzi cu reactivi pentru testul oxidazei
 Trusa de aglutinare pentru grupaj de streptococi
 Creion permanent negru de scris pe placi
 Lame de sticlă ,sterile pentru frotiu gram
 Recipient cu pungă galbenă pentru aruncat probele prelucrate
 Termostat reglat la 37 grade celsius
 Etuvă
 Exicator Autoclav
Exudat Faringian
Descriere procedură:
Exudatul Faringian reprezintă analiza microbiologică a secreţiilor buco-
faringiene care are ca scop identificarea agentului etiologic din faringo-amgdalite
,glosite,gingivite .Ea presupune cultura şi identificarea bacteriană şi fungică ,şi la
nevoie examenul microscopic nativ şi colorat .

36
Principiul determinării :
Exudatul Faringian reprezintă analiza microbiologică a secreţiilor buco-
faringiene care are ca scop identificarea agentului etiologic din faringo-amgdalite
,glosite,gingivite .Ea presupune cultura şi identificarea bacteriană şi fungică ,şi la
nevoie examenul microscopic nativ si colorat .( Buiuc & Neguţ, 1999)

Tipul probei primare :


Este reprezentat de un tampon cu secreţii recoltate de pe amigdale şi peretele
posterior al faringelui (zone inflamate ,ulcerate ,depozite purulente )
Pregătirea pacientului
Recoltarea se face inainte de ingestia alimentelor sau toaleta cavităţii bucale ,se
evită atingerea tamponului de baza limbii sau palatul moale. Se deprimă baza
limbii cu un apasator steril ferm dar nu brutal , amigdalele şi peretele posterior
al faringelui .
Echipament si reactivi
 Teste biochimice ( TSI, MIU) sau
 Baterii de teste biochimice (teste API)
 Reactivi pentru coloraţia gram
 Reactivi pentru testul coagulazei
 Reactivi pentru testul catalazei
 Benzi cu reactivi pentru testul oxidazei
 Trusa de aglutinare pentru grupaj de streptococi
 Creion permanent negru de scris pe plăci
 Lame de sticlă ,sterile pentru frotiu gram
 Pix sau creion pentru scris pe cereri analiza
Identificare
In ziua citirii dacă există o oarecare nelămurire în legătură cu apartenenţa unei
colonii hemolitice la genul Streptococcus sau Staphyloccocus se efectueaza testul
catalazei care este pozitiv pentru genul Staphyloccocus , si negativ pentru genul
Streptococcus .
A doua zi pentru coloniile Beta-hemolitice ,catalaza negative ,repicate cu
bacitracină se citeste testul la bacitracină (testul la bacitracina pozitiv) .
Aceasta tulpină poate fi comunicată ca Streptococ B hemolitic prezumptiv
grup A prin testul la bacitracină ,iar o tulpină cu rezistenţă la bacitracină (testul la
bacitracină negativ) ca streptococ B hemolitic prezumptiv non-grup A

37
.Identificarea definitivă se face cu o trusă cu antiseruri A,B,C ,F,G ,care permite
stabilirea grupului de streptococi B hemolitici.
Latex Streptococ
Kit Streptococal Kit,oxoid destinat identificării grupelor de streptococi A,
B,C,D,F,G
Principiu
Particulele albastre de latex sunt învelite cu anticorpi grup –specifici .Aceste
particule vor aglutina în prezenţa antigenului omolog ,dar vor ramane în suspensie
omogenă în absenţa lui.
Continut Kit
-Latex Grouping Reagent A, flacon cu capac rosu
-Latex Grouping Reagent B, flacon cu capac portocaliu
-Latex Grouping Reagent C, flacon cu capac verde
-Latex Grouping Reagent D,flacon cu capac negru
-Latex Grouping Reagent F, flacon cu capac galben
-Latex Grouping Reagent G ,cu capac albastru
-control pozitiv polivalent
Enzima de extracţie
Carduri de reacţie de unică folosinţă
Beţisoare de lemn pentru omogenizare
Testarea Coagulazei cu trusa Latex
Principiu
Particulele albastre de latex sunt învelite cu fibrinogen ,IgG (detectarea
coagulazei prezente la 97 % din tulpinile umane de S.aureus ) şi anticorpi
policlonali faţă de capsula polizaharidica a S. Aureus ( prezentă la unii MRSA
).Aceste particule vor aglutina rapid când reactivul va fi amestecat cu colonii de
S.aureus
Interpretare
-Pozitiv=apariţia aglutinarii clare în 20 sec,cu reactiv test.Identifică prezumptiv
tulpina de S.aureus
-Negativ =absenţa aglutinării particulelor latex suspensia test fiind omogenă.

Interpretare
-Pozitiv=apariţia aglutinarii clare , pentru unul dintre reactivii de grup sau
aparitia sau aparitia unei aglutinări mai evidente pentru un reactiv comparativ
cu ceilalti testati.Se va nota grupul respectiv

38
-Negativ =absenţa aglutinării particulelor de latex .Se ignoră urmele fine de
material granular
Limite
-fals-negativ : cantitate prea mică de cultură pentru extracţie
-Nu se testează Steptococ Pneumoniae (Metode de laborator de uz curent 1977 )

39
3.3.Rezultate si discutii

Nr.crt Varsta Număr SEX


Probe
F M
1. 1 lună 1 1

2. 1 an 12 4 8

3. 2 ani 5 1 4

4. 3 ani 3 2 1

5. 5 ani 7 4 3

6. 6 ani 4 2 2

7. 7 ani 2 2

8. 9 ani 2 1 1

9. 10 ani 4 3 1

10. 11 ani 1 1

11. 12 ani 3 3

12. 13 ani 3 3

TOTAL 47 20 27

Tabel 3.1. Incidenţa stafilococului aureu hemolitic din secretia nazală în ianuarie

Din totalul de 47 de probe determinate infecţia a fost prezentă la 20 de fete şi


27 de băieţi .Cele mai multe infecţii sunt prezente la vârsta de 1 an la băieţi,iar
la celelalte vârste frecvenţa nu este senmificativă .La 10 ani fetele au o
incidenţă mai crescută decât băieţii .Prezenţa stafilococului in sectreţiile nazale
la fetiţe este de 42,5%, iar la băieţi este 57,4%.Fetiţele în vârstă de 1 an, 7ani,
11 ani, si 12 ani nu au prezentat infecţii nazale în ianuarie

40
9 8
8
7
6
5 4 4 4
4 3 3 3 3
3
2 2 2 2
2 1 1 1 1 1 1 1
1
0
1 luna 1 an 2 ani 3 ani 5 ani 6 ani 7 ani 9 ani 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani
sex F 4 1 2 4 2 1 3 3
sex M 1 8 4 1 3 2 2 1 1 1 3

Graficul 31. Reprezentarea Grafică a probelor de stafilococi din secretia nazală


identificate pe sexe şi vârsta în intervalul cuprins între 01.01.2016 -01.02.2016 –Ianuarie

Pe baza analizării probelor de laborator pe luna Ianuarie s-a determinat şi


identificat Stafilococ aureu pozitiv pe sex şi vârstă .Am constatat că un numar
foarte mare s-a identificat la copii cu vârste de 1 an , 2 ani, 5 ani ,10 ani ,12 si 13
ani .In ceea ce priveste numărul de probe pe sexe am constatat ca cel mai mare
număr de probe de stafilococ aureu hemolitic s-a identificat la sexul masculin
comparativ cu sexul feminin.

41
Secreţie Nazală
Perioada : 01.02.2016-29.02.2016

Varstă Număr SEX


Nr.crt Probe F M
1. 1 lună 6 3 3

2. 2 luni 4 1 3

3. 1 an 14 5 9

4. 2 ani 3 2 1

5. 3 ani 1 1

6. 4 ani 5 3 2

7. 5 ani 8 4 4

8. 6 ani 4 2 2

9. 7 ani 3 1 2

10. 8 ani 5 3 2

11. 9 ani 2 2

12. 10 ani 2 2

13. 12 ani 3 2 1

14. 14 ani 1 1

15. 1 ani 1 1

TOTAL 62 30 32

Tabel 3.2. Incidenţa în functie de varsta , sex a probelor identificate din Secretia nazală în
Februarie

Din totalul de 62 de probe infecţia a fost prezentă la 30 de fete si 32 de băieţi .


Cele mai multe infecţii au fost prezente la vârsta de 1 an la băieţi ,celelalte vârste având
incidenţe mai scăzute.La vârsta de 3 ani , 9 ani si 14 ani la băieţi nu a fost prezentă nici
o înfecţie

42
10 9

6 5 sex F
44
4 sex M
33 3 3 3
2 2 22 2 2 2 2 2
2 1 1 1 1 1 1 1

0
1 2 10 12 14 15
1 an 2 ani 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani
luna luni ani ani ani ani
sex F 3 1 5 2 1 3 4 2 1 3 2 2 1
sex M 3 3 9 1 2 4 2 2 2 2 1 1

Se observă din acest grafic că cel mai mare număr de probe a fost identificat la
vîrsta de 1 an reprezentând 9 probe la baieţi 5 probe la fete . Observăm ca copii
cu vârsta de 1 an de sex masculin sunt mai predispusi la infecţie comparativ cu
sexul feminin care prezintă o imunitate mai ridicată .La varsta de 5 ani s-au
identificat 4 probe la ambele sexe, ceea ce denotă că au aceeaşi probalilitate de
a contacta această infectie .
Nr.crt Varstă Număr probe SEX

F M
1. 1 lunaă 1 1

2. 2 luni 2 2

3. 3 luni 1 1

4. 1 an 10 5 5

5. 2 ani 7 4 3

6. 3 ani 3 3

7. 4 ani 4 1 3

8. 5 ani 10 5 5

9. 6 ani 8 4 4

10. 7 ani 6 1 5

11. 8 ani 5 3 2

12. 9 ani 2 1 1

13. 10 ani 7 1 6

14. 11 ani 4 2 2

15. 12 ani 2 1 1

16. 13 ani 1 1

17. 15 ani 2 2

43
18. 16 ani 2 1 1

TOTAL 77 32 45

Tabel 3.3. Încidenţa în funcţie de vârstă , sex a probelor identificate din secreţia nazală în
Martie 01.03.2016-31.03.2016

Din totalul de 77 de probe infecţia a fost prezentă la 32 de fete şi 45 de băieţi .Infecţiile


sunt prezente la vârsta de de 1 an şi 5 ani la fete .La 10 ani băieţii au o incidenţă mai
crescută decât fetele .La vârsta de 3 luni şi 3 ani fetele nu au prezentat nici o
infecţie.Băietii nu au prezentat nici o infecţie la vârsta de 1 lună si 2 luni .

7
6
6
55 55 5
5
4 44
4 Sex F
3 3 3 3
3 Sex M
2 2 22 2
2
1 1 1 1 11 1 11 1 11
1
0
1 2 3 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 15 16
lun luni luni an ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani
Sex F 1 2 5 4 1 5 4 1 3 1 1 2 1 1
Sex M 1 5 3 3 3 5 4 5 2 1 6 2 1 1 2 1

Graficul 3.3. Reprezentarea Grafică a probelor de Secreţie Nazale identificate pe sexe şi


vârstă în intervalul 01.03.2016 -31.03.2016 –Martie

In acest grafic putem observa ca cele mai multe probe pozitive de Stafilococ
aureu hemolitic (SAH) au fost identificate la copii cu varste de 10 ani
repreyentand 6 probe baieti si 1 proba fete , 7 ani repreyentand 5 probe baieti , 1
proba fete .La varste de 1 an si 5 ani se constata ca numarul de probe pozitive de
SAH este acelasi atat la sexul feminin , cat si la cel masculin.

44
100
Probe, 77
80 Ianuarie
Probe, 62
Februarie
60 Probe, 47
Martie
40
20
0
Ianuarie Februarie Martie

Graficul 3.4 .Reprezentarea probelor de stafilococi din Secreţia Nazală comparativ pe


cele 3 luni: Ianuarie-Februarie –Martie : Perioada 01.01.2016-31.03.2016

In urma reprezentării probelor de stafilococi din secreţia nazală pe cele 3 luni s-


a constatat un număr mare de probe în luna Martie .S-au identificat 77 de probe
urmat de luna februarie cu un număr de 62 de probe ,iar pe luna ianuarie 47 de
probe . În urma studiului pe cele trei luni observăm că odată cu sosirea primăverii
creşte şi frecvenţa infecţiilor stafilococice determinate de streptococul aureu
hemolitic , pe cand in perioada mai rece a anului se constata ca frecventa scade
considerabil .

Graficul 3.5. Reprezentarea grafică probelor de Stafilococ aureu hemolitic din Secretia
Nazala comparativ pe cele 3 luni pe sexe : Perioada 01.01.2016-31.03.2016

45
In urma determinarii probelor de SAH pe cele 3 luni reiese ca in luna
Martie s-au identificat cel mai mare numar de probe pozitive .In ceea ce priveste
sexul feminin au fost identificate un număr de 32 de probe comparativ cu sexul
masculin care are un numar de 45 de probe .

46
Exudat Faringian
Perioada : 01.01.2016-01.02.2016

Nr. Varsta Numar Grup A Grup C Grup G


crt Probe
F M F M F M
1. 3 ani 3 2 1

2. 4 ani 8 5 2 1

3. 5 ani 5 2 3

4. 6 ani 3 2 1

5. 7 ani 6 2 4

6. 8 ani 7 1 6

7. 9 ani 2 2

8. 10 ani 2 1 1

9. 11 ani 3 2 1

10. 13 ani 1 1

11. 14 ani 2 1 1

12. 16 ani 1 1

TOTAL 43 22 19 1 1

Tabel 3.4. Incidenţa grupelor de Streptococi identificaţi din exudatul faringian în


Ianuarie
Din totalul de 43 de probe infecţia cu streptococul de grup A a fost prezentă la
22 de fete şi 19 băieţi.La grupul C infecţia a fost prezentă la 1 băiat la vârsta de 4
ani ,iar la fete infecţia nu a fost prezentă.La grupul G infecţia a fost prezentă la un
băiat la vârsta de 14 ani. Iar la fete a fost absentă.

47
45 41
40
35
30
Grup A
25
Grup C
20
Grup G
15
10
5 1 1
0
Grup A Grup C Grup G

Graficul.36 . Prezenta streptococilor de grup A,C,G identificati din exudatul Faringian


in intervalul cuprins intre 01.01.2016-01.02.2016

Exudat Faringian
Perioada : 01.02.2016 -29.02.2016
Nr.crt Varsta Numar Grup A Grup B Grup C Grup G
Probe F M F M F M F M
1. 2 luni 1 1
2. 1 an 3 1 2
3. 3 ani 4 2 2
4. 4 ani 3 1 1 1
5. 5 ani 9 3 5 1
6. 6 ani 8 4 3 1

7. 7 ani 8 3 3 2
8. 8 ani 18 2 13 1 2
9. 9 ani 6 2 4
10. 10 ani 4 2 1 1
11. 11 ani 3 1 1 1
12. 12 ani 2 1 1
13. 13 ani 1 1
14. 14 ani 1 1
15. 15 ani 1 1
TOTAL 72 20 37 2 2 5 5 1
Tabel 3.5. Încidenţa grupelor de streptococi identificati din exudatul faringian în
Februarie
Din totalul de 72 de probe infecţia cu streptococul de grup A a fost prezentă la
20 de fete şi 37 de băieţi .Cele mai multe infecţii au fost prezente la vârsta de 6

48
ani la fete iar la băieţi la vârsta de 8 ani .La vârsta de 13 ani,14 ani ,15 ani la fete
şi la vârsta de 11 ani, 13 ani, 15 ani la băieţi infecţia nu a fost prezentă.Din totalul
de 72 de probe infecţia cu streptococul de grup B este prezentă la 2 fete si la 2
băieţi la vârsta de 11 ani..La grupul C infecţia a fost prezentă la 2 fete la vârsta
de 8 ani şi la 4 băieţi la vârsta de 3 ani şi 7 ani .La grupul G infecţia este
prezentă la 1 fată la vârsta de 10 ani .

60 57

50

40 Grup A
Grup B
30
Grup C

20 Grup G

10
10
4
1
0
Grup A Grup B Grup C Grup G

Graficul 3.7.Prezenta streptococilor de grup A,BC,G identificati din exudatul Faringian


in intervalul cuprins intre 01.02.2016-29.02.2016

Nr.crt Varsta Numar Grup A Grup B Grup C Grup G


Probe F M F M F M F M
1. 2 ani 5 1 4

2. 3 ani 4 1 2 1

3. 4 ani 12 6 6

4. 5 ani 12 2 9 1

5. 6 ani 7 2 4 1

6. 7 ani 11 4 5 1 1

7. 8 ani 12 5 7

8. 9 ani 2 1 1

9. 10 ani 4 2 2

10. 11 ani 6 5 1

11. 12 ani 3 2 1

12. 13 ani 1 1

13. 15 ani 2 1 1

14. 16 ani 1 1

TOTAL 82 32 41 1 1 2 3 2
Tabel 3.6.Incidenţa grupelor de streptococi identificaţi din exudatul faringian în Martie
49
Din totalul de 82 de probe infecţia cu streptococul de grup A este prezentă la 32
de fete şi 41 de băieţi .Cele mai multe infecţii au fost prezente la 6 fete la
vârsta de 4 ani şi la 9 băieţi la vârsta de 5 ani.La grupul B infecţia a fost
prezentă o fata la vârsta de 13 ani şi un băiat la vârsta de 3 ani .La grupul C
infecţiile au fost prezente la 2 fete la vârsta de 5 ,i şi 7 ani , şi la 3 băieţi la vârsta
de 7 , 11 si 15 ani .La grupul G infecţia a fost prezentă la 2 fete la vârsta de 6
ani şi 16 ani .La băieţi nu s-a identificat nici oinfecţie .

REPREZENTAREA Grafica A PROBELOR OBTINUTE DIN EXUDATUL FARINGIAN

80 Probe ; 73

60
Grup A
40 Grup B
Grup C

20 Grup G

Probe ; 2 Probe ; 5 Probe ; 2


0
Grup A Grup B Grup C Grup G

Graficul 3.8 Prezenta streptococilor de grup A,BC,G identificati din exudatul Faringian
in intervalul cuprins intre 01.03.2016-31.03.2016

Pe baza celor 3 grafice reiese ca probele de streptococi de grup A identificate


din exudatele faringiene difera de la luna la luna . Se constata ca abundenta
cea mai mare este reprezentata in graficul de pe luna Martie , in cea mai mare
parte la copii de sex masculin , cu varsta de : 8 ani (7 probe ), 7 ani (5 probe ), 5
ani (9 probe).
In ceea ce priveste luna februarie streptococii de grup A sunt prezenti la copii cu
varste de 8 ani (13 probe ) de sex masculin , comparativ cu luna ianuarie in care
predomina in ceea mai mare tot sexul masculin cu varste de 8 (6 probe ) ani
reprezentand un numar de 6 probe , 7 ani (4 probe ), 5 ani (3 probe ).

50
7
6
6
5
5
4
4 Feminin
3
3 Masculin
2 2 2 2 2 2 2
2
1 1 1 1 1 1 1 1 1
1

0
3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani 11 ani 13 ani 14 ani 16 ani

Graficul 3.9. Reprezentarea grafică a probelor de streptococi obţinute din exudatului


faringian pe perioada 01.01.2016-01.02.2016 de Grup A pe sex şi vârstă –Ianuarie

Pe baza graficului obtinut am constatat ca la sexul masculin s-au identificat


cele mai multe probe comparativ cu sexul feminin , predominand varstele
cuprinse intre 5 si 8 ani .In ceea ce priveste sexul feminin numarul cel mai mare
de probe sunt la varsta de 4 ani repezentand unn numar de 5 probe .

Graficul .310..Reprezentarea grafica probelor de Streptococi obtinute din


Exudatului Faringian de Grup A pe vârste în intervalul cuprins între
01.02.2016-29.02.2016 -Februarie

14 13

12

10

8 Grup A FETE
6 5 Grup A BAIETI
4 4
4 3 3 33
2 2 2 2 2
2 1 1 11 1 11 1 1

0
2 luni 1 an 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 11 12 13 14 15
ani ani ani ani ani ani

Graficul 3.10..Reprezentarea grafica probelor de Streptococi obtinute din Exudatului


Faringian de Grup A pe vârste în intervalul cuprins intre 01.02.2016-29.02.2016 -
Februarie

51
S-a identificat un numar de streptococi de grup A la copii cu varsta de 8 ani de
sex masculin ,reprezentand un numar de 13 probe .

10 9

8 7
66
6 5 5 5
4 4 4
4
2 2 2 22 2
2 1 1 11 1 1

0
10 11 12 13 15 16
2 ani 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani
ani ani ani ani ani ani
Grupa A fete 1 1 6 2 2 4 5 1 2 5 2 1
Grupa A baieti 4 2 6 9 4 5 7 1 2 1

Graficul 3.11. Reprezentarea grafică a probelor de streptococci din exudatul faringian


de grup A pe vârste şi sexe în intervalul cuprins între 01.03.2016-31.03.2016

Comparatie Exudat Faringian A streptococului de grup A ( Streptococus


Pyogenes ) pe lunile Ianuarie-Februarie-Martie 2016 : 01.01.2016-31.03.2016
REPREZENTAREA Grafica A PROBELOR OBTINUTE DIN
EXUDATUL FARINGIAN

80 Probe; 73

Probe; 57
60 Ianuarie
Probe; 41 Februarie
40
Martie
20

0
Ianuarie Februarie Martie
Graficul 3.12. Reprezentarea Grafica a Streptocului de grup A ( Streptococus Pyogenes )
pe cele 3 luni : Ianuarie –Februarie –Martie in intervalul Cuprins intre : 01.01.2016-
31.03.2016

Pe baza acestui grafic constatam ca cel mai mare numar de streptococi de grup
A au fost identificati in luna Martie in numar de 73 de probel fata de luna
februarie cu un numar de 57 de probe si luna Ianuarie cu un numar de 41 de
probe .

52
Infecţii Ianuarie Februarie Martie Total
Bacteriene
Infecţie 47 62 77 186
stafilococică
Infecţie 41 57 73 171
streptococică
TOTAL 357
Tabel. 3.7.Prezentarea cazurilor de infecţii validate prin determinările microbiologice

Din totalul de 356 de probe determinate microbiologic s-a identificat un număr


de 186 de infecţii stafilococice şi un număr de 171 de infecţii streptococice
.Din cele 186 de probe cu stafilococi cele mai multe infecţii sunt prezente în
luna martie , urmată de luna februarie şi ianuarie .Din cele 171 de probe cu
streptococi cele mai multe infecţii au fost identificate în luna martie .Dintre cele
două tipuri de infecţii stafilococice şi streptococice , infecţia streptococică are
incidenţa cea mai mare.

SAH ianuarie= 47 probe (3,62%)


SAH februarie = 62 probe ( 4,78 %)
SAH martie= 77 probe (5,94%)

7,00%
5,94%
6,00%
4,78%
5,00%

4,00% 3,62% Ianuarie


Februarie
3,00% Martie
2,00%

1,00%

0,00%
Ianuarie Februarie Martie

Graficul 3.13. Reprezentarea procentuală a probelor de stafilococi (SAH) identificate


din secreţia nazală pe Ianuarie , Februarie , Martie din totalul probelor de 1296

53
In urma determinarilor si identificarilor efectuate pe cele 3 luni s-a constatat
ca un numar de 47 de probe respectiv un procent de 3,62 este reprezentat pe
luna ianuarie ,urmat apoi de un numar de 62 de probe respectiv un procent de
4,78 pe luna Februarie , iar luna Martie avand cel mai mare procentaj de 5,94
reprezentand 77 de probe .

IAN =43 PROBE (0,94%)


FEB = 72 PROBE ( 1,58%)
MARTIE =82 Probe ( 1,80%)

2,00%
1,80%
1,80%
1,58%
1,60%
1,40%
1,20%
0,94%
1,00%
0,80%
0,60%
0,40%
0,20%
0,00%
Ianuarie Februarie Martie

Graficul 3.14.Reprezentarea procentuală a streptococilor din Exudatul Faringian


pe cele trei luni identificaţi din totalul de 4548 probe analizate

In urma graficului obtinut constatam ca cel mai mare procentaj este pe luna
Martie reprezentand 1,80 % respectiv un numar de 82 de probe , comparativ cu
luna Februarie care are un procentaj mai scazut de 1,58% respectiv un numar de
72 de probe iar luna Ianuarie are cel mai mic procentaj de 0,94 cu un numar de
43 de probe .

54
Exudat faringian grup A Ianuarie =41 probe
Februarie =57 probe
Martie =73 probe

4,00% 3,75%

3,50%
3,00%
2,50%
2,00% 1,60%
1,50% 1,25%
0,90%
1,00%
0,50%
0,00%
IANUARIE FEBRUARIE MARTIE TOTAL

GRUP A

Graficul 3.15 Reprezentarea procentuală a streptococilor de grup A pe cele 3 luni în


intervalul 01.01.2016-31.03.2016 din totalul 4548 probe analizate

Pe baza graficului ilustrat remarcam ca procentul cel mai mare este de 1,60%
pe luna Martie cu un numar de 73 de probe ,comparative cu luna februarie in
care are loc o scadere avand un procentaj de 1,25% respective un numar de 57
de probe , iar luna Ianuarie avand cel mai scazut procentaj de 0,90% respective
un numar de 41 de probe

Graficul 3.16. Reprezentarea Streptocului de grup A ( Streptococus Pyogenes ) pe cele


3 luni pe sexe : în intervalul cuprins intre : 01.01.2016-31.03.2016

55
Pe baza graficului ilustrat se remarca faptul ca numarul fetelor pe luna Ianuarie
cu un numar de 22 de probe , este mai mare decat numarul baietilor care
reprezinta 19 probe , comparativ cu lunile Februarie cu un numar de 20 de fete si
37 de baieti si Martie cu un numar de 32 de fete si un numar de 41 de baieti .
Constatam ca numarul fetelor este mai mic decat numarul baietilor

Număr de fişă Exprimare %


1296 22,17%
4548 77,82%
5844
Tabel.3.8.Prezentarea numărului de fişe luate în studiu

Din totalul de 5844 de fise luate în studiu sunt prezente 1296 de infecţii cu
stafilococi , acestea reprezentând un procent de 22,17 % .Sunt prezente un
numar de 4548 de infectii streptococice care reprezintă un procent de 77,82% .In
urma studiului efectuat constatăm că cele mai multe infecţii prezente sunt
infecţiile streptococice .

56
4.Concluzii
Din rezultatele obţinute în laborator asupra probelor de secreţie
nazală ( SAH) s-a constatat că cele mai multe probe positive de Stafilococ
aureu hemolitic au fost identificate în luna Martie , urmată de luna Februarie şi
apoi de Ianuarie .
Se poate concluziona o relaţie progresivă a infecţiilor odată cu creşterea
temperaturilor şi venirea primăverii .În timpul iernii temperaturile joase
împiedică multiplicarea şi răspândirea stafilococului.Din studiu rezultă că
ambele infecţii sunt prezente , număr mai mare la băieţi decât la fete , şi în luna
martie comparativ cu ianuarie şi februarie . In cazul probelor identificate din
secretiie exudatului faringian spre deosebire de secreţia nazală există mai multe
grupe care stau la baza diferitelor patologii. Pe perioada 01.01.2016 -01.02.2016
s-au identificat trei grupe de streptococci ,acestea fiind de grup A,C,G comparativ
cu celelalte două luni pe perioada 01.02.2016-31.03.2016 , unde s-au identificat
un număr de patru grupe : de grup A,B,C,G . Dintre toate grupele identificate în
decursul celor trei luni , Streptococul de grup A ( Streptococul pyogenes )
predomină având ponderea cea mai mare comparativ cu grupele B,C,G care sunt
minoritare.
Constatăm că cel mai mare număr de streptococci de grup A s-au identificat în
lunile martie si februarie , pe când în luna Ianuarie numărul de probe a scăzut
considerabil.Dintre cele două sexe cel mai afectat este sexul masculin
Prezenţa tuturor tipurilor de streptococi este mai mare la băieţi decât la
fete.Se pare din acest studiu că igiena fetelor este mai riguroasă , fetele respectă
mai mult regulile de igiena . In lunile luate în studiu prezenţa cea mai mare de
Stafilococ aureu hemolitic a fost la vârsta de 1 an la băieţi comparativ cu
fetele . In perioada studiată au fost 5844 de cazuri cu infecţie. Numărul
infectiilor la fete este mai mic decât numărul băieţilor .
Din totalul infecţiilor , în perioada de studiu numărul celor cauzate de
stafilococ sunt aproape de patru ori mai mare decât infecţiile produse de
streptococ. Luna martie are incidenţa cea mai mare.

57
BIBLIOGRAFIE

1. Alexandrescu,C., 1967-Igiena Generală cu aplicaţii în sport . Editura


Didactică şi Pedagogică
2. Black ,J.G., Wilez, J.& Sons INC. 2005/Microbiology principles and
exploraţion
3. Bîlbîie , V. & Pozsgi, N- Bacteriologie Medicală , vol II
4. Bîrluţiu ,V., 2008 –Boli infecţioase ,Editura Universităţii ‘’ Lucian Blaga ,
Sibiu
5. Bîlbîie , V. & Pozsgi , N, 1985 –Bacteriologie Medicală ,Editura Medicală ,
Bucureşti
6. Buiuc, D. & Neguţ , M, 1999 – Tratat de Microbiologie clinică , Editura
Medicală , Bucureşti
7. Buiuc, D., 1998 –Microbiologie Medicală , Editura Didactică şi Pedagogică ,
Bucureşti
8. Bîlbîie ,V. & Pozsgi , N , 1984 –Microbiologie Medicală Vol I , Ed. Medicală
, Bucureşti
9. Debeleac ,L., M.C., Drânda,P-,Microbiologie, Editura Medicală Amaltea
10. Grebeşan ,I.,-Microbiologie - Note de curs ,Editura Cartea Universitară
11. Ivanov, A. & Mihalache , M , 1996- Microbiologie Generală Curs pentru
uzul studenţilor ,
Editura Universităţii Lucian Blaga , Sibiu
12. M.E.C.Ş.T., 2003 ; Sandu şi Colab 2004
13. Mihalache,M.& Mihalache,C,2003-Microbiologie Medicală , Editura Alma
Mater,Sibiu
14. Mare,A.D., 2015 -Microbiologie Medicală şi Alimentară ,Editura University
Press ,
Târgu –Mureş
15. Moldovan,R., 2005-Curs de Microbiologie Medicală , vol.II. Editura Lito
16. Moldovan ,R.& Licker , M, 2008-Curs de microbiologie specială ,vol I –
bacteriologie , Editura Universitatea de Medicină şi Farmacie ‘’ Victor Babeş
17. Mihalache,M .& Mihalache ,C, 2003 –Microbiologie Medicala , Editura
Alma Mater, Sibiu
18. Moldovan, R. & Licker ,M, 2008 -Curs de Microbiologie Specială Vol II
Bacteriologie, EdituraEurostampa
58
19. Moldovan, R., Licker, M. & Crăciunescu, M 2013 – Lucrări Practice de
Microbiologie , Editura ‘’ Victor Babeş ‘’ , Timişoara
20. Metode de laborator de uz curent 1977 – Ministerul Sănătăţii Academia de
Ştiinţe Medicale , Editura Medicală , Bucureşti
21. Oprean,L., 2008-Microbiologie Generală , Editura Universitaţii Lucian
Blaga , Sibiu
22. Săcărea ,F., 2006-Bacteriologie Medicală , Editura Universitatea Press
23. Taiandel , Cl. & Colab . 1960- Formele Clinice ale scarlatinei actuale , Med.
Interna ( Buc) , pg 685
24. Toma ,F., 2005-Bacteriologie Generală curs , Editura Universitatea De
Medicina şi Farmacie
din Târgu-Mureş
25. Vaida,T., Miele ,O.& Iovan ,R. 2009 –Microbiologie Note de Curs ,Editura
Universităţii din Oradea
26. Voiculescu ,G,H . 1990 –Boli infectioase , Editura Medicală ,Bucureşti
27. Zarnea , G., 1984 – Tratat de Microbiologie Generală , Vol I , Editura
Academiei
28. Duca , E., 1974 – microbiologie Medicală , Editura Didactică şi Pedagogică

Site-uri Web:

1. Http :/biorevistaltl.blogspot.ro/2009 /02/igiena

59
ANEXE

Anexa Nr.1
Secreţie Nazală –SAH
Total -342
Perioada 01.01.2016-01.02.2016
Nr.crt Nr.fisa Rezultat Vârstă Sex
1. 1. 12 Prezent 4/21/2014 M
2. 2. 17 Prezent 7/17/2014 M
3. 3. 23 Prezent 9/5/2005 M
4. 4. 26 Prezent 3/7/2013 M
5. 5. 31 Prezent 11/25/2011 M
6. 6. 33 Prezent 1/9/2015 F
7. 7. 47 Prezent 6/10/2010 F
8. 8. 57 Prezent 9/12/2011 M
9. 9. 76 Prezent 9/7/2006 F
10. 77 Prezent 4/26/2003 F
11. 85 Prezent 5/1/2015 M
12. 86 Prezent 10/26/2015 F
13. 92 Prezent 6/23/2011 M
14. 106 Prezent 6/8/2010 M
15. 109 Prezent 9/2/2004 M
16. 114 Prezent 9/22/2008 F
17. 119 Prezent 3/22/2004 M
18. 123 Prezent 12/22/2015 M
19. 140 Prezent 4/4/2006 F
20. 146 Prezent 9/17/2015 F
21. 149 Prezent 11/30/2015 M
22. 161 Prezent 9/17/2014 M
23. 180 Prezent 11/2/2015 M

60
24. 187 Prezent 7/5/2009 M
25. 199 Prezent 9/30/2009 M
26. 203 Prezent 5/14/2013 F
27. 204 Prezent 9/14/2010 M
28. 205 Prezent 7/26/2015 M
29. 207 Prezent 1/1/2016 M
30. 219 Prezent 10/24/2007 F
31. 229 Prezent 8/5/2015 F
32. 235 Prezent 9/16/2010 F
33. 251 Prezent 9/9/2003 F
34. 252 Prezent 10/21/2011 F
35. 258 Prezent 9/9/2003 F
36. 260 Prezent 10/7/2004 M
37. 274 Prezent 11/28/2015 F
38. 290 Prezent 2/19/2007 M
39. 291 Prezent 9/20/2015 M
40. 324 Prezent 6/8/2014 M
41. 325 Prezent 1/11/2013 F
42. 327 Prezent 10/16/2015 M
43. 330 Prezent 6/22/2011 F
44. 335 Prezent 2/8/2011 F
45. 338 Prezent 9/7/2011 F
46. 340 Prezent 12/30/2004 M
47. 342 Prezent 8/22/2014 F

61
Anexa Nr 2
Secreţie Nazală –SAH
Total -399

Spitalul Clinic De Pediatrie Sibiu

Perioada 01.02.2016-29.02.2016

Nr.crt Nr.fisă Rezultat Vârstă Sex


10. 1. 1 Prezent 2/8/2011 F
11. 2. 4 Prezent 9/7/2011 F
12. 3. 6 Prezent 12/30/2004 M
13. 4. 8 Prezent 8/22/2014 F
14. 5. 33 Prezent 2/2/2012 F
15. 6. 40 Prezent 12/26/2015 M
16. 7. 43 Prezent 1/11/2016 M
17. 8. 51 Prezent 2/28/2014 F
18. 9. 56 Prezent 1/26/2006 M
10. 65 Prezent 1/13/2016 M
11. 66 Prezent 1/1/2016 F
12. 67 Prezent 6/24/2015 M
13. 75 Prezent 4/3/2009 F
14. 79 Prezent 5/29/2009 M
15. 80 Prezent 5/29/2009 M
16. 82 Prezent 10/8/2008 F
17. 94 Prezent 10/20/2010 M
18. 99 Prezent 6/14/2010 F
19. 105 Prezent 11/24/2011 M
20. 117 Prezent 11/19/2008 F

62
21. 122 Prezent 8/4/2014 F
22. 124 Prezent 7/28/2006 M
23. 137 Prezent 10/29/2008 M
24. 144 Prezent 2/12/2008 M
25. 145 Prezent 3/5/2010 M
26. 149 Prezent 8/31/2010 F
27. 155 Prezent 6/6/2011 F
28. 170 Prezent 1/1/2016 F
29. 194 Prezent 6/14/2013 F
30. 196 Prezent 8/29/2012 M
31. 198 Prezent 10/21/2008 F
32. 199 Prezent 3/27/2015 F
33. 200 Prezent 7/6/2015 F
34. 216 Prezent 8/23/2010 M
35. 219 Prezent 4/24/2007 F
36. 230 Prezent 10/3/2014 F
37. 231 Prezent 1/10/2016 M
38. 234 Prezent 8/4/2015 M
39. 242 Prezent 2/7/2015 M
40. 291 Prezent 11/16/2012 F
41. 296 Prezent 4/14/2012 F
42. 307 Prezent 12/8/2015 M
43. 308 Prezent 5/26/2015 M
44. 310 Prezent 10/25/2015 M
45. 311 Prezent 10/7/2012 F
46. 312 Prezent 2/2/2016 M
47. 314 Prezent 7/26/2014 M
48. 315 Prezent 1/1/2016 F
49. 321 Prezent 7/31/2012 M

63
50. 324 Prezent 10/27/2015 M
51. 327 Prezent 1/31/2011 F
52. 330 Prezent 1/9/2015 F
53. 332 Prezent 2/2/2016 M
54. 338 Prezent 8/27/2015 M
55. 354 Prezent 1/31/2015 F
56. 363 Prezent 1/10/2016 M
57. 370 Prezent 5/21/2011 M
58. 374 Prezent 2/20/2015 F
59. 376 Prezent 1/20/2011 M
60. 381 Prezent 10/24/2007 F
61. 387 Prezent 10/11/2008 M
62. 393 Prezent 7/11/2001 M

64
Anexa Nr.3
Secretie Nazala –SAH
Total -555
Spitalul Clinic De Pediatrie Sibiu
Perioada 01.03.2016-31.03.2016
Nr.crt Nr.fişă Rezultat Vârsta Sex
19. 1. 1 Prezent 2/20/2015 F
20. 2. 3 Prezent 1/20/2011 M
21. 3. 8 Prezent 10/24/2008 F
22. 4. 14 Prezent 10/11/2008 M
23. 5. 20 Prezent 7/11/2001 M
24. 6. 30 Prezent 7/23/2011 M
25. 7. 40 Prezent 2/29/2012 F
26. 8. 47 Prezent 6/6/2009 F
27. 9. 49 Prezent 1/14/2008 F
10. 54 Prezent 12/20/2005 F
11. 66 Prezent 11/18/2011 F
12. 77 Prezent 1/12/2009 M
13. 81 Prezent 11/9/2014 F
14. 94 Prezent 7/15/2014 M
15. 99 Prezent 1/24/2016 M
16. 101 Prezent 5/5/2008 M
17. 104 Prezent 12/14/2004 M
18. 106 Prezent 7/22/2013 M
19. 110 Prezent 18/8/2013 M
20. 112 Prezent 9/21/2010 M
21. 120 Prezent 4/20/2014 M
22. 140 Prezent 10/22/2015 M
23. 145 Prezent 10/23/2010 F
24. 153 Prezent 1/18/2016 F

65
25. 159 Prezent 2/5/2006 M
26. 166 Prezent 2/28/2014 F
27. 169 Prezent 12/16/2008 F
28. 179 Prezent 2/20/2007 M
29. 181 Prezent 1/3/2011 F
30. 183 Prezent 4/13/2001 M
31. 197 Prezent 2/2/2011 F
32. 201 Prezent 10/18/2015 F
33. 213 Prezent 12/6/2006 M
34. 219 Prezent 11/27/2015 F
35. 220 Prezent 3/5/2010 M
36. 223 Prezent 6/4/2009 M
37. 225 Prezent 9/14/2012 M
38. 226 Prezent 12/4/2003 M
39. 234 Prezent 5/16/2014 F
40. 238 Prezent 6/1/1/2015 F
41. 240 Prezent 2/2/2011 F
42. 251 Prezent 11/9/2009 M
43. 257 Prezent 3/6/2008 F
44. 295 Prezent 2/12/2005 M
45. 299 Prezent 10/19/2005 F
46. 307 Prezent 2/5/2016 M
47. 313 Prezent 3/3/2010 F
48. 317 Prezent 8/4/2015 M
49. 321 Prezent 12/24/2005 M
50. 340 Prezent 9/30/2010 F
51. 349 Prezent 6/28/2004 F
52. 351 Prezent 4/2/2007 F
53. 369 Prezent 1/24/2006 M
54. 376 Prezent 7/2/2012 M

66
55. Nr.fişă Rezultat Vârstă Sex
56. 390 Prezent 5/14/2006 F
57. 393 Prezent 7/15/2014 M
58. 408 Prezent 6/15/2006 M
59. 410 Prezent 12/19/2015 M
60. 415 Prezent 1/21/2016 F
61. 416 Prezent 5/11/2006 M
62. 417 Prezent 10/9/2000 F
1. 63. 422 Prezent 12/26/2009 M
2. 64. 426 Prezent 11/30/2015 F
3. 65. 446 Prezent 3/19/2011 M
4. 66. 449 Prezent 4/16/012 M
5. 67. 467 Prezent 11/23/2011 M
6. 68. 468 Prezent 10/24/2006 M
7. 69. 470 Prezent 12/13/2015 M
8. 70. 474 Prezent 2/9/2016 F
9. 71. 478 Prezent 8/14/2013 M
10. 72. 484 Prezent 7/30/2010 M
11. 73. 489 Prezent 4/17/2011 M
12. 74. 497 Prezent 11/3/2015 M
13. 75. 517 Prezent 5/22/2014 F
14. 76. 521 Prezent 7/26/2011 F
15. 77. 531 Prezent 1/15/2000 M
16. 78. 549 Prezent 7/15/2009 M

67
Anexa Nr.4
Exudat Faringian
Spitalul Clinic De Pediatrie Sibiu Total-708

Perioada 01.01.2016-01.02.2016
Nr.crt Nr.fişă Rezultat Varsta Sex
1. 3 Grup A 12/17/ 2002 F
2. 17 Grup A 1/7/2013 F
3. 18 Grup A 9/1/2008 M
4. 23 Grup A 2/8/2011 F
5. 38 Grup A 9/5/2005 M
6. 56 Grup A 11/26/2008 M
7. 68 Grup A 5/25/2012/ F
8. 69 Grup A 3/17/2008 F
9. 101 Grup A 10/21/2012 M
10. 102 Grup A 2/17/2011 F
11. 119 Grup A 5/3/2012 F
12. 158 Grup A 10/19/2009 F
13. 250 Grup A 8/13/2005/ F
14. 259 Grup A 5/19/2012/ F
15. 268 Grup C 3/13/2012 M
16. 290 Grup A 7/10/2010 F
17. 291 Grup A 8/30/2012 M
18. 308 Grup A 11/13/2013 M
19. 347 Grup A 5/12/2011/ M
20. 364 Grup A 1/20/2011 M
21. 370 Grup G 2/16/2002/ M
22. 391 Grup A 11/6/2008 M
23. 395 Grup A 8/12/2009 M
24. 397 Grup A 6/12/2012/ F

68
25. 403 Grup A 4/9/2012/ F
26. 416 Grup A 3/31/2009 M
27. 418 Grup A 9/6/2005 F
28. 453 Grup A 4/24/2000 F
29. 476 Grup A 7/21/2010 F
30. 486 Grup A 5/11/2009/ F
31. 488 Grup A 4/5/2009/ M
32. 491 Grup A 9/1/2008 M
33. 533 Grup A 5/5/2006 F
34. 540 Grup A 8/30/2007/ F
35. 548 Grup A 9/9/2003 F
36. 601 Grup A 4/3/2011 M
37. 612 Grup A 1/7/2013 F
38. 619 Grup A 4/5/2009 M
39. 624 Grup A 5/29/2010 M
40. 647 Grup A 7/2/2007 F
41. 653 Grup A 2/25/2006 M
42. 654 Grup A 11/6/2008 M
43. 679 Grup A 11/6/2008 M

69
Anexa Nr.5
Total -1463
Exudat Faringian
Perioada 01.02.2016-01.03.2016
Nr.crt Nr.fisa Rezultat Vârstă Sex
1 722 Grup A 6/28/2009/ F
2 733 Grup A 2/5/2001/ F
3 745 Grup A 6/15/2009/ M
4 746 Grup A 12/22/2006/ M
5 752 Grup A 11/23/2004/ M
6 753 Grup A 8/22/2010/ M
7 768 Grup A 10/25/2008/ M
8 773 Grup A 7/12/2004/ F
9 776 Grup A 2/10/2010/ M
10 787 Grup B 1/18/2005/ F
11 799 Grup A 4/26/2008/ M
12 801 Grup A 5/1/2008/ M
13 823 Grup A 7/4/2011/ M
14 824 Grup A 7/18/2008/ M
15 830 Grup A 8/18/2011/ F
16 835 Grup A 3/8/2011/ M
17 841 Grup A 8/8//2007/ M
18 861 Grup A 10/13/2016/ M
19 874 Grup G 5/12/2006/ F
20 877 Grup B 1/14/2010/ M
21 878 Grup A 4/26/2002 M
22 879 Grup A 6/15/2011/ F
23 882 Grup A 1/13/2008/ M
24 883 Grup A 10/8/2008/ M

70
25 892 Grup A 7/26/2009/ F
26 894 Grup A 7/20/2015/ M
27 900 Grup C 11/16/2005/ F
28 904 Grup A 10/20/2010/ F
29 913 Grup A 10/8/2013/ M
30 918 Grup A 8/30/2007/ F
31 920 Grup A 12/17/2008/ M
32 932 Grup A 5/25/2009/ F
33 935 Grup B 9/29/2008/ F
34 947 Grup A 4/10/2013/ M
35 955 Grup A 7/6/2015/ F
36 966 Grup C 11/19/2008/ F
37 968 Grup A 11/19/2008/ F
38 979 Grup C 3/22/ 2013 M
38 990 Grup A 5/10/2011/ M
40 1014 Grup A 10/29/2008/ M
41 1029 Grup A 2/12/2008 M
42 1038 Grup C 12/14/2008/ F
43 1044 Grup A 3/3/2008/ M
44 1045 Grup A 8/3/2010 F
45 1065 Grup A 9/16/2015/ M
46 1067 Grup A 7/24/2010 F
47 1069 Grup B 3/29/2005/ M
48 1075 Grup A 9/3/2011 M
49 1094 Grup C 3/13/2012/ M
50 1118 Grup A 2/17/2010 F
51 1119 Grup A 8/7/2008/ F
52 1156 Grup A 3/9/2011/ F
53 1162 Grup A 11/20/2007/ M
54 1178 Grup A 12/25/2007/ M

71
55 1185 Grup A 5/22/2012/ M
56 1189 Grup A 11/2/2012/ F
57 1199 Grup A 11/24/2008/ M
58 1291 Grup A 12/9/2008 M
59 1315 Grup A 4/9/2007/ M
60 1335 Grup A 5/11/2009/ F
61 1341 Grup A 11/1/2008/ M
62 1347 Grup C 8/28/2003/ F
63 1357 Grup C 11/24/2009/ M
64 1360 Grup A 6/29/2006/ F
65 1362 Grup A 12/17/2006/ F
66 1364 Grup C 2/1/2013/ M
67 1383 Grup A 1/11/2009/ M
68 1389 Grup C 8/11/2011/ F
69 1391 Grup C 11/6/2009/ M
70 1417 Grup A 8/9/2007/ F
71 1430 Grup A 8/11/2010/ M
72 1447 Grup A 3/28/2011/ M

72
Anexa Nr.6
Total -2377
Exudat Faringian
Perioada 01.03.2016-31.03.2016
Nr.crt Nr.fişă Rezultat Vârstă Sex
1 1476 Grup A 6/26/2008/ M
2 1478 Grup A 1/11/2011/ M
3 1482 Grup C 7/24/2005/ M
4 1486 Grup A 12/4/2008/ F
5 1500 Grup A 10/20/2008/ M
6 1507 Grup A 4/3/2011/ F
7 1514 Grup A 7/23/2011/ M
8 1524 Grup A 12/29/2009/ M
9 1528 Grup C 12/22/2009/ F
10 1531 Grup C 10/16/2001/ M
11 1567 Grup A 12/25/2007/ M
12 1571 Grup A 8/13/2005/ F
13 1575 Grup A 7/13/2005/ F
14 1594 Grup A 9/29/2010/ F
15 1622 Grup A 7/6/2012/ F
16 1632 Grup A 10/20/2008/ M
17 1672 Grup A 3/31/2014/ M
18 1675 Grup A 7/24/2010/ M
19 1680 Grup A 4/6/2011/ M
20 1696 Grup A 2/15/2010/ M
21 1698 Grup A 8/8/2009/ M
22 1700 Grup A 10/19/2006/ M
23 1702 Grup C 11/24/2009/ M
24 1705 Grup A 7/27/2012/ M

73
25 1707 Grup A 4/3/2009/ F
26 1709 Grup A 6/26/2009/ F
27 1716 Grup A 1/4/2009/ M
28 1746 Grup A 6/28/2006/ M
29 1757 Grup A 7/1/2012/ F
30 1770 Grup A 12/25/2009/ F
31 1771 Grup A 5/1/2010/ M
32 1799 Grup A 8/24/2012/ F
33 1818 Grup A 7/4/2011/ M
34 1845 Grup A 3/28/2013/ F
35 1848 Grup C 11/13/2011/ F
36 1856 Grup A 2/18/2012/ F
37 1863 Grup A 11/6/2011/ M
38 1865 Grup A 2/25/2006/ F
39 1884 Grup B 9/1/2003/ F
40 1894 Grup A 4/9/2001/ F
41 1897 Grup A 3/22/2013/ M
42 1916 Grup A 3/6/2008/ F
43 1927 Grup A 5/29/2004/ F
44 1945 Grup A 5/23/2012/ M
45 1951 Grup A 9/20/2006/ F
46 1958 Grup G 6/30/2010/ F
47 1981 Grup A 3/13/2008/ M
48 1986 Grup A 10/19/2005/ F
49 1996 Grup A 5/8/2014/ M
50 2009 Grup G 8/20/2000/ F
51 2046 Grup A 5/16/2008/ F
52 2065 Grup A 9/13/2011/ F

74
53 2069 Grup A 11/2/2012/ M
54 2070 Grup A 8/1/2012/ F
55 2071 Grup A 7/5/2008/ M
56 2072 Grup A 8/1/2012/ F
57 2081 Grup A 3/17/2004/ F
58 2083 Grup A 2/5/2008/ M
59 2097 Grup A 7/23/2005/ F
60 2098 Grup A 9/16/2013/ M
61 2125 Grup A 5/17/2011/ M
62 2143 Grup A 2/25/2009/ M
63 2159 Grup A 12/2/2006/ M
64 2170 Grup A 6/5/2014/ M
65 2177 Grup A 9/20/2010/ M
66 2188 Grup A 8/27/2010/ F
67 2210 Grup A 11/20/2012/ M
68 2211 Grup A 9/24/2008/ F
69 2223 Grup A 9/26/2007/ F
70 2224 Grup A 9/17/2009/ M
71 2228 Grup A 7/1/2014/ M
72 2230 Grup A 3/4/2011/ M
73 2236 Grup A 9/16/2005/ F
74 2256 Grup A 5/27/2011/ M
75 2275 Grup A 11/23/2011/ M
76 2284 Grup B 10/15/2013/ M
77 2292 Grup A 12/8/2008 F
78 2307 Grup A 3/14/2012/ M
79 2314 Grup A 3/31/2014/ F
80 2334 Grup A 8/1/2009/ F
81 2347 Grup A 10/13/2012/ M
82 2362 Grup A 3/26/2004/ M

75
Această lucrare Stiinţifică cuprinde :
6 imagini
8 tabele
16 grafice
28 surse bibliografice
1 surse web
6 Anexe

76
VIZAT
Conducător
ştiinţific

Declaraţia pentru conformitate asupra originalităţii operei


ştiinţifice

Subsemnatul / Subsemnata ROTAR.T.ROXANA ELENA domiciliat/ă în localitatea SIBIU adresa


poştală Jud.Sibiu Loc.Sibiu Str. Negoveanu Bl.2 Sc.B Et.2 Ap.32
având actul de identitate seria SB nr 714592, codul numeric personal 2910603324849 înscris/ă pentru
susţinerea lucrării de disertaţie cu titlul „Aspecte ale infecțiilor stafilococice și streptococice din
spitalul clinic de pediatrie din Sibiu”.
declar următoarele:
 opera ştiinţifică nu aparţine altei persoane, instituţii, entităţi cu care mă aflu în
relaţii de muncă sau altă natură;
 opera ştiinţifică nu este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, iar prin
aplicarea acesteia nu devine dăunătoare sănătăţii ori vieţii persoanelor, animalelor
sau plantelor;
 opera ştiinţifică nu a mai fost publicată de subsemnatul / subsemnata sau de o terţă
persoană fizică sau juridică, în ţară sau în străinătate, anterior datei depunerii
acesteia spre evaluare în scopul obţinerii recunoaşterii ştiinţifice în domeniu.
Specific explicit că ideile prezentate sunt originale, iar sursele de
informaţii care stau la baza emiterii unor teorii originale au fost corect citate şi
prezentate în opera ştiinţifică.

Data 30.06.2016
Numele şi prenumele ROTAR ROXANA ELENA
Semnătura.................................................
Notă: Prezenta declaraţie va purta viza conducătorului ştiinţific.

77

S-ar putea să vă placă și