Capitolul 5

PREAMPLIFICATORUL AUDIO DE INTRARE

Acest capitol prezintă principalele aspectele ale proiectării

preamplificatorului audio de intrare destinat adaptării la intrare cu tipurile
uzuale de surse de semnal iar la ieşire cu un etaj corector de ton sau alt etaj
intermediar sau chiar direct cu amplificatorul de putere.

5.1 TEMA DE PROIECTARE

Tema de proiectare se referă la un preamplificator de

audiofrecvenţă de intrare având schema bloc prezentată în figura 5.1.

Preamplificatorul audio de intrare este compus din o reţea de

adaptare la intrare cu principalele surse de semnale audio (microfon, pikup
cu doză magnetică, pikup cu doză ceramică, radio, magnetofon sau alte
ieşiri de semnal ale aparatelor audio electronice) şi două etaje de
amplificare în clasa A respectiv etajul de intrare şi etajul de ieşire care
realizează amplificarea în tensiune a semnalului. Amplificarea globală a
preamplificatorului audio de intrare este stabilită de blocul de reacţie
negativă iar alimentarea celor două etaje de amplificare este realizată de
sursa de alimentare.

Figura 5.1 Schema bloc a preamplificatorului audio de intrare

1
5.2 SETURI DE DATE DE INTRARE

Principalii parametri ai preamplificatorului audio de intrare sunt:

 Sensibilitatea minimă la intrare Uin (mV)
 Rezistenţa de intrare Ri (K)
 Rezistenţa de ieşire Ro (K)
 Amplificarea în tensiune Au (-)

Sursa de alimentare va asigura următorii parametri:

 Curentul nominal Io (mA)
 Rezistenţa de ieşire Ro ()
V I
 Coeficientul de stabilizare S0   S 0 min
 V 0 Rs  ct
 Tensiunea de alimentare este 220Vac  10%

Tabelul 5.1 Seturi de date de intrare pentru proiectare

Amplificator Sursa de alimentare
Nr. Uin Ri Ro Au Io Ro So
(mV) (K) (K) (-) (mA) () (-)
7 100 100 4 1.4 12 6 80

5.3 SCHEMA ELECTRONICĂ

Preamplificatorul este partea care influenţează cel mai pregnant

raportul semnal zgomot, caracteristica de frecvenţă şi factorul de distorsiuni
într-un lanţ de amplificare de audiofrecvenţă.
In practică există adesea şi alte semnale numite semnale false,
care tind să interfereze cu semnalele dorite şi acestea se numesc în general
semnale de zgomot. Un obiectiv important în proiectare este realizarea
unui bun raport semnal zgomot, cu toate ca zgomotul nu poate fi eliminat
complet.
Un preamplificator sensibil si relativ nezgomotos constituie o
problemă importantă daca urmează ca la ieşire zgomotul sa fie minim
deoarece orice zgomot din preamplificator este amplificat de fiecare etaj
care urmează.
Din aceste considerente pentru intrarea de pick-up cu doză
magnetică şi microfon dinamic la care nivelul semnalului de intrare precum
şi raportul semnal zgomot sunt minime, au fost prevăzute filtre de

2
compensare care acţionează prin intermediul sistemului de reacţie negativă,
figura 5.2.
Reţeaua de adaptare la intrare cu diverse surse de semnal este
alcătuită din divizoarele R11, R12 pentru intrarea de radio şi magnetofon şi
R13, R14 pentru intrarea de pick-up cu doză de tip piezoelectric.
Amplificarea în tensiune este realizată de etajul de intrare şi cel
de ieşire. Etajul de intrare este de tipul emitor comun cu sarcină distribuită
şi este realizat cu tranzistorul T1. Etajul de ieşire este cuplat galvanic cu
etajul de intrare şi este de tip emitor comun, realizat cu tranzistorul T2.
Comutarea de la o categorie de surse de semnal la alta se face
prin schimbarea atenuatorilor de intrare şi a rezistenţei de reacţie pentru
ajustarea amplificării la nivelul corespunzător.

VCC
Radio, Mag.
VCC 1 VCC R2 R4
200k 15k C2 C3
R11
100k R12
4.3k 15u 10u
Q2
0 BC109C
VCC
Pick-up Piezo Q1
VCC 2 VCC BC109C P1
C1 R6
R13 2.2u 18V
1M R14 2.5k
360k
15k
R1 R3 C4 R5
0 50k 1K 200u 1k V2

Mic., Pick-up mg.

VCC 3 VCC VCC
VCC 1 R7 100k 0 0
VCC
VCC 2 R8 220k
VCC
VCC 3 R9 68k R8 820k

C5 C6

1n 3.9n

Figura 5.2 Schema electronică

5.4 ETAJELE DE AMPLIFICARE

Având în vedere faptul că intrarea amplificatorului de putere

necesită la intrare un semnal cu amplitudinea de 1,4 Vef iar amplificatorul
corector de ton sau alte etaje intermediare au amplificarea de aproximativ
5, semnalul la ieşirea preamplificatorului de intrare trebuie să aibă o

3
amplitudine de 0,28Vef respectiv amplitudinea maximă de 0,40V. Se alege
acoperitor o valoare de 0,6V (valoare instantanee maximă).
Sensibilitatea la intrare asigura un nivel minim egal cu cel al unui
microfon dinamic respectiv 2,5mV.

1. Alegerea tranzistorilor T1, T2

Nivelul mic al semnalului de intrare impune alegerea pentru etajele de

amplificare a unor tranzistoare cu zgomot mic de tip BC109C cu
următoarele PSFuri:

T1 : Pe baza curbelor izo-F, din catalog pentru BC109C, se alege

I C1  80A la care pentru rezistenţa generatorului
Rg  2  20k  F  2dB .
Se alege U CE1  2V .
Din catalog în acest PSF rezultă h11e1  150k , h21e1  300 ,
h22e1  18A / V , h21E  100 .

T2 : Pentru T2 se alege I C 2  1mA şi U CE 2  5V . Din catalog în

acest PSF rezultă h11e 2  15k , h21e 2  400 , h22e 2  55A / V ,
h21E  300

2. Amplificare in tensiune

Amplificarea în tensiune a etajului de intrare care este de

tipul emitor comun cu sarcină distribuită este:
h11e 2 // h 221e1 // R 2
AUT 1 
R3
Considerând R2  h11e 2 // h 221e1 

h11e 2 // h221e1 15k // 55k 12k

AUT 1    .
R3 R3 R3

Pentru obţinerea unor distorsiuni tranzitorii mici se impune o

amplificare redusa, cu reacţie locală Au,T1  10. Din acest considerent se
alege R3  1k .

4
Din condiţiile R2  h11e 2 // h221e1 şi U CE1  EC  ( R2  R3 ) I C1  2V , se
aleg R2  200k si EC  18V .

Se poate calcula exact UCE1:

IC2
E C  R2 ( I C1  I B 2 )  U CE1  R3 I C1 cu I B 2   3A
h21E 2
 U CE1  18V  200k  83A  1k  80A  1,32V şi este mai mare ca
amplitudinea semnalului la ieşirea etajului de intrare.
Considerând U R 2  R2 ( I C1  I B 2 )  16,6V şi aproximând U BE 2  0,6V
 U R 5  EC  U R 2  U BE 2  0,8V .
Se alege R5  1k  I C 2  0,8mA .
Ecuaţia dreptei de sarcină pentru T2 : EC  ( R4  R5 ) I C 2  U CE 2
I  U R 5  U CE 2 18V  0,8V  5V
 R4  C   15,25k ,
IC2 0,8mA
se adoptă R4  15k
Amplificarea în tensiune a etajului de ieşire este:
h21e 2 ( R4 // h221e2) h21e2 ( R4 // h221e2) 400(15k // 18k )
AuT 2   1   47
R g  h11e2 h22e1  h11e2 55k  15k
Amplificarea în tensiune a etajului de intrare este:

(h11e 2 // h221e1) // R2 11,8k  300

AuT 1  h21e1   7,9
h11e1  (h21e1  1) R3 450k
Amplificarea în tensiune a preamplificatorului în buclă deschisă este:
Au  AuT 1  AuT 2  7,9  47  371

3. Impedanta de intrare

Impedanţa de intrare în buclă deschisă a preamplificatorului este:

Z InT 1  (h11e1  (h21e1  1) R3 ) // R6
R6 se dimensionează având în vedere necesitatea polarizării bazei
tranzistorului T1 :
R6 I E1  U R 5  U BE ,T 1  U R 3  0,8  0,43  0,08  0,29V cu
I C1 80
I B1    0,8A
h21E1 100

5
 0,29V
 R6   362k  se alege R6  360k 
0,8A
 Z InT 1  (150k  300k ) // 360k  200k

4. Dimensionarea condensatorilor

Din motive de stabilitate determinate grafic pe caracteristica BODE, se

alege pentru polul dat de C 4 la frecvenţa f 4 p  5  10 Hz (7 Hz )
Rezistenţa văzută la bornele lui C 4 este:
1
h11e 2  R 2 // h22 e1 15k  35k
RC 4 p  R5 //  // 1k  111,1
h21e 2 400
1
 C4   206 F , se alege C 4  200 F
2  f 4 p  RC 4 p
Având în vedere că R1 se alege astfel încât impedanţa văzută spre
amplificator să fie  47 k necesară pentru adaptarea cu doza magnetică şi
1
alegând f 1  1,5 Hz  C1   2,2 F .
2  1,5  47  10 3
Pentru dimensionarea C 2 se apreciază că impedanţa la bornele sale nu va
fi mai mică de 50K având în vedere efectul potenţiometrului de balans şi
1
al reţelei de reacţie. Se alege f 2  0,2 Hz  C 2   15,9 F , se
2  f 2  RC 2
alege C 2  15F .
Impedanţa de ieşire a preamplificatorului fără reacţie negativă este:
Z IesT 2  R4 // h221e2  15k // 18k  8,2k .
Cu reacţie negativă având în vedere necesitatea de amplificare pentru o
valoare medie r = 100, 
Z IesT 2 8,2 K
Impedanţa de ieşire Z Ies    2,2 K .
 r  Au 3,71
Se poate accepta ca valoare minima a lui P1  25 K, valoarea maximă de
aproximativ 100 K e impusă de intrarea în circuitul corector de ton.
Valoarea lui C 3 s-a ales de C3  10F pentru P1 =25 K.

6
5.5 REACŢIA NEGATIVĂ

Pentru estimarea nivelului nominal al semnalului la ieşire cunoaştem:

 Amplitudinea nominală a semnalului la intrarea în amplificatorul
final Unom. aap = 1,4Vef
 Amplificarea circuitelor intermediare de aproximativ 5
 Atenuarea introdusă de P1 = 0,9
1,4Vef
 U iesire PA   310mVef
5  0,9
Reţelele de adaptare se dimensionează în raport cu acest nivel şi nivelele
tipice ale surselor de program. S-au adoptat următoarele categorii de surse
de semnal:

Tabelul 5.
Sursa Z int rare Sensibilitate

Radio, magnetofon  100k   100mVef

Pick-up ceramic  1M   200mVef
Pick-up magnetic  47 k   5Vef la 1Khz
Microfon  47 k   2,5mVef

Experimental pentru un răspuns tranzitoriu bun  r  50 .

Proiectarea:

1) Pentru pozitia radio-magnetofon se alege R7  100k

Au 371
  r  100 1  AuR    79 . Nivelul semnalului de
1   r Au 1  3,71
intrare in preamplificator este:
310mV R  R12 R11 U 100mV
U InT 1   3,92mV  11   in   25,5
79 R12 R12 U inT 1 3,92mV
Deoarece Z in  100k , se alege R11  100k  R12  4k.
2) Pentru pozitia microfon si pick-up ceramic se utilizeaza aceeasi retea de
reactie, R8  R3 .
Amplificatorul se calculeaza pentru nivelul minim de intrare dat de
microfon.

7
 Au U 310mV A  124 1
Ar   iesire   124   r  u 
1   r Au U int rare 2,5mV 124  Au 186
R3 R R
dar  r   3  R8  3  186k . Se alege R8  190k . Se
R8  R3 R8 r
alimenteaza si divizorul de intrare pentru pick-up ceramic.
R13 U In 200mV
   80 . Se alege R13  1M  R14  12,5k . Se
R14 U In  T1 2,5mV
alege R14  18k
3) Pentru pick-up magnetic se proiecteaza o retea de reactie egalizatoare,
care sa corecteze caracteristica de frecventa a dozei magnetice. S-a
adoptat corectia dupa norma R.I.A.A, in care se impun urmatoarele
constante de timp: t1  318s, t 2  75s, t 3  3180s.

Considerand o reactie suficient de puternica astfel incat sa se poata scrie:

1 R
Aur  si avand  r  3 unde Z este impedanta grupului format din
r Z
Z
R9 , R10 , C 5 , C 6  Aur   K  Z ( ) . Se pot scrie relatiile:
R3
1  pt1 R R
ZB ; B  R9  R10 ; t 2  C 5 R9 ; t1  (C 5  C 6 ) 9 10 ; t 3  C 6 R10
(1  pt 2 )(1  pt 3 ) R9  R10
si R10  11,8 R9 ; C 6  3,4C5 . Practic la 1KHz se poate considera Z  R9

8
 R9
si atunci Aur  . Amplificarea necesara este:
1000 HZ
R3
310mV
Aur1000 HZ   62  R9  R3 Aur1000 HZ  62k . Se accepta
5mV
R9  65k  R10  11,8 R9  767k . Se accepta R10  800k .
t2
C5   1,1nF . Se accepta ca C 5  1nF .
R9
t
C6  3  3,975nF . Se accepta ca C6  4nF . Pentru a asigura doua
R10
intrari cerute de  47k se introduce la intrarea preamplificatorului
rezistenta R1 care sunteaza intrarea. Deoarece valoarea minima a Z int T 1
fara reactie si anume Z int T1  200k .
I n cu reactie creste de  r Au .

Se pot scrie relatiile: R1 // Z InT 1  47k  R1 .

Se alege R1  50k  R1 // Z InT 1  50k // 200k  40k .
Se considera situatia acceptabila  R1  50k .
352
Pentru f=1KHz   r Au   5  Z Inr   r Au  Z InT 1  1M .
68
Se obtine o Z int rare globala de: R1 // Z Inr  50k // 1M  47,6k

5.5 Simularea functionarii preamplificatorului audio de intrare (Pentru

pozitia radio, magnetofon)

Simularea preamplificatorului audio de intrare s-a facut din punct de vedere

al PSFului, al analizei tranzitorii si al raspunsului in frecventa. Simularea
PSFului ne da o buna concordanta cu datele de proiectare respectiv curentii
de colector si tensiunile colector-emitor.

9
 Simularea PSF
VC C

1 8 .0 0 V

7 6 9 .5 u A
VO FF = 0 R 4 6 .8 5 3 V
V A M P L = 0 .1 v
F R EQ = 1khz 8 2 .8 8 u A 15k C 2 C 3
R 2
200k 15u 10u
V
7 4 3 .2 u A
Q 4
6 5 2 .5 m V 1 .3 7 3 V 2 .2 4 5 u A Q B C 8 4 6 B

R 11 C 1 8 0 .8 9 u A -7 4 5 .4 u A
Q 3 7 4 5 .9 m V
0V
0A 0V 2 5 7 .5 n A Q B C 8 4 6 B 7 7 1 .1 u A VC C
100k 2 .2 u
V V R 9
0V R 6 V2
R 12 -8 1 .1 5 u A 2 5 2 .0 n A
0 VA 3 R 1 1 18V dc
8 1 .1 5 m V
7 4 5 .2 m V
4k 50k 8 1 .5 4 u A 8 5 2 .4 u A
0A 0A 360k C 4 7 4 5 .2 m V
R 3 0
1k 200u 7 7 0 .8 u A P1
R 5
25k
1k 0A
0V 0V
0 R 7

8 1 .1 5 m V 0A
100k

Simulare tranzitorie
400mV

200mV

0V

-200mV

-400mV
0s 1ms 2ms 3ms 4ms 5ms 6ms 7ms 8ms 9ms 10ms
V(R11:1) V(C1:1) V(C3:2)
Time

10
 Simulare in frecventa
400mV

300mV

200mV

100mV

0V
1.0Hz 10Hz 100Hz 1.0KHz 10KHz 100KHz 1.0MHz 10MHz 100MHz
V(R11:1) V(C1:1) V(C3:2)
Frequency

Sursa pentru preamplificator

11
Alimentarea preamplificatorului de intrare si a celui corector de ton se face
din aceeasi sursa.

Conform temei de proiectare variaţiile tensiunii de alimentare sunt  10% .

Pentru o tensiune medie la ieşirea redresorului U R=30V  tensiunea
maximă la ieşirea redresorului şi tensiunea minimă la ieşirea redresorului
URM=33V şi URm=27V.
Curentul de alimentare pentru două canale de preamplificare şi celelalte
etaje intermediare se estimează la 10mA.

Proiectarea stabilizatorului

1. Alegerea tranzistorului regulator serie

Se alege tranzistorul T1=BC107A cu PSFul IC=12mA şi UCE=5V
pentru care h21e  100 .

2. Alegerea diodei stabiloizatoare

Se alege dioda PL12V care are I min  2mA , PM  100mW şi
RZ=5.

Se conectează în serie 2 diode şi se consideră curentul maxim

admisibil I Max adm  9mA iar pentru curentul minim se alege I min  3mA .
Din considerente de stabilitate a PSFului se verifică polarizarea
bazei tranzistorului regulator serie T1.

12
 IC 12m
 IB   0,12mA  I dioda
h21E 100

3. Dimensionarea rezistenţei R1
Dimensionarea rezistenţei R1 se face astfel ca la tensiunea de
intrare minimă aceasta să asigure funcţionarea diodei zenner.
U min 27  24
R1    1k
I Z min 3mA
În condiţiile în care tensiunea de intrare este maximă curentul
prin dioda zenner nu trebuie să depăşească curentul maxim admisibil.
U max 33  24
I Z max    9mA =IMax adm=9mA.
R 1k

4. Verificarea puterii disipate de tranzistorul regulator serie T1

Pentru verificarea puterii disipate de T1 în cazul cel mai
defavorabil calculăm tensiunea colector-emitor când prin diodă trece
curentul maxim de 10mA. În această situaţie tensiunea pe rezistenţa R 1
esteUR1=9V. Deoarece UCB=UR  UCE=UR+UBE=9,7V 
Pd = UCE  IC = 116,4mV  300mV.

4. Coeficientul de stabilizare cu tensiunea

  1
 
 1 
1 
Deoarece Vo=Vi   Vi R1 

1
g m  hoe R1
1 1
 R Z  RZ
V I R1 =101
S0   1
 V 0 Rs  ct R Z
5. Rezistenţa de ieşire
hie  R // R Z hie  R Z
Ro= 
 1  1

 100
hie  
40 I C 40  12
= 0,20K

13
 200  10
Ro= =2,07
101

Simularea PSFului sursei

Simularea stabilizatorului cu baleiajul tensiunii V1

14
 Proiectarea redresorului

1. Dimensionarea redresorului

Pentru dimensionarea puntii redresoare calculam tensiunea inversa si

curentul maxim prin aceasta:
U inv  1,5U 0 , I max  3,5 I 0
U inv  1,4U 0 max  47V
I max  3,5 I 0 max  3,5(12  9)  73,5mA
Se alege o punte cu tensiunea inversa de 100V si curentul mediu redresat de
1,2A.

2. Dimensionarea condensatorului de filtraj

Condensatorul de filtraj C1 se dimensioneaza utilizand inegalitatea:

0,3I 0 0,3 18mA
C C   180F
U0 30V
Se alege C = 200  F/ 50V

3. Estimarea tensiunii si curentului in secundarul transformatorului

Estimarea tensiunii si curentului in secundarul transformatorului este

necesara pentru dimensionarea numarului de spire si diametrul infasurarii
secundare a transformatorului.
I ( 2 Ri  RT ) U
U 2  0,75U 0  0 cu RT  (0,06  0,04) R0 , R 0  0
530 I0
18mA 100
U 2  0,75  30V   22,6V
530
18,6U 0
I 2  1,41I 0   I 2  30,96mA
2 Ri  RT

15
 Sursa pentru final

Sursa de alimentare pentru etajul final este constituită dintr-un

transformator de tensiune coborâtor de tensiune care are înfăşurarea
secundară cu priză mediană. Acest fapt permite ca după redresare şi filtrare
să se obţină faţă de masă două tensiuni egale şi de semne opuse. Această
configuraţie are avantajul utilizării unei singure punţi redresoare.

Pentru dimensionarea capacitorilor de filtraj se estimează curentul mediu

consumat de amplificator la 2A şi corespunzător acestuia rezistenţa
echivalentă a sursei pe una din tensiuni este RSE=13  .
Se impune ca frecvenţa corespunzătoare constantei de timp t = CRSE să fie
mult mai mică ca frecvenţa de tăiere în bandă (10Hz).
1
Se alege f=2Hz  C  = 6121F
2    f  R SE
Se alege C=6800F

16
 Calcularea trafo

B sat  1,8T
S miez  14cm 2
10 8
N0p   2,1
4,44 Bmax  S F  f
Pentru acoperirea caderii de tensiune la functia in sarcina se ia
N 0 S  1,05  N 0 p  2,2  N p  220  2,1  462
Pentru etajul final trebuie 2  27V adica 2  27  0,707  2  19V valoare
eficace.
 N S 1  2(19  2,2)  2  42
Pentru preamplificatoare trebuie 22,5V.
 N S 2  22,5  2,2  49
Consumul este 88W pe canal  4 =352W. Se ia 360W rotunjind cu puterea
preamplificatorului considerand   50%  P1   1  P2  400W .

17