SPARTA

Sparta a fost întemeiată de dorieni în sudul Peloponesului, în centrul Laconiei, într-un şes
îngust și fertil, srăbătut de râul Eurotas și flancat de Munții Taiget și Parnon.

Tradiția afirmă că Sparta a fost organizată în acord cu legile legendarului reformator Licurg.

Societatea spartană era organizată sub forma unei piramide în vârful căreia se aflau spartiații,
cetățeni cu drepturi egale (homoioi - egalii).

Pe treapta inferioară se aflau periecii, oameni liberi dar fără drepturi politice.

La baza piramidei sociale se aflau hiloții, sclavi ai statului spartan proveniți din rândul
populațiilor supuse. Ei puteau fi pedepsiți sau chiar uciși dar nu puteau fi vânduți.

Numărul hiloților îl depășea chiar și de 10 ori pe cel al spartiaților, iar desele lor revoltele au
constituit cea mai mare amenințare la adresa statul spartan.

În Sparta, copiii aparțineau statului spartan. Între 7 şi 20 de ani băieţii perfect sănătoşi aveau
parte de o educație extrem de dură menită a cultiva forța, disciplina și curajul.

La 20 de ani, spartanii începeau serviciul militar, se puteau căsători, dar nu putea trăi cu
familiile lor decât după 30 de ani, când își încheiau serviciul militar activ.

Spartanilor le era interzis să aibă alte ocupații în afara celor militare sau publice, să folosească
monede de aur sau argint, să poarte podoabe sau să facă exces de vorbe.

Din punct de vedere politic, Sparta era o diarhie, fiind condusă de doi regi ereditari din
familiile Agiad şi Eurypontid, descendente din Hercule.

În epoca clasică autoritatea regilor s-a diminuat mult în favoarea aristocrației, astfel încât regii
păstrau doar prerogative militare şi religioase. În fapt, puterile legislativă şi executivă au fost
preluate în întregime de Gerusia de Consiliul celor cinci efori.

Eforii vegheau la respectarea întocmai a legilor și a tradiției religioase, aveau dreptul de a-

i supraveghea pe regi, reglementau succesiunea la tron, declarau război și desemnau regele
care urma să plece în campanie şi pe cel care avea să rămână în Sparta.