Sunteți pe pagina 1din 2

Aritmetică şi algebră

video interactiv exercitii


, joc online

Mulţimi Num ere naturale Divizibilitate


http://sorinborodi.ro/
∈ aparţine ∉ nu aparţine ⊂ inclusă ⊃ include
− N umere consecutive = unul după altul E x. 4; 5
− N umăr par ( cu soţ ) 0,2,4,6,8,10,… ; are form a 2k 2 18 (2 divide pe 18) 18M 3 (18 este divizibil cu 3)
Ф-mulţimea vidă (nu are niciun element) − N umăr im par ( fără soţ ) 1,3,5,7,9,11,… ; are form a 2k+1 −Divizorii lui 18 sunt D ={1,2,3,6,9,18}
18
− Cardinalul unei mulţimi=câte elemente are acea mulţime. xy = 10 x + y abc = 100 a + 10 b + c ab cd = 1000 a + 100 b + 10 c + d −Multiplii lui 18 sunt M ={0,18,36,54,...}
18
− Mulţimi disjuncte = care nu au elemente comune -Sistemul binar 110101(2)=1 .25 +1. 24 +0 .23 +1. 22 +0 .21 +1 .20 = − număr prim -se divide doar cu 1 şi el însuşi: 2, 3, 5, 7, 11,...
=1.32 +1.16 +0 .8 + 1.4 +0 . 2 + 1 .1 = 53 − număr compus -care nu este prim: 4, 6, 8, 9,10,....
N − naturale : 0,1, 2,3,... N * − naturale fără 0 (nenule) :1, 2,3,...
− P ătratul lui 7 este 7 2 = 49; cubul lui 2 este 2 3 = 8
Z − întregi: − 4, 0, 9, + 12 −Cel mai mare divizor comun ( 8;12 ) = 4
− P ătrat perfect − este egal cu pătratul unui num ăr natural : 0,1, 4, 9,16, 25,...
3 3 Numere prime între ele − au c.m.m.d.c.=1 ( ex.15 şi 8)
Q − raţionale: ; − 4; 3; − 6, 2; 3,(4) R − reale: 7; ; − 4; 3; 3,(4) Un pătrat perfect nu poate avea ultima cifră 2, 3, 7 sau 8
5 5 −Cel mai mic multiplu comun [8;12] = 24
− Cub perfect − este egal cu cubul unui num ăr natural : 0, 1, 8, 27, …
Iraţionale: (R − Q ) 7; − 2; π .... N⊂Z⊂Q⊂R − Dacă a = 25 ⋅ 3 ⋅ 72 şi b = 26 ⋅ 5 ⋅ 7, atunci a şi b au
− Teorem a îm părţirii cu rest D=I ⋅ C +R , R<I c.m.m.d.c.=25 ⋅ 7 şi c.m.m.m.c.=26 ⋅ 3 ⋅ 7 2 ⋅ 5
Operaţii cu mulţimi A = {2; 4; 7}, B = {7; 9}
n ⋅ ( n + 1) Relatia între c.m.m.d.c. si c.m.m.m.c. (a;b)•[a;b]=a•b
reuniunea A ∪ B = {2; 4; 7; 9} intersecţia A ∩ B = {7} − Sum a lui G auss 1 + 2 + 3 + ....... + n =
2 −Câţi divizori naturali are un număr: dacă n = 25 ⋅ 39 ⋅ 72 ,
diferenţa A − B = {2; 4} produs cartezian A × B = -Sume de puteri atunci n are (5 + 1) ⋅ (9 + 1) ⋅ (2 + 1) = 180 divizori naturali
{(2;7),(2;9),(4;7),(4;9),(7;7),(7;9)} . .
- Suma patratelor 12 +22 +32 +...+n2 - n (n+1) (2n+1)

(
= Criterii de divizibilitate
6
.(n+1) 2
- Suma cuburilor 3 3 3 n
1 +2 +3 +...+n = - 3
2 [ ] −cu 2 : dacă are ultima cifră 0,2,4,6 sau 8 (ex. 756; 1934)
−cu 3 : dacă suma cifrelor se divide cu 3 (ex. 261;1005)
Reguli de calcul Factor comun −cu 4 : dacă nr. format din ultimele 2 cifre se divide cu 4 (ex. 912)
−Fracţii zecimale 1,37 + 52,4 = 53,77; 3−1,2 =1,8; 3,87⋅10 = 38,7 0,02 ⋅ 1000 = 20; −cu 5 : dacă are ultima cifră 0 sau 5 (ex. 295; 1330)
3x + 3y = 3(x + y); 7a + 28 = 7(a + 4); 10n − 5 = 5(2n −1);
2,3 ⋅ 4,25=9,775; 36,2:10=3,62; 2,7:100=0,027; 3,6:4=0,9; 0,26:0,2=2,6:2=1,3 −cu 9 : dacă suma cifrelor se divide cu 9 (ex. 495; 8001)
8 − 8k = 8(1− k ); x3 + x2 = x2 ( x +1); 4 y − 6 y5 = 2 y(2 − 3y4 ) −cu 10 : dacă are ultima cifră 0 (ex. 730;1900)
−Numere întregi 5 − 8 = −3; − 4 − 3 = −7; − 7 + 2 = −5; − 7 + 9 = 2; 5 − ( −2) = −5 + 2 = −3;
−cu 25 : dacă nr.format din ultimele 2 cifre se divide cu 25 (ex. 375)
3 ⋅ ( −5) = −15; (−4) ⋅ ( +2 ) = −8; ( −2) ⋅ ( −3) = 6; 8: ( −4 ) = −2; ( −5) : ( −1) = 5; Transform area fracţiilor zecim ale Daca a si b sunt prime între ele, daca nMa si nMb, atunci nM(a•b)
Numere pozitive : + 12; 3;.... Numere negative : −23; −2,... 7 207 345
-F inite 0, 7 = ; 0, 207 = ; 3, 45 =
Opusul lui 35 este − 35; opusul lui − 8 este 8. 10 1000 100
27 ⋅ 25 = 212 ; 510 : 53 = 57 ; (73 )4 = 712 ;
3 2 73 5 23 a
−Puteri ( 2n ) = 8n3; ( −3) = 9; -P eriodice sim ple 0, (73) = ; 2, (5) = 2 = F racţii a - num ărător , b - nu m itor
99 9 9 b
3 7 4 5 1 1 0 2 2013
( −3) = −27; ( −1) = −1; ( −1) = 1; 1 = 1; 9 = 9; ( −7) = −7; 30 = 1; ( −6) = 1; 07 = 0; 135 − 13 122 - subunitare ; au num itorul > num ărătorul. E x. ;
1 1 1 -P eriodice m ixte 0 ,13(5) = = 9 2014
5−2 = ; (−3)−3 = =− 900 900 7 19
52 (−3)3 27 - supraunitare ; au num itorul < num ărătorul. E x. ;
4 18
1 5 2)1 3) 5 17 7 5 35 7 5 7 3 21 2 2
5
5 Formule de calcul Exemple - echiunitare ; au num itorul = num ărătorul. E x . ;
5 341
−Fracţii ordinare + = + = ; ⋅ = ; : = ⋅ = ;   = 5 5 341
6 4 6 4 12 6 4 24 2 3 2 5 10  3 3 ( a + b )( a − b ) = a 2 − b 2 (3x–4)(3x+4)=9x2–16 9 16
1 3 7 - ireductibile , care nu se pot sim plifica. E x. ;
Inversul lui 35 este ; inversul lui este 2 14 25
35 7 3 __
( a + b ) = a 2 + 2ab + b 2 (2y+3)2=4y2+12y+9 15
(3
5
3 4 3 4 3 5 15 2 - reductibile , care se pot sim plifica. E x. =
Fracţii etajate / = : = ⋅ = __ ( a − b ) = a 2 − 2ab + b 2 (3n-4)2 =9n2-24n+16 18 6

-
7 5 7 5 7 4 28 2 8
2 - echivalente = ; se recunosc astfel: 2 ⋅ 12 = 3 ⋅ 8
Radicali ( a + b + c ) = a 2 + b 2 + c 2 + 2ab + 2bc + 2ac 3 12
− 49 = 7; 813 ⋅ 813 = 813; 7 ⋅ 5 = 35; 3742 = 374 a + b = ( a + b ) (a 2 − ab + b 2 )
3 3
7
a 3 − b 3 = ( a − b ) (a 2 + ab + b 2 ) Procente 7 % din 300 = ⋅ 300 = 21
Scoaterea factorilor de sub radical 63 = 9 ⋅ 7 = 9 ⋅ 7 = 3 7 100
3 3
3 2)
3 3 2 4 3+ 2 )
4 12 + 4 2 ( a + b ) 3 = a 3 + 3a 2 b + 3ab 2 + b 3 Raport raportul numerelor 3 şi 5 este
5
Raţionalizarea numitorului = = ; = = 2 4
2 2 2 3− 2 3− 2 7 ( a − b ) = a 3 − 3a 2 b + 3ab 2 − b 3 Proporţie − o egalitate de două rapoarte (ex. = )
3 6
2, 3, 4, 6 se numesc termenii proporţiei
−Calcul algebric 5x + 2x = 7x; 2y − 9y = −7y; − 3n2 − 5n2 = −8n2 ; a + a = 2a; 3 şi 4sunt mezii; 2 şi 6 sunt extremii.
c ⋅ c = c2 ; − 3n ⋅ 2n3 = −6n4 ; 3( 2n − 7) = 6n − 21; ( a + b)( c + d ) = ac + ad + bc + bd; Proprietatea fundamentală a unei proporţii:
(x 2 − 3) ( x − 4 ) = x3 − 4x 2 − 3x + 12 + ( −5 + x − y ) = −5 + x − y; − ( a − b + 3) = −a + b − 3 2 4
= => 3•4=2•6
produsul mezilor este egal cu produsul extremilor
3 6
Trecerea termenilor dintr-un membru in altul la egalitati: termenii se pot trece x y z
dintr-un membru in celalalt cu semn schimbat x–a+b=c–y+z => x+y–z=c+a–b Numerele x, y, z sunt direct proporţionale cu 3, 5, 9 dacă = =
Aproximări 3 5 9
Fie numărul 3,1476. Aproximat cu:
x y z
Numerele x, y, z sunt invers proporţionale cu 2, 4, 7 dacă = =
Modul (valoare absolută) C om parări 1 1 1
-o zecime prin lipsă=3,1; o zecime prin adaus=3,2
Regula de trei simpla 2 4 7
 x, dacă x ≥ 0 7
>
4
;
9
>
9
;
2
< 1 -o sutime prin lipsă=3,14; o sutime prin adaus=3,15
6 = 6; −3 = 3. În general, x =  a) Daca marimile sunt direct proportionale
 − x, dacă x < 0 5 5 2 7 9 Partea întreagă a unui număr x este [x], cel mai mare număr Ex. 3 kg mere costa 12 lei. Cat vor costa 5 kg mere?
Ex. 3 − 2 = 3 − 2, deoarece 3 − 2 ≥ 0
− 9 < − 7; − 5 < 2 ; − 23 < 0 întreg ≤ x. Ex. [3,7] = 3; [6] = 6; [0,25] = 0; [−3,1] = −4 3 kg..............12 lei _
5•12
   .
x= =20 lei
2 , 4 > 2 , 3 9 ; − 4 ,1 < − 3, 8 2 5 kg................x lei 3
Partea fracţionară a lui x este definită astfel : {x} − b) Daca marimile sunt invers proportionale
1 − 2 = −(1 − 2) = 2 − 1, deoarece 1− 2 < 0 3 > 1; − 6 > − 10 Ex.{3,7} = 0,7; {4} = 0; {0,2} = 0,2; {−3,1} = 0,9 Ex. 3 robinete pot umple un bazin in 20 ore. Atunci 5 robinete,
In cat timp pot umple bazinul?
3 rob...............20 ore _
3•20
Intervale 5 rob................x ore x= 5 =12 ore

Sisteme de ecuaţii Probabilitatea unui eveniment =


nr.cazuri favorabile
nr.cazuri posibile
-Rezolvare prin metoda substituţiei
x − y = 4 x = 4 + y x = 4 + y x = 4 + y x = 5 x+ y
     Medii Aritmetică ma = ; Geometrică mg = xy
 2 x + y = 11  2(4 + y ) + y = 11  8 + 3 y = 11  3 y = 3 y =1 2
Descompunerea expresiilor în factori 2 xy Inegalitatea mediilor mh ≤ mg ≤ ma
-Rezolvare prin  metoda reducerii Armonică mh =
− Prin factor comun x+ y
5 4 4
 a − b = 4 ⋅2  2 a − 2b = 8
x 3 − 5x 2 = x 2 ( x − 5 ) ; (n − 4) + (n − 4) = (n − 4 ) ( n − 4 + 1)   (se adună ecuaţiile)
− Prin formule  3a + 2 b = 2 2  3a + 2 b = 22 Media aritmetică ponderată a numerelor 10; 12; 9 ,
2 10 ⋅ 3 + 12 ⋅ 6 + 9 ⋅ 5
y 2 − 25= ( y − 5 )( y+5 ) ; 9x 2 − 6x+1= ( 3x − 1) 5a / = 30 ⇒a=6 ⇒b=4 având ponderile 3; 6; 5 este map =
− Prin grupări de termeni
3+ 6+ 5
2 n 3 + 2 n 2 + 7 n + 7 = 2 n 2 ( n + 1) + 7 ( n + 1) = ( n + 1) ( 2 n 2 + 7)
Sistem de axe Funcţii
x 2 + 6 x + 8 = x 2 + 4 x + 2 x + 8 = x ( x + 4 ) + 2 ( x + 4 ) = ( x + 4 )( x + 2 )
Spunem că am definit o funcţie pe mulţimea A cu valori în mulţimea Bdacă facem
Ox- axa absciselor
Ecuaţia de gradul doi Forma generală ax 2 + bx + c = 0. Oy- axa ordonatelor
ca fiecărui element din A să-i corespundă un singur element în B.
f : A → B (citim “funcţia f definită pe A cu valori în B")
Rezolvare: calculăm ∆ ( delta ), ∆= b 2 − 4ac. Punctul M(5;3)
A - domeniul de definiţie , B - domeniul de valori
Dacă ∆<0, ecuaţia nu are soluţii. 5 şi 3 sunt coordonatele punctului M. Funcţie liniară ( de gradul I) este o funcţie de forma f : R → R, f ( x ) = ax + b.
−b + ∆ −b − ∆ Numărul 5 este abscisa, iar 3 este ordonata lui M.
Dacă ∆>0, soluţiile sunt: x1 = , x2 = Ex. f ( x ) = 3x − 5
2a 2a − Reprezentare grafică. Fie f : R → R, f ( x ) = 3x − 5
Calcularea coordonatelor punctelor de
Unităţi de măsură intersecţie a graficului cu axele:
Lungime Arie Volum Capacitate Masă Timp -cu axa Oy se calculează f ( 0) ; f (0) = −5 ⇒ B(0; −5)
5 5
3 m=30 dm 7 m²=700 dm² 5 m³=5000 dm³ 1 l=1 dm³ 4 kg=4000 g 1 oră=60 minute -cu axa Ox se rezolvă ecuaţia f ( x ) = 0 ;3x − 5 = 0 ⇒ x = ⇒ A( ;0)
0,7 m=70 cm 0,05m²=500 cm² 0,03 cm³=30 mm³ 3 l=3000 ml 0,5 dag=5 g 1 minut=60 secunde 3 3
Daca punctul P(u,v) se afla pe graficul functiei f, atunci f(u)=v.
2 km=2000 m 2 km²=200 hm² 0,05 km³=50 hm³ 0,3 dal=3 l 7 cg=70 mg 1 deceniu=10 ani Calcularea coordonatelor punctului de intersecţie a graficelor a două funcţii f şi g :
3,5 cm=35 mm 1 ar=1dam²=100 m² 1 dm³=1000 cm³ 0,2 hl=20 l 2 hg=200 g 1 secol=100 ani se rezolvă ecuaţia f ( x ) = g( x)
^
2,7 dam=0,27 hm 1 ha=1hm²=100 ari 1 m³=109 mm³ 125 ml=0,125 l 6,23 g=62,3 dg 1 mileniu=1000 ani Determinarea functiei de gradul I cunoscand doua puncte ale graficului:
Ex. Daca graficul trece prin punctele M(1;7) si N(2;9). a+b=7
1,3 mm=0,13 cm 0,02 ha =2 ari= 200 m² 3 mm³=0,003 cm³ 0,07 kl=70 l 3 t=3000 kg ¼ ore=15minute f(x)=ax+b => f(1)=7, f(2)=9. Se rezolva sistemul de ecuatii 2a+b=9 {
5,7 hm=570 m 0,04 m²=400 cm² 0,25 dam³=250 m³ 3 cl=0,3 dl 34 dg=0,34 g ½ ore=30 minute a=2, b=5 => f(x)=2x+5
video interactiv exercitii
, joc online Geometrie
Unghiuri Figuri geometrice http://sorinborodi.ro/
Puncte şi drepte
− congruente : au măsuri egale raportor
Triunghi
− adiacente : au acelaşi vârf şi − puncte coliniare: sunt situate pe o dreaptă − isoscel : are două laturi congruente
o latură comună − echilateral : are toate laturile congruente
−drepte concurente: drepte care se intersectează − oarecare : are laturi de lungimi diferite
− opuse la vârf : au acelaşi vârf şi laturile
unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt
−punct de concurenţă: punctul în care se − ascuţitunghic : to ate unghiurile ascuţite
− obtuzunghic : are un unghi obtuz
Două unghiuri opuse la vârf sunt congruente intersectează două drepte − dreptunghic : are un unghi drept
catete : laturile care formează unghiul drept
− complementare : două unghiuri care au suma 90º −semidreapta deschisă: (OA O ∉ (ΟΑ ipotenuza : latura opusă unghiului drept
Ε x. complementul unghiului de 20º este unghiul de 70º −semidreapta închisă: [OA O ∈[ΟΑ O - originea Patrulater
− suplementare : două unghiuri care au suma 180º −segmente congruente: au lungimi egale [AB] ≡ [CD]
Ε x. suplementul unghiului de 20º este unghiul de 160º
−drepte perpendiculare: formează − Paralelogram : are laturile opuse paralele
− unghi alungit : care are 180º; unghi nul care are 0º Proprietăţile paralelogramului:
− unghi propriu : care nu este nici alungit, nici nul un unghi drept a⊥b − laturile opuse sunt congruente
− unghi ascuţit < 90º ; drept = 90º ; obtuz > 90º − unghiurile opuse sunt congruente, iar
unghiurile alăturate sunt suplementare
−drepte paralele: sunt în acelaşi plan şi nu − diagonalele au acelaşi mijloc
Dreptunghiul : paralelogramul care are
− unghiuri în jurul unui punct se intersectează a || b un unghi drept
− diagonalele dreptunghiului sunt congruente
Suma unghiurilor în jurul Axioma lui Euclid : Rombul : paralelogramul care are două
unui punct este 360º printr-un punct exterior unei drepte se poate laturi alăturate congruente
− Unghiuri formate de două drepte cu o secantă duce o singură paralelă la dreapta dată. − diagonalele rombului sunt perpendicula re
şi sunt bisectoare ale unghiurilor
alterne interne : 1 şi 7; 2 şi 8 Pătratul : are toate proprietăţile
alterne externe : 3 şi 5; 4 şi 6 Linii importante în triunghi dreptunghiului şi rombului
corespondente : 1 şi 5; 2 şi 6;
− Bisectoarea: împarte un unghi − Trapezul : are două laturi paralele şi
3 şi 7; 4 şi 8
Dacă dreptele sunt paralele, aceste perechi
în două unghiuri congruente. celelalte două neparalele
de unghiuri sunt congruente şi reciproc. Bisectoarele sunt concurente Τrapez isoscel Τrapez dreptunghic
în I - centrul cercului înscris are laturile neparalele are un unghi drept
congruente
− Mediatoarea: perpendiculară pe mijlocul unei laturi.
Teoreme importante Mediatoarele sunt concurente
Cazurile de congruenta a triunghiurilor oarecare în O - centrul cercului circumscris.
La triunghiul obtuzunghic, O este _
Geometrie in spatiu
situat în exterior. -O dreapta este perpendiculara pe un plan daca este
Cazurile de congruenta specifice triunghiurilor dreptunghice La triunghiul dreptunghic, O este în mijlocul ipotenuzei. perpendiculara pe doua drepte concurente din acel plan
− Înălţimea: perpendiculara -Daca o dreapta este perpendiculara pe un plan, atunci ea
este perpendiculara pe toate dreptele din acel plan.
dintr-un vârf pe latura opusă.
Înălţimile sunt concurente în H - ortocentrul. − teorema celor trei perpendiculare :
La triunghiul obtuzunghic, H este în exterior. AM ⊥ α , MB ⊥ d ⇒ AB ⊥ d
−suma unghiurilor unui triunghi este 180º 1 Unghiul dintre o dreapta si un plan
−suma unghiurilor unui patrulater este 360º − Mediana: uneşte un vârf cu mijlocul laturii opuse. GM= AM
3 este egal cu unghiul format de
− unghiurile de la baza unui triunghi Medianele sunt concurente în G - centrul de greutate. dreapta cu proiectia ei pe plan.
1 2
isoscel sunt congruente Centrul de greutate este la de bază şi 2 de vârf: , AG= AM
3
− într-un triunghi isoscel, bisectoarea 3 3 Aria proiectiei pe un plan a unei figuri cu aria A este egala
unghiului de la vârf este şi mediană, .
cu A cos u, unde u este unghiul format de planul figurii
înălţime, mediatoare. Simetrie cu planul de proiectie.
− într-un triunghi dreptunghic, P o lied re
mediana din vârful unghiului
drept este jumătate din ipotenuză. P rism a V = A B ⋅ h
− într-un triunghi dreptunghic
A L = sum a ariilo r feţelor laterale
care are un unghi de 30º, cateta
opusă acestui unghi este A ria totală A T = A L + 2 A B
jumătate din ipotenuză. D iagonala paralelip iped ului
AE AF
− teorema lui Thales : EF || BC ⇔= d = a2 + b2 + c2
EB FC D iagonala cubu lui d = l 3
Arii şi alte formule
− teorema fundamentală a asemănării :
b⋅h ab sin C AB ⋅ h
dacă EF || BC, atunci ∆AEF ~ ∆ ABC (sunt asemenea), adică Triunghi A∆ = ; A∆ = ; A∆ = p ( p − a )( p − b )( p − c ) , unde p este P ira m id a V =
2 2 3
AE AF EF a+b+c
= = sem iperim etrul, p = ( formula lui Heron ) A L = sum a ariilo r feţelor laterale
AB AC BC 2
Cazurile de asemanare a triunghiurilor
a 3 a2 3 A r ia totală A T = A L + A B
Triunghi echilateral: înălţimea h = ; aria A∆ ech . =
2 4 apo tem ă= înălţim ea un ei feţe laterale
a
c1 ⋅ c 2 c ⋅c Volumul tetraedrului regulat
Triun ghi dreptunghic: înălţim ea h = ; aria A∆ dr . = 1 2
ip 2
a
raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu Linia mijlocie în triunghi
-uneşte m ijloacele a două laturi; T ru n ch iu l d e piram idă
pătratul raportului de asemănare Raza cercului înscris
Este paralelă cu a treia latură şi h
A V = ( A B + A b + A B ⋅ Ab )
− teorema bisectoarei: dacă AD este jumătate din aceasta. în triunghi r = 3
AB AC p A L = sum a ariilo r feţelor laterale
este bisectoare, = (A-aria, p-semiperimetrul)
BD DC
Într-un ∆ dreptunghic: Unghi exterior al unui triunghi
− teorema înălţimii: AD = BD ⋅ DC A ria totală A T = A L + A B + A b
− teorema catetei: AB = BD ⋅ BC Paralelogram Dreptunghi Romb Pătrat
D ⋅d diag. d=l 2 Corpuri rotunde
− teorema lui Pitagora: AB 2 + AC 2 = BC 2 A=
A=b•h A=L•l 2 2
− unghiul la centru < AOB are măsura A=l
Cilindrul AL = 2π RG
egală cu a arcului cuprins între laturi
( B + b) ⋅ h AT = AL + 2 AB G=h
− unghiul înscris <AMB are măsura Trapez A = sau lm• h R
jumătate din a arcului cuprins între laturi 2 ......
− unghiul format de o tangentă cu o coardă Linia mijlocie în trapez
V = π R²h
este jumătate din arcul subântins de coardă -uneşte m ijloacele laturilor nepara lele; Conul AL = π RG
raza este perpendiculară pe tangentă Este paralelă cu bazele şi B+b
este egală cu m edia lor aritm etică: lm = AT = AL + AB G
− diametrul perpendicular pe o coardă h
2 π R2 ⋅ h R
înjumătăţeşte şi coarda şi arcul. Segmentul care uneste mijloacele diagonalelor unui trapez este egal cu B – b V =
......
2 3
Poligon regulat -are toate laturile congruente si unghiurile congruente 360 ° R
unghiul secto rului desfăşurării u =
180 ° 180 ° G
n - nr. laturi apotem a a n = R cos ; latura ln = 2 R sin
-puncte conciclice
conciclice: care se afla pe un cerc n n Trunchi de con
M ăsura unghiului u n =
( n − 2 ) ⋅ 180 °
; Nr. diagonalelor =
n (n − 3) AL = π G ( R + r ) r
......
n 2

|||
Trigonometrie 30° 45° 60°
_ AT = AL + AB + Ab h G
cat.op. cat.al. 1 2 3 πh 2 R
......
sinus=
ip
; cοsinus=
ip
sin
2 2 2
V = ( R + r 2 + Rr )
_ 3
cat.op. cat.al.
tangenta=
cat.al.
; cοtangenta=
cat.op. cos
3 2 1 Sfera A = 4π R 2
2
_ 2 2 R
......
......
0
cos u=sin (90 –u) 4π R 3
sin 2 u + cos 2 u = 1 tg u =
sin u
tg
3
1 3 Cerc V =
cos u 3 Lun gimea (circum ferinţa ) L = 2π R , Aria A = π R ², π ≈ 3,14159265... 3