278 Tratat: Legumicultura

278 TRATAT DE LEGUMICULTURA
natori. Pentru a evita transmiterea unor agenti patogeni, se recomanda de

asemenea, dezinfectia rasadurilor In momentul scoaterii lor.
Tabelu/ 4.5.3. 1 1
Date tehnice privind calitatea rasadurilor la unele specii de legume
Tomate Castraveti
Varza Ardei
Caracterul Sere Vinete
timpurie Timpurii gras timpurii Sere C.I.
C. I. C. II -
Varsta 40 -45 40-45 50-55 30- 35 55-60 55-60 40-45 40- 45

rasadului
inal(imea cm 1 2- 1 5 14 - 16 14· 1 6 1 6- 1 8 t5-l7 14- 16 l 0- 14 1 5- 1 6
<jl la colet nun 7-9 6-8 6- 8 8-10 5- 6 5-7 7-9 7-8
1:'\r. frunze 5 -6 6- 8 7-8 7-3 1 0- 1 2 6- 8 4-5 5-6
Culoarca Verde Verde Vcrde Verde Verde
deschi s
Verde
frunzelor violaceu violaceu Inch i s lnchis
J:\r. butoni
- 1 I I 1 - - -
fl oral i
Dispersarea
n1dlicinii In 80- 90 80-90 80 -90 80 -90 90- 100 80-90 90· 1 00 90 - 1 00
substrat (%)
In vederea transportului la locul de plantare, rasadurile se a�aza cu

grija In ladite, astfel lncat sa nu se rupa �i se aeopera cu rogoj ini sau hartie
pentru a fi protejate de soare �i vant.
Rasadurile produse In strat, nerepicate, se vor mocirli lnaintea plan
tarii cu scopul aderarii mai bune a radacinilor la solul de cultura �i deci a
cre�terii procentului de prindere. Mocirla se face din pamant �i apa, la care
se recomanda sa se adauge balegar proaspat de bovine.
La unele specii (varza, conopida, ceapa de apa, praz, salata) rasadurile
nerepicate, destinate culturilor de vara �i de toamna, se fasoneaza prin eli
minarea unci pof!iuni de 1 /3 din limbul frunzelor, In vederea reducerii su
prafctei de evapotranspiratie deci a pericolului de ofilire a plantelor, pana
In momentul prinderii acestora.
4.6. SECVENTE TEHNOLOGICE DEFINJTORII iN REALIZAREA

PRODUCTJEI LEGUMICOLE
•
Indiferent de specie �i de sistemul de cultura practicat, in cadrul lu

cdirilor de ingrijire aplicate culturilor legumicole, se numara cateva scc
vente tehnologicc absolut necesare pentru oblinerea unor rezultate de pro
ductic corespunzatoare �i eficiente.
Principiile dezvoltiirii intensive a producfiei de legume 279
4.6.1 . IRIGAREA CULTURILOR LEGUMICOLE

RUXANDRA ClOI'U
lrigarea este una din principalele lucrari de intretinere ale culturilor de

legume, care determina multiple efecte pozitive asupra cre�terii produc
tiei, precocitatii recoltelor �i imbunaHitirii calitatii partilor comestibi le.
Notiunea de irigare desemneaza totalitatea masurilor luate �i a opera
tiilor ce se executa in vederea aprovizionarii plantelor cu apa de-a lungul
intregii perioade de vegetatie a acestora.
De�i irigarea s-a practicat din cele mai vechi timpuri, denumirea re
lativ noua de ,revolu�ia albastra", in cadrul codului cromatic al revolu
tiilor �tiintifice, atesHi importanta deosebitli a acestei secvente culturale in
cadrul tehnologiilor agricole.
Legumicultura este ramura de activitate a produqiei vegetale care uti
lizeaza mari cantitati de apa necesare irigarii tuturor culturilor, numaran
du-se printre cei mai mari consumatori ai accstei resurse de prima impor
tanta pentru agricultura nationalli.
Asigurarea plantelor cu apa corespunzator cerintelor speciei �i feno
fazei , printr-o irigare rationalii, este necesarii din numeroase considcrente.
Principalele bazine de producfic legumicolii din Romania sunt ampla
sate in zonele cu regim termic ridicat, care se caracterizeazii printr-un ni
vel scazut al precipitatiilor. Chiar in zonele cu precipitatii cuprinse intre
450 �i 650 mm, de obicei acestea sunt repartizate in cea mai mare parte in
luni le de toamna �i de iarna, cu perioade de seceta mai mult sau mai putin
lungi in timpul verii. Pentru aceste motive, irigarea culturilor de legume
este importanta nu nurnai in regiunile aride �i semiaride, dar �i in cele
umede, in care precipitatiile nu sunt in concordanta cu perioada de ve
getatie a diverselor specii �i mai ales cu momentele critice pentru apii a a
cestora. Si aceasta, cu atat rnai mult, cand este vorba de speciile lcgu
micole cu inriidacinare superficiala cultivate pe terenuri u�oare, nisipoase.
In aceste conditii cultura legumelor este posibila numai pe terenuri irigate,
indiferent dacii acestea sunt situate in camp deschis sau daca sunt
protejate.
Literatura de specialitate evidentiazii faptul ea 60-90% din apa pri
mitii de o cultura din precipita!ii �i irigatii se consuma prin transpiratie,
panii la 3 0% se infiltreazii in sol !arii a fi utilizatii de planta �i doar 1 0%
este fixata in plantii intrand in compozitia biomasei. Sub acest aspect, fie
care cultura este mai mult sau mai putin eficienta in functie de particu
laritatile sale genetice.
Irigarea permite mentinerea nivelului optim de umiditate solicitat de

cre�terca �i dezvoltarea plantele legumicole care sunt mari consumatoare
de apa. Se �tie ea pentru sintetizarea unci uniHiti de substanta uscata, plan
tele legumicole folosesc in medie de la 200 la 1 000 unitati apa. Astfel,
consumul de apa pentru 1 kg de substanta uscata este de 500 1 la eartof �i
de 1000 1 la tomate. La un eontinut mediu de 5% substanta uscata, pentru
un kg de tomate proaspete se consuma 50 1 apa. Acest eonsum este influ
entat simtitor de conditiile de cultura (dupa Van Os., 200 1 , sunt necesari
60 l in zone calde, aride in camp deschis, 30-40 l in sere �i solarii, 1 5-20 1
in culturile neconventionale din sere cu microclimat riguros dirijat).
Prin irigare nu se completeaza doar deficitul cantitativ de apa ci se ur
mare�te �i o mai buna folosire a tuturor factorilor de produqie: potentialul
de ferti litate al solului �i al ingra�amintelor, potcntialul productiv al so
iurilor �i hibrizilor cultivati, practicarca cu succes a culturilor succesive �i
asociate etc.
Irigarea cste esentiala pentru legumele pretentioase la umiditatea so
lului: ccapa de apa, prazul, telina de radacina, ardeiul �i patliigelele vinete,
varza �i conopida, precum �i alte culturi, mai ales cfmd sunt cultivate pc
soluri u�oare, cu mare permeabilitate pentru apa.
La preturile de cost ridieate ale productiei de legume, se pot inregistra
pierderi foarte mari din punct de vedere economic, dind aceasta se reali
zeaza in conditii de seceta, accsta fiind inca un motiv care pledeaza pentru
irigarea culturilor de legume.
Pc plan mondial, in ultimii 20 -25 de ani s-au cautat solutii moderne
in privinta tehnologiilor aplicate in amcnajarile de irigatii, urmarindu-se:
reduccrea consumurilor energetice, economic de apa, materiale �i forta de
munca, cre�terea randamentelor sistemelor, a gradului de mecanizarc �i
automatizare, ea �i evitarea fenomcnelor de inmla�tinare �i saraturare a
solului �i a celor de poluare a apelor �i solului.
In tara noastdi suprafata irigata a culturilor de legume a crescut de la
12 mii ha in 1 95 8 la 1 79,7 mii ha in 1 98 1 , amenajarea mari1or perimetre
irigate din Campia de Sud �i Vest a tiirii, permitand dezvoltarea legumi
culturii �i in zonele mai secetoase. Din pacate, dupii 1 989, o mare parte a
amenaj iirilor �i echipamentelor de irigare au fost distruse, iar suprafetele
irigate s-au redus.
Sistemele de irigatii existente la ora actualii fie nu sunt operationale,
fie ofera cultivatorilor apa necesara prea tarziu, sau ii obliga sa foloseasca
tehnici de udare energo-intensive a caror utilizare conduce la consumuri
mari, neeconomice. lntroducerea unor metode economice de irigare mai
Principiile dezvo/tiirii intensive a producfiei de legume 28 1
ales In culturile protej ate �i fortate este absolut necesara �i va contribui

direct la folosirea economica a apei.
In prezent, in strategia dezvoltarii horticulturii In perioada 200 1 - 2004
elaborata de MAAP, irigarca cu prioritate a suprafetclor cultivate cu le
gume este prevazuta ea unul din programele principale care va fi sub
ventionat cu sume substantiate de la bugetul de stat.
Sistemul de irigape rcprezinta totalitatea mijloacelor de asigurare a
apei de irigat �i de dirijare a ei pana la plante, In culturi .
Elementele componente ale sistemului de irigatie sunt:
- captarea apci - prize;
- reteaua de aductiune �i de distribuire a apei pc terenul irigat;
- amenaj ari interioare ale suprafetclor de irigat;
- reteaua de colectare - evacuarea surplusului de apa din sistem;
- constructii hidrotehnicc pe reteaua de irigat.
In cadrul lucrarilor de amenajare a tercnului pentru infiintarea unei
exploatatii legumicole, se fac �i amenaj arile pentru irigat (vezi subcapi
tolul 5. 1 al lucrarii).
Dirij area apei la culturi implidi doua etape:
transportul de la sursa la parcela de cultura, folosind reteaua perma
nenta a sistemului de irigare;
distribuirea propriu-zisa a apei la plante, utilizand rc�eaua provizorie
care este diferita, in functie de metoda de udare.
Factorii care trebuie luati in considerare la irigarca legumelor sunt:
metodele de irigare �i specificul plantelor legumicole cultivate, regimul de
irigare al acestora, sursa de apa �i calitatea ei .
Dupa scopul urmarit prin aplicarea udarilor �i perioada de exccutare,
se disting urmatoareletipuri de irigare:
irigarea de aprovizionare, aplicata inainte de lnfiintarca culturilor in
perioadele de seceta, pentru a completa rczerva de apa a solului. Lu
crarea se practidi mai ales vara, inaintea culturilor succesivc, cu nonne
3
de 200-300 m /ha, fiind recomandata de asemeni in sere �i solarii;
irigarea pentru asigurarea rlisiiririi # prinderii riisadurilor, aplicata
in momentul infiinfiir ii culturilor. La culturile lnfiintate prin scmanat
direct, se recomanda cand solul nu este suficient de umed �i mai ales
la speciile cu seminte mici �i cele care gcrmineaza greu (radacinoasc,
ceapa etc.) ea �i atunci cand, p entru semanat, au fost folosite seminte
umectate sau incoltite, pentru a asigura umiditatea constanta necesara
cre�terii gcrmenilor. In cazul planHirii disadurilor, se aplica in vederea
alimentarii cu apa necesara prinderii acestora.
Se face cu norme de 200-250 m3 /ha, folosind aspersoare fine (ASM-

5 sau ASJ-IM; cu debit de 5-6 mm/ora);
irigarea din cursu/ vege.ta(iei se face pentru asigurarea nivelului de
umiditate in sol corespunzator cerintelor plantelor pe faze de vcgetatie;
irigarea de fertilizare (fertirigarea) se folose�tc pentru completarea
nevoilor de hrana a plantelor, pe faze de vegetatie, prin administrarea
fertilizantilor chimici odata cu apa . de irigare, sub forma de solutie.
Frecvent se aplica la culturile unde se utilizeaza metoda de irigare prin
picurare (sere, solarii, camp) sau prin aspersiune (sere, camp). Dupa
aplicarea fertilizantilor prin aspersiune, frunzele plantelor se spala cu
apii curatii;
irigarea de riicorire, care se aplica in perioadele cu temperaturi ridi
cate, cu scopul scaderii accstora la nivelul cerintelor plantelor, se apli
ca prin aspersiune, atat in camp cat �i in sere;
irigarea contra brumelor se practica In scopul protejarii impotriva
temperaturilor coborate, a culturilor timpurii de legume, mai ales la
speciile sensibilc la temperaturi sdizute. Se folose�te irigarea prin as
persiunc, care se aplica seara sau dimineata lnainte de rasaritul soa
relui , folosindu-se aproximativ 1 00 m3 apiilha;
irigarea de spiilare se practica mai ales in scrc �i solarii, mai rar in
camp, la intervale de cativa ani, in scopul dizolvarii �i drenarii cxce
sului de saruri ce se pot acumula in sol. Se face in mod rcpetat, cu
norme mari de udare (tabclul 4.6. 1 . 1 ).
Tabelul 4. 6. 1 . 1
Nonne ale udiirii de spiilare capilarii (m3/ha)
(Savitchi P., 1 984)
Gradul Soluri u�oare
Soluri grcle Numarul spalarilor
de saraturare �i mijlocii
U�oari\ 1 500 - 3000 2000 - 4000 1 -2
Mijlocic 3000 - 4000 4000 - 6000 2-3
Puternica 4000 - 6000 6000 - 8000 2- 4
Foarte putcrnica 6000 - 8000 8000 - 1 0000 3-5
Solonceacuri 8000 - 10000 I 0000 - 1 2000 4-6
Metodele de irigare la culturile de legume sunt cele aplicate �i la alte

culturi �i anume:
- irigare prin scurgcrca apei la suprafata;
- irigarca prin aspersiune;
- irigare prin picurare;
- irigarea subterana.
Principiile dezvoltdrii intensive a producfiei de legume 283
Numeroase ccrcetari efectuate pe plan mondial evidentiaza avantajele

�i dezavantajele diferitelor metode de udare practicate.
Alegerca metodei de irigare este determinata de locul �i sistcmul de
cultura practicat, pretcntiile exprese ale unor plante legumicole fata de
apa, amenaji'irile initiale, natura �i panta terenului, frecventa �i intensitatea
vanturilor in zona etc. In functie de conditiile specifice, metoda de udare
trebuie sa asigure:
udarea uniforma a solului pana la adancimea la care patrund radacinile
plantelor, �tiut fiind ea pentru majoritatea plantelor legumicole, adan
cimea stratului activ de sol este de 30-50 cm;
pastrarea in straturile supcrioare a structurii glomerulare a solului;
limitarea pierderilor de apa ea urmare a infiltratiei prin peretii canale
lor sau revarsare;
evitarca fenomenelor de eroziune, inmla�tinare, spalare excesiva de sub
stantele nutritive sau siiraturare, care au efecte de degradare a solului;
posibilitatea efectuiirii nestingheritc a celorlalte lucdiri de ingrijire a
culturilor;
mecanizarea in vederea manipularii apei in timpul udarilor cu un nu
mar cat mai rcdus de brate de mundi �i cre�terii productivitiitii muncii.
Irigarea prin scurgerea apei la suprafata prezinta mai multc vari-
ante in functie de marimea suprafetelor �i modul de prcgatire a terenului :
pe brazde (rigole) lungi, pe biloane, pe ra�ii.
lrigarea pe brazde fungi este o metoda la care apa patrunde in sol prin
intermcdiul brazdelor de udare �i ajunge la radacinile plantelor prin infil
tratie lateral a, flira a vcni in contact cu partite acriene.
Se practica pe suprafete mari la cultura legumelor, in special in zonele
aride �i semiaride, datorita numeroaselor avantaje pe care le prezinta:
apa se infiltreaza din rigoHi direct la didacinile plantelor, este folosita
eficient �i intr-un timp scurt, pierderile de apa prin evaporare �i infil
trare fiind mai reduse;
este favorizata aerisirea radacinilor plantelor;
pierderile de substante nutritive, prin antrenarea lor in profunzime sunt
reduse, in cadrul fertilizarilor faziale accstea fiind administrate numai
pe stratul inaltat;
nu mare�te umiditatea atmosferidi, fapt care ar favoriza intensitatea
atacurilor de boli �i daunatori, de aceea este metoda cea mai folosita
in cadrul culturilor din solarii �i cu posibilitatea extinderii in sere;
se evita formarea crustei (mic�onlndu-se numarul de pra�ile) �i racirea
solului ;
cste posibil acccsul muncitorilor pentru efectuarea unor lucdiri de in

tretinere sau recoltare, imediat dupa udare, pe eoronamentul brazdelor
care ramane uscat;
ofera posibilitati mari pentru mecanizarea cu randament sporit a lu
cdirilor de infiintare �i intretinerea culturilor �i chiar pentru recoltarea
acestora;
se pot aplica norme mai mari de udare, fanl ea apa sa balteasca, redu
candu-se astfel intervalul dintre udari;
necesita un efort fizic redus, pentru acela�i debit de apa prin compara
tic cu alte metode de udare;
poate fi aplicata la toate culturile de legume cultivate pe teren modelat
in brazde ridicate;
necesita invcstitii moderate, mai ales, cand apa de la sursa este adusa
�i condusa in culturi gravitational.
Pe langa accste avantaj e, irigarea pe brazde prezinta �i unele deza
vantaje, cum sunt necesitatea unei supravegheri atente �i permanente a
udarilor �i pierderile mari de apa inregistrate la instalatiile de alimentare
�i conducerea apei �i prin infiltratii in canalele de aductie �i distribuire a
apei in parcele, atunci cand aceasta nu se face prin conducte tip EUBA.
AceasHi metoda de irigare se rccomanda pe terenuri mijlocii sau semi
grele, care au o capacitate medie sau scazuta de absorbtie a apei �i cand
orizontul arabil al solului este adanc �i uniform, iar subsolul nu impiedica
drenajul.
Irigarea pe brazde lungi se poate practica in conditii corespunzatoare
numai pe terenuri nivelate �i cu o panta uniforma de 1 -3°/00 pe directia de
amplasare a brazdclor de udare care sa permitii o buna distribuire a apei.
Pentru aceasta pregatirea corccta a suprafetei solului este hotaratoarc pentru
orice metoda de irigare la suprafata �i trebuie rcalizata atat prin nivelarea de
baza ( cu utilaj e tip screpere, buldozere, nivelatoare grcle) la organizarca
initiala a terenului inclus intr-un sistem de irigare, cat �i prin nivcliirile de
intretinere efectuate anual (cu nivelatoarele cu reglaje automate NM-3,2
sau MNS-3,2), a�a cum s-a aratat in subcapitolul 5 . 1 al lucriirii .
Pentru aceasta metoda d e udare tcrenurile trebuie s a fi e bine alese, iar
solul trebuie sa fie permeabil, cu capacitate mare de retinere a apei, affmat,
bine lucrat, cu apa freatiea la adancimi mai mari de 3-5 m �i pregatite co
respunzator pentru a se putea realiza modclarea impusa in aceasta situatie.
in sistemele de modelare cunoscute, coronamentul stratului inalt vari
aza ea Hitime in fun ctie de natura solului �i se stabile�te astfel ea sa se rea
lizeze o repartizare uniforma a apei in sol, in special la nivelul radacinilor
Principiile dezvoltlirii intensive a producfiei de legume 285
plantclor. Se �tie ea pe solurile u�oare apa se infiltreaza mai mutt pe ver

ticala, iar pe solurile grele mai mult pe orizontala (figura 4.6. 1 . 1 ); de
aceea, pc solurile u�oare se recomanda straturile cu latimea la coronament
de 50 cm, iar pe celelalte tipuri de sol straturi late de 94 cm sau 1 04 cm.
Cu toate ea presupune lucrari mai complexe de amenajare �i modelarc
a terenului, iar consumul de apa este cu circa 1 0 % mai mare fata de
udarea prin aspersiune, metoda de irigare pe brazde permite o exploatare
mai u�oara �i mai economidi deoarece consurnul de forta de munca �i
carburanti cste de 2-5 ori rnai sdizut.
in functie de textura solului, panta de scurgere a apei, modul de rea
lizare al udarii, se stabilesc prin calcul elementele tehnice specifice mcto
dci de irigare pe brazde: debitul de alimentarc cu apa, distanta dintre ri
gole �i dimensiunile acestora, durata udarii, elemente ce se conditioneaza
reciproc, asigurand udarea corecta.
Debitul de alimentare al ri
golelor nu trebuie sa depa�eas
ca valoarea debitului maxim
neeroziv, care depinde de panta
terenului �i textura solului.
Distanfele dintre rigole se
stabilesc in functie de natura
solului �i schcmele de modela
re a terenului . Astfel, la modc
larca in straturi late cu corona ',•
mentul de 94 cm sau 104 cm,

distanta dintre axul tigolelor de
udare este de 1 40 sau 1 50 cm,
in timp ce la brazdele inguste, b
Fig. 4.6.1.1 Suprafata transversalii a straturilor
-
cu coronamentul de 50 cm,
inaltate umectata prin rigole: a - sol u�or;
b - sol greu (dupa Nicolaescu 1., 1 969)
distanta dintre rigole este de
96 cm.
Rigolele de udare trebuie astfel dimensionate ea sectiune �i lungime
indit sa asigure debitul de capacitate maxima neeroziv rigolei. Lungimea
rigolelor de udare variaza intre 200 m �i 500 m, la o panHi a terenului de
2-5 °/00• Lungimea se reduce pe pante mai mici de 1 °/00 sau mai mari de 5 °/00
pentru a evita colmatarea �i respectiv eroziunea, iar pe solurile u�oare tre
buie sa aiba sub lOO m.
La irigarca pe brazde, se folosesc doua regimuri de alimentare cu apa
a rigolelor: uniform �i variabil. Alimentarea uniforma corespundc debitu-
lui maxim neeroziv �i este aplicata numai pe terenurile cu panta mica, unde
rigolele In aval sunt deschise, surplusul de apa fiind colectat de un canal de
evacuare. Alimentarea variabila se practica in cazul cand rigolele sunt mchise
la capatul din aval �i are doua debite: unul initial este egal cu debitul neeroziv
�i unul de regim, care este 112 pana la 115 din debitul initial.
Durata irigiirii (udarii) pentru curgerea apei in rigole are doi timpi
corespunziHori debitului initial �i celui de regim �i se calculcazii in functie
de norma de udare, distanta dintre rigole �i lungimea acestora, debitul de
alimentare. Distribuirea apei trebuie sa se facii pe o duratii corespunza
toare de timp, pentru a conserva solul �i a nu provoca eroziuni.
In cadrul acestei metode apa patrunde In sol umectandu-1 prin intcr
mediul brazdelor de udarc, iar la radacinile plantelor ajungc prin infiltratie
lateralii, fiirii a veni In contact cu piiftile acriene.
Straturile iniHtate se alimenteaza cu apa prin brazde (rigole) de udare,
care la nlndul lor primesc apa din canalul provizoriu. La slar�itul fiedirei
campanii de irigare atat brazda, rigola, cat �i canalul provizoriu se nive
leaza, pentru a permite utilizarea ma�inilor agricole, in vederea pregiitirii
tcrenului pentru culturile urmatoare.
In functie de amenajarile �i echipamentclc existente in unitate, distri-
buirea ap�i pe rigole se poate face cu:
echipamentul de udare pe brazde EUBA-1 50, folosind conducte mo
bile din aluminiu sau cauciuc - butyl;
sifoane mobile din tablii. sau material plastic (cu diametrul de 25 - 50 mm),
care, dupa ce se umplu cu apii, se scufundii cu un capat in canal �i cu
celalalt in rigola (fig. 4.6. 1 .2);
tuburi fixe din cauciuc sau material plastic, care strapung coama rigo
lei la 2-5 cm de partea superioara, ie�ind cu un capat In rigola �i cu
ccliilalt in canal (figura 4.6. 1 .3);
Irigarea prin scurgerea apei la suprafafii printre biloane este foarte
asemanatoare cu irigarea pe brazde lungi �i se aplicii pe terenuri modelate
In biloane pe suprafete mici.
Irigarea pe f0.$ii (,,fitiirii") este un sistem preluat de la griidinarii
bulgari, in care apa ajunge la rii.dacinile plantelor prin inundatie; se poate
aplica pe suprafete mici, nenivelate �i amenajatc pentru cultura in brazde
�i ia�ii scurte, de 6-10 m. Distribuirea apei se face prin deschideri numite
,chisic" sau ,portitii'' efectuate prin taierea cu sapa a peretelui rigolelor
intcrmediare sau a canalului.
Aceasta metoda se practica doar in gradinile mici �i prezinta nume
roase dezavantaje: cere mult timp �i fortii de mundi manualii pentru a lasa
apa sa inunde pe rand rigolele de udare �i apoi pentru a le astupa; dupa

inundare se formeaza crusta, se stridi structura solului, se formeaza la in
ceputul udarii un dezechilibru intre aer �i apii in sol; reteaua deasii de ca
nale �i rigole ocupii o suprafata marc de teren �i reduce posibilitatea me
canizarii lucrarilor de intretinere.
Fig. 4.6.1.2 - Distribuirea apei Fig. 4.6.1.3 Distrihuirea apei prin tuburi:
-
cu ajutorul sifoanelor: 1 -tuburi; 2 �ipci de lemn pentru inchiderca

-
1 - sifon; 2 - canal;3 - vad intre biloane tuhurilor; 3 - canal; 4 - vad lntrc biloane
lrigarea prin aspersiune consta in administrarea apei sub fonna pi

diturilor de ploaie, prin intermediul unor dispozitive speciale denumite
aspersoare. Aspersoarele sunt instalate pe conductele sau aripile de ploa
ie, care sunt alimcntate de la hidrant, in cazul amenajarii cu conductc sub
presiune, ingropate, sau prin intermediul agregatelor mobile de pompare,
cand alimentarea se face pe canale deschise.
Aceastii mctoda este destul de extinsa datorita multiple!or sale avantaje:
se poate aplica la toate culturile legumicole, mai ales l a cele preten
tioase la umiditatea atmosferica (varzoase, verdeturi, castraveti);
ofedi posibilitatea aplicarii pe toate tipurile de sol, chiar pe cele ni
sipoase sau ni sipo-lutoase cu permeabilitate mare, unde irigarea pe
brazde este insuficienta;
nu neccsita nivelarea de intretinere a terenului �i nici modelarea obli
gatorie a solului ;
permite dozarea mai exacta a apei evitand pericolul rididirii nivelului
apei freatice �i al saratudirii secundare a solului;
se poate folosi �i pe tcrenuri cu panta mai mare de 5 °/00;
se realizeaza asemanator cu udarea din precipitatiilc naturale asigu
rand purificarea atmosferei, spiilarca frunzelor �i . influentand favorabil
microclimatul (tcmperatura aerului �i umiditatea atmosferica);
288 TRATAT DE LF.GUMICULTURA
influenteaza favorabil procesul de nitrificare in sol;

consumul de apa este mai redus, iar productivitatea mai mare datorita
instalatiilor mecanizate sau automatizate;
asigura cre!?terea eficientei consumului energetic prin utilizarea apei
pentru administrarea solutiilor nutritive, a insectofungicidelor sau a
erbicidelor;
inHitura divizarea terenului prin reteaua deasa de canale necesare altar
metode.
DatorWi acestor avantaje, irigarea prin aspersiune este din ce in ce mai
mult utilizata !?i se recomanda mai ales in situatiile cand nu se poate face
irigare pe brazde, deoarece: debitul apei sau panta terenului sunt necorespun
zatoare; sursa de apa este relativ limitata ea debit; terenurile au permeabilitate
mare care duce la crc!?tcrea vitezei de infiltratie a apei in sol (tabelu1 4.6. 1 .2).
Tabelu/ 4.6. 1.2
Viteza de infiltratie a apci in sol (dupa Dumitrescu M., 1 998)
Textum solului Vitcza de infiltratie in mmlh
Nisipoasa 20
Nisipo-lutoasa 15
Luto-nisipoasA. 12
LutoasA. 10
Argiloasfi 8
Irigarea prin aspersiune a culturilor de legume se recomanda uneori

pcntru utilizari speciale cum ar fi:
combaterea brumelor, prin ploaie lenta, realizaHi. cu aspersoare de
mare presiune (3-5 atm), cu intensitate de 2-5 mrnlh;
aplicarea cu eficicnta sporita a ingdi!?amintelor chimice in timpul
perioadei de vegetatie a legumelor �i a fertilizarii extraradiculare la care
ingra!?amintele de tip foliar se administreaza dizolvate in apa de udare;
mentinerea la nivelul plantelor a unei temperaturi !?i umiditati relative
moderate;
racorirea plantelor vara, cand aparc pericolul supraindilzirii plantclor
in camp �i sere, folosind aspersoare cu debit mic (0,6 - 1 ,24 1 /sec) �i
intensitate redusa (2,5-5 mm/h);
favorizarea germinarii semintelor la culturile care rasar greu �i prinde
rea rasadurilor dupa plantare, prin udari repetate cu norme mici de apa,
distributia cu o intensitate mica, presiune mare, pulverizare fina de tip
aerosoli, folosind duze fine.
Irigarea prin aspersiune prezinta !?i unele dezavantaje cum sunt: me
toda este costisitoare deoarece necesita utilaje �i investitii initiale mari;
Principiile dezvoltiirii intensive a produc(iei de legume 289
consum ridicat de energie �i carburanti pentru pompare ( 1 5-50 1 moto

2
rina.Jha �i 0,1 - 0,42 Kwh/m ) ea �i de forta de mundi pentru montarea ari
pilor de udare; determina pierderi prin evaporatic de 10-25 %, cand udarea
se face pc timp calduros; functionarea instalatiei in zilele cu vant nu asi
gura uniformitatea udarilor (la o intensitate a vantului mai mare de 2,5
m/sec rezuWi pierderi de cca 10 % apa din j et �i raman neudate pana la 10-
2 5 % din suprafetele de cultura); produce batatorirea solului, racirea lui �i
formarea crustei; la unele culturi (tomate, ceapa) excesul umiditatii at
mosferice �i prezenta frecventa a apei pc frunze favorizeaza atacul unor
boli, cu efecte negative asupra productiei �i calitatii acestcia; in anumite
conditii provoacii avortarea florilor la tomate, ardei �i vinete.
Distribuirea apei la irigarea prin aspersiune se poate face cu diferite
instalatii, tinandu-se cont de specificul culturilor legumicole �i de sistemul
de cultura.
In productie se intalne�te o mare diversitate de echipamcnte pentru
irigarea prin aspersiune. Sunt sisteme de tip: stabil-solid; manevrabile ma
nual , sau transportabile cu ajutorul rotilor (cu actiune lateraHi automati
zata sau cu pivot central autopropulsat).
Irigarea cu instalatie fixa se folose�te de obicei in spatiile inchise (se
re, solarii), iar in camp se utilizeaza instalatiile mobile sau autopropulsate
(APT -4M), o retea de conducte subterane, prevazuta cu hidranti �i con
ducte la care se cupleaza aripile de ploaie cu o lungime de pana la 200 m
alcatuite din tronsoane de 6 m. Aspersoarele recomandate in legumiculturii
sunt de tip rotativ, cu dispersia fina a picaturilor �i capacitatea de pul
verizare a apei de la 4 pana la 22 1 /minut. Astfel, prin folosirea asper
soarelor ASJ-IM cu duze de 5 ; 6; 7,5 ; 8 mm, sau ASM-1 cu duze de 8,5;
I 0; 1 1 ,5 mm se evita formarea crustei �i efectele mecanice asupra frunze
lor �i florilor.
Eficienta folosirii oricarui sistem de irigare prin aspersiune este de
pendentii de costul initial al investitiei, frecvcnta folosirii lui in cursul pe
rioadei de vegetatie a culturilor �i stabilirea corecta a elementelor tehnice:
debitul de apa al aspersorului, intensitatea, finetea �i uniformitatea ploii,
schema de udare etc. Pe aceste elemente se bazeaza calcularea numiirului
necesar de aripi de ploaie, a timpului de lucru �i a fortei de mundi pentru
irigarea corecta a i:ntregii suprafete cultivate cu legume in unitate.
lntensitatea ploii (pluviometria) trebuie sa fie mai midi sau eel putin
egaHi cu vitcza de infiltratie a apei in sol (tabelul 4.6. 1 .3) pcntru a preveni
baltirea apei.
1 9 - Tratat de legumicultura
Tabelu/ 4.6. 1.3

Corelatia admisa, intensitatea aspersiunii �i factorii de sol
(dupa Dumitrescu M., 1 998)
lntensitatea in mrnlh Conditii de sol �i panta

S-6 - Soluri grele, cu panta sub 3-4%
- Soluri medii, cu panta pesle 3-4%
6- 1 0 - Soluri medii, c u panta sub 3-4%
- Soluri u�oare, cu panta peste 3-4%
8- 1 5 - Soluri u:;; oare, cu panla peste 3-4%
- So Juri nisipoase cu panta sub 3-4%
Finefea ploii sau gradul de pulverizare al aspcrsorului (Kp) se de

termina in functie de diametrul duzei �i presiunea de regim a asper
sorului.
Ploaia poate fi:
fina - Kp = 0, 1 -0,3 - recomandata pentru solurile grele �i plane sensi
bile la loviturile picaturilor;
medie - Kp = 0,3-0,5 - indicata pe terenurile cu textura medic;
grosiera - Kp este mai mare de 0,5 - indicaHi pentru solurile u�oare.
Uniformitatea ploii se exprima printr-un coeficient (Cu) care in cazul
unei irigari bine efcctuate, trebuie sa aiha valori mai mari de 85%.
Schema de udare rezultii din distanta dintre aspcrsoare pe aripa de
udarc �i distanta dintre aripi. Cunosdind numarul aspersoarelor �i distanta
dintre ele se stahile�te lungimea aripii �i a coloanei de udare care trebuie
sa fie un multiplu de 6.
Timpul de udare intr-o pozitie data de aripii variaza in functie de nor
ma de udarc �i intensitatea medie orara, iar timpul de mutare, dintr-o po
zitie in alta a aripii de udare, nu trebuie sa dcpa�easca 2 ore, ea sa se poata
realiza 4-5 cicluri pe zi, In functie de durata zilnidi de udare.
lrigarea prin microaspersiune este o varianta a irigarii prin asper
siune care trebuie sa stea in atentia legumicultorilor pentru ea poate utiliza
�i surse mai mici de apa, iar echipamentele (microaspersoare mobile sau
fixe, prevazute cu duze fine) se pot instala eficient, pe suprafete mici de
teren in gradini particulare, dar �i in parcele mai mari (Vannierc Marie �i
Polidari J., 1 992; Kabashima J., 1 996).
In cadrul acestei mctode apa este distribuitii plantelor, asemanator ploii
naturale, cu ajutorul dispozitivelor de pulverizare care functioneaza sub
presiune, iar elementele tehnice specificc sunt: intensitatea �i tipul ploii,
uniformitatea de distributic a apei la plante �i timpul de udare.
Principiile dezvoltiirii intensive tl produc{iei tie legume 291
Rezultatele experimentale a unor studii intreprinse pe plan mondial

subliniaza multiplele avantaj e ale udarii prin microaspersiunc.
Comparativ cu aspersiunea clasica, se reduc pierderile de apa prin
evaporare directa in atmosfera, este posibila automatizarea completa a in
stalatiilor, rezultand economie de energie, apa, forta de munca (Dasberg
S., 1 993). Fata de irigarca prin picurare, se realizeaza un nivel optim de
umezire a intregului volum de sol exploatat de radacinile plantelor, redu
cerea pierderilor de apa prin percolare �i ea urmare antrenarea unor ele
mente minerale, eviHind astfel poluarea solului �i a mediului.
Aceasta metoda permite, de asemeni, aplicarea eficienta a unor ingra
�iiminte, insecticide, pesticide (Threadgills, 1 985; Hartz �i May, 1 994).
Ptacek L. ( 1 990), aduce douii argumente pentru adoptarea microas
persiei: realizarea unui control mai marc asupra plantei �i cre�terea poten
tialului de profitabilitate a culturilor agricole.
Irigarea prin picurare este o metodii modema �i de mare perspectivii,
care se practicii in ultimul timp pc suprafete mari in tarile din zonele
aride �i semiaride de pe glob (Israel, California), unde apa este deficitara,
ea �i in alte �iiri, mai ales in sere �i solarii.
Numero�i cercetiitori considera ea metoda udiirii prin picurarc cstc de
perspectiva �i recomanda promovarea ei (Davis, 1 975; Decroin H., 1 988;
Ricul L., 1 992 �.a.). Bar-Josef ( 1 990) arata ea irigarea prin picurare a
deschis noi posibilitati pentru controlul aplicarii apei �i a lngra�amintelor
la culturile agricole.
La aceasta mctoda apa cstc distribuita cu aj utorul unor orificii �i mi
croemitatori, sub presiune redusa, In cantiHiti foarte mici �i intr-o perioada
lunga de timp. Aceasta administrare localii a apei la suprafata solului, prin
picurare in apropierea zonei de cre�tere a radacinilor active ale plantelor,
creeaza conditii favorabile in privinta raportului aer-apa din sol.
Principalele avantaje ale udarii prin picurare sunt:
utilizeaza eficient apa de udare, datorita suprafetei mici umezite �i
evWirii pierderilor de apa prin evaporatie sau infiltratie;
asigura umiditatea solului la o valoare ridicata din I.U.A., cu fluctuatii
mici fara a fi in exces, fiira ea apa sa devina gravitationaHi;
se pastreaza un echilibru perfect lntre apa ehminata de planta �i cea
administrata prin irigarc, evitandu-se astfel ,stresul hidric", condu
cand la obtinerea de productii mai mari cantitativ �i calitativ;
permite aplicarea unor norme de udare de 4 ori mai mici comparativ
cu udarea prin brazde lungi, ducand la o economic mare de apa (pana
la 50 %);
nu influenteaza umiditatea relativa a aerului �i reduce astfel perico1u1

bolilor criptogamice;
pesticidele aplicate pe frunze nu sunt spalate, prelungindu-se timpul
de actiune al acestora, ceea ce determina reducerea numarului de tra
tamentc �i implicit cantitatca de substante utilizate;
se reduce desimea buruienilor �i dezvoltarea ace�tora ea urmare a uda
rii limitate a suprafetelor;
imbunatate�te dcplasarca sarurilor mincrale prin transportarea exce
sului sub zona stratului radicular;
se poate folosi la administrarea solutiilor nutritive la culturile tara sol,
pe substrat sintetic �i determina cre�terea randamentului ingra�amin
telor chimicc utilizate la fertilizarile faziale;
se pot efeetua in mod permanent lucrarile de intretinere �i de recoltare;
se poate asigura irigarea plantelor in toate fazele de vegetatie, inclusiv
in cele de polenizare �i tecundare, tara a provoca avortarea florilor;
regimul eolian nu influcnteaza uniformitatea irigarii �i pierderile de
apa;
se poate executa �i pe suprafete denivelate �i in panti'i, pe soluri ex
treme ea textura (nisipoase sau argiloasc, compacte), care nu pot fi iri
gate prin alte metode;
necesita un consum redus de energie comparativ cu celelalte metode
de irigare;
poate fi programata �i automatizata, determinand o exploatare u�oara
�i economica.
Irigarca prin picurare determina reactii favorabile in procesele de
cre�tere �i dezvoltare a plantelor; o mai buna inradacinare ea urmare a re
gimului optim de apa �i aer in sol, eu repercusiuni asupra absorbtiei ra
pide �i eficiente a substantelor nutritive. Chilom Pelaghia (2002) eonsi
dera irigarea prin picurare ea eel mai eficaee sistem pentru hranirea plan
telor in care substantele nutritive �i stimulatoare solubile sunt administrate
concomitent cu apa de irigare, in cantitati riguros controlate. Absorbtia
rapida �i eficace a substantelor nutritive in stare lichidii prin radacinile
plantelor conduce la marirea atat a desimii radacinilor in zona picuratoa
rclor dit �i a aeratiei in zona radieulara.
Folosind aceasta metoda de irigare, se realizeaza o ere�tere mai vigu
roasa �i o starea fitosanitara mai buna a plantelor, maturitatea mai timpu
rie a recoltelor, o ealitatc superioara a produselor �i obtinerea unor pro
ductii mai mari comparativ cu alte metode (tabelul 4.6. 1 .4).
In SUA, s-au obtinut sporuri de 60-70% la productia timpurie �i de

1 23% La cea tota1a de tomate cultivate in camp (Bhella S.H., 1988). Cer
cetarile au evidentiat, de asemenea, o cre�tere a dimensiunilor fructelor cu
1 3 ,7% , ea urmare a mentinerii pe intreaga perioada de vegetatie a unor
rezerve optime de apa, aer �i nutritie.
Buzescu D. ( 1 994) mentioneaza un spor de productie distinct semni
ficativ, de 2,6 t/ha la tomate in spatii protej ate, irigate prin picurare (6 1 ,2
tlha), fata de cele irigate pe brazde (58,5 t/ha) �i calculeaza un cocficient
de valorificare a apei mai redus cu 5-10 1 apa/kg de tomate.
Tabelul 4.6. 1.4
Productii obtinute prin diverse metodc de udare (tlha)
Modul de Metoda de udare
Cultura
culturli. picurarc aspcrsiune brazde
-
Tomate* 65,0 39,0
in cfunp
-
Tomate*• 98,0 78,5
Pepeni galbeni 43,0 24,0 24,0
Pcpcni vcrzi 43,0 23,0
in solarii Tomate*** 89,8 -
77,6
in sere Tomate•*** 7 1 ,6 62, 1 -
*Shuneli, 1 969; * *Holery, 1972 - citat de Savifchi P. �i Stan N., 1 984;

" '* " Savi{chi P. $i eo/ab. 1982; "*** Chilom Pelaghia, 1 988
Cercetarile au evidentiat �i efectele economice ale udarii prin picu

rarc, concrctizatc prin reducerea costurilor de productie comparativ cu
alte metode: se realizeaza o economic de 60% din norma de udare folosita
la aspersiune (Blasse W., 1 9 80) �i un consum de energie redus (Falciai M.
�i colab., 1 994).
dezavantaje ale acestei metode de irigare se pot mentiona: costul
Ca
"
aparent ridicat al investitiilor la unitatea de suprafata �i posibilitatea dete
riorarii echipamentelor (robineti, filtru, furtun, picudi.toare) prin infundare,
acoperire cu pamant sau scctionare la efectuarea pra�ilelor manuale.
Elementele teluiice specifice diferitelor tipuri de irigare prin picurare
sunt: natura, modul de prindere �i distanta dintre picuratoare, durata uda
rilor �i intervalul dintre udari .
0 instalatie de udarc prin picurare este aldituita din: blocul de control
pentru infiltrarea apei, reglarea presiunii �i a dcbitului; conductele de
transport din PE sau PVC; conductele de udare cu diametrul de 1 2-20
mm, prevazute cu dispozitivele de udarc numite picuratoare.
Distanta dintre conductele de udare este reglabiHi �i depinde de sche
ma de plantare, pentru culturile de legume din camp, fiind recomandate
seturile cu distanta de 1 ,4 l ,5 m lntre conductele de udare �i de 0,3 - 0,5

- -
0,7 m lntre picuditoare.

Pentru utilizarea In sere s-a experimentat, cu bune rezultate, renta
bilizarea instalatiei prin simplificarea ei, folosind conducte gonflabile per
forate, cu orificii de aproximativ 1 mm diametru, Iungi de eel mult 50 m.
Se prefera conductele din polietilena neagra sau gri, pentru evitarea dez
voltiirii algelor.
in prezent, mctoda de udare prin picurare este larg riispandita in tiiri
cu traditie in irigatii cum ar fi: Israel, Franta, Statele Unite ale Amcricii,
tfui care �i-au creat �i o industrie proprie de fabricatie a echipamentelor
pentru acest gen de irigatie.
Astfel, firma Netafim din Israel a introdus acest sistem inca din anul
1 965 �i, in prezent, exporta echipamente in numeroase tari din Europa,
SUA, Canada.
in tara noastra, in ultimii 10 ani, a inceput extinderea metodei de iri
gare prin picurare, care la inceput a fast limitata de costurile ridicate ale
instala!iei, iara sa se !ina seama ea investitiile initiate se pot amortiza intr
un timp foarte scurt (2-3 ani), ea unnare a economiei mari de apa �i ingra
�aminte chimice �i a reducerii consumului de munca manuaUi.
Fata de metodele traditionale, metoda de irigare prin picurare, a deter
minat o viziune noua asupra sistemului apa-sol �i a influentat tehnologiile
de cultura. Este economica, are mare siguranta in exploatare � i determina
ridicarea calitatii productiilor, impunandu-se in tehnologia legumicola din
sere, solarii �i la speciile legumicole pra�itoare din culturilc din camp.
Trigarea prin picurare prezinta certe �i reale avantaje care, cu tot
costul ridicat al investitiei initiate, conduc la rezultate foarte bune de pro
ducfie �i la o eficienta cconomica sporiHi la unitatea de suprafata, In final
devenind avantajoasa �i din punct de vedere economic. Pentru aceste con
siderente, in tara noastra, se duce in prezent o campanie sustinuta pcntm
generalizarea in productie a irigarii prin picurare a culturilor legumicole,
in special a celor intensive de mare randament din sere �i solarii.
Irigarea subteranii se realizeaza prin conducte din ceramica poroasa
sau prin galerii cartita, amplasate la o adancime mai mare decat a stratului
arabil (0,5 0,6 m), astfel !neat, In permanenta, apa este data solului in
-
straturile mai adanci.

Este mai pu!in riispandita In legumicultura �i din motive de igiena, se
recomanda mai ales atunci cand se iriga cu ape uzate de canalizarc sau
reziduale.
Principiile dezvoltiirii inten.�ive a produc(iei de legume 295
La irigarea subterana este neccsar sa se indeplineascii urrnatoarele con

ditii: apa sa fie din abundenta (mai ales pe solurile nisipo-lutoase), sa se
mi�te liber prin capitare $i subsolurile sa n-o retina. In acela�i timp, dato
rita normelor de udare mari, este nevoie de un sistem adecvat de drenaj �i
de evacuarea apei i n surplus.
Principalele avantaje ale irigarii subterane sunt:
posibilitatea de a functiona in regim reversibil irigare-drenaj ;
umezirea stratului de sol prin capilmitate, realizandu-se un echili
bru optim intre apa �i aer la nivelul radacinilor;
mentinerea la suprafata solului a unui substrat superficial atanat,
ce previne formarea crustei, craparea solului in adancime �i imbu
ruienarea;
posibilitatea aplicarii pe teren modclat, fara a stanjeni, mecaniza
rca lucrarilor de intretinere.
Rezultatele ohtinute in urma experimcntarilor din tara noastra privind
irigarea subtcrana au fost satis:Iacatoare. Numiirul udiirilor s-a redus cu o
treime comparativ cu irigarea pe. brazdc, productiile au fost in medie mari
cu 1 5-30%. in cazul cand la irigarea culturilor de legume s-au folosit apele
de la canalizarea ora�elor, la controalele sanitare efectuate asupra recol
telor, baci lii specifici accstor ape au fost absenti, ea urmare a faptului ea
recolta nu a venit in contact direct cu apa in timpul irigarii , eliminandu-se
riscul poluarii bacterienc.
Metoda irigarii subterane se folose�te totu�i pe scara redusa, deoarece
prezinta unele inconveniente cum sunt:
costul ridicat a! investitici pcntru instalarea drenurilor �i a cana
lclor de evacuare;
necesitatea unor investigatii speciale asupra conditiilor de sol in
vederea instaliirii drenurilor;
pericolul infundarii �i colmatarii conductelor;
pericolul aparitiei unui proces de sariiturare secundara, datorWi
transportului activ de saruri din adancime spre stratul arabil;
necesitatea verificarii calitatii apei folosite, deoarece prezenta u
nei cantitati mari de mat in suspensie colmateaza drcnurile, ingre
uneaza folosirea instalatiei �i irigarea este neuniforma.
Regimul de irigare al culturilor de legume
Irigarea implidi un ansamblu de masuri tehnico-organizatorice, in ve
derea stabilirii riguroase a unui regim de irigarc rational, cu privire la eva
luarea necesamlui de apa, a marimii �i succesiuni i aplicarii udarilor in
concordanta cu cunoa�terea aprofundatii a relatiilor sol-apii-plantii.
Factorii care concura la stabilirea regimului de irigare sunt: particula

ritatile biologice ale speciei, respectiv durata perioadei de vegetatie, pe
rioada de infiintare a culturii, fazele critice pentru asigurarea cu apa; con
sumul sau evapo-transpiratia potentiala lunara pe perioada de vegetatie;
evaluarca cantitatii de apa necesara pentru aprovizionarea stratului activ
de sol pe perioada de vegetatie �i lunar; constantele hidrofizice ale solului
pe adancimea stratului activ de sol.
Principalele elemente ale regimului de irigare sunt: norma de udare,
numarul de udari, norma de irigare, momentul �i durata aplicarii udarii,
graficul udarilor.
Norma de udare reprezinta cantitatea de apa in m3 , care se admi
nistreaza la o udare pentru o cultura pe suprafata de un ha, astfel ea u
miditatea in stratul de sol luat in considerare sa creasdi de la nivelul pla
fonului minim, pana la capacitatea de camp. Se calculeaza in functie de
cerintcle plantelor legumicole fata de umiditatea solului in diferite faze de
vegetatie (vezi subcapitolul 3 .2.5), grosimea stratului de sol ce se uda �i
constantele hidrofizice ale solului.
Udarea i�i atinge scopul numai daca se aplica inainte ea rezerva de
apa din sol sa scada sub nivelul plafonului minim al umiditatii active �i sii
nu depii�easdi nivelul capacitiitii de camp pentru apa.
Atat deficitul cat �i excesul de apii din sol sunt diiuniitoare. Cand can
titatea de apii este mica, plantele nu vegeteazii normal, iar dacii norma de
udare depii�e�te capacitatea de camp pentru apii a solului, surplusul se in
filtreazii in adancime, in straturile inferi.oare, provocand ridicarea nive
lului panzei freatice fara a fi in folosul plantelor.
Adancimea de udarc luata in calculul nonnei tine cant de specificul
sistemului radicular al plantelor �i variazii in timpul perioadei de vege
tatie, fiind de peste 0,4-0,6 m la varzii, ceapa, telinii �i de 0,6-0,8 m la
fasole, tomate, ardei, vinete, morcov �i sfecla. Marimea normei de udare
este direct proportionalii cu aceastii adancime.
In functie de specie, productiile la hectar �i regimul de precipitatii,
normele de udarc la legume pot fi de 200-600 m3 /ha. Cand se efectueazii
irigiiri pentru riisarirea semintelor sau prinderea plantelor, se recomanda
norme mai mici de udare.
Numiirul udiirilor este diferit cu specia (pretentiile fatii de apa; faza
de vegetatie) �i tipul de sol (textura; rezerva de apa; tcmpcratura), precipi
tatiile efectiv cazute in timpul perioadci de vegetatie a culturii ce se iriga
�i rata evapotranspiratiei care depinde de gradul de acoperire a solului de
Principiile dezvoltarii intensive a producfiei de legume 297
ditre cultura, de temperatura �i umiditatea atmosferidi, ea �i de prezenta

�i intensitatea vanturilor.
Udarile prea dese, u�oare (cu normc mici de udare), nu sunt in general
recomandate.
Numarul de udari rezulta din raportul dintre norma de irigare �i nor
ma de udare, variind in cazul culturilor legumicole intre 2-3 �i 1 2.
lntervalul dintre udiiri, reprezentand timpul in zile in care se consuma
norma de udare, depinde de numarul �i marimea precipitatiilor cazute.
2
Precipitatiile sub 1 0 1 1m pot amana un udat cu 2-3 zile, iar cele care
2
depa�esc 20 1 1m inlocuiesc un udat.
lntervalul de timp dintre doua udari mai este influentat de temperatura
�i umiditatea atmosferica, frecventa �i intensitatca vanturilor, adancimea
panzei de apa freatica, insu�irile hidrofizice ale solului.
Se apreciaza ea pentru a satisface, pc faze de vegetatie, cerintele plan
telor, intervalul dintre udfui la culturile de legume este de 7-8 zile pentru
speciile cu consum mare de apa �i de 10- 1 2 zile pentru cele cu cerinte
moderate.
Norma de irigare reprezinta cantitatea de apa ce se administreaza
unei culturi pe intreaga perioada de vegetatie �i rezulta din produsul intre
norma de udare �i n�marul de udari. Valorile elemcntelor de baza ale
regimului de irigare calculate in situatia unui bilant hidrologic inchis, rara
aportul panzci freatice, sunt prezentate in tabelul 4.6. 1 .5.
Momentul apliciirii udiirilor s e stabile�te in functie de particularitatile
biologice ale speciei, nivelul umidiH'itii solului, posibilitatea organizarii
udarilor conform planului de productie. Aplicarea udfuilor la momentul op
tim cste o componentii de cea mai mare importantJi a regimului de irigare,
iar pentru o apreciere corecta se impune cunoa�terea aprofundata a relatiei
apa-sol-plantii-atmosferii pentru fiecare situatie data (�tefan V., 1 98 1 ).
Prognoza 1?i avertizarea udarilor se poate face prin metode directe sau
indirecte de control al umidiHitii solului la intervale de o saptamana 1?i
corelarea valorilor gasite cu cerintele plantelor legumicole pentru apa pe
faze de vegetatie.
Dintre toate metodele cunoscute, s-a ajuns la concluzia ea cea a ,
bilanfului " bazata pe relatia dintrc consumul de apa al plantelor �i eel

rczultat prin evaporatie, din evaporimctre, pare a fi cca mai indicata, dis
punzand cerintelor exploatarii atat prin precizie cat �i prin operativitate.
Totodata, aparatura utilizata este simpla, u�or de procurat, u�or de ma
nipulat �i intretinut.
Aceasta metoda da posibilitatea cunoa�terii efectului integrat al ra

diariei, vantului, temperaturii �i umidiHitii relative a aerului asupra evapo
transpiratiei, factori climatici sub a diror influenta se produce in principal
�i consumul de apa al culturilor irigate.
Prognoza 1;1i avertizarea cu ajutorul cvaporimetrelor constau in princi
pal in urmarirea consumului de apa a! plantelor, in paralel cu inregistrarea
consumului de apa prin evaporatie, din evaporimetru. in conditii de pro
ductie, fiecare evaporimetru deserve�tc o suprafata de 5000 hectare.
Concomitent se fac observatii fenologice, masuratori biometrice, ana
lize fizice �i chimice ale solului, inregistrari ale datelor climatice, calculul
productiilor etc.
Prognoza �i avertizarea udarilor au un caracter foartc complex, scopul
principal fiind de a satisface in optim cerintelc de apa ale plantelor, in
vederea obtinerii unei eficiente maximc, la culturile irigate.
in general, irigarea trebuie sa se aplice cand umiditatea solului repre
zinta mai putin de 40% din capacitatea de camp pentru apa a acestuia,
pcntru solurile cu textura medie �i de 60% pcntru solurile nisipoase.
Stabilirea momentului aplicarii udarilor se poate face �i prin aprecierea
starii de hidratare a tesuturilor frunzelor sau prin determinarea concentratiei
sucului celular din frunze. Cre�terea acesteia intre orelc 10 �i 1 1 , cu peste 10 %
fata de valorile normale, indica un deficit de apa �i necesitatea udarii.
Tabelul 4.6. 1 . 5
Regimul de irigarc al culturilor
(dupa Dumitrescu M. �i Iano�i S . , 1 973)
Norma (me/ha)
Cultura Numar d e udari
ue i rigare de udarc
Tomate timpurii 2800 400 6-7

Tomate de vara 4000 400 8- 1 0
Varza timpurie 2800 400 6-7
Cartoti timpurii 2400 400 5 -6
Radacinoase 2800 400 6-7
Lucerna 4500 800 5 -6
Conopida 3500 500 6-7
Yarza de toamni\ 3500 500 6-7
Sal atu 1 500 500 2-3
Spanac 1 500 500 2-3
Ccapa 2000 4 00 4-5
Administrarea apei trebuie racuta in perioadele critice, cand plantelc o

folosesc eel mai bine �i in corelatie cu influenta asupra calitatii productiei.
Principiile dezvoltiirii intensive a produc{iei de legume 299
Tomatele, ceapa, ri:idacinoaselc necesita un plafon ridicat al umiditatii

pentru formarca �i cre�terea paqilor comestibile, in timp ce la maturarea
acestora, acumularea de zaharuri �i albuminoide se produce mai bine i'n
conditiile reducerii rezervei de apa din sol, deci se recomanda intreru
perea udarilor.
CastraveW au cerinte mari fata de umiditate mai ales in perioada for
marii butonilor florali �i de la inflorire la fructificare, ca.nd evaporatia este
maxima datorita frunzelor �i fructelor cu suprafata mare.
Varza se uda mai ales in momentul invelirii capatanilor, evitandu-se
altemarea excesului de apa cu seccta care produce craparea acestora.
In general, nu se uda dupii: plantarea disadurilor de ardei timp de 2
saptiimani pentru a determina o inradacinare mai profunda; ingro�area
tulpinilor de gulii �i a radacinilor de morcovi �i ridichi; inaintea recoltiirii
fructelor coapte de tomate, deoarece excesul de apa produce craparea a
cestora, deprecierea calitatii �i sdiderea capacitatii de pastrare.
Pentru o buna exploatare a sistemelor de irigare, cste necesar ea, din
timp, sa se intocmeasca graficul udiirilor (tabelul 4.6. 1 .6). Acesta are ro
lul distribuirii rationale a apei, pe toatii perioada de vegetatie �i pe intrea
ga suprafata a fcrmei, in raport cu cerintele fiecarei culturi �i cu regimul
de precipitatii din zona.
Pentru stabilirea graficului udarilor este necesara calcularca debitului
de apa necesar la o udare, pentru ficcare cultura in parte �i pentru toate
culturile cc urmeaza a se uda. in continuare, intr-un sistem de coordonate,
pe orizontala se inscriu epocile de udare pe luni �i decade pentru fiecare
cultudl, iar pe verticaH'i debitul pentru fiecare udare.
In cazul in care, in aceea�i perioada, se iriga mai multe culturi, debitul
de udare pe intreaga unitate rezulti'i din cumularea debitclor culturilor res
pective, obtinandu-se astfel variatia necesarului de apa in cursu! pcrioadei
de vegetatie, pe unitate.
Pentru a nu perturba functionarea sistemului de irigare, graficul de
udare trebuie respectat cu strictete, numai astfel se pot satisface cerintele
pentru apa ale plantelor �i e�alonarca programarii udarilor in ordinca
urgentelor dictate de specificul culturilor.
Factorii care influenteaza regimul de irigare
Solul influenteaza regimul de irigare prin compozitia sa mecanidi �i
valoarca conslantelor hidrofizice in stratul superficial al solului, pe o
adancime de 50 cm, unde este raspandita marea masa a radacinilor
plantelor.
Tabelul 4. 6. 1.6
Graficul de udare al culturilor (dupa Dumitrescu M., Iano�i S., 1 973)
-8 -g
.. Debitul udarilor in 1/s pe luni $i decade
IuI"1e
Nr.
.. !l!
·-
s. ...
.la . . Durata
.. � � Apn"I'1e Ma1 Iume August Septemb ne ..
8. :a E
0 > .., E 't:l .
E . :: "' udaru
Cll 8
crt.
I l l IJ Ill I I II I III
..,
r 1 rr 1 m 1 m ll l m i i i ii I I II I III
c. =
c :. ..:
:5
"' "'
Cll 0 z Z 11 m (zile)
2800 I 6-7
. Tomale
l. 20 · - 55,5 - ' 55,5 55,5 84 84 55,5 4
timpurii
84 I 5s,s I ss,5
Tomate
2. I 20 4000 1 8- 10 · - 55,51 55,5 55,5 55,5 84 84 55,5 ' - 4
varll
2800 I 6-7 104 I 104

Varzll
3. . . . 25 · - 52 52 35 4
umpune
Cartofi 15-
4. 25 2400 I 5-6 · - 70 70 70 104 I 104 4
limpurii 14
5. I Morcovi 10 2800 I 6-7 · - 70 70 130 70 70 70 2
6. I Lucema 30 4500 I 5-6 , - 55,5 84 1 55,5 ISO 150 I 150 so 50 5
Conopida
7. de (30) 3500 I 6-7 · - 1 30 66 84 84 84 84 lOO s
toamna
8. I 3500 I 6-7 · -
VarzA de
toamna
I (35) 66 84 84 84 84 84 lOO 6
9. I Vcrde!uri I (20) 2000 I 4-5 I - 1 55,5 1 55,5 I ss,s 55,5 I 55,5 · - 4
1 0. 55,5 I 163,0I26I,5I t95,5I325,5I 5S,5 1 3 t 9,0I238,0i t46.ol r 36,0I439,5I 84,0 I 402,0I23B,OI273,5I209,5 I 273,5 I209,5I31 l,O· - 10
Q(l l s) =
m·s
.
Q= debirul de udare in /Is; s = suprafa{a culturii de udal in ha
'
3,6 . 1 . T
m = nof71Ul de udare in me/ha 1 = durata de /ucru pe zi in ore; T = dura/a udiirii in zile
in acest strat, pentru solurile mijlocii, poate fi retinuta o cantitate de

3
1 600- 1 800 m /ha apa provenita indiferent din ce sursa (precipitatii sau iri
gare). Dupa Laumonnicr, 1 962 (citat de Chilom Pelaghia, 2002), pe solu
rile grele cantitatea de apa provenita din precipitatii este pastrata In pro
portie mai midi ( 1 0,2%) fata de cea de pe solurile af'anate (2 1 ,9%). In
acela�i timp, In solurile tasate cantitatea de apa ce se pierde prin evapo
rare este foarte mare in comparatie cu solurile a:ffinate.
Apa freatica reprezinta unul dintre cei mai importanti factori ce in
fluenteaza regimul de irigare �i trebuie sa se cunoasca dinamica ei, chi
mismul, sursa de alimentare �i drenajul accsteia, In vederea amenaj arilor
pentru irigare.
Apa freatidi intluenteazii favorabil regimul de irigare, atunci cand nu
are un continut ridicat de saruri, care sa provoace salinizarea �i cand nu este
In cxces, ea sa provoacc inmla�tinirea. Pentru evitarea aparitici acestor fe
nomene, se recomandii ea in solurile destinate culturilor legumicole, apa
freatica sa se gaseasca la adancimea de 3-5 m. De asemenea, daca apa
freatica este prea la suprafata, influenteaza negativ lncalzirea solului.
Solul poate fi aprovizionat cu apa din pfulza freaticii, de jos in sus, iar
cantitatea de apii difera In functic de adancimea ei �i tipul de sol (tabclul
4.6. 1 .7).
Tabelu/ 4.6. 1 . 7
Cantitatca de apa freatica c u care se aprovizioneaza solurile destinate culturilor
legumicole - m3/ha (dupa Sarov A. I ., citat de Caraiani I. �i colab., 1 969)
Adancimea apelor freatice
Categoria de sol
0,5 - 1 ,0 m 1 ,0 - 1 ,5 m 1 ,5 - 2,0 m
U�oare, nisipo-lutoase 600 - 900 - -
U�oare, luto-nisipoase 700 - 1 000 500 - 700 -
Mijlocii, 1uto-nisipoasc 900 - 1 200 600 - 900 500 - 600
Grele, luto- argiloase 1 200 - 1 600 800 - 1 200 400 - 800
Argiloase 1 500 - 2000 1000 - 1 500 500 - !WO
Factorii climatici - in special temperatura, regimul de precipitatii �i

vanturile, influenteaza putemic regimul de irigare.
in zonele mai riicoroasc, cu precipitatii mai abundente, procesul de eva
po-transpiratie este mai lent, cu pierderi de apa mai mici, ea atare normele
de udare, numarul de udari, ea �i normele de irigare vor fi mai mici.
5'pecijicul biologic al plantelor influenteaza unele componente ale re
gimului de irigare prin giadul de dezvoltare a sistemului radicular, va
loarea coeficientului de transpiratie, potentialul productiv (vezi subcapi
tolul 3.2.5).
Gradul de dezvoltare al sistemului radicular, precum �i modul de re

partizare a lui in stranll activ al solului, care este considerat a fi pe o
adancime de 40-50 cm, determina randamentul aprovizionarii cu apa,
pentru maj oritatea speciilor legumicole.
Consumul de apa al plantelor legumicole este foarte difcrit in functie
de productiile realizate in corelatie cu sistemul de cultura (tabelul 4.6. 1 . 8).
Cu dit productia este mai mare cu atat consumul de apa pe tona de produs
este mai mic, in functie de specia legumicola.
Tabelul 4.6. 1.8
Variatia cantiUitii necesare de apa in funcfie de productia obtinuta
la unitatea de suprafa{a (dupa Petrov, 1 952)
Productia Cantitatea de apa necesara
Cultura 1
(tlha) Pe sezon m fha Pentru I ton!i. (m3)
15 2400 1 60
40 4000 1 00
Varza ttuzie
60 4500 75
120 4800 40
15 2 1 00 130
30 3000 1 00
Var2'.A timpurie
40 3200 so
60 3600 60
12 2400 200
20 3200 160
Cartof 30 3900 1 30
40 4400 1 10
60 4SOO 7S
20 2-100 1 20
40 3600 90
Morcov
60 4200 70
90 4500 so
10 2400 240
Castravete 40 3600 90
50 4000 80
20 2400 120
S fecla ro�ie de masa 40 3600 90
so 4000 80
15 2 1 00 140
Tomate 25 3000 1 20
40 3200 80
Calitatea apei folosita la irigarca culturilor arc un rol determinant,

excrcitand o mare influcnta asupra proprietatilor chimice ele solului �i
gradului de fertilitate al acestuia. Mai importante printre elcmentele de

apreciere a caliti:itii apei sunt:
con{inutul fn saruri solubile care poatc ridica concentratia solutiei so
lului in anumite elemcnte, peste limita admisibiHi, provocand pertur
bari in absorbtia substantelor nutritive. Valorile acestui parametru sunt
diferite in functie de tipul de sol (4-8 g/1 la solurile nisipoase, perme
abile �i maximum 0,8-l g/1 in solurile mai grele, putin permeabile).
Natura sarurilor pe care le contine apa de irigare determina in mare
masudi comportarea diferita a plantelor legumicole fata de concentratia
apei in saruri (tabelul 4.6 . 1 .9). In general, sarurile acide de calciu �i mag
neziu sunt folositoare pentru ea impiedicii saraturarea solului, pe ca.nd
cele alcaline de sodiu �i potasiu sunt daunatoare.
Tabelul 4.6. 1.9
Toleranta unor plante legumicole fatll de concentratia in sllruri a apci de irigare
(dupli Dumitrescu M., 1 998)
Toleranta �i efecle Plantele tolerante
Mica: productia scade brusc. Unele culturi pier la un grad de - fasolea, cartofii, morcovii,
salinitalc de 0, 1 -0,4%. castravetii , us t uroiul
Medie: suporta un grad de salinitate de 0,4-0,6%. Scade - tomatclc, ceapa, ridichile
calitatea �i cantitate a productiei. de iarna
Mare: rczista pana la un grad de salin itatc de pana la 0, 7- - pcpenii verzi, dovleceii ,
I ,2%. fn cazul sulfatilor concentratia poate fi mai mare. patlagelele vinete, ardcii
Scade can t itatea �i cal it atea productiei.
temperatura apei de irigat influcnteaza temperatura solului �i desta�u

rarea procesclor chimice �i fiziologice la nivelul radacinilor. Se reco
manda ea la irigarca culturilor de legume sa se foloseasca apa mai
calda (15-20°C toamna), iar in sere �i solarii apa trebuie sa fie neaparat
la temperatura mediului;
gradul de aerisire se asigura prin alegerea sursei de apii �i a mctodei
de irigare. Aceasta insu�irc a apei de irigat este deosebit de importantii
mai ales in sistemele de culturii rara sol.
Apa de irigat nu trcbuie sa continii particule de aluviuni mai mari de
0, 10 - 0, 1 5 mm, care pot provoca procese de colmatare.
George J., Rutland D. �i Bymes B.H. ( 1 994) clasifica apa pentru iri-
gatii la culturile agricolc dupa urmiitorii parametrii:
concentratia ionilor de hidrogen (pH);
parametrii salinitatii: salinitatea reziduaHi, sarurile minerale dizolvate
(cloruri, sulfati, sodiu), capacitatea de absorbtie a solului (indicele SAR)
�i carbonatul de sodiu rezidual (indicelc CSR);
parametrii chimici (metale grele toxice sau periculoase);

parametrii microbiologici.
in urma studiilor efectuate conform STAS-urilor aprobate de ditre Mi
nisterul Agriculturii, Alimentatiei �i Padurilor, Consiliul National al Apei �i
Ministerul Sanatatii din Romania, autorii mentionati recomanda limitele
admisibile pentru parametrii de apreciere ai apei de irigat in tara noastra.
in functie de concentratia ionilor de hidrogen, apa pentru irigatie la
culturile de camp este considerata: neutra (pH = 6,5-7,2); slab acida (pH =
5,5-6,4) �i slab alcalina (pH =7,3-8,6).
in functie de salinitatea reziduala, continutul in cloruri �i sulfati �i
indicele CSR (tabelul 4.6. 1 . 1 0) apa pentru irigat se diferentiaza in urma
toarelc patru clase:
C1 (salinitate reziduala redusa) - apa folosita pe majoritatea tipu
rilor de sol �i pentru cea mai mare parte din plantele cultivate.
C2 (salinitate rcziduala moderata) - apa folosita pc soluri permea
bile �i la plante cu toleranta medie la salinitate.
C 3 (salinitate reziduala ridicata) - apa folosita numai pentru spa
latul �i drenajul pe soluri permcabile �i la plante cu toleranta la
salinitate.
C4 (salinitate reziduaHi foarte ridicata) - apa folosita, spalatul �i dre
najul pe solari permcabile �i la plantele foarte tolerante la salinitate.
Tabelul 4. 6. 1 . 1 0
Clase de salinilatc (indice-CSR)
Clasc de salinitate Metode
Denumirea parametrului
c, c2 c3 c4 de lucru
3
Si!ruri rcziduale mg/dm max. 1 60 500 1 ,500 3,250
3
Indice CSR m.echiv./um 0,63 1 ,25 1 ,90 2,50
3
Cloruri (Cr) mg/dm max. 40 1 20 370 810 STAS 8663-70
2 3
Sulfati (S0 .4) mg/dm max. 1 00 320 1 ,000 2,200 STAS 860 1-70
Conductivitate clectrica la
0,25 0,75 2,25 5,00 STAS 7722-84
25°C, S/cm, max.
infunctic de indicele SAR, de coeficientul in sodiu, calciu �i mag

neziu, fiecare clasa de salinitate este clasificata in 5 subclase de alcali
nitate (tabelul 4.6. 1 . 1 1):
S 1 (alcalinitate redusa) - apa folosita pe majoritatea tipurilor de sol;
s 2 (alcalinitate moderata) - apa folosita pe soluri permeabile pen
tru spalare �i drenaj ;
s 3 (alcalinitate ridicata) - apa folosita p e soluri permeabile pentru .
spalare �i drenaj, cu amendamente organice �i minerale.
Principiile dezvoltarii intensive a produc(iei de legu,me 305
Tabelul 4.6. 1 . 1 1
Subclase de alcalinitatc (indice -SAR)
Clase de salinitate
Subclase
Parametrii Mctode
de cl C2 c3 c4
alcalinitate
lndice SAR SI 8,2 6,1 4,0 2,5
max. S2 1 5,3 1 2,2 9,0 6,7
s3 22,5 1 8,3 14,0 1 1,0
SI 47 1 20 215 240 STAS 8292-70
s2 48 145 340 520 STAS 8292-70
SJ 50 1 50 400 750 STAS 8292-84
Tinand cant de parametrii chimici rcfcritori la continutul solului in

metale grele (tabelul 4.6. 1 . 1 2), normele de irigare, conditiile climatice �i
textura solului, apa pentru irigare este clasificata in doua tipuri :
I pentru norme mari de irigare, folosita In areale aride �i soluri cu
textura mij locie;
IT pentru norme reduse de irigare, pe soluri umede �i cu tcxtura
u�oara.
Tabelu/ 4. 6. 1 . 12
Parametrii chimici
Tipul
Denumirea parametrului I II Metode
3
Concentratia max. admisa mgi'_dm
1 2 3 4
Aluminiu 5.0 20.0 STAS 94 1 1 -83
Arsenic 0. 1 2.0 STAS 7885-67
Beriliu 0. 1 0.5
Rrom 0.75 2.0
Cadmiu 0.0 1 0.05 STAS 7852-80
Cianura 0.2 0.2 STAS 7685-79
Cobalt 0.05 5.0 STAS 8288-69
Cram (Cr6+) 0. 1 1 .0 STAS 7884-67
Cupru 0.2 5.0 STAS 7795-80
Fier 1 .0 5.0 STAS 8634-70
Flor 1 .0 5.0 STAS 89 10-7 1
Litiu 2.5 2.5
Mangan 0.2 3.0 STAS 8662-70
Molib den 2.0 0.05
Mercur 0.02 0.05 STAS 8045 -79
Nichel 0.2 2.0 STAS 7987-67
Plumb . 2.0 5.0 STAS 8637-79
20 - Tratat de Iegumiculturii
Tabelul 40 60 1 0 12 (continuare)
1 2 3 4
Seleniu 0002 0005
Sulfuri �i hidrogen sulfurat
(lhS) Ool 00 5 STAS 75 1 0-66
Vanadiu 00 1 1 .0
Zinc 200 1 000 STAS 8 3 1 4-69
Pesticide organohalogene 0 0
Apreciata dupa parametrii microbiologici, apa pentru irigare la cultu-

rile agricole este clasificata in trei categorii (tabelul 4o6. 1 . 1 3):
M 1 folosita pe toatc solurile �i la toate plantele;
-
M2 folosita pe toate solurile �i la toate plantele cu exceptia solurilor

-
foarte pcrmeabile. De asemenea, se exclude folosirea apei din aceasta

categorie in cazul legumelor destinate consumului in stare proaspata, a
celor pastrate prin congelare sau murare �i la care nu s-au racut trata
mente termice pentru pastrare;
M3 · folosita numai pe terenurile la care nivelul freatic estc situat la
-
mai mult de 4 m adancime �i la culturile ale diror productii sunt tra

tate termic industrial.
Tabelu/ 4060 1013
Parametrii microbiologici
Categoria
Parametrii Mctoda
M, M2 M]
Total coli maxo 100 peste 1 00oooo pcste 100,000 . 0 z
oo STAS 3001-83
bacterii nr/dm3 100,000 10,000,000
Coli bacterii absent maxo1 0,000 peste l OO,OOOo . . o STAS 3001 -83
fecale nr/dm3 1 ,000,000
Streptococi absent maxo l O,OOO pcsle 100,000. 0 0 0 STAS 3001 -83
fecali nrfdm3 1 ,000,000
Salmonella absent/1 ,000 cm3 absent/300 cm3 absent/lOO cm3
Sursa de api pentru irigat

Pentru a fi corespunzatoare irigarii culturilor de legume, sursa de apa
trebuie:
sa aiba un debit minim care sa asigure consumul de apa al plan
telor chiar in perioadele cand au cerintc mai mari �i udarea intregii
suprafete cultivate. Trebuic tinut cont de faptul ea necesitatea de
irigare a culturilor de legume cultivate in d.mp cste mai mult sau
mai putin constanta in fiecare an;
sa fumizeze o apa cu insu�iri fizico-chimice corespunzatoare iri
garii culturilor de legume.
1
Tabelu/ 4.6. 1.14
)\sursa de apil pentru irigarea legumelor (dupli Maier I., 1 969)
Sursa de apa Aspcctc pozitivc Aspecte negative
Apa de ploaie - bine aerisita - nu poale fi folosilii dedit in
- nu contine calcar foarte mica ma.sura, in
- contine N amoniacal
- afara perioadei cu
- estc buna pentru toate speciile precipitatii
Apa de izvor - contine numeroase elemente minerale (in - este rece;
functie de rocile pe care le lraverseaz!) care pot - Iipsita de aer;
contribui la ridicarca fertilitatii solului - cand contine prea multe
elemente minerale devine
nociva
Apa de put - se poale folosi la irigat dupa cc a stat cateva zile - este rece;
in bazinc pcntru ea temperatura sa se rid ice la - insuficient aerata;
nivelul mediului - adesea cu continut prea
ridical in saruri minerale
Apa curgiitoare - suficienl de calda; - poate ti utilizata numai
- suficient de acrata; daca nu are reziduuri in-
- continut mediu in saruri minerale dustriale nocive (calciu,
magneziu, potasiu)
Apii din lacuri de - continc substantc organice in descompunere; - mai putin aerisita
acumulare, bazine - contine suficiente substante minerale;
de retentie -are temperatura apropiata solului
Apa din blUti - contine foarte multe substante minerale in - insuficient aerisita
descompunere; - are reactie slab acidli �i
- are temperatura ridicata trebuie neutrdlizatii cu Ca
Apa din drcnaj - asemanatoarc cu apa de izvor; - asemanatoare apei de izvor
- con tine o cantitate mai mare sau mai micli. de
elemente minerale in functie de fertilitatea
solului �i ingr�amintele aplicate;
- poate fi colectatii in bazine �i neutralizatii in
perioada cu I ipsa de precipitatii
Apa industrial! - cele provenite de la fabricile de amidon, - de la industria chimica
de pielarie, tlibaclirii, sunt foarte avantajoase petrolierli nu se recomanda
deoarece contin reziduuri organice, care ingr�a decat dupa purificare.
solul. Eventual, inainte de folosire, poate fi
purificata de substante nocive.
Tinand cont de toate conditiile de calitatc pe care trebuie sa le inde

plineasca apa pentru irigat se vor alege cu atentie sursele corespunziitoare,
acestea fiind diferite �i nu intotdeauna corespunzatoare (tabelul 4.6. 1 . 1 4).
Apa pentru irigare mai poate sa provina din: reteaua de alimentare cu
apa a localiHitilor �i cu anumitc rcstrictii �i dupa analize de laborator, mai
pot fi folosite �i apele ,uzate" de la canalizarea ora�elor.
In alegerea sursci de apa pentru irigat, criteriul economic joaca un rol

foarte important. Astfel, investitiile mari pentru extragerea, acumularea,
conduccrca apei de la sursa pe suprafetele irigate limiteaza folosirea apei
pentru irigare pe suprafete mai mari �i la debite acoperitoare.
Costurile pentru procurarea apei pentru irigat variaza foarte mult �i
pot fi impaqite in doua categorii : costul initial al instalatiei �i echipamen
tului �i costurile legate de extragerea �i distributia apei pana la planta.
Cheltuiclile initiate sunt mari, atunci cand se folosesc foraje de mare
adancime sau cand sunt necesare pompe de mare putcre. Cand apa pentru
irigat este obtinuHi din puturi (forari) de mica adancime, din i zvoare, sau
lacuri cu sau !ara baraje de acumulare, cheltuielile initiate, raportate la
unitatea de suprafa�a irigata, sunt mai reduse.
La irigarca culturilor legumicole, atat organizarea sistcmului in tr-o
anumita zona, cat �i alegerea sursei de apa pentru irigat trebuie sa tina
neaparat seama de reglementarile definite de stat in acest domeniu.
4.6.2. FERTILIZAREA CULTURILOR LEGUM ICOLE

PELAGHIA CHILOM
Intensivizarea productiei legumicole presupune folosirea intr-un grad

ridicat a tehnologiilor modeme �i in special a utiliziirii ingra�amintelor.
Folosirea ingra�amintelor urmare�te:
mentinerea �i cre�terea fertilitatii solului;
mentinerea potentialului productiv al plantelor cu sporirea cantitativa
�i calitativa a productii lor;
obtinerea de productii timpurii �i realizarea de vcnituri substantiate.
Utilizarea excesiva a fertiliziirii sau aplicarea necorespunzatoare de-
termina poluarea solurilor, a apei freatice �i a produselor, ducand la sca
derea cantitativa �i calitativa a productiilor.
Aplicarea i'ngra�amintelor la culturile legumicole trebuie sa se faca pe
baza cunoa�terii amanuntite a principiilor nutritiei minerale.
Notiunea de ingra�aminte, in sens agronomic, reprezinta ansamblul
substantelor minerale sau organice, simple sau complexe, naturale sau ob
tinute pe cale de sinteza, care se aplidi sub forma solida sau lichida, in
sol, la suprafata lui sau pe planta, pentru completarea necesarului de ioni
nutritivi �i astfel, pentru imbunatatirea conditiilor de cre�tcre �i dezvoltare
a plantelor agricole, a faci litatii descompunerii resturilor organice, a inten
sificiirii activitafii microbiologice �i a ridiciirii stiirii generate de fertilitate a
Principiile dezvoltarii intensive a produc(iei de legume 309
solului, in scopul sporirii productiei vegetate din punct de vedere cantitativ �i

calitativ �i cu o perturbare minima sau deloc a mediului ecologic.
lngra�aminte folosite in legumicultura

Legumicultura, prin diversitatea de specii, sisteme �i forme de cultu
ra, necesita folosirea unui sortiment variat de ingra�aminte.
Clasificarea ingra�amintelor:
ingriifiiiminte organice - care provin din diferite produse reziduale
naturale, de origine organicii, prin prelucrare - compostare, in sistem gos
podaresc sau industrial.
Acestea se impart in :
ingra§iiminte de origin e locala: gunoiul de grajd, mranita, urina �i
mustul de grajd, gunoiul artificial, paiele, composturile (gunoi de
grajd + superfosfat; gunoi de graj d + turba + ingra�aminte mincrale;
gunoi menajer), turba, gunoiul de pasari, fccalele, apele uzate etc. Gu
noiul de grajd contine in medie: 0,5% N; 0,25% P205; 0,6% K20;
0,6% CaO; 20% materic organidi;
fngra�aminte organice verzi - sunt rcprezentate in principal de culturi
cu vegetatie rapida care se incorporeaza in sol, cu scopul ameliorarii
fertilitatii lui.
lngdi�amintele verzi protejeaza �i amelioreaza structura solului prin
acoperirea rapida cu vegetatie ce asigura absorbtia nitratilor, evitand levi
garea accstora �i contribuind la protectia impotriva eroziunii. Radacinile
divizeaza (granuleaza). solul �i formeaza humusul acolo uncle ele mor. Fa
vorizeaza nu numai nutritia plantelor de cultura, prin eliberarea rapida a
elementelor minerale u�or asimilabile, ci �i reorganizarea in toamna a ele
mentelor nutritive mincralizate in timpul verii. Extrag din sol comp�ii mai
greu solubili, ea cei ai fosforului, iar prin descompunerea tesuturilor lor
clibereaza $i pun la dispozitia culturilor ace�ti compu�i . Leguminoa.;;e le,
cultivate ea ingriWimant verde, imbogatesc solul in azot organic, sintetizat
de catre Rhizobium in nodozitatile lor.
lngra�amintele verzi u�ureaza tehnica de incorporare in sol a paielor,
favorizand umezirea lor (frunzele provoaca formarea de roua) $i furnizea
za microorganismelor substantele zaharoase solubile �i azotul deficitar din
paie. Se efectueaza una sau doua culturi anual, in functie de specia utili
zata, ritmul de vegetatie �i scop.
Se folosesc mU.$larul alb ( 10- 1 5 kg samantiilha), ridichioara (ridichea
chinezeasca, soiurile Siletta �i Clovis) cu o cre�tere foarte rapida ( 1 0-20
kg samantiilha), amestecul de mazare + miizariche + bobu$or (% + 14 + 1f2
3 10 TRATAT DE LEGUMICULTURA
= 1 80 kg samanta/ha), rapita - soiurile Navetta - 1 5 kg samanta!ha �i Colza

(Liho) - 4 kg samanta!ha, hri�ca ( 50 kg samantalha). Se mai pot folosi:
lupinul, trifoiul, sulfina etc., in difcrite combinatii.
0 sursa foarte importanta de material organic o constituie �i resturile
vegetale ale culturilor, care trebuie sa fie siinatoase �i care se toaca ma
runt, incorpodindu-se in sol, toamna.
ingril�ilminte chimice
Se obtin in urma prelucrarii prin procedee fizice sau chimice a unor
produse de natura anorganica.
In functie de tipul �i numiirul elementelor nutritive pe care le contin,
acestea se impart in �ase grupe: ingra�aminte simple azotoase, fosfatice,
potasice; ingra�aminte complexe binare �i tcmare (tabelul. 4.6.2. 1 ); ingra
�aminte lichide complexe cu macro �i microelemente (tabelul. 4.6.2.2).
Tabelul 4. 6.2. 1
lngra�iiminte chimice utili:t.ate in legumiculturi'i
(dupii Davidescu Velicica, 1 997)
Doza utilizat� (kg/ha)

Continutu l in s.a. (%)
Denumirea ingr��intclor pentru cultura in:
N P20� K20 camp solarii sere
1 2 3 4 5 6 7
INGRA$AMINTE SIMPLE (AZOTOASE)
Azotat de amoniu0: x (NH�03) 33-35 - - 300-600 350-500 400- 1 000
Azotat de sodiu x(NaN03) 1+16 - - 200-400 250-500 -
Sulfat de amoniu o: \�h$04 21 - - 1 00- 1 50 1 00- 1 50 200-500
Uree x Co(NH2h 46,6 - - 100- 1 50 1 00- 1 50 1 00-200
iNGRASAMINTE SIMPLE (FOSFATICE)
Supcrfosfat simplu 35-45%
- 1 6-22 - 300-500 300-500 800- 1 200
Ca (H2P04h · H20
Superfosfal concentrat "" 80-90%
- 38-50 - 350-500 1 50- 1 75 350-450_
Ca (H2P04h · H20
fain� de oase' Ca3(P04h - 15-34 - - 300-400 500-600
Fain� de fosforitA (activatA) - 20-30 -500-750 - -
iNGRASAMINTE SIMPLE (POTAS ICE)
Clorurii +Xde potasiu (KC1) - - 58-62 1 50-200 - -
38-44
Sare potasidi - - 200-250 - -
20-40
Sulfal de potasiu +X K2S04 - - 48-54 200-250 250-300 250-400
fNGRASAM1NTE COMPLEXE - BIN ARE
Comple I 0' (fosfat diamoniaca1) 21 54 - 200-300 1 50-200 250-300
x
Complex II 0'
(fosfat diamoniacal + azotat)
16 48 - 350-400 200-300 300-500
Tabelul 4. 6. 2. 1 (continuare)
1 2 3 4 5 6 7
Fosfat uree+ 17 44 . 200-300 1 50-300 200-400
L- 1 10 .
10 10 200- 1 600 800-1 600 .
(acid fosforic �i am oni act 10
L- 1 20 (acid fosforiqi amoniact 10 8,7 . 600- 1 200 600- 1 200 .
L-2 10 (acid fosforic �i amoniact 20 4,3 . 600-1 200 600- 1000 0

L-3 1 0 (acid fosforic �i amoniac)"'
30 10 . 500- 1 000 500- 1 000 0
(L- 1 1 0 la L-3 1 0, pe suport organic)
iNGRA�AMINTE COMI'LEXE - TERNARE
Complex m Nitrofoska 13 27 13 300-500 300-400 350-500
Cristalin I x 10 5 20 - . 300-400
Crista! in II x 16 10 18 - - 400--150
ComQ)ex m 0' cu KCI 9,9 28,3 27,6 100-250 1 50-300 200-400
Complex m 2- 1 - 1 Ox 20,7 1 1 ,5 1 2,3 150-300 250-350 250-400
Complex m 1 - 1 - 1 °' 1 6,6 1 7,0 16,48 200-300 150-300 200-400
L- 121 (acid fosforic, amoniac, CIKt 10 9 !! 500- 1 200 500- 1 000 .
01
Se aplicii odatii cu lucrtirile pentru pregiitirea patului germinativ;
+I Se aplicii ea # ingrii�iimont de bazii. odatii cu ariitura adoncii;
•J Se aplicii in sol in timpu/ perioadei de vegetafie.
Tabelu/ 4.6.2. 2
i ngri'i�llminte lie hide complexe* utilizatc in legumiculturii
(dupa Davidescu D. �i colab., 1 992)
Denumi- Doza folosita, 1/ha
Con�inut in s.a. g/1
rea in- la cu lturile in:
gr�a- Macroelemente Microelemente
dimp solarii sere
mantului N PzOs K20 MgO Fe Cu Zn Mo B s
c . 011 1 20 1 20 . - . . - . - . 5- 1 5 5-50
C - 141 40 1 60 40 . - . . - - - . 5- 1 5 5-20
c - 411 160 40 40 - - - . - - - - 5-15 5 20
c . 313 1 10 30 l lO 10 - - - - - . - 5- 1 5 5-20
25-
Wuch sal 7 7 5 . 0, 14 0, 14 0, 1 4 0,28 0, 14 1 - 25-50
50
Greenzit
2,5 2,5 2,5 3 3 1 ,5 3 - 0,2 - 5-10 5-15 5-15
2748
F - 01 1 . 1 30 1 30 . 0,4 0,06 0,06 0, 1 2 0,2 0,3 5- 1 0 5- 1 5 5-50
F 141
• 35 200 40 . 0.4 0,06 0,06 0, 1 2 0,2 0,3 5- 1 5 5-15 5-50
F - 411 1 80 35 40 . 0,4 0,06 0,06 0, 1 1 0,2 0,3 5-15 5- 1 5 5-50
F - 213 80 1 30 40 0,4 0,4 0,06 0,06 0, 1 2 0,2 0,3 5- 1 5 5-15 5-50
Complex .
12 4 6 . - - - - - 5-20 5-20 -
fluid
Fo1ifag 75 60 48 0, 1 0, 1 0,02 0,08 0,0 1 0, 1 5 0,5 5- 1 0 5- 1 5 5-50
"') Se aplicii exlraradicular in 3-4 reprize in limpul perioadei de vegeta{ie, intotdeauna pe terenuri
fertilizate de bazii cu gunoi de grajd: 20-30 tlha (cfmzp), 40-60 t/ha (solarii), 80-100 t/ha (sere).
ingra�iimintele complexe tip Cristalin se recomandii mai ales in cul

turi protejate �i fortate �i se aplieii, de obieei, odata cu apa de irigat. in
acela�i mod se recomanda a se aplica �i ingrii�amintclc tip C.
ingrii�amintele foliare se aplicii in mai multe reprize, extraradicular,
odatii cu tratamentele fitosanitarc, in toate sistemele de cultura, in concen
tratii de 0,2 I ,5% �i o cantitate de produs industrial de 5 - 1 0 1/ha. Se
-
dilueazii in aproximativ 500- 1 000 l apa, in functie de specie, faza de vege

tatie, tipul de fertilizant �i mij loaeele de aplicare.
Pentru o bunii fertilizare a culturilor legumicole se iau in considerare
urmiitoarele aspecte:
cantitatea de elemente extrase din sol in vederea realizarii produc
tiilor conform potentialului productiv al speciei �i cultivarului
(tabelul 4.6.2.3);
insu�irilc fizico-chimice ale solurilor �i potentialul lor de fer
tilitate (tabelul 4.6.2.4);
coefieientul de folosire de catre plante a elementelor fertilizate din
tipurile de ingr�aminte utilizate (tabelele 4.6.2.5 �i 4.6.2.6);
specificul biologic �i ecologic al plantelor �i tehnologia aplicatii.
0 modalitate simpla de calcularc a dozelor de lngrii�aminte (Q) se

face, folosind formula:
Csp. x Pp x 100 "

Q =
, In care :
C0U
Q este doza de ingrii§amdnt la hectar (in kg s. a.);
Csp = consumul specific, kg. s.a. /t.produs;
Pp = producfia planificatii (tlha);
C0u = coeficientul mediu de utilizare a ingrii�iimdntului aplicat.
Continutul solului in substante nutritive se stabile�te pe baza cartiirii

agrochimice a fiecarei sole din asolamentul unitatii legumicole. Aliituri de
cartare se intocmesc �i hiiftile agrochimice, lucrari care se executa odaUi la
patru ani, deoarece, prin lucrarile de tehnologic se modifidi o serie de
insu�iri ale solului.
Prin analizele agrochimice se detcrmina: pH-ul, humusul, fosforul so
lubil, azotul total, potasiul solubil �i gradul de saturatie in baze.
Unitatea analitica dupa care se rididi probe de sol cste cuprinsa intre
0,5 �i 2,0 ha.
Tabelul 4.6. 2.3

Elementele nutritive extrase din sol de catre unele specii legumicole
Productia Suhstan�e nutritive extrase din sol (kg s.a./ha)
K20 CaO MgO
Specia cultivata
(t/ha) N P20s
Ardei 20 1 05 35 80 16 20
- -
Bob 1 ,6 66,4 22,5 18
-
Castravc�i 25 60 40 80 27
Conopidii 25 1 10 100 1 30 40 30
-
25 75 28 1 20 45
Ccapa pentru bulbi
- -
30 90 37 1 20
- -
8 80 20 19
f"asole de gradina
10 60 30 40 20 10
Mazare de gri'idinli 10 55 27 32 15 8
20 66 19 82 96 3,3
Morco v
-
25 80 30 1 20 1 00
-
Pastarnac 15 1 00 65 200 1 00
-
8 40 20 40 25
Ridichi de !una
10 50 18 51 32 22
Ridichi de iarna 20 1 20 62 99 45 20
20 52 18 78 30 12
Sa1ata.
25 55 25 1 10 35 15
-
15 75 30 65 30
Spanac
-
20 1 00 35 80 40
Sparanghcl 8 96 25 81 60 32
- -
25 1 20 53 1 88
S fecla ro�ie
-
30 1 10 43 143 65
Tomate timpurii 40 104 28 144 16 24
Tomate vara-toamna 45 84 20 73 23 27
Tomatc pt. industrializare 45 168 22 1 10 32 23
50 150 50 250 200 15
Varzii de toamna 60 198 72 264 42 18
- -
70 230 88 31 1
-
Revenl 10 32 12 62 50
in sere �i solarii, pentru stabilirea fertilizarii de baza, probele de sol,

pentru analizele agrochimice, se recolteaza intre cele doua cicluri de pro
duqie, cu 2-3 saptamani inaintea defri�arii culturii premergatoare, iar uni
tatca analitica este traveea sau multiplul acesteia - pentru serc �i tronsonul
sau multiplul accstuia - pentru solarii.
Pentru fertilizarea fazialii, probele de sol se recolteaza la 3 5 -45 zile de
la plantare �i apoi la 1 5 zile de la aplicarea ultimei fertilizari (Davidescu
Velicica 1 997).
3 14 TRATAT DE LEGUMICULTURA
Tabelu/ 4.6.2.4
Principalele insu�iri fiZico-chimice ce influenteaz.ii potentialul de fertilitate a solurilor
�i eficienta productivii a plantelor legumicole (dupa Davidescu D. �i colab., 1 992)
Valori optime
Specificare
culturi in cfunp sere; solarii
Reac�ia solului 6,3-7,2 5,5-7,5
Grad de saturatie in baze (%) > 75 >75
Capacitatea totalll de schimb cationic (ml/100 g) 1 5-25 20-40
Continutul de azot total (%) 0,25-0,35 0,30-0,50
Continutul de humus (%) 4-6 6-8
Continutul de Na+ din T (%) 5- 1 2 12
Salinitate ppm l OO 300
Continutul de fosfor polenlial asimilabil (ppm) 40-60 60-80
Continutul de potasiu potential asimilabil (ppm) 200-400 600
Adfmcimea protilului de sol (cm) >80- 1 00 >60-80
Texlura solului
I (%) argilll 1 0- 1 5 1 5-20
I (%) praf 1 3-22 1 5-20

Porozitate totala (%) 40-50 60-70
Porozitate de aeratic (%) 1 5-30 25-35
3
Densitate aparenta (g/cm ) 1 ,2- 1 ,3 1 ,2- 1 ,3
Regim hidric percolativ repetat percolativ
Tabelu/ 4.6.2.5
Coeficientul mediu de folosire in primul an a gunoiului de grajd, azotului,
fosforului �i potasiului din ingri'i�i'iminte chimice (%)
Elementul Coeficientul pentru gunoiul de grajd Coeficientul pt.
Media
nutritiv Wagner Schultz Scheidwind V.I.U.A.A. ingra�aminte chimice
N 20,0 24,2 38,5 2 1 ,59 20-25 40-70
p 42,4 1 6,5 27,37 28,30 30-35 1 2-40
K 85,0 28,4 62,67 76,00 . 65 48-85
Tabelu/ 4.6.2.6
Reducerea dozelor de ingri'i�iiminte chimice in functie de aportul gunoiului ·
de grajd de provenientii mixta (dupa Mihalache M. �i colab., 1 9 85)

Gradul de Kg. S.s. I I t gunoi aplicat
K20
Momentul aplicarii
fermentare N P20s
La cultura premcrgatoare 0,75- 1 ,0 1 ,5 2,00
Semifermcntat
In anul culturii 1 ,50-2,0 2,5 3,50
La cultura premergatoarc 0,50 0,75 1 ,00
Proaspat
in anul culturii 1 ,00 1 ,25 1 ,75
Pentru o apreciere dit mai corespunzatoare a nevoilor plantelor fata

de elementele nutritive, nu sunt suficiente analizele solului ci trebuie sta
bilite prin diagnozii foliarii sau diagnozii pe(iolarii elementele prezente ]n
plante (macro �i microelemente), iar pe baza rezultatelor analizelor sa se
intervina la timp, inainte de a se declan�a un dezechili'bru nutritiv.
Diagnoza foliara (petiolara) este o metoda mai eficienta de stabilire a
dinamicii acumuHirii elemente!or nutritive in diferitele organe ale plante
lor: frunze, petioli etc. (tabelul 4.6.2.7).
Tabelu/ 4.6. 2 . 7
Parfile din planta �i epoca de recoltare a probclor de organe vegetative
la diferite grupc de plante in vederea efectuarii diagnozei
(dupa Davidescu Velicica, 1 997)
Grupa Planla Momentul ridicll.rii probci Partea din planta Ml'lrimea probei
ma1Jire 3-6 frunze partca aerianl!. in intregime 20-30 plante
Leguminoase primele doua frunzc mature
fasole inceputul infloritului 50- 100 frunze
de sub prima inflorcscentl!.
20-40 zile de la rasl'lrire 50 frunze
a Ill-a, a IV-a fhmzl!. compusa
(inceputul forml!.rii (de la 30-40
de la vfirfin jos
tuberculilor) plante)
50 frunze
frunze compuse din treirnea
Tuberculifere cartof inceputul intloritului (de la 20-30
mijlocic a plantei
pi ante)
star�itul infloritului 50 frunze
frunzc compuse din treimea
(de la 20-30
mijlocie a plantei
plante)
din mijlocul rozetei de la
mijlocul perioadei de frunze de la 40- 50
Radacinoasc sfecla frunze complct desfacute,
vegetalie piante
petiol sau nervuri mediane
inceputul legarii fructelor in de la

pctiol (N03,H2P04)
1 -2-3 infloresccnte 20 plante
tomate dupa legare, la intrarea in
de la
parga a fructelor din prima limb (N, P, K)
Solano- 20 plante
inflorescenta
fructoase
frunze ajunse de curand la de la
inceputul infloritului
maturitate 20 plante
ardei
frunze ajunsc de curand la de la
in plina fructificare
maturitate 20 - 25 plantc
Valorile obtinute referitoare la aceste organe, pe diferite faze de vege

tatie se compara cu un optim dinainte cunoscut pentru fiecare specie, in
functie de care se stabile�te nevoia de elemente nutritive.
316 TRATAT D E LEGUMICULTURA
Cantitatile de lngra�aminte ce trebuie administrate culturilor legumi

cole sunt mult influentate de sistemul de cultura. Astfel, In solarii se folo
sesc cantitati mai mari decat In camp, iar In sere cantitatile sunt �i mai
mari decat In solarii sau camp, datorita potentialului de productie mai ridi
cat al cultivarelor, udarii mai abundente �i valorilor diferitc ale luminii �i
temperaturii.
Necesarul de ingra�aminte organice trebuie corelat cu continutul so
lului In materie organica �i cu implicatiile ce le au dozele mari de gunoi
de grajd In formarea stratului impermeabil, In imobilizarea unor microele
mente �i In realizarea mcdiului favorabil pentru dezvoltarea unor ciuperci
daunatoare.
In general, lngra�amintele organice aplicate pe solurile grele, argiloa
se, le maresc penneabilitatea pentru apa �i aer, le fac mai calde �i mai efi
ciente. Aplic&te pe soluri nisipoase, le leaga mai bine, marindu-le capa
citatea de retinere pentru apa �i substante minerale. Transfonnarea mate
riei organice In elemente fertilizante se face lent, pe o durata de mai multi
ani �i ea atare efectul lor este lndelungat (3-4 ani).
Ingra�amintele chimice au o amplitudine mai mare de folosire In ve
getatie �i trebuie alesc in a�a fel incat sa se evite salinizarca solurilor.
Pcntru o fertilizare echilibrata, trebuic stabilit raportul in care sa se
gaseasca elementele nutritive (tabelul 4.6.2.8).
Tabelul 4. 6.2.8
Raportul mediu dintre elementele nutritive la principalele plante legumicolc
(Mappes F. �i Will H . - citati de Davidescu D. �i colab., 1 97 1 )
Grupa de specii N P 20s K20 CaO M gO

Frunzoase 1 0,22 1 ,40 0,58 0,30
Leguminoase 1 0,30 0,92 1 ,20 0, 1 6
Radacinoase 1 0,37 1,66 0,8 1 0,27
Legume
1 0,60 1,20 0,75 0,30
pcntru frucle
Vmoasc 1 0,30 1,13 0,85 0,20

MEDIA 1 0,42 1 ,25 0,83 0,25
Metode de fertilizare a culturilor legumicole

Prin rnodul de aplicare a fertilizantilor, in practica Jegumicola se
urmare�te:
mentincrca fertihtatii solurilor;
cre�terea fertilitatii solurilor;
Principiile dezvoltiirii intensive a produc{iei de legume 3 17
imbunatatirea conditiilor de nutritie pcntru durata de vegetatie a

plantelor.
Eficienta fertilizarii este in stransa corclatie cu metoda de aplicare, in
functie de tehnologia de cultura, pe baza cerintelor plantelor �i a insu�i
rilor solului.
in practica legumicoHi, In functie de momentul aplicarii, se intalnesc
urmatoarele metode de fertilizare:
fertilizarea de baza;
fertilizarea starter sau de pomire;
fcrtilizarea faziala.
Fertilizarea de baza reprezinta lucrarea de administrare �i incorporare
a lngra�amintelor odata cu lucrarile de pregatire ale solului, In
vederea lnfiintarii culturilor legumicole.
Toarnna , inaintea executarii araturii adanci, se administreazii ingra�a
mintele organice semidescompuse, pentru culturilc din camp 30-50 t/ha,
i ar pentru cele protejate 50-80 t/ha.
Unele specii de plante legumicole nu suporta administrarea lngra�ii
mintelor organice proaspete in anul de cultura (morcov, patrunjel, pastar
nac, ridichi de vara $i iama, ceapa, usturoi etc.), dar folosesc bine solurile
care au fost fertilizate organic In anul precedent.
Tot toarnna se aplica �i ingra�amintele chimice greu solubile, cele pe
baza de fosfor $i potasiu. Din cantitatile neccsare fiecarei specii, 2/3 se
administreaza toamna, iar 1 /3 primavara.
Fertilizarea de baza · se continua primavara, atat pentru culturile din
camp, cat $i pentru cele din solarii, folosindu-se in�funinte organice bine
descompuse (mran ita) �i cele chimice U$Or solubile (in�amintele cu azot).
in scre, fertilizarea de baza se face odata cu pregatirea solului pentru
fiecare ciclu de produqie. ingra�amintele organice, In cantitate de 80- 1 00
t/ha, se administreaza lnaintea ciclului II, pentru a fi dezinfectate termic,
atunci cand se mai utilizeaza acest mod de dezinfectie, sau inaintea fieca
rui ciclu, dar folosindu-se material organic dezinfectat in prealabil. Cele
chimiee, pe baza de fosfor, potasiu �i magneziu se administreaza in pro
pof!:ie de 2/3 , la fertilizarea de baza, iar 1/3 urmeaza a fi administrate fazial.
Fertilizarea starter (de pomire) are drept scop asigurarea cores
punzatoare a nutritiei plantclor in primele 20-30 zile de la rasarire sau de
la plantare.
Pentru fertilizare se folosesc ingrii$funinte chimice, daca semanatul sau
plantatul se fac mecanizat, iar pentru plantarile manuale se folosesc, atfit in
gr�aminte chimice cat $i organice bine descompuse, administrate la cuib.
Pentru acest mod de fertilizare, rezultate bune dau ingra�amintele chi

mice granulate, ce se solubilizeaza in timp, precum �i cele lichide, acestea
din urrna in concentratii de 0,75%, cate un litru solutie la cuib.
Fertilizarea faziala se face cu scopul de a completa necesitatile plan
telor legumicole pentru elemente nutritive, pe parcursul fazelor de ve
getatie. Se executa fertilizari la sol �i pe plante, extraradicular, in functie
de specie, sistemul de cultura �i ingra�amintele folosite, pastrandu-se un
echilibru intre elementele nutritive.
Ca ingra�aminte organice, pentru fertilizarea faziala, se folosesc mus
tul de gunoi de grajd diluat in 2-3 parti apa, gunoiul de grajd proaspat ma
cerat �i diluat in 5-6 parti apa, gunoiul de pasari macerat �i diluat in 20-25
piirti apa, atat pentru culturile din camp, cat mai ales pentru cele din so
larii �i sere. De asemenea, prin folosirea mulciului organic, in sere se poa
te suplimenta necesarul de elemente nutritive din vegetatie.
Ingra�amintele minerale se administreaza fractionat, in etape, in canti
tatile utile, in functie de necesitatile speciilor pe faze de vegetatie, pe baza
analizelor �i recomandarilor laboratoarelor agrochimice. In tabelul 4.6.2.9
sunt prezcntate dozele de ingra�aminte chimice recomandate la cultura in
camp a diferitelor plante legumicole, tinand cont de nivelul de fertilitate al
solului. Detalii privind stabilirea dozelor de ingra�aminte pentru culturile
fortate de legume sunt prezentate in capitolul 8.
Fertilizarea faziaHi implica doua posibilitiiti d e aplicarc a ingra�amin
telor:
la sol, cu incorporare;
pe plante, extraradicular (foliar).
Alegerea uneia sau alteia dintre cele doua metode depinde de ingra�a
mintele ce le avem la dispozitie, sortimentul de specii, sistemul de cultura,
metoda de irigare, posibilihitilc de administrare �i incorporare etc.
lngrtWimintele minerale solide se administreaza la sol, printre randurile
de plante, la o distanta deterrninata de dezvoltarea sistemului radicular �i se
incorporeaza odata cu pr�ilele mecanice sau manuale, sau cu cultivatoare
speciale. Este bine ea solul sa fie reavan, iar dupa adrninistrarea ingra�a
mintelor sa se intervina cu o udare, folosind o norma moderata de apa.
Solutiile de ingr�iiminte organice sau minerale se administreaza odata
cu apa de irigat - atunci cand irigarea se face prin aspersiune sau picurare
�i in aceasta situatie lucrarea se nume�te irigare fertilizanta (irigo-ferti
lizare sau ,fertirigare").
Solutiile se prepara mai intai in vase mici, avand o concentratie mai
mare, apoi se dirij eaza la instalatia de fertilizare sau se toama in rezer-
Principiile dezvoltarii intensive a produc(iei de legume 3 19
voare, in cantitati bine stabilite, pentru a realiza concentratia corespunza

toare in functie de specie, faza de vegetatie �i fertilizant.
Concentratia solutiei se determina dupa relatia:
D -A
C = , in care
m -R
C este concentrafia solufiei (g/1);
D = doza de ingrii$iimant (kg/ha);
A = debitul apei in conducta de irigare (llsec.);
1
m = norma de udare (m /ha);
R = cantitatea de solutie ce se scurge din vasu/ cu solufie.
.
Cand solutia de fcrtilizare se administreaza odata cu irigarea prin as

persiune sau cu ajutorul ma�inilor de stropit, aceasta este pulverizata pe
frunze, de uncle patrunde in plante, iar fertilizarea se nume�te extraradi
cularii saufoliarii.
Organele plantelor legumicole �i in special frunzcle transporta in cir
cuitul intern orice element solubil cu care vin in contact. Cand nutritia
plantelor este pcrturbata sau insuficienta, fertilizarea cxtraradiculara poate
suplini sau inlatura deficitul de elemente nutritive din plante.
Fertilizarea extraradiculara are o serie de avantaje:
realizeaza economic de m�aminte, folosind concentratii �i cantitati mici;
se poate efectua concomitent cu tratamentcle fitosanitare;
se realizeaza o nutritie diferentiata cu elemente nutritive, in raport cu
cerintele plantelor legumicole pe faze de vegetatie;
solutia nutritiva patrunde mai repede �i direct in frunzele plantelor,
elementele nutritive fiind puse la dispozitia proceselor de sinteza;
folose�te cantitati recluse de apa.
Daca pentru fertilizarea foliara se foloscsc solutii din ingra�aminte, ce
in starea lor naturala - fizica - au fost solide, este obliga�orie spalarea
imediata a frunzelor cu apa curata, pentru a indeparta balastul, aspect ce
nu este indicat la folosirea ingra�amintelor lichide.
Fertilizarea faziala extraradiculara se aplica mai ales in culturile din
sere �i solarii, in numar de 3-5, la intervale de 1 0- 1 5 zile, in perioadele
critice de consum maxim al plantelor sau de eficienta maxima. Cantitatea ·
de solutie este de 600- 1 000 1/ha, in concentratia stabilita pentru fiecare tip
de ingrii$iimam.
Fertilizarile se aplica dimineata �i seara, pentru ea temperatura din
spafiul de cultura sa fie mai mica, astfel ea solufia siipiitrunda mai lent in
fiunza, iar pierderile prin evaporarc sa fie mai recluse.
Amendamentele sunt substante folosite in legumicultura In scopul

corectarii reactiei solului �i imbunatatirii insu�irilor fizice �i biologice ale
acestuia.
Plantele legum1colc necesita anumite valori ale reactiei solurilor, in
general un pH cuprins intre 5,5 �i 8,5, iar in functie de specie, valorile
trebuie mentinute cat mai apropiat de cele optime. in general, cele mai
multe specii dau rezultate bune la o reactie neutra, reactia prea acida sau
alcalina fiind daunatoare pentru plante (vezi subcapitolul 3 .2.6).
Pentru corectarea reactiei acide se foloscsc produse pe baza de calciu,
piatra de var macinata, varul stins, varul ars, tufurile calcaroasc, mama,
dolomitul, dc�eurile de calciu provenite din industrie (spuma de defecatie,
praful de clincher, carbonatul de calciu precipital).
Pentru corectarea rcactiei alcaline se folosesc: gipsul, fosfogipsul, sui
fatui elementar, acidul sulfuric, carbonatul de calciu, oxidul de calciu,
clorura de calciu.
Prin folosirea amendamentelor cu calciu se imbunatatesc: structura
solului; regimul de apa �i aer; activitatea microorganismelor etc.
Se recomanda ea amendamentele sa se aplicc odatii cu aratura de vara,
incorporandu-se in stratul superficial al solului, ea apoi sa se introduca la
adancimi mai mari, odata cu aratura de toamna.
Se pot aplica :?i primavara, cu ocazia lucdirilor de pregatire a solului, in
vederea infiintarii culturilor.
Efcctul amendarii cu calciu se resimte dupa 2-3 ani �i dureaza 7-8 ani,
iar pentru mentinerea reactiei, este recomandata repctarea amendarii cu
jumatate din doza initiala dupa 4-6 ani pe solurile lutoase :?i u�oare �i
·
dupa 8- 1 0 ani pe cele grele (amendare de mentinere).

Ameliorarea solurilor salinizate prezinta de asemenea o importanta
deosebita, in special pentru culturile din sere.
Solurile din sere, cu drenaj necorespunzator, dupa mai multi ani de
cultura se salinizeaza. Cauzele sunt multiple §i anume: dozele excesive de
ingrii§aminte; sarurile aduse prin apa de irigat; tratamentele fitosanitare;
sarurile din apa freatica etc.
in functie de cauzele ce au condus la saraturare, se iau uncle masuri
de inlaturare a lor prin reducerea cantiHitilor de gunoi de grajd sau ln
locuirea cu turba, reducerea cantitatilor de ingra�aminte mincrale aplicate
la sol, folosirea ingra�amintelor foliare, desalinizarea apei de irigat, apli
carea amendamentelor, folosirea drenajului artificial, adituri adanci rara
rasturnarea brazdci etc.
Principiile dezvoltlirii intensive a producfiei de legume 321
'4.6.3. COMBATEREA BURUIENILOR iN CULTURILE LEGUMICOLE

PELAGHIA CHILOM
Cele mai mari pierderi survenite in producfia legumicoUi se datoreaza

buruienilor (mai mult decat cele datorate agentilor patogeni), deoarece in
tra in concurenta cu plantele legumicole, sub urmatoarele aspecte:
consuma apa �i hrana mai intens decat plantele legumicole;
au un ritm de vegetatie accelerat, fiind in general mai putin pretenti
oase fata de temperatura �i lumina;
umbresc plantele legumicole;
impiedica efectuarea pra�ilelor imediat dupa rasiirirea plantelor, ran
durile observandu-se greu;
sunt gazde intermediare pentru o gamii largii de agenti patogeni;
neinliiturate la timp, ingreuneazii efectuarea lucriirilor de intretinere a
culturilor legumicole, le asfixiazii, in final productiile scad considera
bil, cantitativ �i calitativ, ajungand panii la compromitere totala.
Data tiind cunoa�terea influentelor negative pe care buruienile le au

asupra plantclor de cultura, cercetarilc privitoare la gasirea de mctode cat
mai eficiente de combatere a lor au fost intensificate, indit pe plan mon
dial acest aspect este considerat la nivel de �tiinta, intalnindu-se sub denu
mirea de , HERBOLOGIE" (�tiinta combaterii buruienilor - $arpe N. �i
colab . , 1 98 1 ).
Pentru combaterea buruienilor, in practica agricolii se cunosc mai
multe metode, iar aceastii actiune poate fi dusa la bun sf'
ar�it numai prin
imbinarea lor, in funqie de situatiile concrete.
in prezent, literatura �i practica de specialitate folosesc termenul de
,Combatere integrata a buruienilor", care corespunde conceptului de ,agri
cultura durabiHi" �i care, in sintezii, inseamnii productii mari �i rentabile,
conservarea resurselor �i protectia mediului inconjuriitor.
0 veriga importantii a acestui sistem o reprezintii ,,Managementul in
tegral de protec(ie a plantelor " (MIPP) care se raporteazii la cornbate
-
rea bolilor, diiuniitorilor �i buruienilor.

0 latura specifica a MIPP o reprezinta MIB (Integrated Weed Mana-
gement), insemnand un sistem de masuri integrate :
pentru mentinerea imburuicnarii culturilor sub nivelul pragului de
daunare;
cu impact minim asupra mediului inconjurator �i activitatilor so
cial economice.
21 - Tratat de lcgumiculturii
MIB este o treapti:i superioara a herbologiei. Pentru elaborarea lui sunt

necesare cuno�tintc dcosebite de ecologia buruienilor �i intcrfcrcnta lor cu
plantele de cultura, avand ea obiectiv principal reducerea sau modificarea
influentei buruienilor pana la nivelul tolerabil.
Cuno�tintele privind dinamica evolutiei diferitelor specii �i a comuni
tatii acestora servesc la prevenirea gradului de infestare �i mai departe la
stabilirea metodelor de realizare a acestui aspect.
Cele doua notiuni, managcmentul �i combaterea intcgraHi, nu trebuie
opuse, deoarece In noua conceptie, combaterea trebuie integrata In mana
gement, Intrucat acesta prevede �i masuri de combatere pana la nivelul to
lerabil de catre plantele de cultura.
Managementul combaterii integrate a buruienilor trebuie fundamental
�tiintific �i' practic. El se precizeaza pentru fiecare ferma agricoHi, sola sau
cultura In functie de gradul de Imburuienare, conditiile pcdoclimatice lo
cale, specia �i tchnologia de cultura a acesteia, precum �i posibilitatile teh
nico-organizatorice ale producatorului.
Budoi Gh. ( 1 996) scoate in evidenta e a actiunea de combatere a buru
ienilor poate fi dusa la bun srar�it numai prin imbinarea mai multor me
tode posibile de aplicat in fiecare caz in parte. Metodele trebuie sa fie in
tegrate, sa formeze un complex de masuri care sa se completeze uncle pe
altele, iar aplicarea lor sa conduca la realizarea �i a altor cerinte ale tehno
logiilor de culturii. Accla�i autor introduce pcntru prima data in literatura
de specialitatc din Romania notiunea de MIB, ariitand ea aceasta tehnolo
gic ,prictcnoasii" fata de mediu se incadreaza mai bine in sistemul de
agriculturii durabila (sustenabiH'i), care se bazeaza pe considerente econo
mice, ecologice �i productive.
Se pune problema daca agricultura durabila este pusa in practica. Da
di dispunsul este afirmativ, atunci in procesul productiei agricole compo
ncntele economice �i ecologice (figura 4.6.3 . 1 ) sunt egale (Penescu A. �i
Ciontu C., 200 1 ) .
Daca unul dintre aceste sectoare dezechilibreazii intensitatea activita
tii agricole, atunci nu se mai poate vorbi de MIB.
Aceasta presupune gestionarea �i utilizarea resurselor astfel incat sa
se realizeze un echilibru intrc produqic, ccologic �i rczultatul financiar,
ea atarc Mffi presupune:
conservarea biodiversitatii plantelor In ecosisteme specifice;
un program de monitorizare a bmuienilor sub ,pragul economic de
diiunare";
Principiile dezvolti'irii intensive a produc(iei de legume 323
cunoa�tcrca biologiei populatiilor de buruieni, a evolutiei �i relatiilor

acestora cu plantele de cultudi, pentru elaborarea metodelor de menti
nere a lor sub ,pragul economic de daunare";
pcrfcctionarea tehnologiilor de cultura, fiira a elimina utilizarea erbi
cidelor, dar reducerea accstora pentru diminuarea efectului lor poluant
(reducerea dozelor, aplicarea !or in zona randului sau in vetre, folo
sirea bioerbicidelor etc.).
Ecologia
Amplaaarca
3mn.i.nh:s I 3oluri
lipul do sol
•trudun &olului - • p<cifi= P" =""
- r=isl=.b:l h b>li
a>cdilii clim.ali=
- produclivt>
Lu� tmumlow= R.olalia =ltw:ilor

- lucarilc solului - •chm:na do roblic>
- l<lhnici •i bmpul do - data &mnall3tului
5tllllailal..,,.....,I!an:> - limpul do rotalic>
Pro� pb.n!Blor
- mijloa= �
Fmlili==a
Economin
- gunoi do J9<1jd
- m\Jloa= biologja>
- mijloa= chiirUa>
- ingxuaminh:s
Fig. 4.6.3.1 Managementul intcgrat al culturilor

-
(dupa Penescu A. �i Cionlu C., 200 1)

Conceptul de ,Combatere intcgrata a buruienilor" presupune utiliza
rca �i irnbinarea tuturor metodelor (masurilor) cunoscute �i care au rol im
portant in aceasta directic.
Masuri le preventive au rolul de a impiedica raspandirea buruienilor, iar
cele curative de a distruge huruienile dej a existentc in cultura.
De-a lungul timpului, baza comhaterii buruienilor au constituit-o ma
surile preventive �i agrotehnice, iar in ultimele decenii s- a extins �i folo
sirea erbicidelor.
Metodclc agrotehnice au avut �i continua sa aiba rolul primordial, dar
trebuie mentionat faptul ea separarea acestora este relativa, deoarece fie
care dintre ele pot sa aiba la un moment dat ambele roluri, intr- o masura
mai mare sau mai mica, depinzand de momentul utilizarii.
Masuri preventive de combatere a buruienilor
Masurile preventive de combatere a buruienilor prezinta o importanta
deosebita, deoarece este mai u�or �i mai necesar de a le prcvcni decat a le
starpi, dupa ce s-au instalat.
Organizarea �i desfii� urarca unui sistem rational de prevenire a imbu
ruienarii este posibil numai prin cunoa�terea particularitatilor biologice ale
buruicnilor, caile de inmultire �i raspandire, insu�irile morfologice �i bio-
logice ale sernintelor, pentru a le putea identifica in sursele de irnburuie

nare, respectiv in gunoiul de grajd, in sol, apa etc., precurn �i de recunoa�
tere a plantelor in prirnele faze de vegetatie, deoarece sunt rnult rnai u�or
de combatut.
Ca rnetode preventive, in practica se utilizeaza: organizarea serviciu
lui de carantina, rotatia culturilor, fertilizarea �i adrninistrarea amenda
mentelor, pregatirea corespunzatoare a gunoiului de grajd in vederea utili
zarii, curatirea rnaterialului de semanat, curatirea apelor de irigat de se
mintele de buruieni, evitarea raspandirii semintelor etc.
Organizarea serviciului de carantina fitosanitara care sa reglemen
teze importul �i exportul de seminte, cu care ocazie s-ar putea transporta
�i semintele buruicnilor de carantina. Sunt considerate buruieni de caran
tina: Cuscuta sp. , Orobanche sp. , Solanum rostratum, Acroptilor picris,
Ambrosia elatior.
Rotafia culturilor reprezinta veriga de baza a MIB, ea urmare a efi
cientei combaterii �i a costurilor economice neinsemnatc. Elcmcntclc cc
stau la baza rotatiei culturilor sunt prezentate in cadrul subcapitolului
4.4. 1 al lucrarii.
Monocultura favorizeaza inmultirea bolilor �i daunatorilor, iar buru
ienile invadeaza cultura, uneori distrugand-o, iar o rotatie bine stabilita
limiteaza mult activitatea acestora.
Fertilizarea culturilor conduce la cre�terea mai viguroasa a plantelor
care stanjenesc buruienile ce rasar mai tarziu. Metoda se asociaza cu lu
crari ale solului care distrug buruienile in primele faze de vegetatie.
Folosirea amendamentelor. Pe solurile acide, cat �i cele alcaline apar
buruieni specifice care prefera reactiile respective. Aplicarea de amcnda
mente calcaroasc pe solurile acide �i cu ghips sau fosfoghips pe solurile
alcaline reduc gradul de imburuienare.
Distrugerea focarelor infestate cu buruieni �i seminfe de buruieni
Suprafetele de teren necultivate, marginile parcelelor, tarlalclor, per
delelor de protcctic, gre�urile din culturi �i de la capatul culturilor, hota
rele dintre proprietati (mej dine), taluzurile digurilor �i canalelor de iri
gare, terenurile cu tarcuri de oi �i alte animate constituie focare impor
tante de infestare cu buruieni a terenurilor de cultura invecinate.
De�i necesitl cheltuieli suplimentare, distrugerea buruienilor din aceste
zone este importanta �i chiar obligatorie in cadrul agriculturii ,ecologice".
Evitarea rlispiindirii seminfelor de buruieniprin intermediul animalelor
in primul rand, ea masurii preventiva, se va evita pascutul excesiv al
paji�tilor, deoarece se creeaza conditii de instalare a numeroase buruicni.
Principiile dezvoltarii intensive a producfiei de legume 325
De asemenea, animalele pot Hisa pe suprafetele de pa�unat, prin materiile

fecale, cantitati apreciabilc de seminte de buruieni. Multe seminte de bu
ruieni se pot dispandi �i prin blana animalelor.
Pregiitirea gunoiului de grajd
in vederea folosirii pentru fertilizarea organica, pregatirea gunoiului
de grajd are o mare importanta, deoarece contine cantitati insemnate de
seminte de buruieni, iar aces tea nu-�i pierd, decat in midi masura, genni
natia atunci cand tree prin tubul digestiv al animalelor.
Ca masuri practice pentru reducerea numarului de seminte de buru-
ieni din gunoiul de grajd se pot aminti :
pregatirea prealabiHi a furajelor ce contin seminte de buruieni, prin
oparire, macinare etc.;
evitarea folosirii ea a�temut a paielor cu un continut mare de seminte
de buruieni;
pregatirea prealabila a gunoiului prin amenajarea de platforme �i de
clan�area fermentatiei anaerobe, care in conditii de indesare �i cu un
nivel mare de umiditate realizeaza temperaturi de pcste 60°C, valori la
care germinatia semintelor de buruieni este distrusa;
evitarea adaugarii in platformcle de compostare a resturilor vegetale
djn zonele puternic infestate cu buruieni;
cosirea buruienilor din imprejurimea zonei de amenajare a platformei
de compostare, pentru ea acestea sa nu ajunga la formarea semintelor
�i sa infesteze platformele.
intr-a platforma gunoiul trebuie mentinut minimum 3-4 luni pentru ea
semintele sa fie distruse in proportie cat mai mare.
Condifionarea loturilor de semin(e
Speciile legumicole ale caror seminte se extrag din fructe uscate, in
urma recoltiirii �i batozarii, contin intr-a propoqie mai mare sau mai mica
seminte de buruieni, in functie de modul de intretinere curata a culturilor
semincere, de gradul de dezvoltare a acestora, de gradul de maturare a se
mintelor de buruieni etc. Folosite ea atare pentru infiintarea culturilor,
contribuie la imburuienarea solului �i a culturilor.
Acest aspect poate fi inlaturat prin curatirea semintelor, folosindu-se
mij loace specifice: vanturatoare, trioare, selectoare, in funqie de propric
tatile semintelor plantelor de cultura, cat �i ale semintelor de buruieni. Se
mintele plantelor legumicole trebuie sa corespunda standardelor in vi
goare privind puritatea fizidi.
Semiinatul la epoca optima asigura o incoltire rapida a semintelor
plantelor de cultura, iar efectuarea acestei lucrari imediat dupa pregatirea
patului germinativ favorizeaza germinarea semintelor �i cre�terea plantelor

de cultura, care impiedica imhuruienarea. Tntarzierea semanatului in raport de
momentul pregatirii terenului duce la o imburuienare mai puternidi.
0 repartizare mai uniforma a semintelor la unitatea de suprafata, in
functie de specia cultivata, asigura o mai buna acopcrire a tcrenului de
catre plante �i inabu�irea buruienilor.
Curii.firea apelor de irigare de seminfele de buruieni
Apa pcntru irigat, provenita din acumularile de scurgerc de pe su
prafata solului, contine un numar mare de seminte de buruieni, pe care le
antreneaza in drumul sau �i constituie o sursa de imburuienare. Tot in apa
de irigat semintele ajung �i datorita vanturilor puternice ce le antreneaza
sprc luciul apci.
Curiitirea apei pentru irigat se poate face prin: folosirea de instalatii de
decantare a apei; �ezarea de traverse sau vane pe cursu! canalelor unde apa
circula mai lini�tit, iar semintele de buruieni sunt dirijate spre canalele de
evacuare; �ezarea de site pe canalele principale �i de distributie etc.
Recoltarea la timp a culturilor
Daca culturile legumicole nu se recolteaza la timp se creeaza posibi
litatea ea la un numar mare de buruieni semintele sa ajungil la maturitate
fiziologica �i sa se scuture pe sol, marind rezerva. Vetrele de buruieni pe
rene (palamida, susaiul etc.) trebuie recoltate separat �i inainte ea acestea
sa ajunga la maturitate fiziologicil, impiedidind astfel raspandirea semin
telor acestor buruieni pcriculoasc.
Rcsturile vegetate nu trebuie lasate o perioada prea indelungata de
timp pe teren, intrucat sporesc rezerva de seminte din sol.
Cuditirea de buruieni a combinelor �i instalatiilor de recoltat �i bato
zat, dupa efectuarea acestor lucrari este de mare importanta, preintampi
nand transmiterea acestora.
Masuri curative de combatere a buruienilor
Se refedi la combaterea efectiva a buruienilor in diferitele lor faze de
vegetatie �i grupeaza metodele: agrotehnice, fizice, biologice �i chimice.
Metode agrotehnice
Sunt cele mai vechi �i continua sa aiba un rol prioritar, actionand di
rect asupra buruienilor �i organelor lor de inmultire (seminte, radacini, piiqi
vegetative), prezentand atat avantaje cat �i dezavantaje.
Avanlaje:
sunt combatute toate speciile de buruieni (monocotiledonate sau dico
tiledonate anuale, bienale �i perene);
Principiile dezvoltiirii intensive a protlucfiei de legume 327
contribuie la pregatirea patului germinativ pentru semanat �i plantat,

trasarea de brazde pentru irigat, combaterea bolilor �i daunatorilor;
se asigura o acumulare mai mare de apa in sol �i o mai buna aerisire a
acestuia;
sunt nepoluante �i pastreaza un echilibru al eeosistemului agricol;
nu lasa reziduuri in sol sau planta.
Dezavantaje:
unele lucrari ale solului aplicate nerational �i prea des favorizeaza
intensificarca proceselor chimice �i microbiologice de descompunere
a materiei organice din sol, ducand la reducerea continutului de hu
mus, deteriorarea structurii �i tasarea solului;
sunt costisitoare energetic �i financiar �i solicita multa furta de munca
manuala (pra�it manual, plivit);
uneori nu se pot aplica la timp din lipsa fortei de munca sau a con
ditiilor nefavorabile.
Lucriirile solului se executa cu plugul, grapa, freza, eombinatorul,
cultivatorul, cizelul �i contribuie la distrugerea buruienilor in curs de rasa
rirc, in vegetatie �i intr-o oareeare masura �i a organelor vegetative de in
mul!ire a acestora, prin: aratudi, pregatirca patului germinativ �i luerari de
intretinere.
Prin aratura sunt taiate, incorporate in sol �i distruse buruienile anuale �i
bienale in vegetatie �i numai partial ccle perene. Acestea din urma se pot
regencra dupa un timp, formand noi plante. Organele vegetative ale buruie
nilor sunt aduse la suprafata �i distruse prin uscare (vara), inghe!are (iama).
Prin lucrarile super:ficiale (grapatul) sunt distruse buruienile abia di
saritc, datorita taierii radacinilor. Cu cat faza de vegetatie este mai putin
avansata �i solul mai uscat efectul de distrugere este mai marc. In solurile
umede �i imediat dupa ploi, radiicinile buruienilor scoase la suprafata �i
fragmentele de tulpina ce emit radacini adventive se refac repede, ince
pand sa vegeteze. In acest caz lucrarile trebuie repetate.
Pentru o buna combatere a buruienilor se recomanda ,metoda provo
catiei" �i ,metoda epuizarii" (Budoi Gh. �i Penescu A., 1 996).
Metoda provocafiei consta in efectuarea de lucrari superficiale de ca
teva ori (2-3), care favorizcaza germinatia semintelor de buruieni, iar cand
acestea au rlisarit, tot prin lucrari superficiale, sunt distruse, favorizandu-se
in acela�i timp aparitia altor buruieni care vor fi distruse ulterior. Se apli
ca solurilor pc care culturile se infiinteaza primavara tarziu (aprilie-mai),
iar terenul nu a fost ocupat cu o cultura anterioara.
Metoda epuizarii se utilizeaza in special pentru distrugerea buruie

nilor perene, ce se inmultesc prin rizomi sau drajoni �i consta in lucrarea
supcrficiala �i repetata a solului din doua in doua saptamani, pentru a Hiia
lastarii aparuti la suprafata, de fiecare data.
Taierea repetata a lastarilor dupa formarea tor duce la epuizarea orga
nelor de inmultire (stoloni, drajoni) prin consumul rezervei de hrana.
Se utilizeaza in cadrul culturilor lcgumicole pra�itoarc, care se infiin
teaza mai tarziu primavara. Metoda este mai costisitoare �i da rezultate
bune dadi se asociaza cu erbicidarea.
0 varianta mai practica a acestci metodc constii in fragmentarca or
ganclor vegetative ale buruienilor (rizomi, drajoni) prin lucrari superficia
le, iar cand lastarii au 1 0- 1 2 cm inaltime se executa aratura adanca care
incorporeaza atat organele vegetative cat �i pe cele de inmultire, ducand la
epuizarea acestora din urma, iar lastarii nu mai au posibilitatea de a ie�i la
suprafatii. Metoda se aplica la culturile ce elibereaza terenul spre varii
(cartof timpuriu, fasole, maziire, varza timpurie), iar terenul ramane ne
cultivat un interval mai mare de timp.
Pra$itul este lucrarea prin care se distrug buruienile din culturi, in ve
getatie �i se executa mccanizat cu freza sau cultivatorul �i manual cu sapa
sau uncltc Wolf sau Gradena, intr-un numiir variabil, in functie de specie,
durata de vegetatie, gradul de imburuienare, conditiile de vegetatie etc.
Plivitul buruienilor este lucrarea manuala prin care acestea se smulg
din culturi. Lucrarea se aplica adesea in cadrul culturilor legumicole, mai
ales in sistcmul gospodiiresc. Prin plivit se distrug in special buruieniie a
nuale �i bienale. Cele perene se smulg mai greu, deoarece o parte a orga
nelor lor vegetative raman in sol din care se vor forma noi lastari.
Lucrarea se efectucazii de 2-3 ori, iar in Icgumicultura ccologidi de
cate ori este nevoie.
Plivitul se executa eel mai t:fu:ziu inainte de inflorirea buruienilor, iar pen
tru deta�area mai u�oara �i mai eficienta a didacinilor se folose�te ,oticul".
Mulcirea este operatia de distrugere a buruienilor, prin inabu�irea lor,
folosindu-se materiale organice �i plastice. Mulciul de culoare inchisa im
piedica patrunderea luminii la buruieni �i le foqeaza alungirea, respectiv
etiolarea �i epuizarca.
Metode fizice de combatere a buruienilor
Arderea cu jlacarii este o metoda de distrugere a buruienilor din cul
turi legumicole, folosindu-se flaciira obtinutii cu ajutorul unui agrcgat for
mat dintr-un rezervor de combustibil, furtunuri �i arzatoare a�ezate pe un
tractor. Arzatoarele sunt in a�a fel adaptate lncat sa nu atinga frunzele

plantelor cultivate, iar flacara produce ,palirea" buruienilor, moartea lor
survcnind In cateva zile. Metoda nu are extindere prea mare deoarece este
consumatoare de combustibil.
in uncle situatii se recurge la arderea resturilor vegetale distribuite pe
lntreaga suprafata (miri�te) sau adunate In gramezi (resturi vegetale legu
micole), pentru a u�ura aratura. Lucrarea prezinta multe inconveniente:
- apare riscul incendiilor de proportii;
- elimina materia organica necesara refaccrii humusului;
- distruge microorganismcle pe adancime de 1 0- 1 2 cm;
- strica echilibrul ecosistemului.
Sterilizarea solului (dezinfcqia) - metoda practicata In legumicultudi
�i mai ales in serc, solarii $i rasadnite, atat pentru amcstecurile de paman
turi folosite la producerea rasadurilor, cat �i a solurilor in sere, dar $i In
cclclalte spatii, In functie de posibiliHiti, cu scopul distrugerii agentilor
patogcni, a daunatorilor prccum �i a semintelor de buruieni.
Pentru dezinfectie (sterilizare) se folosesc aburi supraincalziti, care se
introduc In sol sau in platformcle de amestecuri dupa tehnologia cunoscu
ta (vezi capitolul 8).
Metode biologice de combatere a buruienilor
�lrt»n"'T.rnrunrr��nl��n;�
In u lttmul ump o atenfie deoseblfa se acorda combaterii biologice a
buruienilor, care se bazeaza pe folosirca unor virusuri, bacterii, ciuperci,
insecte ce paraziteaza anumite huruieni.
Metoda este unanim acceptata pentru protectia biologica a plantelor �i
reprczinta o componenta csentiala in combatcrea integrata a buruienilor.
Aceasta mctoda prezinta avantajul ea este continua, nepoluanta, economidi
�i pastreaza divcrsitatea in ecosistemele agricole. Singurul rise existent este
ea d�manul natural al buruienilor sa se adapteze �i la plantele de cult:ura.
Combaterea biologidi a buruienilor a luat o mare amploare pe plan mon
dial �i, pana In prezent, s-au obtinut rezultate remarcabile (Schroeder, 1985).
in tara noastra uncle ccrcetari pe aceasta tema au fost initiate la In
stitutul Agronomic din Cluj-Napoca (Peiju �i Ceianu, 1 988; Peiju $i Sa
lontai, 1 988).
Comhaterea biologica a buruienilor s-a dovedit a fi eficicnta pe supra
fete mari, In anumite zone sau bazine, infestate cu o singura specie de bu
ruieni. Infestarea cu Opuntia sp. In Australia a fost stopata folosindu-se
insccta sfredelitoare Cactoblactus cactorum, adusa din Argentina, ,pojar
nita" din pa�W1ile SUA a fost distrusa cu specii de gandaci din gcnul
Chrysolina, iar zamhila acvatidi care impiedica activitatile in zonele spe

cifice de infestare a fost invinsa folosindu-se agenli patogeni din genul
Cercospora (Pintilie C., 1 980). De asemenea, s-au obtinut rezultate bune
in combaterea palamidei cu ajutorul coleopterului Attica carducyum care
consuma frunzele acestei buruieni.
Ca agenti naturali pentru combaterea buruienilor se folosesc diver�i
agenti patogeni (tabelul 4.6.3 . 1 ); mai mutt sunt folosite insectele (tabelul
4.6.3 .2) fitofage, pentru ea acestea se adapteaza mai repede �i au un efect
distrugator mai energic.
Tabelu/ 4. 6.3. 1
Spccii de agenti patogeni spccializati pe buruieni
Nr.
Agenlul patogen Buruiana Autorul
crt.
1 Albuge bliti Biv. Dem Amaranthus retroflexus Bontea Vera, 1985
2 Albuge candida Pers. Capsella bursa pastoris L. Bontea Vera, 1985
Raphanu.f raphanistrum L.
Sinapis arvenis L.
3 Alternaria spp. Cardus pycnocephalus Anderson
4 Alternaria tenuissima (Fr.) Woltah Euphorbia spp. L. Litt1efielddd
5 Bremya .wnchis C. Saw. Sonchus arvensis L. Dontea Vera, 1985
6 Cercosporella spp. Eupatorium ripari11m W. Traj ila
7 Colletotrichum coccoides Abutilon theophrasti Medik Poirier
8 Erysphe conivolvulii D.C.St.Arnans Convolvulus arvensis L. Bontea Vera, 1985
9 Erysphe polygoni D.C.St.Amans Rumex spp. Bontea Vera, 1 985
10 Helminto�porium sp. Sorghum halepense (L.) Wa1kil
Pens
ll Helmintosporium turcicum Pass. Echic:hloa cms-galli Pass. Bontea Vera, 1 985
12 Peronospora media Casp.gaum Chenopodium album L. Bontea Vera, 1 985
Stellaria media (L.) Will
13 Peronospora minor Casp.gaum Atrplex patulum L. Bontea Vera, 1 985
14 Peronospora polygoni D.C. Polygonum aviculare L. Bontea Vera, 1985
15 Puccinia chodrillina Rub e t Syd. Chondrilla juncea L. Hassan, 1 976
16 Puccinia expansa Senecio jacobaea L. Alber
17 Puccinia jaceae Otth. Celltaurea diffusa L. Mortensen
18 Puccinia suaveoleus Pers. Euphorbia cyparisias L. Bontea Vera, 1985
19 Uromyces euphorbie Pers. Rume.t crispus L. Bonlea Vera, 1 985
Ranunculus jicaria L.
20 Uromyces rumicis (Schum) Wint Euphorbia spp. L. Schubiger
Schubiger
21 Uromyces striatus Schzot Littlefie1d
Principiile dezvoltlirii intensive tl producfiei de legume 331
Tabelul 4. 6.3.2
Specii de insecte fitofage pc unele buruieni-problcmii
Nr.
Specie fitofagii Familia �i Ordinul Planta gazda
crt.
1 Acanthophylus heliamhis Rossi Tephritidae-Dipt. Centaurea spp.
2 Chaetoreliajaceae Desv. Tephritidae-Dipt Centaurea spp.
Tephritidae-Dipt Chaetorelia
loricata
3 Eucosma incana Zell. Tortricidae-Lep. Cirsium spp.
Carduus spp.
4 Eusina .ronchi L. Tortricidae-Dipt. Sonchus arvensis
Leontodon spp.
5 Gastrophysa viridula L. Chrysomelidae-Col. Rumex spp.
6 Gymnetron anthyrhini Payk. Curculionidae-Col . Linaria vulgaris
Mill.
7 Symnetron netum Genn. Curculionidae-Col. Cirsiwn spp.
Curculionidae-Col. Arctium spp.
8 Heliophobus reticulata Goeze Noctuidae-Lep. Silene a/ha
9 Larinus carlinae Oliv. Curculionidae-Col. Cirsium spp.
10 Larinus jaceae F. Curcul ion idae-Col. Cirsium spp.
11 Larinus stumus Scholh Curculionidae-Col. Cirsium spp.
Cu rcu/ ion idae-Col. Arctium spp.
12 Larinus turbinatus Gyll. Curculionidae-Col. Cirsium spp.
13 Metvzeria neuropterella L. Torlricidae-Dipt. Carduus spp.
Tortricidae-Dipt. Cirsium spp.
14 Miopites blotei Drad Tephritidae-Dipl. Carduus spp.
Tephritidae-Dipl. Orelia colon Meig.
15 Orelia distans Loew. Tephritidae-Dipt Centaurea spp.
16 Chynucillus conicus Fall. Curculionidae-Col. Carduus spp.
S-au dovedit eficiente insectele din familiile: Himenoptera, Lepidoptera,

Hemiptera, Coleoptera, Diptera etc. Cele mai specializate insecte sunt sfre
delitoarele de ractacini �i tulpini, precum �i cele care atadi interiorul seminte
lor, dar cele mai eficiente sunt insectele care consuma frunzele �i tulpinile
deoarece sunt mai selective. Selectivitatea este una din principalele conditii
pentru acceptarea introducerii unui du�man natural, lnlaturnnd pcricolul ea
pradatorul rcspectiv sa treaca la plantele utile sau ccle de cultura (Budoi Gh.,
Penescu A., 1 996). Este necesara testarea prealabila.
Agentii patogeni - virusuri, ciuperci, bacterii pot fi folositi cu succes
deoarece se ri'ispandesc u�or (prin vant, insecte, apa etc.), distrugand siste
mul enzimatic, astupand vasele conduditoare, producand toxine . �i degra-
·.. -------
dand procesele rnetabolice ale buruienilor. Pentru utilizarea lor este ne
cesara o selectivitate deplin1L
In ultimul timp s-au obtinut �i ,bioerbicide", care contin spori de ciu
perci ce paraziteaza �i distrug unele buruieni, dar metoda este putin ras
pandita In practica.
Metode chimice de combatere a buruienilor (erbicidarea)
in culturile legumicole care solicita eel mai mult forta de mundi ma
nuala in vederea efectuarii lucrarilor de lntretinere, ponderea este detinuta
de lucrarile aplicate In vederea distrugerii buruienilor. Reducerea lnsa a
fortei de munea manuala din agricultura, intensivizarea culturilor, desi
mile mari la unitatea de suprafata, suprapunerea In aceea�i perioada de
timp a mai multor lucrari, aparitia e�alonata a buruienilor �i ritrnul lor ac
centuat de cre�tere fac practic aproape imposibila executarea la timp a
lucrarilor mecanice �i manuale pentru distrugcrea lor. De aceea se folo
se�te, din ce In ce mai mult, metoda chimidi de combatere, erbicidarea
sau plivitul chimic.
Folosirea erbicidelor reprezinta una din cele mai eficicnte masuri pen
tru combaterea buruienilor, dar nu inlocuie�te �i nici nu exclude celelalte
lucrari de lntretinere ale solului . Utilizarea lor in legumicultura constituie
un proces complex �i pretentios, deoarece ridica problcme foarte variate,
care impun respectarea anumitor norme.
Factorii care determina complexitatea procesului de utilizare a erbici-
delor In legumicultura sunt:
numarul mare de specii _legumicole;
diversitatea sistemelor de cultivare;
conditiile de mcdiu asigurate pentru plantele legumicole sunt foarte
favorabile pentru buruieni;
numarul mare de specii de buruieni;
sensibilitatea mare a unor specii legumicole (castraveti, pepeni, salata,
spanac etc.) la dozele de erbicide �i chiar la reziduurile acestora.
Pentru ea aplicarea erbicidelor In legumieultura sa fie eficienta, se im-
pune respectarea unor conditii:
alegerea celui mai eficient erbicid;
stabilirea celei mai corespunzatoare doze, in functie de specie �i con
ditiile de mediu;
stabilirea momentului �i telmicii aplicarii crbicidului;
alegcrea �i pregatirca corespunzatoare a ma�inilor, utilaj elor, echipa
mentului de protectie, in vederea aplicarii tratamentelor;
Principiile dezvoltlirii intensive a produc{iei de legume 333
cuno�terea gradului de remanenta a produselor;

masuri de protectic a muncii.
Erbicidelefo/osite in /egumicu/turii trebuie sa corespunda unor cerin(e:
sa prezinte o mare selectivitate �i fitotoxicitate, sa poata fi folosite la
cat mai multe specii legumicole, !ara sa le dauneze, dar sa distruga cat
mai multe specii de buruieni;
sa aiba o eficacitate indelungata, !ara a depa�i durata de vegetatie a
speciei, pentru a se putea realiza culturi de succesiune;
tehnica de aplicare sa fie simpla �i economica;
sa fie ieftine �i sa se foloseasca in doze mici.
Momentul de aplicare este foarte important �i la stabilirea lui se tine
seama de natura erbicidului, cultura legumicola, compozitia floristica a
buruienilor etc., tiind precizate mai multe epoci:
fnainte de insiiman{are sau plantare (ppi preplant incorporation) -
-
se aplica inainte sau in acela�i timp cu Iucrarile de modelare a tere

nului, crbicidele ce necesita incorporare in sol in eel mult 20 minute
dupa administrare. Se folosesc erbicidele sistemice sau de absorbfie;
in timpul insiimantiirii, in care caz ma�inile de semanat trebuie sa fie
prevazute cu dispozitive de distribuirc a solutiilor de erbicide;
in intervalul de la semiinat la riisiirirea plantelor de cultura �i a buru
ienilor (prc - prccmergent), aplidindu-se erbicide care au dubla ac
tiune, de contact �i absorbtie;
dupii ce au riisiirit plantele de culturii, avand 2-3 frunze adevarate
{post post emergent), folosindu-se erbicide de contact;
-
d'et.pii plantare, cand rasadurile s-au prins (post post plantare), folo
-
sindu-se erbicide de contact, !ara incorporare;

in timpul perioadei de vegetafie cand se observa ea efectul erbicidului
aplicat initial este diminuat, existand pericolul aparitiei unui nou val
de buruieni.
Efectul �i eficacitatea erbicidelor sunt influentate de mai multi factori:
Tipul .ri compozifia solului determina stabilirea dozei de erbicid, in
sensul ea la un continut de humus mai ridicat �i o structura mai fina a so
lului doza de erbicid este mai mare;
Umiditatea optima a solului mare�te eficacitatea crbicidelor, iar umi
ditatea in exces mic�oreaza actiunea lor;
Umiditatea relativii a aerului, cu cat este mai ridicata cu atat este mai
mare eficacitatea erbicidelor, In special a celor de contact �i invers, aceasta
nu trebuie sa scada sub 65%;
Precipitafiile survenite dupa aplicarea erbicidelor pot fi daunatoare In

cazul celor de contact, administrate post-emergent, sau pot avea un efect
favorabil In cazul celor de absorbtie, aplicate prccmergent. Daca la 4-5
ore dupa aplicarea erbicidelor cade o ploaie moderaHi de 1 0- 1 2 mm,
eficacitatea erbicidelor de contact cre�te.
Lip sa precipitatiilor timp de 1 0- 1 2 zile dupa aplicarea erbicidelor de
absorbtie, reduce mult efectul acestora. Este indicat, ea la 5-6 zile de la
administrarea erbicidelor sa se aplice o irigare prin aspersiune, cu o norma
de apa de 1 50-200 m 3/ha;
Regimul de temperatura, la nivel optim de eficacitate a crbicidelor,
este de 1 6-20 oc. La temperaturi mai scazute (2-3°C) efectul erbicidelor
este intarziat, iar rezistenta plantelor la actiunea lor scade. Aplicate in
conditii de tcmperaturi ridicate (pcste 25°C) este inllucntata pierderea
rapida a substantei active, care se volatilizeaza u�or.
Pentru administrare, erbicidele lichidc se toama in rezervoarelc cu
apa, apoi se face uniformizarea solutiei. Erhicidele sub forma de pudra
muiabiHi se amesteca In prcalabil cu cativa litri de apa, intr-o galeata sau
alt vas �i se agita pana se obtine o solutie omogena, de consistenta sman
Hinii, dupa care se toama in rezervoarelc ma�inii.
Cantitatea de solutie care se folose�tc la hectar este In general de 400-
500 litri.
Doza de erbicid necesara pentru un rezervor se stabile�te dupa relatia:
q X D A
Q = , In care:
H
Q este doza de erbicid pentru rezervoarele ma�inii;
q = cap acitatea rezervorului (l);
H = norma de solufie (//ha);
D = doza de erbicid (I sau. kg/Ita).
Pentru evitarea mersului In gol a agregatului, precum �i pcntru verifi

carea functionarii corecte a ma�inii, este necesar a se stabili numarul de
curse, la o umplere a rezervorului, dupa relatia:
q
4
NC = l 0 x , in care:
HxLxBxc
NC este numiirul de curse,·
L = lungimea parcelei (m);
B = liilimea de /ucru a agregatului (m);
c = coeficientul de erbicidare: - I la erbicidarea totalii;
- 0,5-0, 6 /a erbicidarea pe benzi.
Principiile dezvoltlirii intensive a produc(iei de legume 335
Proba ma�inii se face obligatoriu cu apa.

Mijloacele mecanice folosite pentru crbicidare trebuie sa functionczc
corespunzator, sa fie bine 1ntretinute, iar dupa terminarea lucrului sa fie
obligatoriu curatate.
Masuri de protecfie
in vederea administrarii erbicidelor este necesar ea muncitorilor sa li
se fadi instructajul de protcctie a muncii �i sa completeze fi�ele personate
care trebuie semnate, deoarece pcricolele folosirii unor astfel de produse
sunt deosebit de mari, iar consecintele foarte grave.
Muncitorii trebuie sa respecte nonnele obligatorii, sa poarte haine de
protectie, sa nu fumcze, sa nu bea, sa nu manance in timpul lucrului, sii- �i
fereascii partite neprotcjatc ale corpului de contactul cu solutia de erbicid.
in pauze �i dupa inchcicrea lucrului trebuie sa se spcle bine cu apa
multa �i sapun.
Animalele nu au acces in zonele erbicidale ded.t dupii 7- 1 0 zile de la
aplicarea tratamenlelor.
Resturile de solutie, precum �i apa cu care se spala ma�inile dupa
erbicidare, trebuie aruncale numai in gropi special amcnajale, care nu au
legatura cu sursele de apa.
In legumicultura, la culturile din camp �i solarii, precum �i la produ
cerea rasadurilor, se folose�tc un sortiment variat de erbicide, in func�ie
de specia din cultura (tabelele 4.6.3 .3 . . . .4.6.3.5) .
Menfiune: dupa pregatirea patului nutritiv, cu 1-2 zile inainte de re
picare, se aplica erbicidul care nu se fncorporeaza fn sol (Dymid, Enide)
sau eel care se fncorporeazii la 3-4 cm adancime (Devrinol, Dual,
Paarlan, Trefmyd).
Administrarea erbicidelor se face sub forma de solufie, fn cantitate de
0, 3 - 0, 5 11m , fn care s-a dizolvat produsul, fn doza indicatii.
2
Alaturi de erbicidare se cauta �i alte metode chirhice de combatere a

buruienilor.
Astfel, o metodii chimica experimentata cu succes de catrc oamenii de
�tiinta arnericani este pulverizarea pc sol, cu circa o luna inainte de exccu
tarea 1nsamantiirii, a unei solutii de alcool ctilic cu o concentratie de 6 %. S-a
ajuns la concluzia ea aceasta forteaza procesul de germinare a milioane de
seminte de buruieni, dupa care ele pot fi u�or inHiturarc prin procedee me
canice (Popescu V., 1 998).
Tabelul 4.6.3.3
Erbicide utilizate in cultura plantelor legu.micole
(dupl!. Miron V., 1 996)
S p e c i f i c a r e
Produs Con�inut
Denumire comuna
(denumire in s.a. Doza Momentul Buruieni
(I sau kg/ha)
international a Cultura
comerciala) (g/1) aplicarii combatute
1 2 3 4 5 6 7
Lasso 48 CE monocotiledonate �i unele
ALACLOR 480 tomate transplantate 4 ppi
Alanex 48 EC dicotiledonate
piitliigele vinete 6-8
B alan 1 8 EC monocotiledonate �i unele
B ENFLURALL."\1 1 80 salata din riisad 6-8 ppi
Benefex 18 CE dicotiledonate anuale
castrave�i 8-10
monocotiledonate anuale
CYCLOXIDIM Focus Ultra 100 tomate semil.nate direct 1-3 post
monocotiledonate perene
Ro-Neet CE
spanac monocotiledonate
CYCLOAT Olticarb 720 I 4- 6 ppi
sfeclii. ro�ie �i unele dicotiledonate anuale
75 CE 750
varzll albA, varza ro�ie,
conopida (culturi dicotiledonate
DESMETRll\ Grametrin 25 PU 25 2,5 post
infiin�te prin semiinat �i unele monocotiledonate
direct in camp)
QUISALOFOP - cartofi, tomate, monocotiledonate anuale �i perene
Panthera 40 EC 40 0,75 - 2 post
p -tefuril ceapa., ardei gras �i unele dicotiledonate
tomate transplantate,
Fusilade Forte 1 50 0,8 post monocotiledonate anuale �i perene
FLUAZIFOP- ceapa din arpagic, morcov
P -BUTIL tomate transplantate Sorghum halepense din sllmanta
Fusilade Super 125 1 ,5-2 post
ceapa din arpagic �i rizomi
N
N Tabelu/ 4.6.3.3 (continuare)
::;l
I
1 2 3 4 5 6 7
� IMAZETAPIR Pivot Le fasole de griidinii.

dicotiledonate
�i unele
p. l OO 100 1 ppi
f�r
0
monocotiledonate
Venzar 80 WP
LENAeiL Helixur 80 PU 80 sfecla ro�ie 1 ,0 - 1 ,5 ppi dicotiledonate anuale
[ Elbatan 80 PU
monocotiledonate
Afalon 50 se morcov, ardei gras, ceapa din pre
LINURON 450-500 1 ,5 - 2,0 �i unele
Linurex 50 se arpagic, pastilmac, cartof post
dicotiledonate anuale
tomate transplantate 3
Dual 500 Ee ardei 3-4
monocoti ledonate
METAOLAeLOR 500 varzii, conopida, 3 ppi
�i unele dicotiledonatc anuale
Dual 500 eE ceapa din arpagic 3-4
tomate semanate direct 2-4 J
Sencor 70 WP tomate transplantate 0,5 pre I
70
Scncor 70 PU �i scmanate direct 0,3+0,4 pre+ post I
monocotiledonate
METRIDUZIN tomate transplantatc
Sencor 70 WP 70 0,3+0,4 pn! + post �i dicotiledonate
I
�i semii.nate direct
Lcxone 75 WP 75 tomatc transplantate 0,2+0,3 pre + post I
tomate semii.nate direct, 2-4
NAPROPAMID
Devrinol 50 WP 50 ardei gras,
varza, broccoli
4-6
3-4
ppi monocotiledonate
�i unele
I
ardei, dicotiledonate anuale
Devrinol 45 F 45 3-4 post
tomate semanatc direct
vinete, ardei, tomate transplantate, 1 ,5-2 monocoti ledonate
pre
OXIFLUORFEN Goal 2E 240 ceapa din arpagic I �i unele dicotiledonate
post
- --
ceapa semii.nata direct I anuale �i Ullf:le pcrene _ J
Tabelu/ 4.6.3.3 (continuare)
l 2 3 4 5 6 7
arpagic, 6
ceapa din arpagic, 6
tomate transplantate, 5
Stomp 330 CE morcov, 5
(SUA) ceapii. semii.natii. direct, 5
usturoi, 5 monocotiledonate
PENDIMETALIN 330 ardei ro�u, 5 pre �i unele
varzii. 5 dicotiledonate
ceapii. semanatii. direct, 6
pii.trunjel, 5
Stomp (Oltchim) telina, 5
pii.tlii.gele vinete, 5
varza 5
dupa rilsarirea buruienilor
Gramoxone
PARAQUAT 200 morcov 1 ,5 post inainte de rii.sllrirea culturii
20 CS
(erbicid total)
Satecid 65 WP 65
ceapii. semanatii. direct monocotiledonate
PROPACLOR Ramrod 65 WP 65 6-8 pre
�i uncle dicotiledonate anuale
Ramrod F 45
Gesagard 50 WP ceapii. din arpagic, 2-3 pre
monocotiledonate
Mercazin 50 PU morcov, 3-4 pre - post
PROMETRIN 50 �i dicotiledonate
Prometrin 50 WP patrunjel, 3-4 post
anuale
Cosatrin 50 PU telina 2-3 post
tomate transplantatc,
monocotiledonate anuale �i perene,
ardci gras,
PROPAQUIZAFOP Agil 1 00 EC 100 0,8- 1 ,0 post inclusiv Sorghum halepense din
fasole de grii.din!!..,
rizoni..i , unele dicotiledonate anuale
- - -
ceapii. semanatii. direct
Tabelul 4.6.3.3 (continuare)
I 2 3 4 5 6 7
salata, 2-3 pre - post monocotiledonate �i dicotiledonate;
PROPIZAMID Kerb SO W 50
morcov 4 post cuscuta
0,03
monocotiledonate anuale;
tomate
RIMSULFURON monocotiledonate perene, inclusiv
Titus 25 DF 250 transplantate post
METIL Sorghum halepense din seminte �i
0,04-0,06
rizomi �i dicotiledonate
tomate transplantate, 3 -5
Treflan 24 EC
ardei, 3
Trifluralin 24 EC
240 plitlllgele vinete, 4
I
Triflurom 24 CE
varza, 3-4 monocotiledonatc anuale
Olitref 24 EC
TRIFLURALIN conopidA 3-5 ppi �i
tomate transplantate, 2,5 dicotiledonate anuale
ardei, 2
Trifsan 48 EC 480
plltlagele vinetc, 2
mazill"e de grlidina 1,5
Semnificafia abrevierilor: CE - concentrat emulsionabil; CS - concentrat solubil in apA;

PU - pulbere umectabiiA; WP - pulbere muiabill!; E - emulsie
TRATAT DE LEGUMICULTURA.
Tabelul 4.6.3.4
Erbicidele utilizate pentru combaterea buruicnilor

din culturile protcjate de plante legumicole
Erbicide Utilizari
Denumirea
Substant� activ� Doza Momen tu!
comercialii Cultura
Denumire g/1 (I sau kg/ha) apliciirii
castraveti,
6- 10
piitliigele
Balan 1 8 EC Benfuralin 1 80 10 ppi
vinele,
8- 1 0
salatii
ardei gras, 1 ,5-2
Cobex 25 EC Dinitramina 25 ppi
tomate 2
Chlorthal
Dacthal 75 WP 75 ardei 8-10 post
dimethyl
tomate , ardei,
Dymid 80 WP Diphenamina 80 6-8 pre
piitliigele vinete
ardei gras, 5 ppi - pre
tomate, 5-6 ppi - pre
Dual 500 EC Metolaclor 500
varza, 4-5 ppi - pre
fasolc urciitoare 4-5 ppi
!ornate, 5-6
fasole 4-5
Flutrix 24 Triflurin 240 urciitoarc, ppi
varza, 4-5
conopidii, gulii
Metolaclor + ardei gras, 6-8 pre
Galex 500 EC 25 + 25
Metrobromuron fasole urc!l.toarc 6-8
KFRB 50 W Propizarnid 50 50 salalii 1 ,5-2 pre
!ornate, ardei,
Fusilade (PP 009) Fluazifop-butyl 50 2-3 post
piitliigele vinete
Paarlan 72 EC Izopropalin 72 tomate 1 ,5 -2 ppi
varzii, gulii,
Semeron 25 WP Desmetrin 25 1 ,5-2 post
conopidii
tornate, ppi, post
Sencor 70 WP 'Metribuzin 70 0,5-0,3
ardei gras post
Tillarn 6 E Pebulat 72 !ornate S-7 ppi
!ornate, 6
Treflan 24 EC Trifluralin 24 ardci gras, 4-5 ppi
varzii, conopidii 3-5
Principiile dezvoltiirii intensive a produc{iei de legume 34 1
Tabelul 4.6.3.5
Erbicidclc utilizate pentru combaterea buruienilor
din spatiilc pentru producerea riisadurilor de plante legumicole
Erbicide Utiliwi
Denumirea
Substan!li activli Doza Momennd
comerciahl Rlisaduri de:
Denumire g/ 1 (l sau kg/ha) aplicl!.rii
tomate, 0,5 ppi
Devrinol 50 W Napropamid 50
ardei 0,5 ppi
tomate, 0,6 pre
Dual 500 EC Metolaclor 500
ardei, vinetc 0,4 prc
!ornate, 1 ,0 pre
Dymid !10 WP Diphenamida 80
ardei , vinctc 0,8 prc
tornate, 1 ,2 pre
Enide 50 WP Diphenamida 50
ardei, vinete O,R pre
Paarlan 72 EC Isopropalin 72 tornate 0,2 ppi
Sencor 70 WP Metribuzin 70 tornate 0,03 pre
Trifluralin + tomale, 0,5 ppi
Trefrnyd 24 W 8+ 1 6
Dyphenarnida ardei 0,4 ppi
Fusiladc tomate, ardei ,
-
Fluazifop-butil 0,3 post
(PP 009) vinetc, var7A
Dual 500 EC + Metolaclor +
50+70 tornate 0,5+0,03 pre
Sencor 70 WP Metribuzin
Semnificafia abrevieri/or:
ppi = se aplica pe patul germinativ, cu 3 -4 zile inainte de semlinat �i se incorporeazli la adancimea

de 3-4 cm;
pre = se aplicli pe patul germinativ imediat dupli semlinat, rara incorporare in sol;
post = se aplica dupa rlisarire, dind rllsadurile au 2-3 frunze normale. Pentru Fusilade, cand buruie
nile monocotilcdonate au rasarit �i au 2-3 cm 1nllltime.
4.6.4. PROTECTIA FITOSANITARA

'
KARL FRITZ LAUER, PELAGHIA CHll..O M
Agricultura intensiva �i ccrintele actuate, dar in special cele de pcr

spectiva In domeniu, acorda o importanta deosebita tuturor factorilor care
contribuie la cre$terea productiilor, un loc deosebit ocupandu-1 cei de pro
tcc!ie a culturilor lmpotriva agentilor patogeni �i daunatorilor.
Conditiile de cultura ale plantelor legumicole In diferite sisteme �i
momente de efectuare $i In special valorile anumitor factori care depa�esc
limitele de acceptabilitate pentru plante, respectiv temperaturile nefavo-
rabile, umiditatea din sol �i aer in afara limitelor cerutc, picaturile de apa
pe frunzc, fertilizarea abundenta cu azot etc. creeaza conditii favorabile
atacurilor unor agenti patogeni care produc boli ale plantelor, cat �i a unor
daunatori precum insecte, acarieni, ncmatozi etc.
Toate aceste cauze, sau fiecare in parte, pot provoca pagube cultu
rilor legumicole, iar pierderile rezultate sunt cu atat mai mari cu cat
masurile de prevenire �i combatere sunt ncadecvate sau sunt luate cu
inH!rziere.
Dupa Cram er ( 1 967), pierderile de productie cauzate de daunatori,
boli �i buruieni la nivel mondial se prezinta astfel: din totalul de 35%
pierderi din productia agricola (cereale, plante tehnice, legume �i tructe)
daunatorii determina 1 3,8% pierderi, bolile cauzeaza 1 1 ,6%, iar prin im
buruienare se pierde 9,6% din productie.
Dupa Schmitz �i Hartmann ( 1 993) pierderile de recolta cauzate de
renuntarea la masurile de protectie a plantelor sunt de 40%. La cultura
cartofului, de pilda, prin neaplicarea masurilor de protcctic a plantelor
(fungicide, insecticide, erbicide) pierderile de productie sunt de pana la
57%.
In general, in urma renuntarii la combaterea eficace a bolilor, dau
natorilor �i buruienilor are de suferit nu numai cantitatea, ci �i calitatea
productiei agrieole. Inmultirea necontrolata a daunatorilor, bolilor �i
buruienilor cauzeaza impurificarea �i eontaminarea produselor alimen
tare cu toxine, ce-i drept ,naturale", dar nu mai putin periculoase dedit
cele de sinteza.
Sunt cunoscute intoxicatiile datorate impurificarii , contaminarii pro
duselor agricole cu micotoxine in urma atacului cu diferiti agenti patogeni
din genurile Aspergillus �i Fusarium. Actiunea acestora poate fi graduaHi
de la toxicitatea cronica la cea acuta �i pana la efectele cancerigene.
Protectia fitosanitara a culturilor legumicole, cu toate aspectele pri
vind eficacitatea tratamentelor, reducerea poluarii mediului cat �i meca
nizarea aplicarii produselor chimice �i biologice de uz fitosanitar, va con
stitui �i pe viitor un domeniu de activitate de cercetare in sprij inul pro
ductiei legumicole.
La ora actuala se poarta discutii foarte controversate privind intreba
rea daca numarul agentilor de daunare (boli, daunatori) in ultimele decenii
a crescut �i daca spectml atacului s-a modificat (Weztel, 1 995). De
exemplu, afidele �i ruginile, care sunt insotitoare ale culturilor de mii de
ani, nu au fost eradicate in intregime, cu toate masurile de combatere. Prin

introducerea in cultura de noi plante �i extinderea schimbului de material
semincer s-a marit numarul de noi daunatori �i boli. Putem exemplifica
prin agcntul patogen de carantina Erwinia amylovora �i prin daunatorul
Diabrotica virgifera, care in ullimii ani s-au extins pe teritoriul Romfmiei.
Aceste noi specii daunatoare culturilor agricole au un mare grad de adap
tabilitate �i poseda un mare potential de inmultire, proprietati ce le asigura
supravietuirea chiar �i in conditii mai vitrege.
Variatele masuri de protectie a plantelor urmaresc realizarea de pro
ductii sigure, prin reducerea pierderilor cauzatc de boli �i daunatori.
Mii.'lu rile preventive sunt cele mai adecvate, mai putin costisitoare �i
rara deteriorarea echilibrului ecologic, dar un rol deosebit de important il
au �i masurile curative, prin utilizarea produselor specifice, insecto-fun
gicide, in functic de necesitati.
Utilizarea produselor chimice de sinteza pune insa problcme impor
tante de protectic a mediului inconjurator, deoarece la o aplicare neratio
nala pot apiirca fenomene de degradare a ecosistemelor, apari1ia de noi
boli �i daunatori, de noi rase rczistente, prezenta in produsele legumicole
a reziduurilor, poluarca solului, aerului , apei etc.
Se fac cercetiiri pentru obtinerea de pesticide cat mai putin toxicc, se
lective, nepersistente sau cu persistenta moderata, mai active etc., dar in
general se urmare�te inlocuirea, pe cat posibil a acestora, cu alte mctode
de combatere, in special nechimice, nepoluante.
Combaterea integratii este o directie modernii, care, in ultimul de
ceniu, s-a extins foarte mult in produqia agricola in general, ea atare �i in
cea legumicoHi, inciit, la ora actuaHi, se considera generalizatii.
Conform definitici, combaterea integrata presupune folosirea tuturor
masurilor de limitare a pagubelor, apeland numai in ultima instanta la pro
duse chimice. Cornbaterea integrata este definita ea o strategic de lupta
impotriva daunatorilor, bolilor �i buruienilor, care utilizcaza un ansam
blu de metode, acordand prioritate in mod deliberat utilizarii organisme
lor naturale, in contextul satisfacerii exigentelor economice, ccologice �i
sociologice.
Protectia integrata a culturilor este o conceptie ecologica ce nu ex
clude folosirea substantelor fitofarmaceutice (fungicide, insecticide, aca
ricide, moluscide, erbicide), ci recomanda aplicarea lor in modul eel mai
rational, pe baza unor mij loace moderne de prognoza �i avertizare.
0 caracteristica de baza a combaterii integrate este aceea ea, trata

mentelc curative se aplica in majoritatea cazurilor la atacurile de boli �i
daunatori, numai daca s-a atins un prag economic de diiunare (PED),
adidi atunci dind valoarea pagubei produsa de agentul patogen sau de un
daunator, :Iara a se lua masuri de protectie, este eel putin egala sau mai
mare deca.t costul tratamentului.
In aprecierea pragului economic de daunare se iau in calcul nu numai
costul tratamentului ce trebuie aplicat ci �i prognoza extinderii atacului,
viteza de propagare a atacului, necesitatea diminuarii rezervei biologice a
daunatorului sau agcntului patogen, pentru limitarea atacurilor viitoare etc.
(Scurtu I., 2001 ) .
Aceasta metoda favorizeaza conceptia coexistentei organismelor dau
natoare in fitosisteme, dar la un nivel la care nu se produc pagube de im
portanta economica. PED are importanta ecologica, deoarece, prin apli
carea tratamcntelor doar in aceste situatii, se pastreaza in fitosistem un nu
mar mai mic de organisme daun�iloare, pe care se pot mentinc cntomofagi
antagoni�ti (paraziti sau pradatori). Importanta tehnologica a notiunii de
PEO consta in aceea ea prin aceasta este indicat momentul in care trebuie
aplicat tratamentul.
Un alt element al combaterii integrate il constituie imbinarea difc
ritelor metode de combatcre, astfel incat acestea sa fie cat mai compatibile
intre ele.
Mijloaccle de combatere intcgrata pot fi grupate astfel:
agrofltotehnice: asolamentul �i rotatia culturilor; lucrarile solului,
lucrari aplicate plantelor, dirij area corespunzatoare a factorilor de
vegetatic, cultivarea soiurilor �i hibrizilor cu rezistcnta genetidi la
diferiti agenti patogeni �i daunatori etc.;
fizice: dezinfectia materialului semincer prin tratamente umede
sau uscate, cu temperaturi inalte sau scazute, dezinfectia termi
ca a solurilor din sere, a amestecurilor de pamanturi pentru ra
saduri etc . ;
biologice: utilizarea florei � i faunei utile d e paraziti � i pradatori,
a produselor microbiologice �i a celor inhibitoare a biosintezei
chitinei ;
chimice: utilizarea de produse chimice de sinteza cu spectru larg
de aqiunc pentm combaterea simultana a agentilor patogeni sau in
complex a accstora cu daunatorii;
prognoza �·i avertizarea: aplicarea mijloacelor de combatere la

avertizare.
Pentru practica legumicola aceste masuri �i mijloace prezinta o mare
importan�a.
Folosirea fiira restrictii a 1ngra�amintelor minerale �i a mij loacelor de
combatere chimica a bolilor, daunatorilor �i buruienilor a determinat cre�
teri foarte semnificative a productiei agricole, dar a produs �i o serie de
fenomene negative de poluare a aerului, solului, apei freatiee �i chiar a
produselor alimentare, cu rezidii �i metaboliti chimici. In urma practicarii
combaterii integrate gradul de poluare a mediului �i a produselor s- a di
minuat foarte mult.
Condipile climatice care favorizeaza producerea infecpilor
Aparitia �i evolutia atacului agentilor patogeni la culturile de plante
legumicole atat in camp cat �i in spatii protejate sunt favorizate de con
ditiile de mediu (tabelul 4.6.4. 1 ). Cunoa�terea acestora prezinta mare im
portanta, deoarece permite intervenirea prin masuri tehnologice pentru a
se asigura valorile optime ale factorilor de vegetatie, evitandu-sc astfcl
aparitia infectiilor. Astfel:
lrigarea prin picurare sau rigole previne in mare masura aparitia
bolilor foliare. Fac exceptie ,de la aceasta regula agentii patogeni de sol
care migreaza u�or de la o planta la alta prin intermediul apei.
Prin aerisirea corespunzatoare a spatiilor de culturi legumicole se re
duce umiditatea atmosferica, se determina eliminarea condensului, zvan
tarea apei de pe frunzele plantelor �i astfel este diminuat perieolul de
clan�arii atacului ciupercilor Alternaria solani, Botrytis cinerea, Clados
poriumfulvum, Sclerotinia sclerotiorum etc.
In camp, dar mai ales in spa�ii protejate, fertilizarea nera{ionalii �i in
special excesul de azot, favorizeazii cre�terea masei vegetative, fapt ce
impiedica aerisirea corespunzatoare a culturilor, creand un microclimat
specific pentru declan�area bolilor foliare.
Defolierea plantelor asigura o circulatie buna a curentilor de aer �i
permite reducerea umiditatii atmosfericc la suprafata solului, evitandu-se
astfel aparitia atacului ciupercilor Botrytis cinerea §i Sclerotinia sclerotia
rum la baza tulpinilor.
Prin mentinerea in sere a temperaturilor la valori de peste 2o·c �i a
umiditiitii atmosferice intre 75% �i 85%, se previnc in mare masud'i apa
ritia manci culturilor de tomate (Phythophthora infestans) �i de castraveti
(Pseudoperonospora cubensis) din ciclul II.
Tabelul 4.6.4. 1
Conditiile de mediu care favorizeaza producerea infectiilor
cu diferiti agenti patogeni in culturile de legume
(dupa Costache M. �i Roman T., 1 998)
Condiliile de mediu
Spcciilc
Boa! a Agentul palogen
Temperalura Umiditatea Apa atacate
(OC) (%) liberfl
1 2 3 4 5 6
Pfltarea frunzelor �i Xanthomonas
26-30 > 85 - tomate, ardei
b�icarea fructelor vesicatoria
Plitarea pustulara Pseudomonas
a fruclelor
19-23 > 85 - tomate, ardei
tomato
Ofilirea bacteriana Clavibacter
26-28 > 85 - tomate
(infectia localli.) michiganense
PAtarea unghiular!i a Pseudomonas
24-26 > 85 - castraveti
frunzelor lachrymans
Xanthomonas
Arsura comun!i 26-28 > 85 - fasole
phaseoli
Pseudomonas
Arsura aureolata 20-23 > 85 - fasolc
phaseolicola
Ncrvatiunca ncagra Xanthomonas
24-26 > 85 - varzli., conopidli.
a frunzelor campestris
Phythophtora
1 5- 1 8 1 00 + tomatc
infestans
Phythophtora
28-30 > 95 + ardei
capsici
Phythophtora
-
20-25 film de apa tomate, vinete
parasitica
Pseudoperonospora castravcti,
1 5-20 > 95 +
cubensis pepeni
Man a
Peronospora
1 0- 1 8 1 00 + ceapa
destructor
Peronospora
8-16 > 95 + varzli., conopida
brassicae
Peronospora pisi 10- 1 6 > 95 + ma:Lfu"e
Peronospora
8- 1 8 > 95 + spanac
lpinaciae
Bremia lac/llcae 1 0- 1 6 > 95 + salatl!., andive
.
tomate, ardei,
Leveillula taurica 24-26 75-80
vinele
castraveti,
Sphaerotheca
-
26-28 60-70 pepeni, dovlecei,
fulginea
Fain area dovleci
morcovi, tclin!i,
Erysiphe
25-28 60-70 - p!itrunjel,
umbelliferarum
pastiirnac
-
F:rysiphe abelmoschi 26-28 60-70 bame
Tabelu/ 4.6.4. 1 (continuare)
1 2 3 4 5 6
tomate, vinete,
castravefi, v arza ,
Alternarioza Alternaria ssp. 20- 28 > 95 +

conopidll., ceapa,
morcov
tomate, ardei,
vinete, castraveti,
Putregaiul c enu� i u Botrytis spp. 1 6-20 > 95 +
varza, fasole,
ceapli., salatrt
tomatc, tclinli.,
Septorioza Septorioza ssp. 20-25 > 95 + leu�tean,
patnmjel
to mate,
Cladosporioza Cladisporium ssp. 20-24 > 95 + castraveti,
pcpcni, dovlccci
romate,
castraveti,
Antracnoza Colletotrichum ssp. 20-27 > 95 +
pepcni, fasolc,
spanac
Sclerotinia tomate, ardei,

1 8-20 > 90
sclerotiorum vinete, castraveti,
pepeni, varz.A,
Putregaiul alb
- conopida, fasolc,
(umcd) Sclerotium
1 7-20 40 (sol) morco v ,
cepivo rum
patrunjel, salata,
ceapll., usturoi
tomatc, fasole,
- -
Rizoctonioza Rhizoctonia solani 20-28
salata
tomate, ardei,
Fusarium
- -
Fuzarioza 24-28 vinete, castraveti,
oxysporum
pepeni
tomate, ardei,
vinete, castra-
- -
Verticilioza Venicillium dahlie 20-24
veti, pepeni,
-·
bame
Masuri de protecpe a plantelor

Sunt cunoscute din antichitate recomandarile !acute de catre egipteni,
palestinieni �i chinezi cu privire la cultura plantelor �i protectia lor. Pentru
348 � TRATAT DE LEGUMICULTURA
combaterea paduchilor se foloseau ceaiuri de spanz, iar pentru combaterea

daunatorilor solului erau utilizate uleiurile vegetate (de maslinc, in spe
cial), administrate prin stropire cu maturi.
In Evul mediu, odata cu infiintarea de noi universitati. s-au extins me
todele de cercetare �i s-au imbunatatit foarte mult masurile de combatere
a bolilor �i daunatorilor. Pentru tratarea scmintclor contra malurei, la ce
realc se foloseau la inceput apa sarata, apoi decocturile de ceapa, usturoi,
menta. Mai tarziu, pentru combaterea diferitelor boli se foloseau sarurile
de cupru �i sulful. Pentru combaterea insectelor se foloseau laptele de var,
sapunul, diferitele uleiuri terapeutice, preparatele pe baza de sulf, fluor �i
arsen. ffiterior, s-au folosit decocturi de plante care contineau nicotina �i
piretrum. S-a extins �i utilizarea unor elemente chimice ea mercur, cupru,
sulf, bariu, arsen �i au fast create bazclc pcntru fabricarea de noi produse
destinate proteetiei plantelor.
Masuri preventive de protecpe a plantelor
Masurile de prevenire sau profilactice sunt mai eficace decat masurile
curative. Este cu mult mai greu de realizat terapia unei boli deja etalate �i
chiar avansate sau de combatut un daunator bine infiripat intr-a cultura,
decat de aplicat masurile de profilaxie.
Dirij area corecta a condi�iilor climatice precum �i a celor agro-fito
tehnice in care se efectueaza culturile, ea �i masurile intreprinse pcntru
crearea de soiuri rezistente, sunt considerate foarte eficiente in prevenirea
atacurilor la plantele de cultura.
Miisurile agro-jitotehnice executate in conditii optimale realizeaza
premiza de baza ea plantele sa aiba 0 cre�tere viguroasa, sa fie mai sana
toase �i mai rezistente.
Efectuarea corespunzatoare �i la timp a lucrarilor agro-fitotehnicc,
contribuie la reducerea, respectiv diminuarea foarte semnificativa a apa
ritiei daunatorilor �i agentilor, sub pragul economic de daunare.
Masurile agro-fitotehnice cuprind: alegerea celui mai adecvat loc de
cultivare pentru soiul luat in cultura, respectarea asolamentului, executa
rea de lucrari de ameliorare �i imbunatatire a solului, executarea in con
ditii optime a lucdirilor de pregatire a solului, semanatul, respectiv planta
tul in conditii �i la epoca optima, fertilizarea in doze �i epoci optime cu
NPK, utilizarea de soiuri ameliorate.
Amplasarea culturii
Protcctia plantclor inccpc deja prin alcgcrca optimala a locului de am
plasare a culturii. Dadi specia legumicola este cultivata in conditii opti-
Principiile dezvoltarii inten.'live a produc(iei de legume 349
male de clima �i sol, se vor realiza productii mari �i stabile. Cand condi
tiile de cultura nu sunt adecvate pentru plante, ele trebuic sa se adapteze la
conditiile nefavorabilc, devenind astfel mai susceptibile la daunatori, boli
�i imburuienare.
Speciilc cu sensibilitate mare la curentii reci de aer (tomate, castra
veti, pepeni, fasole) se infiinteaza in ,culise" de plante cu port inalt (sorg,
porumb etc.) care se amplaseaza perpendicular pe directia vant�lui domi
nant, prevenindu-se astfel �i raspandirea bacteriozelor care apa�n focare
�i a virusurilor transmisibile prin afide.
Rota(ia culturilor
Rotatia culturilor estc o importanta masura preventiva de protectie.
Cultivarea rcpetaHi pe acela�i loc a unei specii legumicole sau specii inru
dite intre ele, favorizeaza extinderea �i inmultirea agentilor patogeni �i a
insectelor. Rotatia culturilor trebuie sa asigure o revenire a culturii dupa
un timp mai lndelungat �i in spatiu mai indepartat.
Eliminarea din culturli a resturilor vegetale afectate de atacuri este
o masura ce asigura igiena culturaHL in cadrul rotatiei �i a culturilor suc
cesive, trcbuie avut grija ea rcsturile vegetate (vrcjii) sa fie indepartatc ea
sa nu devina sursc de infectie pentru noua cultura legumicoUi.
Lucrarea este obligatorie pentru culturil e din sere, solarii �i in camp
pe suprafete mici. Pe suprafc!e mari, se recomanda strangerea resturilor
vegetale in gramczi, uscarea �i arderea lor.
inaintea infiintarii unci culturi, se recomanda �i alte miisuri profilac
tice de protcctie. Astfel, inainte de desfiintarea unei culturi de camp ata
cate (de exemplu castravetii comi�on care au fost atacati de musculita
alba.) se executa o combatere chimica, impiedicand astfel migrarea dauna
torului la alte culturi. De asemenea, substratul de cultura (mranita) trebuie
dezinfectat cu preparate omologate �i admise in Romania. In plus, trebuie
avut grija de a exclude sursele de infectic care provin de la uneltele de
lucru, ghivece, sere, solarii (care trebuie dezinfectate). Surse de infectie
cu boli �i loc de adapostire pentru insecte sunt �i plantele omamentale,
gardurile verzi, tu!ari�urile din intreprinderile legumicole, parloagele im
buruienate, care trebuie de asemenea supravegheate.
Preglitirea terenului pentru cultura de ciimp
Pregatirea tcrcnului trebuie abordata cu mare atentie. Se executa dife
rcntiat, in functie de nevoile culturii legumicole, fiind o veriga importanta
a profilaxici. Prin pregatirea terenului trebuie realizata o cat mai buna
structura a solului �i o buna affinare a accstuia pentru culturile legumicole
de camp.
Aditura adanca de toamna asigura incorporarea la adancimc mare a

rcsturilor vegetale dimase la suprafata solului dupa defri�arc �i diminuea
za rezerva biologica, reprezentata de diferitele stadii de dezvoltare ale
daunatorilor Agriotes spp., Gryllotalpa gryllotalpa, Leptinotarsa decemli
neata, Trips tabaci etc.
Dezinfecfia solului din sere �; solarii, a substraturilor de cultura # a
uneltelor
De regula, intreprinderile legumicole de sere �i solarii au un profit
specific, cu un numar redus de specii legumicole in cultura. Folosirea de
asolamente mai largi este limitata. Din aceasta cauza, adesea, culturile se
succed repcde sau chiar se practica monocultura. Dezinfectia este o necesi
tate obligatorie daca nu vrcm sa avem surprize de ordin economic, fatale.
Dezinfec{ia termicii cu aburi
Prin incalzirea cu aburi a solului de sera sau solar se pot distruge
agentii patogcni (virusuri, bacterii, ciuperci), daunatorii �i semintele de
buruieni. 0 buna parte din agentii patogeni din sol, ncmatozii �i semintele
de buruieni sunt sensibili la temperatura de 50 °C. De regula, ridicarea
temperaturii solului la 70°C timp de 30 minute este suficienta pentru dc
zinfectia solului. Mai rezistenti la temperatura sunt virusurile �i bactcrii le
care produc spori; ele necesita pentru dezinfectie temperatura de 90 °C.
De pilda, virusul mozaicului castravetilor �i tomatelor se distruge tennic
la 80-90 °C. Ideal este sa se lncalzeasca solul cu abur supraincalzit, la
temperatura de 95-98 °C, timp de 30 minute. Aburul se produce la mica
presiune, dar supralncalzit.
Plugul cu abur
Permite o dezinfectie pana la 40-50 cm adancime. Ahurul este conJus
in adancime prin conducte la nivelul trupitei �i inainteaza 5-20 m/ora.
Latimea de lucru cste lntre 1 ,5 �i 3,0 m. Dupa plug se afUi o folic acoperi
toare, lunga de 1 0- 1 5 m, care se trage in unna lui .
Dezinfec{ia cu abur sub folie
Se realizeaza o lndilzirc a solului pana la adancimea de 25-30 cm.
Sub o folie termorezistenta se introduce aburul supralnciilzit.
Dezinfecfia cu Jevi de drenaj
La construirca serei, sunt montatc tevi de drenaj, la distanta de 3 m
lntre ele �i la adancimea de 70-80 cm. Sub o folie tcrmorezistenta
acoperitoarc se introduce aburul supraincalzit. La tevile de drenaj este
racordat un ventilator care vidcaza sistemul de drenaj, astfel aburul pa
trundc activ In sol, fiind absorbit.
in general, in unna dezinfectiei solului se etaleaza o noua microflora

a solului. La inceput apar ciuperci care sporuleaza, care ataca plantcle in
curs de rasarire, la semanat direct pe sol. Efectul pozitiv al dezinfectiei se
resimte 1 -2 ani. Se recomanda ea dezinfectia solului sa se faca in anotimp
mai cald, altfel consumul de energie este mult mai mare.
Dezinfecfia superficialii
Se folose�te o cutie - dulap din otel, sub care se introduce aburul su
praincalzit. Acest dispozitiv estc deasupra solului, tragandu-se in conti
nuare o folie acoperitoare din plastic termorezistent. Cu acest procedeu se
realizeaza incalzirea solului la adancime de l 0- 1 5 cm. Se folose�te pentru
distrugerea scmintelor de buruieni �i a agentilor patogeni care se afla la
mica adancime.
Dezinfectia superficiala se aplica �i uneltelor ce se reutilizeaza de la
cultura anterioara (ghivece, ladite, vase, plantatoare, sapaligi etc.). Mate
rialele care urmeaza sa fie dezinfcctate se aduna pe palete, se acopera cu
folie tennorezistenta �i se introduce abur supraincalzit timp de 30 minute.
Dezinfecfia substratului de vatii mineralii
Vata mineralii care se reutilizeaza se stivuie�te pe o paleta, se acopcra
cu folie tennorezistenta sub care apoi se introduce abur supraincalzit la
100°C timp de 30 minute.
Dezin.fecfia chimicii
Pentru dezinfeetia chimica a solului se vor folosi numai preparatele
prevazutc in Codex. Atenfie! Unele preparate polueazii apafreaticii �i nu
se vorfolosi in zona de protecfie a apei Jreatice.
Produsul Dazomet are eficacitate irnpotriva diferitelor spccii de ne
matozi de sera �i agenti fitopatogeni ea: mane, putregaiuri, fuzarioze, al
temarioze, ofilirea vasculara, specii de Rhizoctonia �.a., dar �i a seminte
lor de buruieni.
Este conditionat sub forma granulata. Prin descompuncre rezulta for
maldehida �i ulci de mu�tar metilat. Se administreaza cu ma�ina de im
pra�tiat ingra�aminte �i apoi se incorporeaza cu freza in solul pregatit an
ticipat, cu freza sau Grubber. Temperatura trebuie sa fie cuprinsa intre 1 0
�i 25°C, iar solul trebuic s a fi e umed, pentru e a produsul s a reactioneze �i
sa se dcscompuna. Prin acoperirea suprafetei tratate, se mare�te eficacila
tea tratamentului. Fractiunile de dezagregare a produsului au efect fitoto
xic, de aceea, dupa incorporarc, timp de 2 zile, se inchide sera �i nu se cir
cula in ea, pcntru a evita pericolul de iritarc a ochilor �i a mucoaselor.
S olul dezinfectat cu Dazomet se poate reintroduce in circuit dupa 2-4
saptamani de repaus. Este indicat ea, inainte de a planta din nou in sera, sa
se faca anticipat un test de rasarirc cu sol recoltat de la diferite adancimi

din sera. Solul recoltat se introduce intr-un borcan �i se insamanteaza ra
pita sau mu�tar, pentru a stabili eventuala fitotoxicitate datorata rema
nentei de Dazomet.
'
Pentru dezinfec�ia solului se pot utiliza �i alte produsc (vezi capitolul 8).
Materialele �i uneltele reutilizate de la cultura anterioara trebuie de-
zinfectate obligatoriu. Se pot folosi dezinfectanti chimici, dar numai cei
admi�i �i prevazuti in Codex.
Siimlin(a �i materialul de plantat

La aprecierea insu�irilor calitative ale materialului seminal sau de plan
tat, pc langa puritate, facultatea germinativa, energia germinativa �i pute
rea de strabatere, se urmare�te �i se apreciaza starea sanitara a materia
lului, prin verificarea prezentei agen�ilor patogeni sau a daunatorilor.
Se recomanda folosirea de material seminal sau de plantat de cea mai
buna calitate, care este testat, verificat, certificat, garantat �i declarat liber
de boli �i daunatori . Multe viroze, boli bacteriene �i ciuperci fitopatogenc
pomesc de la material seminal infectat.
inaintea seman atului, scmintele se dezinfecteaza prin procedeele �i cu
produsele mentionatc in subcapitolul 4.5.2 al lucrarii .
Prin tratarea semintelor s e impiedica infectarca plantulelor la rasarire
(Septoria sp. la frunza de telina, Bremia, Sclerotinia, Botrytis, Pythium la
legume verdeturi (salaHi) �i altele. Din plicate, :;; a nsa oferita de aceasta
masura de combatere preventiva nu este folosita intotdeauna in cadrul
protectiei integrate. Frecvent se foloscsc seminte netratate �i bineintelcs,
in aceasta situatie legumicultorul trcbuie sa execute mult mai multc trata
mente curative pentru combaterea bolilor.
De asemcnea, utilizarea de material de plantat (rasaduri sau parti ve
getative) necontrolat, poate contribui la extinderea unor daunatori sau a
genti patogeni in intreprinderile beneficiare, cauzandu-le pierderi financiare.
Foarte i mportanta este supravegherea permanenta a starii fitosanitare
a plantelor tinere. in fazele tinere, plantele au o dezvoltare lenta, in care
susceptibilitatea la boli, daunatori �i imburuienare este maxima.
lnjiin(area culturilor fn condi(ii # la epoca optima
Plantarea sau semanarea mai deasa fata de cerintele speciei favorizeaza
agentii patogeni �i daunatorii, conditiile de incubatie fiind mai prielnice.
in uncle situatii, se recomanda programarea epocii de semanat sau
plantat. Astfel, la maziire, se seamana in a�a fel incat faza de inflorit sa
nu coincida cu apogeul atacului de catre Laspeyresia nigricana (molia
pastiiilor de maziire). La varzii, de asemenea, se alege epoca de plantat du

pa aparitia primei generatii de Pieris brassicae astfel incat, plantele au
timp pentru o dezvoltare mai viguroasa tnainte de a apiirea a doua generatie
a diiuniitorului. Semanatul mai tarziu, in miri�tea de eereale paioase a ver
zei chineze�ti (Brassica pekinenis) contribuie la realizarea unei culturi sii
niitoase, atacul de Alternaria brassicae nu se mai realizeazii spre toamnii,
cand temperatura este mai sciizutii �i astfel cultura este salvatii.
Tehnici noi de culturii
In cadrul profilaxiei se practicii pe scadi largii, mai ales in sere, altoi
rea plantelor sensibile la boli, pe un portaltoi rezistent. De exemplu, la cul
tura castravetilor in sere, ace�tia sunt periclitati de catre Fusarium oxy
sporum f. sp. cucumerinum, care eauzeazii ofilirea plantelor �i uscarea lor.
Plantele de castraveti au un sistem radicular superficial, care este u�or ata
cat de Fusarium. Se altoiesc plantele tinere, pe portaltoi de dovleac,
Cucurbita ficifolia, care este rezistent la agentul patogen (vezi subca
pitolul 2 .4).
Lucriirile de intre{inere ale culturilor legumicole Lrebuie aplicate la
timp �i corespunzator tchnologiilor stabilite, pentru a men�ine vigoarea plan
telor, care devin astfel mai rezistente la atacuri.
Fertilizarea
Pe Hinga aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive, fertilizarea
mai indepline�te �i rolul de imbuniitatirc a factorilor fizici ai solului .
Culturile legumicole echilibrat fertilizate cu macro �i microelemente
contribuie la cre�terea rezistentei plantelor, care dobandesc mai mare to
leranta fata de diiuniitori �i boli. Culturile legumicole judicios fertilizate
suporta mai bine un atac de dauniitori sau boli, fiind totodata �i mai com
petitive in concurenta cu buruienile. Eventualele daune �i stagniiri care apar
sunt mai u�or invinse de catre plante, daunele sunt mai �or compensate.
Fertilizarca trebuie sa tinii cant de efectul elementelor nutritive asupra
plantelor. De pildii, fertilizarea unilateraHi cu exces de azot favorizeazii o
cre�tere luxuriantii, determinand �i o sensibilizare a plantelor la boli. Prin
urmare, azotul trebuie administrat in doze �i epoci adecvate cerintelor
speciei �i soiului de plante legumicole. Un deficit de azot, de asemcnea,
sensibilizcazii plantele; astfel, de exemplu, tomatele sunt susceptibile la
atacul de putrcgai cenu�iu. Culturile care sufera din cauza lipsei de azot
sunt mai susceptibile �i la infectiile cu virusuri.
Aceastii fertilizare diferentiatii este valabila �i pentru celelalte ingrii�a
minte minerale cu fosfor, potasiu sau cu microelemente.
23 - Tratal de lcgumicultura
Aprovizionarea buna a solului cu potasiu determina o mai buna rezis

tenta a plantelor fata de agentii patogeni . 0 excesiva aprovizionare cu po
tac;iu a solului blocheaza calciul, cu care estc antagonist, astfel incat sensi
bilizeaza, de excmplu, tomatele fata de agentul patogen Verticillium dahliae.
Pra�ilele mecanice �i manuale distrug buruienile, dintre care unele
sunt plante gazda pentru diferiti agcnti patogeni (virusul mozaicului cas
travetilor, Fusarium oxisporum, Verticilium dahliae etc.) �i daunatori (Lep
tinotarsa decemlineata, Agriotes spp., Gryllotalpa gryllotalpa, Melolontha
melolontha, Mamestra spp. etc.), determinand astfel diminuarea atacului.
Rezistenta soiurilor cultivate fata de boli �i daunatori

Ameliorarea �i crearea de soiuri de plante legumicolc rezistente la
boli, daunatori, secetii �i ger este o contributie cu valoarc preventiva la
protectia plantelor. Cu altc cuvinte, folosirea soiurilor rezistente sau tole
rante fata de boli sau daunatori este o modalitate foarte eficienta de prcve
nire. In ultimelc decenii s-au obtinut soiuri rezistente, pe eale amelio
rativa, prin incruci�ari �i selec{ie, dar mai ales prin folosirea de metode
biotehnologicc moderne pentru transfcrul genelor responsabilc de rezis
tenta. S-a observat ea unele soiuri rezistente nou create au pierdut dupa foarte
scurt timp accasta insu�ire, din cauza aparitiei de rase noi (patotipuri) ale
diferitilor agenti patogeni, care au reu�it sa invinga rezistcnta soiului.
Cruger ( 1 993) deosebc�te o rezistentii specificii �i o rezisten{ii nespe
c�ficii. Prin rezistentii spccifica sau verticaHi se intelege rezistenta fata de
numai o singura rasa a agentului patogen sau eel mult rezistenta fata de
cateva rase ale aceluia�i agent patogen. Dacii soiul este rezistent fata de
toate rasele agcntului patogen, atunci rczistenta este nespecifica sau ori
zontala. De exemplu, mana salatei (Bremia lactucae) posedii o mare va
riabilitate, producand noi rase patogene, foarte agresive, care depii�esc ba
rierele de rezistenta la diferitele soiuri de salatii nou create. La ora actuala,
in culturii nu se mai aflii nici un soi care sa fie rezistent la toate rasele
(patotipurile) manei salatei. Dacii intr-un bazin legamicol mai mare se
cultiva soiuri de salata care au diferite insu�iri de rezistentii, deci existii o
amplitudine cu privire la rezistenta soiurilor, aceastii constelatie este favo
rabila aparitiei de noi rase virulente.
Cu privire la rezistenta fatii de diiuniitori se lucreazii in urmiitoarelc
directii:
soiuri de varzii de Bruxelles rezistentc fata de Brevicoryne brassicae
(piiduchcle cenu�iu al verzei);
soiuri de salata rezistente fata de paduchele verde al piersicului

(Myzus persicae);
soiuri de castraveti rezistente fata de acarieni �.a.
0 directie privind crearea de soiuri rezistente fata de bacterii �i viru
suri este cea l egata de obtincrca soiurilor tolerante. Soiul este tolerant
atunci d'ind, de�i plantele sunt atacate �i infectate, evolutia bolii �i
simptomele nu prezinta aspecte de daunare economica.
Cunoa�terea tuturor insu�irilor de rezistenta sau toleranta ale diferite
lor soiuri de plante legumicole este de mare importanta �i este absolut ne
cesara practidirii combaterii integrate. Acestc informatii servesc pentru
stabilirea pragurilor de daunare economidi.
Imbunatatirea prin amcliorare genetica a rezistentei diferitelor soiuri
de plante legumicole, la bacterii �i virusuri poate avea succes, astfel re
nuntandu-sc la combaterea chimica.
Cultivarea soiurilor # hibrizilor rezistenfi sau toleranfi la atacul agen
filor patogeni # diiuniitorilor reprezinta un obiectiv prioritar �i poate eel
mai important pentru realizarea unei legumiculturi ccologice (tabelu1 4.6.4.2).
Aceasta masura permite reducerea numarului de tratamente din tim
pul duratei de vegetatie, contribuind implicit la diminuarea consumului de
pesticide, a poluarii legumclor �i a mediului inconjurator cu reziduuri to
xice ( dupa Costae he �i Roman, 1 998).
Tabelul 4.6.4.2
Soiuri �i hibrizi de plantc Icgumicole, creati in tarii, cu rezistenta sau tolcran�a
la direri�i agenti patogeni �i dliunlitori (dupa Costache M. �i Roman T., 1 998)
Dcnumirca soiului sau Agentii patogeni �i daunalorii la care
Sped a
hibridului prezinta rczistenta sau toleranta
I 2 3
Virusul mozaicului tutunului
Fusarium oxyspornm rasa I
Gctina F1 (H 625)
Cladosporium Juh•tmr
Meloidogyne incognita
Gloria F1 (H 7 1 4)
Fusarium oxysporum ra.ra I
Tomate timpurii
Splendid F1 (H 72 1 ) Clado.rporitmr fulvum
pentru consum in
stare proaspatii Nemarom f.1 (H 729)
Fusarium o:�.ysporwn rasa I
Cladosporium fulvum
Diva F1 (H 805)
- ·
Meloidogyne incognita
Lucia F1(H 7 1 1 ) Virusul mozaicului tutunului
Fusarium oxy.rporum rasa 1
Solara F1 (H 75 1 )
Cladosporium fulvum
Tabelul 4.6.4.2 (continuare)
1 2 3
Tomate pentru Carolina Septoria lycopersici
consum in stare Septoria lycopersici
Roxana
proaspa.ta Verticillium dahliae
Tomate penlru Fusarium oxysporum rasa 1
Monor
industrializare Verticillium dahliae
Rhizoctonia so/ani
Alternaria so/ani
Vidra 533 Clavibacter michiganensis
Xanthomonas vesicatoria
Pseudomonas tumato
Tomate pentru Verticillium dahliae
industrializarc Romcc Xa111homonas vesicatoria
Pseudomonas tomato
Clavibacter michiganensis
Xanrhomonas vesicatoria
Dacia
Pseudomonas tomato
Verticilliwn dahliae
Muntcnia
Jeni
Ardci gras Verlicillium dahliae
Opal
De $iria
Rubin Verticilliwn dahliae
Titan Virusul mozaicului tulunului
Splendid
Ardei gogo�ar M!ldi!lina
------- ----
Globus Verticillium dahliae

Come!
Carmin
Ardei lung Virusul mozaicului tutunului
Cosmin
Verticillium dahliae
Narcisa (H 1 17)
Vinete Lidia (H 1 20) Verticillium dahliae
Lucia
Pseudoperonospora fulginea
Adonis
Pseudomonas lachrymans
Virusu/ mo::aicului caslrave{ilor
Topaz Pseudoperonospora cubensis
Castraveti
Sphaerotheca fulginea
Premier F1 Pseudomonas lachryma/IS
Pseudoperonospora cubensis
Select
Pseudomonas lachrymans
Tabelul 4.6.4.2 (conrinuare)
l 2 3
Pseudoperonospora cubensis
Pepeni galbeni Titus Sphaerotheca fulginea
Colletotrichwn lagenarium
Lena Xanthomonas phaseoli

Fasole
Aurelia Pseudomonas phaseolicola
Peronospora pisi
Maziire Vidra 1 87
Erysiphe polygoni
Bob Productiv 3 1 Uromyces viciaefabae
Miigura Alternaria brassicae
Varza de toamna Peronospora brassicae

Mocira S
Xanthomonas campestris
Virusul mozaicului usturoiului
Usturoi Favorit Sclerotium cepi1•orum
Helminthosporium allii
Fiecare legumicultor de profesie trebuie sa �tie care din masurile des

crise mai sus se prcteaza pentru culturilc sale, pentru a preveni o boaHi sau
un daunator, cconomisind astfel timp, bani �i contribuind la protectia
mediului .
Masuri curative de protecpe a plantelor
Comhaterea biologicii
Combaterea biologidi utilizeaza diferite organisme vii sau substante
pentru reducerea atacului, respcctiv distrugerea daunatorilor �i agentilor
patogeni. ,Arsenalul armelor biologice" se poate cxtinde prin folosirca
feromonilor, hormonilor, atractantilor, repelentilor �i chemosterilizan
!ilor.
In conditii de clima �i sol din Europa de Vest �i Europa Centrala s-au
dovedit utile �i s-au extins In practica de protectie biologica cateva pro
cedee pe care le descriem pe scurt.
Comhaterea microhiologicii.
Combaterea microbiologica se bazcaza pe folosirea de microorganis
me (virusuri, bactcrii, ciuperci, protozoare) pentru diminuarea sau distru
gerea daunatorilor, bolilor �i buruienilor.
Utilizarea de virusuri patogene pentru combaterea diiuniitorilor

Dupii Fortmann ( 1 993), aproape 30% dintre insectele diiuniitoarc se
pot combate cu ajutorul virusurilor. Ca material initial pentru obtinerea de
produse folosite in combaterea insectelor se izoleaza virusul de pe insec
tele care s-au infectat natural �i se inmulte�te in masa de catre intreprin
deri speeializate. Dintre virusurile specifice insectelor, dar nedaunatoare
vertebratelor, pentru legumicultura, prezinta importanta n ucleoviridele,
care cuprind mai multi virioni inclu�i intr-un corp proteic. Cu ele se poate
combate buha verzei (Mamestra brassicae).
Cercetarile pentru omologarea �i inregistrarea unui produs pe baza de
nucleoviride destinat combaterii buhei verzei au fost stopate in Germania
in ultimul moment, deoarece produsul biologic este foarte persistent,
existand pericolul de contaminare a apelor de suprafata �i a apei freatice.
Pana cand acestc aspecte nu sunt definitiv lamurite, produsul nu va fi
omologat.
Utilizarea bacteriilor �i ciupercilor entomopatogene
In prezent, uti lizarea bacteriilor �i ciupercilor in combaterea biologi
ca depa�e�te ea importanta uti lizarea virusurilor. Extrem de utile in acest
scop s-au dovedit douii specii de bacili: Bacillus thuringensis �i Bacillus
pupilliae. Ambele specii sunt aerobe �i au capacitatea de a forma spori
endogeni .
Utilizarea de preparate pe bazii de Bacillus thuringensis
Un rol foarte important in combaterea mierobiologica a omizilor de
lcpidoptere este rezervat pentru Bacillus thuringensis. Agentul patogen a
fost dcscoperit in 1 909 de cntomologul german Berliner In larvele moliei
rainii, gasite intamplator intr-o moara din Thuringia. Specia prezinta trei
patotipuri (A, B, C), cu diferite grade de specificitate. In legumicultura
sunt utilizate:
patotipul A a fost izolat de Berliner ( 1 9 1 1 ) �i sistematic este denu
mit Bacillus thuringensis var. kurstaki. Cu ajutorul lui se pot corn
bate omizile, adica larvele de lepidoptere ea: fluturele alb al ver
zei, buha verzei �i altele;
patotipu1 C a fost descoperit in 1 982 In Germania, fiind numit
Bacillus thuringensis var. tenebrionis. A fost repede omologat �i
inregistrat, deoarece este foarte activ impotriva gfmdacului din
Colorado (familia Crysomelidae). Prin folosirea acestui patotip in

combaterea gandacului din Colorado, remancnta pesticidelor in car
tofi s-a diminuat extrem de mult.
Bacteriile insectopatogene sunt paraziti cxtracelulari care afecteaza
gazdele prin fermenti �i toxine.
De regula, larvele speciilor sensibile la Lepidoptere, care au ingerat
din preparate pe baza de Bacillus thuringensis, intrerup activitatea de hra
nire, traiesc inc:l 4-5 zile, apoi mor. 0 reinfectare pe cale naturala a larve
lor daunatorului nu are loc. Razele ultraviolete inactiveaza in cateva zile
endosporii administrati prin priifuire pe suprafa�a plantelor. De asemenea,
temperatura ridicata �i umiditatea relativa sdizuta influenteaza negativ
efectul preparatelor administrate.
Efectul nociv al produselor pe baza de Bacillus thuringensis se ma
nifesta �i asupra omizilor care sunt numai partial afectate, care mai supra
victuiesc. La aceste exemplare se constata: numarul de impupare este mai
redus, miirimea �i greutatea pupelor sunt mai mici, se prelunge�te faza de
diapauza, rata de aparitie a fluturilor este mult mic�orata, iluturii sunt mai
putin viabili �i femelele au o fertilitatc sca:zuta. Toate aspectele enumerate
mai sus au un cfect negativ asupra dinamicii dezvoltarii populatiei dauna
torului, ea atare in anii urmatori atacul va fi mult diminuat.
De exemplu, preparatul Novodor pe baza de Bacillus thuringensis var.
tenebranis aplicat la 3-4 zile dupii ce se gase�te prima pontii dcpusii de
gandacul din Colorado are un efect repelent �i asupra adultilor, reducand
foarte mult activitatea lor de hranire. Din aceasta cauza, maturizarea de
plina a adultilor estc stinjenita, femelele depun mult mai putine oua in
continuarc.
Inca din 1 964, firma HOECHTS din Germania a omologat �i inregis
trat prcparatul pe baza de Bacillus thuringensis sub denumirea de
BIOSPOR (Krieg �i Huger, 1 985).
La ora actualii, cu preparatele pe baza de Bacillus thuringensis se pot
combate 75 diferite specii de daunatori (Cruger, 1 993).
Pentru producerea industriala a preparatelor pe bazii de Bacillus thu
ringensis, agentul se poate inocula in masa, pe medii nutritive, in instalatii
speciale, in conditii mai avantajoase dedit produsele pe baza de virusuri ,
care se inmultesc mult mai greu �i mai costisitor. Produsele comerciale se
livreaza conditionate sub forma de suspensii lichide sau sub forma de praf
�i au diferite denumiri in functie de produditor.
In legumicultura sunt utilizate produsele Dipel ES $i Thuricidc, iar

preparatul Novador se folose$te pentru combaterea gandacului din Colo
rado din culturile de Solanaceae.
Estc recomandabil sa se foloseasca cantitati de 300-400 l la hectar so
lutie de stropit, asigurand o unifonna distributie a produsului. Important
este ea tratamentul sa se faca cu o stropitoare de performanta, cu care se
pot realiza un spectru de stropi extrem de fini. Cu aceste preparate se ob
tin rezultate foarte bune de combatere, de pana la 90%.
Utilizarea ciupercilor (jungilor) entomopatogene
Utilizarea fungilor entomopatogeni se preteaza la combaterea larvelor
daunatorilor, care sunt active 1n sol, lntrucat mediul umed din sol estc pro
pice pentru dezvoltarea fungilor.
Gargarita mare polifaga Otiorrhynchus sulcatus care produce mari
-
pagube 1n serele 1nmultitor la culturile de containere, se poate combate cu

succes cu ajutorul ciupercii Metarrhizium anisopliae. Ciuperca parazitea
za atat ouale, cat $i larvele daunatorului.
lnmultirea In masa a ciupercii se realizeaza U$OT, folosind ea substrat
nutritiv boabe sparte, de$euri de cereale. Pentru lnmultirea industriaHi a
ciupercii entomofitopatogene se folosesc recipiente de fcrmcntatie (fer
mentatori). Dupa recoltare, miceliile ciupercii se deshidrateaza lent �i apoi
se ambaleaza in plicuri. Firma Bayer din Gennania produce un preparat
sub forma de granule, care se lncorporeaza In sol cu freze ori se adauga
cand se pregate$te solul pentru ghivecele folosite la produccrca disadu
rilor, sau pentru culturi 1n containere. Preparatul se comcrcializeaza sub
denumirea de BIO I 020 $i se poate folosi atat in sere, dit �i in culturi de
camp. Dupa aplicare, preparatul este eficace 6-8 luni . Este un produs re
lativ scump. Se folose�te mai mult in sere lnmultitor, pe suprafete mici.
Pentru combaterea afidelor �i a musculitei albe cu fungi insectopa
togeni 1n sere se folosesc patotipuri ale ciupercii Verticillium lecanii. I n
conditii de umiditate relativa mare (98% mentinuta cateva ore), la tem
peraturi intre 1 5 $i 25°C, sporii ciupercii devin activi $i infecteaza afidelc
�i musculita alba de sera. Agentul patogen sporuleaza in corpul insectei,
fiind totodata $i sursa de reinfectie: in cadrul populatiei daunatorului se
dcclan$caza o epidcmie.
Pentru combaterea biologidi a afidelor, musculitei albe de sera $i a
trip�ilor au fost identificate recent diverse specii de ciuperci insectopato
gene, apaqinand genurilor Entomophora �i Aschersonia.
Utilizarea de antagonisti in combaterea bolilor

Pentru combaterea biologica cu spccii antagoniste se preteaza mai ales
agentii patogeni care sunt activi In sol. La ora actuaHi se folosesc deja pre
parate pentru combatcrea ciupercilor gen ulu i Rhizoctonia � i Sclerotium
obtinute din speciile antagoniste Trichoderma viridae, Trichoderma ha
matum sau Trichoderma harzianum. Aceste specii antagoniste sunt lnmul
tite in masa �i comercializate sub forma de suspensii, continand micelii �i
conidii (Hatmann �i col., 1 989).
In Romania s-a realizat la I.C.P.P. Bucure�ti biopreparatul Tricho
dermicin.
Rezultate bune de combatere cu aceste preparate se obtin �i la unele
boli radiculare sau ale vaselor eonducatoare la castraveti. De pilda sclero
tiile agentilor fitopatogeni din genu! Sclerotinia, care se afla in sol, sunt
atacati �i parazitati de catre diverse ciuperci din genu! Coniothyrium �i
Gliocladium. S peci a Gliocladium rosewn este un putemic �i eficace hi
perparazi t al bo l ii de putrezirea neagra a didacinilor la castraveti (Pho
mopsis sclerotioides). Cu ajutorul speciilor parazite Aphanocladium album
�i Ampelomyces quisqualis se poate reduce, sub pragul de daunare, atacul
!ainarii la castraveti.
Impotri va bolilor de caderea plantulelor, semin\ele se trateaza cu pre
parate pe baza de Bacillus subtilis, inregistrandu-se rezultate bune.
Utilizarea de entomofagi
Cca mai cunoscuta �i practicata metoda de combatere biologica este
uti lizarea entomofagilor. Pentru eliminarea �i distrugerea daunatorilor se
foloscsc specii uti le de artropode (acarieni, insecte), care sunt pradatori
sau paraziti.
Priidiitorii fac parte din mai multe ordine de insecte. In ciclul lor de
dezvoltare, distrug multi indivizi de larve sau insccte adulte daunatoare,
cu care se hranesc.
Pradatorii sunt mai putin pretcntio�i, gasind hrana pe tot timpul pe
rioadei de vegetatie a culturii cand daunatorul este prezent �i ataca.
Parazitoizii sunt considerati insecte utile, care traiesc pe seama gazdei
(cctoparaziti sau cndoparaziti), dcterminand moartea acesteia dupa inche
ierea ciclului de dezvoltare.
Parazitoizii sunt mai spccializati, sunt mai legati de daunator. De
pilda, la parazitarea oualor insectelor daunatoare, parazitoidul (insecta
uti la) trebuie sa fie prezent (coincidenta) in epoca imediat urmatoare de
punerii pontei, altfel succesul combaterii nu estc satisfiicator. Insectele
utile folosite, care due viata de parazitoid, apartin ordinului Diptera �i
Hymenoptera.
lntroducerea de entomofagi striiini (noi pentru faunii)
Aparitia �i extinderea unui nou daunator, boala sau buruiana intr-un
areal, regiune, tara sau continent, se datoreaza invingerii barierelor de pro
tectie �i carantina.
La inceput aceste specii sunt avantajate fiindca nu int§.lncsc factorii
limitativi, care sa opuna rezistenta extinderii lor. in aceasta situatie, mai
ales in ca�l inscctelor, ele se inmultesc in masa iar drept urmare, apare
fenomenul de gradatie. Aceasta dcficienta se poatc inHitura prin introdu
cerea voita, prin import, a entomofagilor insectei daunatoare, din arcalul
natural de obar�ie.
Pcntru realizarea acestor masuri de naturalizarc de noi elemente fau
nisticc este nevoie sa se efectueze cu anticipatie studii foarte amanuntite,
profundc, care sa garanteze reu�ita, dar sa excludii �i aparitia de eventualc
fenomene nedorite.
Dupa Sedlag ( 1 980), rezulta ea pentru aclimatizarea de noi specii utile
sunt necesare chcltuieli mari �i rczultatele scontate adesea sunt minime.
Wetzel ( 1 995) mentioneaza ea, din incercarile de naturalizarc �i acli
matizare de noi entornofagi, realizate pana acum in Europa Centrala, re
zulta ea bariera condifiilor climaticc este greu de invins pentru realizarea
aclimatizarii �i naturalizarea de elemcnte noi faunistice, utile pentru com
baterea biologidi.
in climate mai calde �i in culturi perene, acest deziderat se poate rea
liza cu mult mai u�or �i mai eficacc.
Utilizarea de entomofagi autohtoni
Utilizarea de specii utile autohtone, care due viata de pradator sau
sunt parazitoizi, este o eficace metoda de combatere biologica. Se practica
prioritar in sere �i solarii, in conditii de microclimat dirijat, compatibile cu
necesitatile zoofagilor. Insecta utila, folositoarc in combaterea biologica,
se inmulte�te in masii �i se lanseaza inainte ea daunatorul sa atinga pragul
economic de daunare.
Rezultatele obtinute in aceasta directie, In tara noastra, sunt prezenta
te In tabelul 4.6.4.3 .
Principiile dezvoltarii intensive a produc{iei de legume 363
Tabelul 4.6.4.3
Principalele specii de enlomofagi pentru care au fost elaborate
metode de c re�t erc in masa sau sunt in faza avansata de clabora re
(dupa Baicu T., 1 989)
Entomofagii Cultura la care

Spec i i comb1itute Elaborat de:
identifica�i se aplica
ICPP Bucure�ti;
Trichogramma
Mamestra brassicae varza SCPVV Stefane�ti;
evanascens
ICPC Dra�ov
Phytoseiulus ardei �i castravcti
Tetranychus urticae ICPP Bucure�ti
persimilis de sera
Trialeurodes
Encarsia fonnosa diferite culturi ICPP Bucure�ti
vaporuriorum
Aphidius matricariae Myzodes persicae culturi de sera ICI'I' Ducure�ti
Utilizarea de acarieni riipitori

Combaterea biologidi a paianjenului ro�u comun (Tetranychus urticae),
care produce daune in sere culturilor de castraveti, ardci �i tomate se
realizeaza cu succes folosind acarianul rapitor Phytoseiulus persimilis.
Acarianul rapitor este un pradator specializat, se hrane�te in exclusivitate
cu paianjenul ro�u �i are mari pretentii fata de temperatura �i umiditatea
relativa. Din aceasta cauza, folosirea lui pentru combaterea paianjenului
ro�u comun este limitata la sere �i solarii unde ace�ti factori se pot dirija.
Acarianul rapitor este mai mare decat paianjenul ro�u, avand un corp
fusiform. Adultii sunt foarte mobili in cautarea prazii. Un adult se hra
nc�te pe zi cu 5 exemplare de paianjcn ro�u comun sau cu 20 de larve ale
acestuia.
La temperatura de 2 1 o C acarianul rapitor traie�te 3 -4 saptamani, de
pune 3-4 oua zi Inic, rezultand in total 60- 1 20 oua. Paianjenul ro�u co
mun traic�te 2-4 saptamani, depunand zilnie 7- 1 0 oua � i in total 1 00- 1 20
oua. Sub 1 6° C rata de depunere a oualor de catre acarianul rapitor este
redusa aproape la zero, nu se mai inmulte�te, iar combaterea este pericli
tata. Umiditatea relativa in sera trebuie mentinuta la 60-85%. La umidi
tate relativa prea mare, de asemenea, activitatea de depunere a oualor este
red us a.
Acarianul rapitor Phytoseiulus persimilis se inmulte�te in masa de
catre intreprinderi specializate. Inmultirea in masa are loc intr-o cultudi de
fasole puternic atacata de paianjenul ro�u comun pe care se lnmulte�te
acarianul rapitor. Se livreaza adultii pe fragmente de frunza de fasole sau
in cutii cu tarate. Timpul de transport trebuie sa fie foarte scurt pentru ea
364 TRATAT DE LEGUMJCULTURA
acarianul rapitor este sensibil la deficit de umiditate. La temperaturi de

7°C �i umiditate ridicata de 95% adultii de acarian rapitor se pot depozita
cateva zile.
Necesarul de aearieni dipitori la 1 000 mp cultura este de 4000-5000
·
adulti . Cum apar focare de atac ale paianj enului ro�u comun In cultura de
castraveti (4-5 focare la 1 000 mp), se distribuie 6-8 acarieni rapitori adulti
pe plante, prin alternare (da/nu). In focarele de atac se populeaza fiecare
planta de castraveti cu 5-6 acarieni rapitori. In unele sere, cultura de cas
traveti este intentionat infestata cu paianjenul ro�u comun �i imediat se
lanseaza �i acarianul rapitor, pentru asigurarea cxtinderii lui uniforme in
lntreaga sera, garantandu-se astfel o foarte buna combatere.
In acela�i scop, In culturilc de castraveti unde se indeparteaza in mod
curcnt frunzele bazale mai batrane de 6 sapHimani, se recomanda Hisarea
acestor frunze pe sol In sera timp de o saptamana, astfel incat toti acarienii
rapitori sa aiba timp sa se retraga de pe ele �i sa repopuleze plantele.
Combaterea bolilor �i afidelor care apar in sere, este permisa numai
cu folosirea acelor preparate care nu au efect ncgativ asupra acarienilor
dipitori . Astfel, pentru combaterea !ainlirii castravetilor se pot folosi fun
gicide pe bazli de Triamideton �i Triforine, impotriva putregaiului cenu�iu
se poate folosi Dichlofluanid, iar impotriva afidelor se pot folosi preparate
pe baza de Pirimicarb.
Combaterea speciilor de trips cu acarieni rii.pitori
In conjunctura trecerii de la combaterea chimidi la combaterea bio
logica a daunatorilor din sere, apare ea fenomen nou inmultirea foarte
puternidi a spcciilor de trips, datoriHi absentei pradlitorilor lor naturali. In
ultimii 1 0 ani au aparut in masa, inmultindu-sc excesiv doua specii: trip
sui tutunului Thrips tabaci �i tripsul american al fl.orilor-Frankliniella
-
occidentalis. Ambele specii sunt polifage, ataciind in sere, solarii �i In

camp: ceapa, castravetii, ardeii, cartofii, tomatele, vinetele.
I n urma i:nteparii �i sugerii sevei plantelor de catre adulti $i larve pe
frunze, lastari �i flori apar pete galbene-cenu�ii, ro�iatice sau castanii in
chise, mai ales de-a lungul nervurilor frunzelor. In urma atacului de trip�i,
castravetii de sera se deformeaza prin curbare, ceea ce afeeteaza valoarea
lor comerciaHi.
Umiditatea relativa scazuta �i temperatura ridicata din sera favori
zeaza dezvoltarea in masa a trip�ilor.
lnmultirea excesiva a triNilor din sera se poate controla �i stopa pe
cale biologidi cu doua specii de acarieni rapitori: Amblyseius cucumensis
�i Neoseiulus basikesi. Ambelc specii de acarieni se pot inmultii pe tarate
Principiile dezvoltiirii intensive a produc{iei tie legume 365
de grau, deoarece se hranese cu acarieni ai 1ainii. Transportul acarienilor

dipitori la beneficiar este relativ simplu, in cutii care contin tarate.
Cele mai bune rezultatc in combatere se obtin la lansarea preventiva
a acarienilor dipitori, deci inaintc de aparitia daunatorului. Pana la apa
ritia trip�ilor �i inmultirea lor excesiva, acarienii dipitori se hranesc cu
paianjenul ro�u comun �i polen de plante. Specia de Amblyseius cucu
mensis este un rapitor care ataca mai multe specii de insecte daunatoare.
Din pacate, rapitorul prefedi mai mult indivizii adulti de acarian comun
�i larvele de Thrips tabacii ea hrana dedit larvele de Frankliniella occi
dentalis, care sunt consumate la urmiL Din accasta cauza este indicat sa
se faca o combatere preventiva, ea acarianul rapitor sa se hraneasca de la
inceput cu eventualii daunatori prezenti de la alte specii. Astfel, oferta
de hrana de la inceput este mica, incat acarianul este indirect obligat sa
consume l arvele de Frankliniella occidentalis. Acarianul rapitor nu cste
in stare sa atace �i sa distruga adul�ii de triNi, consumand numai larvele.
Un acarian rapitor adult ataca �i distruge, folosind ea hrana 5 larve de
trips daunator.
Acarianul rapitor se lanseaza la 1 0- 1 4 zile dupa plantarea culturii in
sera, inainte de semnalarea daunatorilor. Pentru I 000 mp sera se lanseaza
5 0000 acarieni rapitori, flicandu-se in total 2-4 lansari, dupa nevoie. Lan
sarea se face prin distribuirea pe frunzele din partea mediana �i superioara
a plantelor.
Succesul combatcrii biologice este asigurat dadi se mentine tempera
tura de 22°C �i umiditatea rclativa de 70-80%. Verificarea distributiei aea
rienilor rapitori din cultura se face prin controlul frunzelor. Combaterea
este asigurata dacii pe 3 din 4 frunze este prezent acarianul rapitor. Testul
se face pe diagonala, eel putin in 30-50 locuri .
Acarienii rapitori sunt foarte sensibili la insecticide �i acaricide. Din
tre fungicide, sulful �i derivatii benzimidazolici nu sunt suportate de catre
acarienii dipitori.
Combaterea musculifei a/be de sera (Trialeurodes vaporarium) cu
microviespea Encarsia formosa
Daunatorul musculita alba de sera este originar din zonele tropicale
ale Americii. In Romania se intalne�te in sere, tot timpul anului, iar pe
timp calduros se gase�te �i In camp. Dupa PaUige�iu ( 1 993), in conditiile
Romanici femela daunatorului depune (in medie cu o frecventa de 25
oua/zi) un total de 1 50 oua, pe partea inferioara a frunzelor plantelor
gazda. La 30°C, dczvoltarea embrionara dureaza 3-4 zile, iar la 1 5 - l 6°C
dezvoltarea embrionara se prelunge�te pana la 1 0 zile.
Daunatorul ataca in sere, preferand castravetii, tomatele, vinetele �i

ardeii . Atacul daunatorului se manifesta, pe de o parte, prin slabirea cul
turii din cauza consumului scvei fiunzelor prin Intepat �i supt de catre nim
fele daunatorului. Pe de altii parte, fructele se depreciaza deoarecc pe excre
mentele larvelor se fixeaza ciuperca saprofita Fumago vagaus (fumagina);
pe produse apar astfel pete negre, care se pot totu�i indeparta prin curatire.
Daunatorul se combate foarte bine cu ajutorul microviespei Encarsia
formosa care paraziteaza larvele de diferite varste. Femela este mica, are
lungimea de 0,6 mm, depune oua cu ovipozitorul in corpul larvelor
daunatorului. Larva parazita traie�te in corpul larvei daunatorului , pe care
o distrugc in cele din urma. Ciclurile evolutive - atat al parazitului cat �i
al daunatorului - sunt dependente de regimul termic al mediului ambiant.
Pentru dezvoltarea unci generatii, musculita alba de sera necesita la 1 6 °C
un total de 63 zilc, In timp ce la 24 °C are nevoie de numai 23 zile. in
schimb, parazitul Encarsia formosa necesita pentru o generatie, la 1 3 °C -
90 zile, la 1 8 °C 30 zile �i la 24 °C numai 1 7 zile. La 1 8 °C rata de In
-
multire a parazitului este idcntica cu cea a gazdei (Cruger, 1 993). Prin ur
mare, la temperatudi mai mare de l 8 °C parazitul are o rata mai mare de in
multire dedit daunatorul, ceea ce reprezinta un avantaj pentru combatere.
Controlul culturii privind inceputul atacului se realizeaza folosindu-se
tablite galbene cleioase, care se expun in cultura. Imediat dupa ce a fost
scmnalata aparilia daunatorului in cultura se lanseaza parazitul microvies
pea Encarsia formosa. Parazitul cste inmultit in intreprinderi specializate,
care l ivreaza beneficiarului larve de daunatori parazitate. Aceste larve pa
razitate sunt lipite pe cartona�e sau se depun pc frunze de tutun. In mo
mentul lansarii frunzele de tutun se taie in bucati �i se expun in cultura, iar
cartona�ele sunt legate pe frunzele culturii care urmeaza sa fie protej ata.
La inceputul combaterii estc necesar sa se efcctueze periodic con
troale sistematice la plantele din sera. Cu aceste ocazii se determina atat
numarul de musculite albe adulte, cat �i eel de larve. Daca epoca optima
de lansare este depa�ita, aceasta deficienta se poate compensa prin lan
sarea unui numar mai mare de exemplare de parazit.
Combaterea preventiva se executa la repicatul rasadurilor, cand se
stabile�te �i gradul de infestare cu daunatori, controHindu-se plantele din
50 in 50. Dadi se semnaleaza cu aceasta ocazic adulti sau larve, se reco
manda lansarea imediata a parazitului, la o densitate de 5 indivizi pe mp.
Daca la acest control nu se semnaleaza un atac al daunatorului, dupa 1 0-
1 4 zile se lanseaza prcventiv microviespcle la o densitate de 1 -2 indivizi
pe mp. Lansarea se repeta pe o durata de 6-8 saptamani, la intervale de 1 -2

saptamani, dupa necesitati.
Succesul combaterii se apreciaza dupa 3 saptamaru de la lansarc, dind se
constata ea larvele (nimfele) musculitci albe se lnnegresc datorita parazitiirii.
Odata cu lucrarile de camire in sera se cerceteaza frunzele pentru ur
marirea prezentei larvelor parazitate. Frunzele putemic parazitate se lasa
in sera pe sol, pentru ea parazitul sa-�i lncheie ciclul de dezvoltare. La
maturitate, viespea parase�te larva moarta, printr-un orificiu circular.
Parazitul este foarte sensibil la piretroizi sintetici, care din aceasta
cauza nu se pot folosi In combatcrea daunatorilor la culturile prernerga
toare. De asemenea, �i substantele ajutatoare de conditionare a fungici
delor pot avea un efect negativ asupra populatiei de Encarsia formosa.
Combaterea sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilalis) cu mi
croviespea Trichogramma evanescens
Sfredelitorul porumbului cste o insecta polifaga, atadind plante culti
vate (porumbul, sorgul, floarea-soarelui, dinepa �i hameiul), dar �i din
flora spontana: costreiul �i pelinarita.
Importanta legumicola are porumbul zaharat, care se valorifica de di
tre industria de conserve.
In mod natural, sfredelitorul porumbului este parazitat de viespca
Trichogramma evanescens, prin depunerea pontei sale In ouale sfredeli
torului porumbului.
Pentru inmultirea in masa a viespei, de catre intreprindcri speciali
zate, se folose�te ea gazda molia cerealelor, parazitandu-se ouale depuse.
Quale de molie parazitate se recolteaza, se stocheaza in camere frigorifice
la 10 °C, pana la solicitarea materialului biologic. in timpul transportului,
temperatura nu trebuie sa fie mai mare de 30 °C, deoarecc la 37 °C mor
talitatea este deja foarte marc. De regula, transportul se efectueaza in cutii
de stiropor.termoizolante. In timpul transportului , este strict interzis fuma
tul, deoarece parazitul este extrem de sensibil la nicotina.
Alegerea epocii optime de lansare a viespei este un factor hotarator in
asigurarea succesului de combatere a sfredelitorului porumbului. S-a dovedit
ea, lansarca In cultura de porumb a speciei utile, odata cu inccputul zborului
adultilor de sfredelitor este foarte eficace, deoarece ouale acestora sunt pa
razitate imediat dupa depunere. Exista doua procedee de lansarc a parazi
tului: cu rame de carton sau procedeul de lansare cu capsule.
La procedeul de lansare cu rame din carton, ouale de molia ccrcalelor
parazitate sunt lipite pe cartoane patrate, decupate incat sa se poatii fixa pe
368 TRATAT DR LEGUMICULTURA
frunzele de porumb. Pe un carton sunt dispuse In medic 1 500 oua parazi

tate. Pentru combaterea sfrcdelitorului porumbului zaharat sunt necesare
la un hectar 1 00000 oua, deci 65-70 ram e. Cartoanele se repartizeazii pc
randurile de porumb, pe plante viguroase, in treimea inferioarii.
La procedeul de lansare cu capsule, oualc sunt introduse intr-o cap
sula cu diametrul de 20 mm, cu un orificiu prin care ies adultii paraziti.
Capsula este confectionatii dintr-un amestec de celuloza �i amidon. Intr-a
capsula sunt introduse 500 oua de molie parazitate la diferite intervale de
Trichogramma evanescens. La hectar se recomandii administrarea a cca
200 capsule. Cand porumbul este scmiinat la distanta de 75 cm intre ran
duri, se aruncii cate 2 capsule in stanga �i dreapta, mergand dinspre mar
gine pe al 1 3-lea rand, iar in intcriorul tarlalci se merge pe al 26-lea rand,
aruncand, de asemcnea, cate 2 capsule 1n stfmga �i drcapta. Randamentul
de lucru la acest procedeu este mult mai mare decat la eel anterior.
In prezent �i alte spccii din genu! Trichogramma sunt 1n atentia ccr
cetatori lor, in scopul giisirii de noi metode de comhatere biologica in le
gumicultura a dauniitorilor de crucifere (varza, varza de Bruxelles, cono
pida, brocoli �.a.).
Combaterea musculi(ei miniere (Liriomyza bryoniae) cu microviespi
Musculita miniera este un polifag, atacand in sere tomatele, castra
vctii, ardeiul .
Denumirea daunatorului estc legata de faptul cii sapa ni�te galcrii (tu
nele) in mezofilul frunzelor. Combaterea chimica a daunatorului nu reu
�e�te intotdeauna. Diiunatorul se poate combate biologic cu doua specii de
microviespi: Dacnusa sibirica �i Diglyphus isae. Ambele specii se lnt�il
nesc in entomofauna naturaUi, adeseori nu este nccesara inmultirea Lor.
Mai ales culturile de tomate �i ardei atacatc se pot protcja biologic foarte
bine, mai putin bune sunt rezultatcle de combatere La castraveti �i fasolc.
Dacnusa sibirica este un endoparazit, depunand ponta in larva mus
culitei miniere, unde i�i incheie ciclul de dezvoltare. Microviespea Digly
phus isae este un ectoparazit, i�i depune ponta pe exteriorul dauniitorului
adult. Si aceste microviespi sunt la fel de sensibile fatii de pesticide.
In cazul utilizarii de microviespi pentru combaterea biologidi, trebuie
neaparat controlatii cultura pentru stabilirea gradului de parazitare. Pentru
edificarca unei populatii de parazit apta sa controleze un atac de musculi�a
miniera, este necesar sa se lanseze 1 -2 indivizi la mp, cateva sapHimani la
rand. Materialul biologic se procura de la intreprinderi specializate, care
asigura expedierea la dcstinatar.
Combaterea afidelor cu priidiitori

Rezultate bune de combatere biologicii a atidelor s-au obtinut prin folo
sirea pradatoarelor gcnului Chrysopa. In entomofauna curopeana exista 50
specii de Chrysopa. Importanta pentru combaterea biologica au speciile
Chrysopa carnea, Chrysopa perla �i Chrysopa vulgaris.
Larva pradatorului Chrysopa carnea este denumita �i ,leul afidelor"
pentru ea prada este prinsa ea intr-un cle�te. 0 larva de Chrysopa poate
consuma prin supt pana la 50 afide pe zi. Capacitatea de consum a unei
larve pe intreaga perioada de dezvoltare se ridica in total la 200-500 afide,
de pilda de Myzus persicae. Adultul se hrane�te cu excretiile afidelor, cu
roua de miere. Femela depune in medie cca 800 ouci, a�ezate solitar (near
donate sau grupate). Dezvoltarea inscctei de la ou pana la adult dureaza
22-60 zile.
Afidclc ataca ardeiul, vinetele, tomatele, castrave!ii de sera. Pentru
combaterea biologidi cu Chrysopa sp. este bine sa se asigure un raport
intre pradator �i daunator de 1 : 1 0.
La combaterea biologidi cu Chrysopa sp. se distribuie in cultura ouale
accstui pradator. Cel mai practicat procedeu de lansare este repartizarea
uniformii in cultura de bucati de tifon, pe care se ana ouale pradatorului.
0 alta posibilitate de aplicare, care este relativ noua, consta in stropirea cu
pompa Vermorel a oualor in suspensie cu apa, folosindu-sc duza cu ori
ficiul de 1 ,5 mm �i midi presiune. 0 a treia posibilitate consta in lansarea
ritmicii, o data pe saptamana, pentru a mentine in timp raportul optim
intre pradator �i daunator.
Cand in sere apar furnici, ele protejeaza afidele ,mulgandu-le", respec
tiv consumand secretiile tor. In aceasta situatie succesul combaterii afide
lor cu Chrysopa camea poate fi diminuat. De asemenea, pradatorul estc foar
te sensibil ia produsele chimicc utilizate pentru protec�a plantelor.
Uti/izarea nematode/or in combaterea biologicii
Pe langa nematodele dauniitoare ale culturilor agricole, existii �i specii
care paraziteaza insectele, a�a cum sunt speciile din genurile Heterorhabditis
�i Steinemema. Din genul Heterorhabditis, in combaterea biologica se
folosesc urmatoarele specii : H. bacteriophora, H. heliothides �i H. megidis.
Aceste specii utile de nematode se pot inmulti pe medii nutritive, in
uniHiti specializate. Pentru transportarea nematodului de la unitatea pro
duciitoarc de material biologic la unitatea beneficiara in vederea lansarii
in culturi, se folosesc fulgi de stiropor, burete sau, mai nou, geluri. In sol
reavan, nematodul estc activ la temperatura de l 0-20 °C.
24 - Tratat de legumiculturii
In dezvoltarea nematodului se deosebesc faza de ou �i 4 stadii de

larve. Larvele de a treia varsta se numesc ,larve de invazie". Aceste larve
migreaza in cautarea insectei gazda, fiind foarte mobile.
Administrarea larvclor de invazie se efectueaza manual, cu stropi
toarea sau pompa vennorel. Aceasta metoda biologica se preteaza pentru
combaterea daunatorilor care formeaza larve �i pupe in solul serelor sau
containerelor pentru producerea materialului saditor.
Speciile de nematozi paraziti din genul Heterorhabditis se utilizeaza
cu succes �i in combaterea daunatorilor culturilor de ciuperci �i bureti
comestibili . Cu speciile din genul Steinernema se pot combate larvele da
unatorului polifag Agrotis segetum (buha semanaturilor). Acest daunator
face mari pagube in culturile de camp pra�itoare �i cereal iere, dar �i in
culturilc legumicole cum sunt castravetii, pepcnii, dovleceii, ceapa, varza,
conopida, broccoli, varza de Bruxelles �i altele. Produsul Exhibit 27 pe
baza de Steinernema feltiae se folose�te in combatcrea daunatorilor din
sere, sub forma de larve �i pupe. Datorita preturilor ridicate, produsclc pe
baza de Steinernema se folosesc numai in culturi foarte valoroase, care
trebuie neaparat protej ate.
De�i combaterea biologica cste in prezent mai scumpa decat comba
terea chimidi, ea prezinta avantajul ea evita poluarea mediului �i re
manenta pe plante.
Combatcrea biologica se va cxtinde �i in tara noastra, ahituri de cele
lalte mij loace (tabelele 4.6.4.3 �i 4.6.4.4), in vederea asigurarii de produse
nepoluate.
Tabelul 4.6.4.4
Excmple de sisteme de combatere integratA (dupa Baicu T., 1 989)
Cu ltura Elementc mai importante ale sistemului
Trichogramma evanascens pentru buha vcrzei (Mamestra bra.uicae)
Thurigin pentru Pieris bmssicae �i Plutella maculipennis
VarzA
Agrotehnic1i superioar1i, metode selective de tratare cu produse
chimicc
Encarsia fonnosa (parazitoid) �i Verticillium lecanii (ciuperca
parazitli) pentru Trialeurodes vaporariorum
Tomatc de sera Soiuri rezistente la VMT �i Cladosporiwnfulvwn
Agrotehnica supcrioarii, capcane colorate adezivc, dirijarea
condi�iilor de mediu etc.
Encarsia fonnosa (parazitoid) �i Verticil/ium lecanii
(ciuperca microscopica parazita) pentru Trialeurodes vaporariorum
adezive, dirijarea
Castmve�i de sera
Soiuri rezistcnte la boli. Capcane colorate
cond itiilor de mediu.
Principiile dezvoltiirii intensive a producfiei lie legume 37 1
Evaluarea masurilor de protecfie biologica a plantelor

In acest domeniu s-au inregistrat cclc mai mari progrese in legumicul
tura, mai ales in culturile de sera �i solarii. Trebuie insa sa fim con�tienti di
protectia biologidi a plantclor nu se poate realiza la toate culturile legumicole
�i nu se pot combate biologic toti daunatorii, bolilc �i buruienile.
Factorii limitativi de pretabilitate ai protectiei biologice sunt pe langa
relatiile interspecifice existente, cei climatici: temperatura, umiditatea �i lu
mina. in sere �i solarii, ace�ti factori se pot dirij a �i numai in aceste conditii
�ansele ea sa reu�easca combaterea biologica sunt reale. In culturile le
gumicole de cfunp neprotejate, unde factorii determinanti, temperatura �i
lumina, nu se pot dirija, combaterea biologidi se realizeaza in general mult
mai greu �i adesea se inregistreaza rezultate mediocre sau chiar insuccese.
Wetzel ( 1 995) arata ea in culturile de camp neprotejate, masurile de
protectie biologica, adesea, se exccuHi greoi, sunt complicate, au un efect
intarziat, sunt prea dependente de clima, sunt costisitoare �i nu prezinta o
altemativa la combaterea chimica, cum initial s-a sperat �i erezut. Este o
iluzie speranta de transformarc completa a protectiei chimiee a plantelor
�i inlocuirea ei cu protectie biologica. Acutizarea eficientei economice �i
a rentabilitatii activitatii agricole, pe de o parte �i grija de asigurare a hra
nei pe plan mondial pentru 6,5 miliarde locuitori, pe de alta parte, exclude
aproape in intregime practicarea protectiei biologice pe scara larga in
marea productie agricola de camp neprotejat.
Protcqia integrata ramane singura altemativa, ea folose�te metode ve
rificate, acceptabile din punct de vedere economic, ecologic �i toxicologic
pentru reducerea daunelor produse de daunatori, boli �i buruieni, sub pragul
economic de daunare, acordand prioritate in mod deliberat utilizarii facto
rilor naturali l imitativi ai daunarii. Ramane valabil ea acolo unde se poate
executa o combatere biologica, este bine sa fie executata, contribuind ast
fel, la diminuarea poluarii mediului �i producerea legumelor tara reziduuri.
Combaterea prin mijloace fitoterapeutice
Acestea au drept scop cre�terea imunitatii plantelor incat sa opuna
rezistenta atacurilor agentilor patogeni �i daunatorilor.
0 i nfestare para?;itara de mica amploare nu trebuie sa determine i nter
ventia imediata prin mij loace chimice in vederea reducerii sau stoparii a
cesteia, putandu-se interveni prin mijloacele nepoluante, inclusiv prin uti
lizarea de macerate, infuzii �i extracte din plante. Produscle fitoterapeuti
ce utilizatc in legumicultura, modaliHitile de actiune �i utilizare, precum �i
de preparare, sunt prezentate in tabelul 4.6.4.5 .
Tabelul 4.6.4.5
Combaterea biologies a fungilor, bacteriilor �i virusurilor; metode fitoterapeutice pentru prevenirea
�i combaterea bolilor �i dauniitorilor (dupa Vognnann H., 1 993, citat de Petrescu C., 1 997)
i\umele plantei sau al pro- Utilizare
Rctcta Epoca Actiune
dusului, mod de extragcre Loc Concentratie
1 2 3 4 5 6
COADA CALULUI: Toata plan/afora riidiicinii: Tot anul Pe plantll
(Equisetum arvense) • 1 kg/! 0 I apll (plantA proasplltii.); Tot anul Pe sol Afide, acaricni
- maccrat • I 50 g/10 I apa {planta uscata): Tot anul Pe sol (paianjenul ro�u)
Diluat de 5 ori
- infuzie - plus 0,3% sapun; Vara �i Pe planta �i sol pcntru fortificarea
- fierbere -· plus macerat de urzici primilvara plantei
- plus 1 -2% silicat de sodiu, 30 min.
Tracheomicoze
Toatii plantaforii riidiicinli: (fu7.arioza);
URZICA: Pe plantll la
(Unica diuica �i
• cca I kg! I 0 I apll (plantll Diluat de 20 ori favorizeaza crc�terea;
Tot anul incoltire;
Urtica urens)
proasplltii); Diluat de 1 0 ori udarea plantelor,
Pe teren.
• 200 g/1 0 I apa (plantll uscatll). imbaierea riidacinilor
�i semintclor.
MACERAT Pentru 1 I de maccrat Y:z I infuzie de inainte de La incoltirc Diluat

FERMENTAT coada calului formarea Pe frunzc; Nediluat
AMESTEC de urzici cu frunzelor �i La incoltire; Nediluat Contra afidelor
coada calului inflorire. Pe frunze
Tot anul.
VETRICE: frunze �i flori: lama Pe plantii Concentrat Contra acaricnilor;
1-
(Tenacefllm vulgare)
infuzie
- decoct
•
•
300 g/1 0 I apll (plan la proasplltll);
30 g/1 0 I apll (plantli uscata)
Pulverizarc
dupll inflorire
Toamna
Pe plantii
Pe plantii
Diluatll de 2 ori
�i 1,5 ori
- - - -
Contra ruginilor tainllrii;
Contra unor boli pe
frunze la tomate
- ---
1 2 3 4 5 6
FERIGA VULTURULUI • I kg plant!\ proasplitli la 1 0 I apll ; Sfar!jit de iarnil Pc plant!l !ii sol Diluata 1 : 1 0 Afide, melci limac!ii,
(Pteridium aqr1ilum) o 1 00 g planta uscata la I 0 I apii, Tot anul efect repelent in
macerat. compost
FERIGA DE PADURE • 5 g pul bere mare Tol anul Pe tnmchi Concentral Contra pMuchilor hi-
(Dryopteris filis-mas) lf2 I ap!i de ploaie, extract no�i (pieirea coloniilor
de_pe trunchi)
REVENT Limbul frunzei Tenii la praz; contra
l'e pl anta
(Rhubarba) o 500 g/ 3 1 apa afidelor la fasole.
TOMATE 2 punmi de frunzc: m!iruntite �i frecate In epoca Conccntrat Contra lluturclui
(Lycopersicon esculentum) bine in 2 I apii, infuzatc: la rece 2 ore zborului verzei
PELIN: Frunzc �i llori Primavara Pc planta
(Artemisia absinthium) o 300 g/1 0 I apa (planta proaspata); iunic:/iulie Pe planta Contra fumicilor,
- macerat o 30 g g/1 0 I ap!l (planta uscat!l); Diluat de 3 ori larvelor, afidelor,
- infuzie Se adaugll, eventual, 1% silicat de ruginii la coaca.z
- decoct sodiu.
Se dizolvll 40 g alaun in apa fiarta; Pe teren Concentrat in caz de infestare pu-
se dilueaza. cu I 0 I apll rece; nu se Pe planta 3 luni inaintc de tcmicll de melci,
ALAUN Tot anul
recomandil pcntru verdeturi. recoltare limaqi, contra
afidclor, larvelor
M ACRI� Previne tainarea la
1 50 g/ 1 0 I apll
(Rumex angustifolia) Tot timpul pe planta, concentral castraveti �i meri; s.a.
(rndllcina proaspatll)
(Rumex crispus) este antrachinona
Dezinfectia semin�e-
CHAMOMILLA - Jor, prevenirea lmbol-
MU�ETEL Flori Pc planta !ii pe Dilutie 1 / 1 mivirii riisadurilor, for-
Vara
(Matricaria chamomilla) o 50 g useale/ I 0 I ap1i sol Concentrat tificarca plantelor; fa-
- infuzie, decoct vorizeaza cre!iterea; se
adaugl'i la compost
I 2 3 4 5 6 I
PAPADIE • 2 kg planta proasplit! sau uscata, I
Primavara Pe plantii Concentrat - idem -
I
-
(Taraxacum officina/e) frunze, radl!cini/ 1 0 I apa
• 75 g catei zdrobiti/ 1 0 I apli; in mai, de 3 ori; Contra acarienilor
USTUROI �I CEAPA Pe planta
• I 00 g bulbi zdrobiti /I I apa Se repeta dupa Nediluat la ciip�un �i castraveti,
- infuzie �i pe sol
recoltare �i a fungilor I
• 1 50 g usturoi zdrobit, cu 2
lingurite de parafina se lasa la
PREPARATE PE BAZA macerat 24 ore; se dizolva 1 00 g in caz de Pe planta �i pe Contra unor boli
Nediluat
DE USTUROI sapun pasta in I 0 I apa., infestare radacini bacteriene, insecte
se amesteca bine �i se liltreaza;
se pastreaza in vase.
• 1 50 g de cvasia /2 I apii + 2 I Contra afidelor �i altar
infuzie de coada calului, la care se insecte; toxic,
LEMN DE CVASIA
adauga 250 g sapun pasta, diluat in actioncaza prin
(Quassia amara)
I 0 I apa + sapun de K �i alcool 2%; Din primavarii ingestie �i prin contact
planta tropicala bogata in Pc plan lA :N"ediluat
s.a. quasina, inlocuitor de chininli; pana in toarnnli la toatc insectele
substantc tanante cu
se inmoaie �chiile peste noapte ( chiar �i cele utile)
actiune insecticida
in I I apa �i se ficrbe; Contra paduchilor
se pot face 2 - 3 cxtractii. tcsto�i �i lano�i
Frunzc (proaspete sau uscate), cca Pe sol sub Fortificare; contra
CEAPA, USTUROI, in caz de
500 g/ 1 0 l apli (planta proasplita) sau coroana Diluat de I 0 ori bolilor criptogamice
COACAz NEGRU infestare
200 g I 0 l apa (planta uscata) pomilor la cartof �i cap�un
HREAN I 00 g radacini + I I apli. Prcparat inainte de Combaterea unor boli
Seminte Nediluat
(extract) pentru tratarea semintelor semiinat criptogamice
Tabelu/ 4.6.4.5 (conrinuare)
1 2 3 4 5 6
1 50-300 g slipun de casa sau de rufe,
preferabil past!, in I 0 I apli; se
dizolvl!. in apli caldl!..
Se amestecl!. 40 g pasta de sapun
cu 1/8 I petrol (gaz) in apl!. in caz de
sAPUN fierbinte, se obtine o culoare infestare Pe plantli Nediluat Insecticid
laptoasa, se adaugli 25 I apli rece puternica
�i se amesteca bine.
100-300 g pa�tl!. de slipun 'h I alcoo1
denaturat, I linguritli var, 1 lingurita
sare, I 0 I apa; se amestecli bine.
200 g sulfat de aluminiu
se dizolvli in 9 I apa,
cu o matura de nuiele. Contra coccinelor
500 g sare potasicli dizolvatli in caz de Ncdiluat �i aleurodelor
in 4 l apli + I kg var stins infestare. (musculita de sera)
SULFAT DE ALUMINIU Pe pomi
in 4 I apl!. + silica! de sodiu I 00 ml Primavara, Nediluat Contra larvelor,
SOLUTI A LUI
in 2 I apli (se poate inlocui cu ulci pana la + 3 kg spirt insectclor, oul!.lor
THEOBALD Pe pomi
parafinic US-92). ingro�area pentru a mari de iarna �i pentru
Laptelc de var se filtreaza mugurilor cficaci tatca curatirea de mu�chi
pcste solutia de sare K, apoi �i licheni
se adaug!l solutia de silicat
de sodiu sau emulsia de ulei.
Contra bolilor foliare
LAPTE DEGRESAT 0 data pe �i ale fructelor
Zer �i lapte 1 / 1 , se amesteca bine Pc planta Nediluat
ZER DE LAPTE slip !Am ana de tomate (virusuri),
preventiv
1 2 3 4 5 6
TUTUN: Frunze uscate, tulpini, cotoare,
(Nicotiana tabacum) resturi de la fabricile de tigarete, 200
(Nicotiana rustica = g tu tun + 1 I apa fierbinte, 24 ore, se Contra larvelor, a
mahorca) filtreazil �i se adauga 9 I apa +SO g g1indacului din
Tot anul Pe plantil Nediluat
- infuzie sapun de K I% 1 00 ml + spirt 2% Colorado, alte larve �i
- decoct 400 g tu tun/ I 0 I apa. Se fierbe 3-4 omizi
- con�ine 0,3- 1 ,5 - 6 % ore + 1 2 I apa cu I kg sapun de rufe
nicotina + I I spirt denaturat; total 25 I
OTETAR Extract alcoolic de frunze, care con-
(Rhus ryphyna) tine peste 70 subst. bio act i vc in
.
principal, con(ine exahidrofarne-

mai/sept. Pe planta l n secticid a
- extract
silacetona, substanta insccticida
500 g humus vechi de 3 ani in 10 I Fortifiant, ingra�armint
apa (humus bogat in subst. tanantc- complex; previne
HUMUS
- extract
humus de padure); tescovina, frunze Nediluat atacul agcntilor
de vita-de-vie, nuc, revent, stcjar. patogeni
Con�e fitoalexine (subst protectoare)
I
ARENARINUL Seminte Contra bacteriozelor;
1 00 m! la 5 I ap a; contine 5,2%
(Helichrisum arrhenarinum) scufundate 2 Ncdiluat reduce infeqiile de
substanta activa
- Flori de pai ore 30 min. mozaic �i stolbur
MAHONIA
Contra bacteriozelor;
(Mahonia aquifol/ium) Contine bcrbcrinii.
Tot anul Pe plante reduce infectiile de
DRACILA (cercetari in curs)
mozaic �� stolbur
(Berberis vulgaris)
FAINA DE BAZALT 1 00-300 g / 1 0 I apii.; Contra unor dii.unatori
I
- fin miicinatu, sub insolubiHi in apa, suspensic fina,
20 microni se poate administra cu pompe sub
I
- pH = 10- 1 I presiune sub forma de praf
- silicati 50% - ---
Principiile dezvoltiirii intensive 11 produc(iei de legume 377
Masuri biotehnice de combatere

Masurile biotehniee apeleaza la diferite procedee cum sunt: repelentii,
atraetantii/feromonii �i hormonii .
Repelenfii
Repclentii sunt mijloacc de indepartare, :Iara vaH1mare, a unor anima
te, pasari, precum �i a diverselor insecte care produe pagube in culturile
agricole. Ca repelenti se folosesc, in mare masura, diferite uleiuri eteriee
�i substante ehimice odorante.
Impotriva musculitei cepei, morcovului �i verzei se folosesc uleiuri
eterice �i piretrum natural.
Se folosese ea repelentc nurneroase plantc (Fritillaria imperialus, us
turoi, limba diinelui, Melilotus, Euphorhia, Lathyrus, Thuya, nuc �.a .. ),
ale caror fnmze se introduc in galeriile formate de daunatori, ea �i rcsturi
de pe�te, excremente de capra etc.
Pentru musea morcovului, care depune oua in sol in apropierea rada
einilor, se pot folosi ea mijloace repelentc, asocieri cu ceapa, usturoi, praz.
Usturoiul plantat intcrcalat printre plantele unei culturi de baza, are
actiunc repelenta pentru melcii :Iara cochilic (Petrescu C. �i eolab., 1 997).
Se recomanda numai folosirea produsclor prevazute in codexul cu
produse omologate pentru a fi utilizate in Romania.
Atractanfiilferomonii
Se dcosebese atractanti pentru hrana (cum sunt momelile) �i feromoni.
Momelile se utilizeaza pentru atragerea �i prinderea diferitilor dau-
natori. �oarecii sum stimulati �i atra�i de pastaile de Paliurus spina-christi -
spinul lui Hristos sau paliur. Melcii reactioneaza, fiind atra�i la momcli cu
here �i cu hamei. Speciile de buha sunt atrase de rnomeli cu tarate. Sunt
eunoscute plante eu efect atractant pentru nematozi ea: Tagetes patula �i
Tagetes erecta (craite, vazdoage). Pentru coropi�nite se folose�te ulei co
mestibil, turnandu-se cate o lingura la cuib sau se toama apa din abundenta.
Feromollii sexuali
Prin sintetizarea chimidi industriala, a feromonilor sexuali specifici, a
fost posibiHi elaborarea unor procedee de combatere. Ca metode de
combatcre se folosesc feromonii sexuali care permit prinderca in masa a
maseulilor, metoda de confuzie sau dezorientarea maseulilor. Capcanele
eu feromoni sexuali sunt folosite �i pentru dcterminarea lnceputului de
zbor al daunatorilor, intensitatea de zbor, distributia :Lborului, pentru idcn
titicarea focarelor de atac, supravegherea dinamicii populatiei, prognoza,
avertizare �i stabilirea epocii de tratament.
Pentru combaterea daunatorilor specifici culturilor legumicole, stau la

dispozitie capcane cu feromoni cum sunt: Agrotis segetum, Agrotis ipsilon,
Autoxrapha gamma (diverse specii de buha), Evergestis forficalis (sfrc
dclitorul varzoaselor), Laspeyresia nigricana, Mamestra brassicae, M.
oleracea, M. pisi, Ostrinia nubilalis, Plutella xyloste/la �. a.
Feromonii de marcare
Cercetarile privind folosirea feromonilor de marcare in combaterea
biologica sunt abia la inceput. Femclele diferitelor specii daunatoare mar
cheaza cu feromoni, mai ales pe fructe, locul unde �i-au depus ouale. Ast
fel se impiedica depunerea oualor �i de catre alte femele in acela$i loc sau
pe acela�i fruct. Cu alte cuvinte, feromonul de marcare estc un repelent
pentru femcle de a se indrcpta in alta parte pentru depuncrea pontei. Pe
acest principiu se elaboreaza o noua strategic de combatcre biologidi.
Feromonii de alarmii
Feromonii de alarma sunt specifici afidelor; ei se emana dind colonia
de afide cste perturbata, stanjenita; dind apare situatia de pericol, indivizii
se deplascaza in alerta, fug din locul pericolului sau se indeparteaza prin
ciidere. In Olanda, feromonul de alarma a fost deja sintctizat $i se efectu
eaza experiente pentru combaterca biologica in pomicultura, floricultura
�i legumicultudi.
Feromonii sociali
Acest gen de feromoni estc caracteristic inscctelor care traicsc in fa
milii cum sunt albinele, furnicile, terrnitele �.a.
Hormonii de cre�·tere # dezvoltare
Accste substante influenteaza crc�terea �i dezvoltarea (naparlirea, im
puparea etc.) insectelor. In ultimii ani s-au efectuat cercetfui. in acest sens,
pentru identificarea posibilitatilor �i utilitatii in protectia biologica, inre
gistrandu-se insa succese modeste. Pana la ora actuaHi, doar o substanta
numita Diflubenzuron (care inhiba sinteza chitinei la insccte), se folose�te
in legumicultura pentru combaterea musculitei ciupercilor comestibile.
Masuri fizice de combatere
Capcane
Capcanele de lumina se folosesc cu scopul detcrminarii inceputului
de zbor, in vederea prognozei �i avcrtizarii. Se foloscsc la prinderea flutu
rilor care sunt activi noaptea, de exemplu specii din genul Noctuidae. Se
renunta deseori la capcanele de lumina, deoarcce se prind, ncdorit, prea
multe exemplare din entomofauna utila.
in legumicultura se folosesc Hiblite colorate cleioase pentru prinderea

diferitelor specii de insccte. Tablitele cleioase se expun in cultura cand se
semnalizeaza un atac.
Pentru combaterea musculitei albe de sera, a musculitei minicre �i a
afidelor se folosesc tahlite galbene cleioase.
Pentru combatcrea musculitei morcovului in camp se expun tablite
cleioase portocalii (culoarea morcovului).
Combaterea speciilor de trips in sere se rcalizeaza cu Hiblite cleioase
albastre. Tablitele se expun timpuriu in sera, odata cu infiintarea cultu
rilor. Randamentul mare de prindere, deci o combatere mai cficace, se re
alizcaza cu un numar mai mare de Hibli�e mici, dedit cu un numar mai
mic de tablite dar cu suprafata mai mare.
Folosirea de tavi galbene umplute cu apa, expuse in culturile de cru
cifere semincere se recomanda pentru prinderea unor daunatori, cum sunt:
gargarita, musca rapitei, afidele �.a. Tavile sunt umplute cu apa �i acope
rite cu un grilaj pentru a impiedica patrunderea albinelor �i bondarilor. in
apa se adauga cateva picaturi de detergent pentru mic�orarea tensiunii
superficiale a oglinzii apei; insectele se scufunda astfel mai repedc.
In serelc cu substrat artificial se ung cu clei foliile acoperitoare ale so
lului, pentru a prinde larvele de trips, care sunt in cautarea unui loc priel
nic pentru impupare.
Pentru coropi�nite (Gryllotalpa) se foloscsc borcane de sticla care se
introduc in sol incat marginea superioara sa fie la nivelul acestuia, in lu
nile aprilie- mai, in care insectele cad in timpul incursiunilor nocturne.
�oarecii sunt sensibili la zgomote. Sticlele goale implantate oblic in
sol produc vuiete sub actiunea vantului, incat ii indeparteaza (Petrescu C.
�i colab., 1 997).
Pentru melcii flira cochilie (limac�i - Arian hortensis), se folosesc ur
matoarele metodc: bariere mecanice sau capcane din borcane cu here; se
favorizeaza inmultirea unor coleoptere �i sirfide, amfibii, reptile �i pasari
care distrug melcii; se pot aplica ace de conifere �i palee de orz, ea mulci.
A�ezarea de frunze pe suprafata vizata sub care limaqii se ascund, dupa
care sunt cule�i �i apoi folositi pentru macerat, este o metoda utila
(Petrescu C. �i colab., 1 997).
Folosirea melcilor cu cochilie, care in numar redus nu sunt diiuniitori,
insa se hranesc cu ouale limaqilor.
Plase de protec(ie
In legumicultura s-a extins in ultima vremc (in Olanda, Germania, Jtalia,
Franla, Spania �.a.) tolosirea plasclor de protectie a culturilor, mai ales
3RO TRATAT DE LEGUMICULTURA
impotriva diferitelor specii de musculite legumicole. Aceste plase se folo

sesc pana la 5 ani la rand, au stabilitate la razele ultraviolete �i sunt re
zistcnte. Se livreaza rulate, sunt inti:irite la margine �i se pot monta meca
nizat, cu aj utorul tractoarelor, fixandu-se pe sol.
Plaselc mai au �i alte efecte, protejand, de cxemplu, culturile de dau
nele provocate de iepuri �i porumbei, precum �i antigrindina. De asemc
nea, foliile contribuie la reducerea evaporarii apei din sol �i nu se p ierd
elemente fertilizante prin levigare.
S-au semnalat �i unele efecte negative ale acestor plase protectoare �i
anume: buruienile se inmultesc sub folie �i unelc boli sunt favorizate. La
ridiche apare mai frecvent innegrirca plantelor cauzata de Aphanomyces
raphani, la morcov apare mai freevent altemarioza produsa de Alternaria
dauci, iar la varza chinezeasca, negreala produsa de Alternaria brassicae.
Sperietori optice �; acustice
Stralucirea lanturilor din folie de aluminiu sau staniu expuse �i mi�
cate de vant, atrapele de pasari ri:'ipitoare, au efcct de alungare, respectiv
de evitare a locului de ditre pasarile daunatoare, care pot aduce daune la
culturile in curs de rasarire, respectiv la culturile semincere.
0 alta posibilitate de alungare, de gonire a pasarilor, o constituie folosi
rea pocnitorilor automate. Prin megafoane, difuzoare, se pot transmite sem
nale de avertizare a pasarilor, inregistrate pe benzi. Se transmit acustic
pentru mierle, vrabii �.a. semnalele de pericol, panica, frica fata de
pasarile rapitoare (uliu, cioara).
Autocidia
Termenul corespunde metodei genetice de sterilizare sau autodistru
gere. Se bazeaza pe utilizarea iradierii cu raze X, gamma sau folosirea de
substante chimice pentru steri lizarea daunatorului. Conceptul acestei me
todc consta in relansarea masculilor sterili, dar apti pentru copulatie; se
favorizeaza astfel in natura copulatiile nefertile. Pcntru realizarea autodis
trugerii se inmulte�te daunatorul in masa, iar masculii sunt sterilizati prin
·
iradiere sau pe cale chimica, apoi sunt Uisati liberi.

Rezultate multumitoare se obtin acolo unde exista areale inchise, !i
mitate (insule, vai inchise) ale daunatorului, unde sunt �anse sa nu migre
zc :in area} indivizi fertili.
In trecut, sperantele de a reu�i sa se obtina pe aceasta cale rezultate
bune de combatere a daunatorilor au fast mari ; au fast insa spcrante false.
Este motivul pentru care, cercetarile in aceasta directie s-au oprit in
intregime.
Combaterea chimica a bolilor �i daunatorilor din culturile legu

micole
Dupa un studiu al f.A.O. se apreciaza ea 40% din productia mondiala
de produse agricole se datorcaza folosirii ingra�amintelor chimice �i 36%
combaterii chimice a bolilor, daunatorilor (Leisinger, 1 989, Schimtz,
Hartmann Monika, 1 993 ) .
Folosirea tara restriqii a produselor de uz fitosanitar (fungicide, in

secticide, acaricide �i erbicide) a dus la sporirea productiei agricole, dar a
produs �i o serie de fenomene de poluare (a aerului , solului, a apei freatice
�i a insa�i produselor alimentare) cu reziduuri chimice daunatoare sanata
lii oamenilor �i animalelor. Tn acest sens sunt concludente unnatoarele:
reziduuri de pesticide �i fitohormoni �i, in special, de compu�i or
ganoclorurati care au o mare stabilitate chimicli; poseda capacita
tea de a se acumula in organism �i pot genera grave dereglari din
cauza efeetului lor toxic;
nerespectarea timpului de pauza (de a�teptare) de la aplicarea pes
ticide! or pana la momentul recoltarii duce la poluarea produselor
�i poate avea repercusiuni asupra sanatatii consumatorilor.
Cu toate progresele realizate pe linia combaterii b iologicc a bolilor �i
daunatorilor, ele nu sunt pe deplin satisracatoare.
Din acest considerent, combaterea chimica a bolilor �i dauna.torilor
ramane In continuare, cu toate riscurile legate de poluarea mediului am
biant, calea majora de asigurare �i sporire a nivelului productiilor legumi
cole. Prin urrnare, combaterea integrata nu exclude folosirea substantelor
de uz fitosanitar. A�a cum s-a aratat anterior, aplicarea masurii de comba
tere se decide atunci cand se atinge pragul economic de daunare.
Combaterea chimica a bolilor �i daunatorilor, cuno�terea avantajelor �i
riscurilor legate de folosirea substantelor de uz fitosanitar de sinteza, vor rli
mane m continuare preocupliri de baza ale practicii legumiculturii modeme.
In Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate
in Romania se prezinta in categorii de pesticide:
1. Fungicide 6. Rodenticide, Moluscocide, Repelenti

2. Insecticide 7. Defolianti �i desicanti
3. Insectofungicide 8. Rcgulatori de cre�tere
4. Acaricide 9. Produse diverse �i auxiliare
5. Nematocide, 1 0. Feromoni
Dezinfectanti ai solului
'382 TRATAT DE LEGUMICULTURA
in legumicultudi sunt omologate produse diverse, din toate categoriile

prezentate mai sus. in general, clasificarea produselor de uz fitosanitar este
Ia.cuta dupa mai multe criterii .
Dupa natura chimica s e impart in produse anorganice �i organice.
Diferite saruri ale elementelor cupru, magneziu, staniu, calciu, tier, so
diu, potasiu, sarurile de amoniu �.a. pot avea efecte variate, adica pot ac
tiona ea erbicide, fungicide sau moluscocide.
Pesticidele organice de sinteza cuprind peste 40 grupe de substante
organice, insumand peste 350 de substante active.
Dupa forma de condijionare a produselor se deosebcsc: solutii , emul
sii, pulberi muiabile �i granule.
Dupii gradul de toxicitate, pesticidele se clasifici.i in:
produse extrem de toxice - grupa I de toxicitate cu DL (doza le
taHi) < 50 mg/kg corp, atentionate cu eticheta ro�ie;
produse puternic toxice - grupa a-Il-a de toxicitate, cu DL cu
prins intre 50 �i 200 mg/kg corp, atentionate cu eticheta de cu
loare verde;
produse moderat toxice - grupa a-Ill-a de toxicitate, cu DL cu
prinsa intre 200 �i 1 000 mg/kg corp, atentionate cu eticheta de cu
loare albastra;
produse cu toxicitate redusa - grupa a-IV -a de toxicitate, cu
DL> 1 000 mg!kg corp, atentionate cu cticheta neagra.
Dupa modul de acfiune fungicidele �i insecticidele au efecte diferen
tiate.
Astfcl, se deosebcsc fungicide cu actiune:
preventiva - se realizeaza prin aplicarea produselor inainte de
instalarea bolii, impiedicand etalarea bolii;
curativa - se realizeaza prin aplicarea produselor dupa ce agentul
patogen a infectat cultura. Cu cat tratamentul se executa mai repede
dupa producerea infectiei, cu atat efectul curativ este mai mare;
eradicativa - se poate realiza cu uncle produse care detem1ina
oprirea atacului, chiar daca agentul patogen a produs deja degra
dari ale p lantelor;
combinata, curativ-eradicativa - se realizeaza, de obicei, cu pro
duse cu doua componente de substante active.
Fungicidele se clasifica in:
fungicide de contact, care actioneaza direct asupra agentului pa
togen ;_
fungicide sistemice, care actioneaza asupra agentului patogen

dupa ce au patruns in organele vegetative ale plantelor. Produsele
sistemice patrund prin frunze sau radacini in sistemul vascular
(xilem, tloem).
Insecticidelc pot fi:
de contact, care actioneaza prin contaminare, adica atingerea di
recta a daunatorului cu substanta activa prin tegument;
de ingestie, care actioneaza in u rma ingestiei hranei, devenind to
xice pentru insecte in intestin;
fumigante, care actioneaza asupra insectelor In urma patrunderii sub
stantei active sub forma volatila in caile respiratorii ale insectei;
cu acfiuni complexe sau multiple, care pot fi de tipul: contact + in
gestic, contact + fumigant, ingestie + fumigant sau contact + in
gestie + fumigant;
cu acfiune rezidualii sau cu persistenf(i, care se caracterizcaza
prin durata unei rcmanente indelungate.
Mij loacele chimice joaca un rol important in combaterea integrata �i
acestca se perfectioneaza continuu, renuntandu-se la produsele cu grad
mare de toxicitate �i remanenta, tacandu-se tot mai mult apel l a produsc
selective �i cu persistenta moderata sau redusa.
Produsele recomandate pcntru combaterea principalilor agenti pato
geni �i daunatori ai culturilor lcgumicole �i modul de administrare a a
cestora sunt prezentate in tabelelc 4.6.4.6 �i 4.6.4.7 .
Tabelu/ 4.6.4.6
Combaterea principalilor agenti patogeni la plante legumicole (lista sclccliva)
(dupa Costache C. �i Roman T., 2000)
Agentul patogen �i boala Proctuse avizate penlru Concentratia de Timpul de
produsa combatere aplicare (%) pau:di (zilc)
1 2 3 4
Botrytis cinerea (putregaiul Calidan 26,2 2 SC O, I S 21

cenu�iu la salatii.) Sumilex SO WP 0, 1 14
Pseudoperonospora cubensis Acrobat M 2690 WP 0,2

(mana la castraveti) Aliette 80 WP 0,2
Aliette C SO WP O,S 14
Rravo SOO S C 0,2S
Curzate Plus T 44,5 WP 0,2 21
Previcur 607 CS O, I S 3
Ridomil Cu 4S WP 0,4
Tabelul 4. 6. 4. 6 (continuare)
1 2 3 4
�hampion__, 0,3
Pseudomonas lachrymans Dithane M 45 0,2 14
(plitarea unghiularli a Sancozeb 0,2
frunzelor de castrave(i) Vandozeb 0,2 14
Turdacupral 0,5
Sulf muiabil 0,4 4
Karathane 0,1 7
Kumulus DF 0,3 4
Microthiol special 0,4 4
Sphaeroteca fulginea
Baycor 0,1 15
(tainarea cucurbitaccelor:
Rubigan 0,03 7
pepeni galbcni �i verzi,
Saprol 0, 1 21
castraveli, dovlecei �i
Topas 0,025 7
dovleac)
Tilt 0,0 1 5 18
Bumper 0,0 1 5 7
Shavit 0,05
Merpan 0,2 14
Screlotinia .fclerotiorum
(putregaiul alb al radacinilor Rovral 50 WP 0,2 21
de morcov)
Bayfidan 250 Ee 0,05 28
Afugan 30 Ee 0,05 7
Bumper 250 Ee 0,0 1 5 7
Erysiphe umbelliferarum
Kumulus 80 OF 0,4 4
f. sp. dauci
Shavit F 7 1 ,5 0,05
(tainarea la morcov)
Sulf muiabil 80 PU 0,4 4
Systane 250 Ee 0,01 5 21
Topas l OO Ee 0,025 7
Acrobat MZ 690 WP 0,2 21
Aliettc 80 WP 0,3 14
Bravo 500 se 0,2 14
eaptadin 50 PU 0,2 14
eurzate Plus T 445 WP 0,25 14
Peronospora destructor
Dithane M 45 80 WP 0,2 14
(mana cepei)
Folpan 50 WP 0,2 21
Nemispor 8 0 WP 0,2 14
Previcur 607 SL 0, 1 5 21
Ridomil gold MZ
608 \VP 0,25 7
Botrytis allii (putregaiul
Bravo 500 se 0,2 14
cenu�iu al ccpei)
Principiile dez.voltiirii intensive a produc(iei de legume 385
Tabelul 4 6 4 6 (continuare)
. . .
1 2 3 4
Acrobat MZ 690 WP 0,2
Aliette 80 WP 0,2
21
Bremia lactuce Dithane M 45 80 WP 0,2
14
(mana l a salata) Mancozcb 800 WP 0,2
14
Polyram 80 DF 0,2
21
Ripost M 0,2
Rovral 0,05 21
Sumilcx 0,05 14
Botrytis cinerea (putregaiul
Folpan 0,25 21
cenu�iu l a tomate)
Mcrpan 0,2 21
Captadin 0,2 14
Ridomil cupru plus 0,5 3
45 WP
Ridomil plus 48 0,25 3
Phythophthora infestam Ridomil MZ 72 0,25 3
(mana tomatclor) Sandofan C 0,25 21
Curzate Manox 0,25
Ripost M 0,2
Acrobat MZ 0,2
Rovral 0,05 21
Alternaria porri f. sp. solani Dithane M 45 0,2 14
(patarea bruna a frunzclor Sancozeb 0,2
sau al!emariaza) Vandozcb 0,2 14
B ravo 500 0,2 14
Tilt 0,02 18 -
Dumper 0,02 7
Top as 0,035 7
-
Leveillula taurica Saprol 0,125 21
(tl\inarea ardeiului) Bayfidan 0,05 28
Shavit 0,05
Kumulus DF 0,4 4
Sulf muiabil 0,4 4
Tratamcnt in
jurul bazei
Ben late tulpinii cu 14
Venicillium dahliae Fundazol solufie 0,05% 14
(verticilioza sau ofilirea Topsin M -1 trat �i 0, 1 %
. 14
l a vinete) Metoben tral. 11 �i Ill 14
Bavistin folosind 0,5 I 14
solufie/
planta
25 - Tratat de legumiculturii
Tabelul 4.6.4. 7
Principalii dauniitori ai culturilor de plante legumicole
�i produse de combatere recomandate
(dup11 Costachc C. �i Roman T., 2000)
Produselc de Concentratia Nr. Mod de

Daunatorul Culturile atacate
combatere (%) doza (kg) tratamente administrare
I 2 3 4 5 6
Coropi$nita Sintogril 5 G 50 kg (30) 1 Pe sol, pe toata
(Gryllotalpa Toate speciile Counter 5 G 40 kg (30) 1 suprafata cu u�oarii
gryllotalpa) Galithion 5 G 30kg 1 incol]l_orare
Limaxul
Salata, castravefi, Mesurol 4 G 3 - 6 kg I Scara, in zonele de
cenu$iU (Deroceras
varzi\, fasole Metaldehida 5 0 30 I atac, pc sol
agreste)
Pliianjenul rO$U Neoron 500 EC 0,08 Stropirc aparat
Vinctc,
comuo Omite 570 EW 0, 1 0 foliar. Tratamentul
castraveti, fasolc, 2
(Tetranychus Nissorun 10 WP 0,04 al II-lea dupa
bame, ardei
urticae) Flumitc 20 SP 0,04 1 0- 1 2 zile
Sinoratox 35 EC 0, 1 5
Acetellic 50 EC 0, 1 5
Varzi\, conopida.
Pliduchele Diazol 60 EC 0, 1 5
Celelalte afide
cenu$iU al verzei Pirimor 50 WP 0,05 La semnalare prin
sunt specifice
Brevicoryne Sumi-Alpha 0,03 l- 3 stropirea aparatului
ptr. solanacce,
brassicae �i alte 2,5 EC foliar
mazare, ardei,
atide Fastac 1 0 EC 0,02
fasole, salata etc.
Mosp i lan 20 SC 0,0 1 25
�i altele
-
La semnalare
prin stropirea
Diazol 60 EC 0,20
Tripsul comuo Ceapa. aparatului foli(lr.
Mospilan 20 SC 0,04 2
(TFrr-ips tabaci) castraveti, vinete Al Il-Ica tralament
Supersect 10 EC 0,03
se aplica dupii
. 1 0- 1 2 zile
Stropirca
Gargliri�a mazlirei
Carbetox 37 EC 0,4 2 aparatului foliar
(Buchus pisorum)
Ekalux S 0, 1 la aparitia in masa
Glirgarita fasolei Fasol e
Supersect 1 0 EC 0,03 a adultilor
(Achanthoscelides
Fastac 1 0 EC 0,03 3 �i repetat dupll
obtecllls)
1 0- 1 2 zile
Victenon 50 WP 0,05 Stropirea
Gandacul din
Hostathion 40 EC 0, 1 aparatului foliar
Colorado
V incte, tomate Supersect 10 EC 0,03 l -3 la semnalarea
(Leptinolarsa
Fastac 1 0 EC 0,02 larvelor
decemlineata)
Decis 2,5 EC 0,05 In cultura
Tabelu/ 4.6.4. 7 (contimwre)
1 2 3 4 5 6
Buha verzei
Varza, conopida,
(Mamestra Dimilin 25 WP 0,05 Strop iri inainte de
ridichi
brassicae) ccloziunea
Omida fruetelor Tomate, ardei, Si noratox 35 EC 0, 1 5 oualor

( Helicoverpa bame, fasole, Diazol 60 EC 0, 1 5 1-3
armigera) b ob , nl'lut Decis 2,5 EC 0,05 Stropire aparat

Fluturele alb Sumi-Aipha 2,5 EC 0,03 foliar l a
V arza, conopidi:i,
al verzei Talstar 10 EC 0,04 semnalarea
(Pieris brassicae)
ridichi, mu�tar
Fastac 10 EC 0,02 larvelor in cultura
S trop i rc aparat
Castraveti,
Musca minierli Trigard 75 WP 0,02 foliar la
tomate, pepeni, 2-4
(Liriomyza trifolii) Vcrtimcc 1 ,8 EC 0,09 semnalarea
vinete
atacului
Musca verzei Di pterex 80 SP 0,2 Stropirc aparat
Varza, c onop i da
(Delia brassicae) Carbetox 37 EC 0,4 foliar la apari\ia in
masl'l a adultilor
Diazo1 60 EC 0, 1 5 2
Musca cepei Ceapa de consum Tratamcntul
Zolonc 35 EC 0,20
(Delia antiqua) �i sem ince ra al II-Iea se ap l i ca
S inoratox 35 EC 0, 1 5
dupa I 0- 1 2 zile
( CROMPTON EUROPE BV (UNIROY AL CHEMICAL) este singu

. distribuitor in Romania a! insecticidului Dimilin 25Wp
rul rccomandat
�entru combaterea mu�telor �i tantarilor din cultura ciupercilor.
!Pdifcrent de gradul de pregatire, personalul, care se ocupa de prote£
tia plantelor, este obligat dupa ce a idcntificat agentul patogen, daunatorul
sa¥ buruienile sa consulte CODEXUL produselor de uz fitosanitar, cs!,
mai recent, in vcderea stabilirii p_roduselor eficace, doze sau concentratii
pentru a evita aparitia fenomenelor de fitotoxicitate.
Ma�ini, instalafii �i echipamente pentru aplicarea tratamentelor

in culturile legumicole
Aplicarea necorespunzatoare a produselor pentru combaterea bolilor,
daunatorilor �i buruienilor in culturile legumicole duce in primul rand la
un e�ee, constand in nereu�ita masurii de combatere, iar in al doilea rand
duce la poluarea mediului �i poate afecta sanatatea consumatorilor.
Este absolut necesar ea cei care se ocupa cu folosirea produselor fito
sanitare, deci cei care se ocupa cu protectia plantelor, sa cunoasca pe de o
parte foarte bine biologia �i ccologia agentului patogen �i insectei, iar pe
de altii parte trebuie sa cunoasdi in accea�i masudi �i functionarea in

stalatiilor �i echipamentelor pentru aplicarea produselor fitosanitare din
dotare. Necunoa�terea modului de func�ionare duce, inevitabil, la trata
mente ineficace sau, dimpotriva, se imprima fitotoxicitatea produselor;
cultura poate fi compromisa in ambele situatii .
0 legumicultura modema presupune o dotare corespunzatoare cu ma
�ini �i unelte, folosirea de produse fitosanitare numai dite sunt necesare �i
practicarea unui sistem de combatcre integrata.
Dupa Stahli (2002), se disting doua categorii mari de ma�ini folosite
in protectia fitosanitadi:
ma�ini pentm combaterea pe cale mecanica sau fizidi;
ma�ini pentru aplicarea produselor fitosanitare.
Ma�·inile pentru combaterea pe cafe mecanicii se folosesc mai mult
in agrieultura biologica. Nu s-au construit serii mari de ma�ini, din cauza
utilizarii !imitate. Pentru colectarea gandacilor din Colorado s-a construit
un agregat pneumatic cu colector. Ma�ina ,Bio-Collector" sau ,Bug-Bus
ter" colecteaza, aduna gandacii din Colorado prin aspirare. Acest tip de
ma�ina este criticat, deoarece, pe Hinga gandacii din Colorado, aspira ne
selectiv �i alte specii de insecte, care fac parte din entomofauna utila.
Tnstalafii de combatere termica se utilizeaza pentru dezinfectarea
solului din sere �i solarii.
Ma#nile pentru aplicarea produselor fitosanitare sunt foarte variat_e,
fiind diferentiate in functie de starea de agregarc �i de conditionarea pr�
<,llls elor (praf, granule, lichide, gaze). Astfel, se deosebesc:
ma�·im· de prafuit - cu care se aplica produse conditionate sub forma
-
de praf, antrenate de un jet putemic de aer. Acest tip de ma�ini se �fl�
in faza de disparitic, deoarece in atmosfera ajunge prea mult produs
poluant; de fapt, c_ea mai mare parte din produs aj unge in locuri nf!
dorite. Se mai folosesc numai in cazuri exceptionale in spatii limitate.
Firmele produditoare de produse fitosanitare au renuntat la fabricarea
acestui gen de produse;
m�ini de aplicat produse jitosanitare granulate se folosesc mai ales
-
pentru administrarea insecticidelor conditionate sub fom1a de granule,

pentru combaterea melcilor, viermelui - sarma �.a;
ma#ni �i echipamente de stropit constituie eel mai raspandit tip de
-
ma�ini, folosite pentru aplicarea produselor fitosanitare in volum de

1 00-400 1 apalha. Aceste ma�ini �i echipamente au utilitate universaUi,
pretandu-se pentru aplicarea t\lturor produselor lichide: fungicide, in-
_
_
secticide, crbicide, acaricide, moluscocide, preparate biologice �i in

gra�aminte foliare;
m�ini de pulverizare extrafinii -cu ajutorul lor se pot administra
produse fitosanitare lichide, nediluate, volum ultraredus sau ULV (ultra
low volum);
ma,Jini �i echipamente pentru tratarea seminfelor - prelucreaza mai
ales produse condi�ionate sub forma lichida, dar �i sub forma de pul
bere. Semintele sunt tratate prin dispersare administrandu-se 1 00 -
300 ml produs/ 1 00 kg samanta;
echipamente aeriene de stropit sunt montate pe avioane �i helicop
-
tere utilitarc. Aceste echipamente se preteaza a fi folosite la aplicarea

produselor fitosanitare pe suprafete mari. In legumicultura, se folosesc in
culturile de cartofi �i tomate de camp, precum �i m loturile semincere.
Tipuri de aparate # ma�·ini de stropit pentru aplicarea produselor
fitosanitare In legumiculturii
in practica legumicoHi se folosesc o gama foarte larga de aparate,
echipamente �i ma�ini de stropit.
Factorii detcrminanti pentru alegerea aparatului respectiv echipamen
tului sau ma�inii de stropit sunt: marimea, specificul �i particularitatile
culturii legumicole.
In func�ie de acestc criterii in practica putem folosi :
a) pentru suprafete mici, in gradini familiale:
pompc de uz casnic manuale, cu capacitatea rezervorului de
0,5 - 2,0 - 10 I ;
echipamente d e stropit manual purtate in spate tip Vermorcl,
cu capacitatea rezervorului de 1 0 I ;
echipamente d e stropit actionate d e un motor mic cu benzina
sau un motor electric, stationare sau cu tractiune manuaHi; ca
pacitatea rezervorului este de 50 - 200 1.
b) pentru parcele mici:
ma�ini de stropit purtate sau tractate mecanic, la care actio
narea pompei este asiguraHi prin priza de forta a tractorului
sau cu ajutorul unui motor mic cu benzina; capacitatea rezer
vorului este de 100 - 200 1;
ma�ini de stropit in spatiu, cu jet purtat, dotate cu vcntilatoare
care au debite de 1 000 - 3000 m3/ora; sunt destinate efec
tuarii tratamcntelor la culturile de talie marc, cultivate in
randuri (tomate in camp pe spalier sau fasole urcatoare cul
tivaHi pe araci);
390 TRATAT DE LEGUM ICULTURA
ma�ini de stropit autopropulsate (Solo-Minor), cornpuse dintr

un �asiu autopropulsat, un rezervor de 50 - 200 1 capacitate,
pompe centrifugale (la ma�inile cu pulverizare pneumatica) sau
pompe cu membrane (la ma�inile cu pulverizare hidraulica �i
la celc cu j et purtat) �i un ventilator radial cu o capacitate de
2500 rn3 aer/ora (pentru pompele pneumatice).
c) pentru suprafete mari
M�inile de acest tip au utilitate multipHi. Ele sunt folosite pentru toate
lucrarile de stropit, in toatc culturile agricole unde se executa masuri de
proteqie fitosanitara.
Aceste ma�ini sunt fabricate in urmatoarele variantc constructive:
ma�ini de stropit purtate pc tirantii tractorului;
ma�ini de stropit montate pe �asiuri autopropulsate;
ma�ini de stropit tractate;
ma�ini de stropit autopropulsate.
in general, rezervorul pentru solutia de stropit la aceste ma�ini este
mult mai mare dccat la tipurile descrisc anterior, avand o capacitate intre
500 �i 6000 1. Uitimea rampei de stropit este corelaHi cu debitul pompei,
fiind de 6-24 m la ma�inile purtate pe tirantii tractorului �i de 24 -40 m la
ma�inile de stropit autopropulsate. In fiecarc categorie de ma�ini de stropit
sunt cuprinse atat ma�ini de stropit in plan orizontal cat �i ma�ini pentru
stropit in spatiu tridimensional. Ma�inile echipate cu duze de pulverizare cu
jet purtat se preteaza la stropiri cu volum redus de solutie, de 30-50 1/ha.
Ma�inile de stropit autopropulsate pentru culturi de camp se preteaza sa
fie folosite in intrcprinderile mari, cu suprafete intinse de campie. Accste
ma�ini sunt relativ scumpe, fapt pentru care se presteaza cu cle servicii in
mai multe intreprindcri.
Ma#ni �i instala(ii pentru stropit In spa(ii protejate
in spatiile protcjate, adica in sere �i solarii, se folose�te o paleta va-
riata de echipamente de stropit: purtate, stationare �i mobile.
Aparatele de stropit manuale, cu pulverizare centrifugaHi �i jet purtat, se
preteaza pentru administrarea unor volume reduse de solutie de stropit
de 1 -50 1/ha. Rezervorul acestor aparate are o capacitate de 0,5-1 ,0-5,0 I.
Generatorul de ceata stationar, cu jet purtat produce picaturi extrcm de
fine din produsul fitosanitar ales pentru aplicare, care diman in sus
pensie un anumit timp in aerul serei, timp care depinde de marimca
picaturilor.
Pentru transportul jetului de pidituri se folosesc vcntilatoare axiale cu
debite de 3000-5000 m3 aer/ora.
Principiile dezvoltiirii intensive a protluc{iei de legume 391
Ma�inile de s trop it cu rampa mo bila , autop ropu l s ata sunt formate din
tr-o rampa cu ventilator, montaHi pe un cadru autopropu l s at, cu diri
j are manuaUi. Solu!ia de stropit este conditionata intr-un aparat s ta!io
nar, unde se realizeazii prcs iu n ea dorita, aparat conectat pri ntr-un fur
tun cu cadrul autopropulsat.
Echipamentele de stropit cu rampa mobila pentru sere sunt i nstal atii
cu functie dubHi: cu ele se poate uda iar In caz de necesitate se pot efec
tua tratamente fitosanitare. Instalatia se compune din rampa de stropit
care se deplaseaza pe un teren rulant, acti onat mecanic. Alimentarea
rampei de s tropit se face de l a un agregat de pompare s tati on ar.
4.6.5. TRATAREA PLANTELOR CU SUBSTANTE BIOACTIVE

PELAGHIA CHILOM
in cadrul lucrarilor de ingrijire a c u lturil or legumicole, se aplica �i tra

tamente cu substante bioactive, care au drept scop dirijarea cre�terii �i
dezvolta.rii plantelor prin reglarea echilibrului metabolic, in s ens u] supli
mentiirii pe cale exogena a h orm on i lor naturali care se formeaza in pro
portii diferite in fimqie de conditiile de mediu. Ex cesul sau deficitul de lu
mina, precum �i temperaturile prea ridicate, peste limita maxima de su
portabilitate a plantelor, intluenteaza In pri nc ipal acest echilibru hormonal.
Su bs tantel e biostimulatoare aplicate exogen sunt produse de sinteza,
cu structudi chimicii asemanatoare hormonilor din plante (auxinc, gibere
line, citochinine, in h ibitori) cu exceptia retardantilor care nu se sinte
tizeaza in plante, dar sunt o bti nut i prin procese de sinteza.
Importanta pentru practica legumicolii a su bs tantelor biostimulatoare
�i mecanismul gen era l de ac!iune a acestora sunt prezentate in cadrul sub
capitolului 2.3 al Iucrarii pri vi n d cre�tcrca �i dezvoltarea plantelor.
Eficienta tratamentelor depinde atat de natura produsului folosit, de
specie, cultivar, s c opul urmarit, precum �i de starea fizio l o gicii, varsta
plantei �i conditiile de clima �i sol. Suplimentarea necesarului de hormoni
naturali trebuie efectuatii In principalele etapc �i faze de cre�tere �i dez
voltare a p l ante lor.
Modul de aplicare cste diferit in functie de produsul utilizat �i specia
legumicola, tim1ndu-se seama de indicatii le prezentate in cadrul subcapi
tolului mentionat, sau de cele ce insotesc produsul utilizat.
In principal, substantele biostimulatoare se aplicii s ub forma de s o lu!i i
prin pul veri ziiri fine pe intreaga planta sau- prin scufundarea (imbaierea)
392 TRATAT DE LEGUMICULTUIU
unor paJ1i de planta (didacini, inflorescente, seminte etc.), mai rar prin
prafuire sau vaporizare.
Mijloacele mecanice utilizate pentru administrarea solutiilor trebuie sa
aiba pulverizatoare cu duze foarle fine, ea sa asigure o repartizare dit mai
uniforma pe suprafata stropita, in acest fel patrunderea substantei active
prin epiderma paJ1ilor tratate este mai facila. In cazul cand se trateaza doar
inflorescentele prin pulverizare, pentru unele produse se folosesc para
vane, spre a fi ferite organele vegetative (frunze, tulpina).
Tratamentele se aplidi dimineata, dupa cc s-a ridicat roua, pana eel
mult la ora 1 2, daca este posibil dupa ora 1 6, sau In tot timpul zilei dadi
cerul este noros.
Numiirul de tratamente cste diferit in functie de specie, produsul utili
zat �i scopul urmarit.
Pregiitirea solufiilor
Pentru ea tratamentele sa aiba eficacitatea maxima, trebuie respectate
concentratiile solutiilor �i doza aplicata. In vederea realizarii concentra
tiilor stabilite, cantitatile se cantaresc la balante de precizie sau se dozeaza
cu cilindrul gradat.
Pregatirea solutiilor se face de preferat cu apa de ploaie sau apa dis
tilata, in vase de sticla, material plastic sau lemn, bine curatate.
Pentru o buna omogenizare, la inceput, produsul folosit se amesteca
cu o cantitatc mai mica de apa calduta, dupa care se complctcaza cu apa
rece pana la cantitatea stabiliHi.
Se pregate�te numai atata solutie cat este ncccsara pentru a fi folosiHi
timp de 4-5 ore.
Se controleaza reac�ia solutiei care trebuie sa fie corespunzatoare pro
dusului utilizat. Astfel, la produsele Antak �i Ethrel, pH-ul solu�iilor trc
buie sa fie cuprins intre 3,5 �i 5 .
Principalele produse ce s e utilizeaza in practica legumicola, efectul
acestora asupra diferitelor specii �i momentul de aplicare sunt prezentate
in tabelul 4.6.5. 1 .
Scopul final al tratamentelor cu substante biostimulatoare este acela
de a se obtinc productii corespunzatoare cantitativ �i calitativ.
La ICLF Vidra, prin protej area culturilor cu diferite materiale �i apli
carea substantelor biostimulatoare (Tomatostim 3,3 %, Legarex 1 ,5 %,
Rodoleg 1 ,5 %), s-au obtinut sporuri de productie timpurie fata de martor
de 2,7 - 7,6 t/ha la tomate timpurii, 2,0 - 7,9 t/ha la ardeiul gras, 1 ,7 - 8,8
t/ha la patlagele vinete, 1 ,2 - 1 1 ,6 t/ha la varza.
Principiile dezvoltiirii inten:�ive a produc(iei de legume 393
Tabelul 4. 6.5. 1
Substante bioactive folositc in legumicultura
Produsul Culturile la care Scopul Momentul
Conccntra(ia
comercial se aplicli folosirii aplicarii
1 2 3 4 5
umectarea
Tomate, ardei, 0,05%
stimuleazli semin(elor
vinete, castraveti ( 1 :2000)
germinarca �i 1 2 ore
rasa.rirea umectarea
Spanac 0,05%
semintelor 8- 1 2 ore
stimuleaza. la rasad, 2-3
Tomate, ardei,
cre�lerea 0,05% tratamente in
vinete, castraveti
rlisadurilor decurs de o I una
stimulea.zA
cre�terea
Tomate, ardei, mocirlirea
Atonik 80 P.S. r!lsadurilor �i o 0,05%
vinete rasadurilor
(Japonia) prindere mai
bun a
in vegetatie, 1 -2
0,05%
tratamente pc luna.
tratamente
stimuleaza
saptamanale, in
cre�terea
Tomate, castraveH vegela(ic:
plantelor �i 0,025%
2 - 3 tratamente la
fmctificarea ( 1 :4000)
tomatc; 3-4
tratamente la
ca�travcti
previne
Tomatc, ardci, 0,3% cand rasadul are 3-
alungirea
vinete ( 1 ,5 Um2). 4 frunze adevlirate
rasadurilor
rcglea?A
la 2-3 saptamani de
crc�terea
la plantare; cand
Alar 85 P.S. plantelor �i
0,25% fructele din prima
Tomate, ardei, favorizeazli
(800- 1200 inflorescen(a sunt
vinete legarea,
I /ha) in parga; dupa 2-3
fructificarea �i
saptamani de la al
cre�terea
doilea tratament
productiei
asigura
la inceputul
Faverex EC polcnizarea �i
Fasole plistai 1 ,5-2% infloritului �i la
(Ciuj) fecund area
infloritul in masa
tlorilor
stimulcazli prin imbaiere cand
No-Seed Tomatc in sere �i
fecundarea 0, 1 % s-au deschis 2-4
(Olanda) solarii
florilor flori
Tabelul 4 6 5 1 (continuare)
I 2 3 4 5
stimuleazA
aparitia butonilor 2-3 pulveri7.llri fine
Nasuleaf Plitlagele vinete 0,03% -0,05%
florali �i legarea pe plante �i tlori
fructelor
la lnceputul lnflori-
Patlagele vinete in stimuleazli 1 ,5 % - tului �i la infloritul
Rodoleg EC
camp legarea fructelor 2,0% in masa prin pulve-
rizari pe planta
la inceputul
infloritului �i la
Vifarex EC P11.tlllgcle vinete in stimulcaza 1 ,5%-
infloritul in masii
(Ciuj) solarii legarea fructelor 2,0%
prin pulveriz11.ri pc
plantii
Acid Patliigele vinete in stimuleaza pulverizare tin11. pe
0,6%
bctaindolil-acetic sere legarea fructelor florile deschise
prin imbaierea
Tomate in sere, stimulcaza inflorcscentelor sau
Tomato-Slim
solarii �i timpurii in fecund area 3,3% pulverizarea aces-
(Cluj)
camp florilor tora de 2-3 ori, la
intervalc de 3-4 zile
pulveriz11.ri fine pe
stimuleazA
Solex plante la inccputul
Ardei gras in solarii legarea �i 1 ,5- 2%
(Ciuj) infloritului �i la
fructificarea
infloritul in masll
slirnuleaza ger-
Tomate, ru·dei, minapa scmin- umectarea
0,001 %
vinete telor �i cre�terea semintelor - 4 ore
plantelor
tratarea r!lsadurilor
l a 1 0 � i 20 zile de la
Tomate, ardci, cre�terea
Procaina 0,000 1 %
vinete plantelor
repicat
2-3 tratamente
Tomate, ardei �i
favorizeazli siiptliim1n al
vinete, fasole, 0,0001 %
fructificarea incepand de l a
castraveti
inflorire
inainte de repicat �i
plantare, se
Revital Tomate, ardei �i favorizea7.A
mocirlesc riisadurile
(Ciuj) vincte, plante din inrlldacinarea 0, 1 %
sau se imbaiaza
grupa verzei rapidii a plantelor
cuburile in solutie
( 1 0 g/ 1 0 I apa)
Tabelul 4 6 5 1 (cominuare)
. .
1 2 3 4 5
3 tratrunenlc la 8-10
Tomatc, ardei, stimuleaza zile de la plantarea
patHigele vinctc, cre.;;terea 0,05- 0, 1 % rlisadurilor, iar
castraveti radacinilor urmatoarele la
interval de 7 zile
0, 10-0, 15% ( 1 0 s e stropcsc
Rasaduri de tomate previne alungirea
II rasadurile la 3 -4
�i ardei rasadurilor 2
100 m ) frunzc adevarate
Cycocel prcvine alungirea
40 L.S. Tomate in sere, plantelor, se stropesc plantcle
solarii �i timpurii in tavorizeaza 0, 1 5 % d e 1-2 ori in
camp legarea �i vegetatie
fructificarea
gr1ibe�le
maturarea
stropiri pe pi ante
Tomate in solarii �i fructelor �i
0,025% cand fructele au
timpurii in cfunp m1ire�tc
intrat in pfirgii
productia
timpurie
se stropesc
Tomate penlru concentreazll plantcle c§.nd
0,25-0,50%
industrializare coacerea primele fructc
Ethrcl CE
au intrat in parga
(Romthrel)
grllbe�te se stropesc plantele
Ardei gogo�ar .;;i
maturarea 0,50% c§.nd fructele au
lung
liziologicll intrat in parg!f
aparitia timpurie
�i in procent mai se stropesc plantele
Castraveti, pepeni mare a florilor in faza cotiledonala
0,025 - 0,05%
galbeni, dovlecei femele �i �i apoi cand au 3-4
cre�terea frunze normale
productiei
gr1ibe�te
se umecteazii
germinatia 0,05 - 0,20%
semintele
Castraveti, semintelor
Ethrel CE dovlecei miire�te la plante la prima
0,01 25 -
(Romthrcl) numarul de .;;i la a treia frunza
0,05%
flori fcmele norm ala
postmaturarea se imbaiaza
Pepeni galbcni 0,1 - 0,4%
fructelor fructele in solu�ie

278 Tratat: Legumicultura

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

278 Tratat: Legumicultura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

278 TRATAT DE LEGUMICULTURA

natori. Pentru a evita transmiterea unor agenti patogeni, se recomanda de

Varsta 40 -45 40-45 50-55 30- 35 55-60 55-60 40-45 40- 45

In vederea transportului la locul de plantare, rasadurile se a�aza cu

4.6. SECVENTE TEHNOLOGICE DEFINJTORII iN REALIZAREA

Indiferent de specie �i de sistemul de cultura practicat, in cadrul lu­

4.6.1 . IRIGAREA CULTURILOR LEGUMICOLE

lrigarea este una din principalele lucrari de intretinere ale culturilor de

Irigarea permite mentinerea nivelului optim de umiditate solicitat de

ales In culturile protej ate �i fortate este absolut necesara �i va contribui

Se face cu norme de 200-250 m3 /ha, folosind aspersoare fine (ASM-

Metodele de irigare la culturile de legume sunt cele aplicate �i la alte

Numeroase ccrcetari efectuate pe plan mondial evidentiaza avantajele

cste posibil acccsul muncitorilor pentru efectuarea unor lucdiri de in­

plantclor. Se �tie ea pe solurile u�oare apa se infiltreaza mai mutt pe ver­

mentul de 94 cm sau 104 cm,

apa sa inunde pe rand rigolele de udare �i apoi pentru a le astupa; dupa

cu ajutorul sifoanelor: 1 -tuburi; 2 �ipci de lemn pentru inchiderca

lrigarea prin aspersiune consta in administrarea apei sub fonna pi­

influenteaza favorabil procesul de nitrificare in sol;

Irigarea prin aspersiune a culturilor de legume se recomanda uneori

consum ridicat de energie �i carburanti pentru pompare ( 1 5-50 1 moto­

Tabelu/ 4.6. 1.3

lntensitatea in mrnlh Conditii de sol �i panta

Finefea ploii sau gradul de pulverizare al aspcrsorului (Kp) se de­

Rezultatele experimentale a unor studii intreprinse pe plan mondial

nu influenteaza umiditatea relativa a aerului �i reduce astfel perico1u1

In SUA, s-au obtinut sporuri de 60-70% la productia timpurie �i de

*Shuneli, 1 969; * *Holery, 1972 - citat de Savifchi P. �i Stan N., 1 984;

Cercetarile au evidentiat �i efectele economice ale udarii prin picu­

seturile cu distanta de 1 ,4 l ,5 m lntre conductele de udare �i de 0,3 - 0,5

0,7 m lntre picuditoare.

straturile mai adanci.

La irigarea subterana este neccsar sa se indeplineascii urrnatoarele con­

Factorii care concura la stabilirea regimului de irigare sunt: particula­

ditre cultura, de temperatura �i umiditatea atmosferidi, ea �i de prezenta

bilanfului " bazata pe relatia dintrc consumul de apa al plantelor �i eel

Aceasta metoda da posibilitatea cunoa�terii efectului integrat al ra­

Tomate timpurii 2800 400 6-7

Administrarea apei trebuie racuta in perioadele critice, cand plantelc o

Tomatele, ceapa, ri:idacinoaselc necesita un plafon ridicat al umiditatii

2800 I 6-7 104 I 104

in acest strat, pentru solurile mijlocii, poate fi retinuta o cantitate de

Factorii climatici - in special temperatura, regimul de precipitatii �i

Gradul de dezvoltare al sistemului radicular, precum �i modul de re­

Calitatea apei folosita la irigarca culturilor arc un rol determinant,

gradului de fertilitate al acestuia. Mai importante printre elcmentele de

temperatura apei de irigat influcnteaza temperatura solului �i desta�u­

parametrii chimici (metale grele toxice sau periculoase);

infunctic de indicele SAR, de coeficientul in sodiu, calciu �i mag­

Tinand cant de parametrii chimici rcfcritori la continutul solului in

Apreciata dupa parametrii microbiologici, apa pentru irigare la cultu-

M2 folosita pe toate solurile �i la toate plantele cu exceptia solurilor

foarte pcrmeabile. De asemenea, se exclude folosirea apei din aceasta

mai mult de 4 m adancime �i la culturile ale diror productii sunt tra­

Sursa de api pentru irigat

Tinand cont de toate conditiile de calitatc pe care trebuie sa le inde­

In alegerea sursci de apa pentru irigat, criteriul economic joaca un rol

4.6.2. FERTILIZAREA CULTURILOR LEGUM ICOLE

Intensivizarea productiei legumicole presupune folosirea intr-un grad

solului, in scopul sporirii productiei vegetate din punct de vedere cantitativ �i

lngra�aminte folosite in legumicultura

= 1 80 kg samanta/ha), rapita - soiurile Navetta - 1 5 kg samanta!ha �i Colza

Indiferent de specie �i de sistemul de cultura practicat, in cadrul lu

cste posibil acccsul muncitorilor pentru efectuarea unor lucdiri de in

plantclor. Se �tie ea pe solurile u�oare apa se infiltreaza mai mutt pe ver

lrigarea prin aspersiune consta in administrarea apei sub fonna pi

consum ridicat de energie �i carburanti pentru pompare ( 1 5-50 1 moto

Finefea ploii sau gradul de pulverizare al aspcrsorului (Kp) se de

Shuneli, 1 969; *Holery, 1972 - citat de Savifchi P. �i Stan N., 1 984;

Cercetarile au evidentiat �i efectele economice ale udarii prin picu

La irigarea subterana este neccsar sa se indeplineascii urrnatoarele con

Factorii care concura la stabilirea regimului de irigare sunt: particula

Aceasta metoda da posibilitatea cunoa�terii efectului integrat al ra

Gradul de dezvoltare al sistemului radicular, precum �i modul de re

temperatura apei de irigat influcnteaza temperatura solului �i desta�u

infunctic de indicele SAR, de coeficientul in sodiu, calciu �i mag

mai mult de 4 m adancime �i la culturile ale diror productii sunt tra

Tinand cont de toate conditiile de calitatc pe care trebuie sa le inde

ingra�iimintele complexe tip Cristalin se recomandii mai ales in cul

dilueazii in aproximativ 500- 1 000 l apa, in functie de specie, faza de vege

Valorile obtinute referitoare la aceste organe, pe diferite faze de vege

Cantitatile de lngra�aminte ce trebuie administrate culturilor legumi

Pentru acest mod de fertilizare, rezultate bune dau ingra�amintele chi

voare, in cantitati bine stabilite, pentru a realiza concentratia corespunza

Cand solutia de fcrtilizare se administreaza odata cu irigarea prin as

logice ale sernintelor, pentru a le putea identifica in sursele de irnburuie

Metoda epuizarii se utilizeaza in special pentru distrugerea buruie

Chrysolina, iar zamhila acvatidi care impiedica activitatile in zonele spe

se aplica inainte sau in acela�i timp cu Iucrarile de modelare a tere

Pentru evitarea mersului In gol a agregatului, precum �i pcntru verifi

Agricultura intensiva �i ccrintele actuate, dar in special cele de pcr

0 caracteristica de baza a combaterii integrate este aceea ea, trata