UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
C.Z.U:159.923 (043.3)

PALADI ALIONA

INTERCONEXIUNI DINTRE STILUL APRECIATIV

ŞI CONTROLUL PSIHOLOGIC LA TINERI

511.01 – PSIHOLOGIE GENERAL

Tez de doctor în psihologie

Conduc tor ştiin ific: PLATON Carolina,

doctor habilitat în pedagogie, doctor
în psihologie, profesor universitar

Autor: PALADI Aliona

CHIŞIN U, 2015
© Paladi Aliona, 2015

2
 CUPRINS

ADNOTARE (rom, rus, engl).........................................................................................................5

LISTA ABREVIERILOR..............................................................................................................8
INTRODUCERE ...........................................................................................................................9
1. ANALIZA SITUA IEI ÎN DOMENIUL INTERCONEXIUNII STIL APRECIATIV–
CONTROL PSIHOLOGIC LA TINERI ...................................................................................16
1.1. Stilul apreciativ ca fenomen psihologic..............................................................................16
1.2. Delimit ri conceptuale ale controlului psihologic..............................................................32
1.3. Factori de concordan ai stilului apreciativ şi ai controlului psihologic ...........................41
1.4. Concluzii la Capitolul I.......................................................................................................47
2. PSIHODIAGNOZA INTERCONEXIUNII STIL APRECIATIV–CONTROL
PSIHOLOGIC LA TINERI ........................................................................................................50
2.1. Designul cercet rii..............................................................................................................50
2.2. Demersul diagnostic în determinarea interconexiunii dintre stilul apreciativ şi controlul
psihologic la tinerii specializa i în ştiin e socioumaniste (grupa A) ..........................................56
2.3. Demersul diagnostic în determinarea interconexiunii dintre stilul apreciativ şi controlul
psihologic la tinerii specializa i în ştiin e exacte (grupa B).......................................................62
2.4. Analiza comparativ a rezultatelor ob inute între stilul apreciativ, locul de control, stim
de sine şi optimism-pesimism pentru tinerii specializa i în ştiin e socioumaniste (grupa A) şi
tinerii specializa i în ştiin e exacte (grupa B) ............................................................................68
2.5. Concluzii la Capitolul 2......................................................................................................79
3. DEZVOLTAREA PERSONAL PRIN METODE DE OPTIMIZARE A STILULUI
APRECIATIV ŞI A LOCULUI DE CONTROL (INTERN/EXTERN)..................................83
3.1. Proiectarea programului de dezvoltare personal prin metode de optimizare a stilului
apreciativ şi a locului de control (intern/extern)........................................................................83
3.2. Descrierea programului de dezvoltare personal prin metode de optimizare a stilului
apreciativ şi a locului de control (intern/extern)........................................................................85
3.3. Analiza impactului programului de dezvoltare...................................................................96
3.4. Profilul personalit ii eficiente din perspectiva interconexiunii stilului apreciativ şi a
controlului psihologic ..............................................................................................................110
3.5. Concluzii la Capitolul 3....................................................................................................112
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMAND RI ...............................................................114
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................116

3
ANEXE .......................................................................................................................................126
ANEXA 1. Chestionarul SARC ..............................................................................................126
ANEXA 2. Chestionarul (Locul de control, Rotter, 1966) ......................................................133
ANEXA 3. Scala Rosenberg Stima de Sine.............................................................................136
ANEXA 4. Testul de Orientare spre Optimism/Pesimism (varianta revizuit LOT) ..............138
ANEXA 5. Tehnici aplicative ale programului de dezvoltare .................................................139
ANEXA 6. Exerci iile blocului întâi de aplicare .....................................................................140
ANEXA 7. Exerci iile blocului al doilea de aplicare ..............................................................141
ANEXA 8. Exerci iile blocului al treilea de aplicare ..............................................................143
ANEXA 9. Exerci iile blocului al patrulea de aplicare ...........................................................145
ANEXA 10. Fişele de informare .............................................................................................146
ANEXA 11. Datele analizei comparative între grupa A şi B (stil apreciativ şi tipul locului de
control) ....................................................................................................................................149
DECLARA IA PRIVIND ASUMAREA R SPUNDERII ....................................................154
CURRICULUM VITAE............................................................................................................155

4
 ADNOTARE
PALADI Aliona „Interconexiuni dintre stilul apreciativ şi controlul psihologic la tineri”
Tez de doctor în psihologie, Chişin u, 2015

Structura tezei. Teza con ine introducere, trei capitole, concluzii generale şi
recomand ri, bibliografie (din 184 de surse), 11 anexe, 115 pagini de text de baz , 29 de tabele,
19 figuri. Rezultatele ob inute sunt publicate în 16 lucr ri ştiin ifice.
Cuvinte-cheie: apreciere, stil apreciativ, autocontrol, loc de control (intern şi extern),
stim de sine, optimism, pesimism, personalizarea stilului, empatie, eficien , entit i ale
profilului.
Domeniul de studiu: psihologia general .
Scopul cercet rii const în determinarea interconexiunii stil apreciativ-control
psihologic la tineri din perspectiva specializ rii în domeniile socioumanist/exact.
Obiective ale cercet rii: analiza literaturii de specialitate cu referire la stilul apreciativ şi
controlul psihologic; identificarea metodelor psihodiagnostice de determinare a stilului apreciativ
şi controlului psihologic; analiza tipologiilor stilului apreciativ şi a locului de control; stabilirea
interconexiunii dintre stil apreciativ şi locul de control; elaborarea şi implementarea unui
program de dezvoltare personal a tinerilor; generalizarea datelor şi eviden ierea gradului de
eficien a programului; elaborarea profilul tân rului eficient din perspectiva interconecxiunii stil
apreciativ-control psihologic.
Noutatea şi originalitatea ştiin ific : rezid în dezvoltarea conceptelor de stil apreciativ
şi control psihologic; identificarea interconexiunii dintre stilul apreciativ (detaşat, reflexiv,
analogic, empatic), controlul psihologic (intern/extern) şi entit ile conexe acestora (stima de
sine, optimism/pesimism); elaborarea programului de dezvoltare personal prin metode de
optimizare a stilului apreciativ şi a locului de control; stabilirea profilului personalit ii eficiente
din perspectiva interconexiunii stil apreciativ-control psihologic; stabilirea rela ion rii profilului
personalit ii eficiente cu domeniul de specializare a tinerilor.
Problema ştiin ific important solu ionat const în determinarea interconexiunii stil
apreciativ-control psihologic şi conceptualizarea profilului eficient al tân rului, care a contribuit
la elaborarea unui program de dezvoltare personal prin metode de optimizare a stilului
apreciativ şi a locului de control.
Semnifica ia teoretic a lucr rii. Rezultatele studiului completeaz psihologia general
cu date experimentale noi despre stil apreciativ şi locul de control la tineri, generalizeaz
cunoaşterea ştiin ific privind interconexiunea stil apreciativ-control psihologic şi rolul pe care îl
exercit în acest proces stima de sine, orientarea optimist vs pesimist şi domeniul de
specializare.
Valoarea aplicativ a cercet rii const în posibilitatea de a utiliza rezultatele studiului în
valorificarea programului de dezvoltare personal în activit ile de consiliere psihologic şi
educa ional ; elaborarea programelor individuale de dezvoltare personal , de rela ionare
interpersonal , de motivare pentru succes a tinerilor; utilizarea rezultatelor studiului în predarea
cursurilor de ,,Psihologia general ”, ,,Psihologia vârstelor”, ,,Psihologia personalit ii”,
,,Consiliere psihologic şi educa ional ”.
Implementarea rezultatelor ştiin ifice. Rezultatele cercet rii au fost implementate în
cadrul cursurilor de formare continu a cadrelor didactice de la USM şi din republic ; în cadrul
comunic rilor la simpozioane şi conferin e na ionale şi interna ionale; în cadrul realiz rii
programului de dezvoltare personal prin metode de optimizare a stilului apreciativ şi a locului
de control (Universitatea de Stat din Moldova); în cadrul cursurilor universitare ,,Psihologia
general ”, ,,Psihologia adolescentului şi adultului”, ,,Psihologia personalit ii”, ,,Psihologia
social ”.

5
 A АЦИ
А «В
». Д
,К , 2015
: , ,
, 184 , 11 , 115
, 29 , 19 . 16
.
К : , , ,
( ), , , , ,
, , .
: .
Ц

. :

;
; ;
;
;
;
.
:
;
, , ,
/ ; :

;
.

,
.

,
/ .

- ,
,
;
« », « », « »,
« - ».
В :
;

,
« », « », « »,
« - »,
.

6
 ANNOTATION

PALADI Aliona "Interconnections between appreciative style and psychological control

for young people". Thesis in psychology, Chisinau, 2015
Thesis structure. The thesis contains an introduction, three chapters, conclusions and
recommendations, bibliography (of 184 sources), 11 annexes, 115 pages of main text, 29 tables,
19 figures. The results are published in 16 scientific papers.
Keywords: appreciation, appreciative style, self, locus of control (internal and external),
self-esteem, optimism, pessimism, customized style, empathy, efficiency, entities profile.
Study field: general psychology
The purpose of the research consisted of establishing interconnections between
appreciative style and psychological control for young people from the perspective of
specialization in the humanities / exact fields. Objectives of the research: literature review in
the field with respect to the appreciative style and psychological control (locus of control);
identifying psychodiagnostic methods for determination of the appreciative style and
psychological control; appreciative style typologies and locus of control analysis; highlighting
the interconnection between appreciative style and locus of control; development and
implementation of a program for personal development of young people; data generalization and
highlighting the efficiency of the program; developing the efficient youth profile from the
perspective of interconnection appreciative style - psychological control.
Scientific novelty consists in development of the appreciative style and psychological
control concepts; identification of the interconnection between appreciative style (detached,
reflective, analog, empathic), psychological control (internal/external) and the entities related to
them (self-esteem, optimism/pessimism); development of the program for personal development
by using the methods of appreciative style and locus of control optimization; determination of
the efficient personality profile from the perspective of interconnection appreciative style -
psychological control; determination of the efficient personality profile relationship with the
field of young people specialization.
Scientific problem solved is determining interconnection appreciative style -
psychological control, and conceptualization of the efficient youth profile, which has contributed
to the development of a program for personal development through optimization methods of the
appreciative style and locus of control.
Theoretical significance consists. The study results complement General Psychology
with new experimental data about appreciative style and locus of control for young people,
generalizes scientific knowledge on the interconnection appreciative style - psychological
control, and the role that exercises in this process of self-esteem, optimistic orientation vs
pessimistic one and the field of specialization.
The practical value lies in the possibility to use the study results in exploiting the
personal development program in psychological counseling and educational activities;
developing individual programs for personal development, interpersonal relationship, young
people motivation for success; use of the study results in the teaching of General Psychology,
Developmental Psychology, Personality Psychology, Psychological and Educational Counseling
courses.
Implementation of scientific results. The research results have been implemented in the
framework of continuing education courses for teaching staff at the MSU and in the country; in
communications within the national and international symposia and conferences; in the
realization of personal development program through optimization methods of the appreciative
style and locus of control (Moldova State University); in teaching university courses "General
Psychology", "Adolescent and Adult Psychology", "Personality Psychology", "Social
Psychology".

7
 LISTA ABREVIERILOR

LOC – loc de control

LOC-I – loc de control intern
LOC-E – loc de contol extern
PP – psihologie pozitiv
SS – stima de sine
LOT-o – orientare optimist
LOT-p – orientare pesimist

8
 INTRODUCERE
Actualitatea temei. În societatea contemporan , în care predomin tranzi iile
interminabile, flexibilitatea psihic şi aprecierea pozitiv , constructiv a situa iilor ar putea salva
persoana de st rile negative de deprimare, descurajare şi de starea de neajutorare.
Cercetarea stilului apreciativ, este indispensabil pentru a în elege care mecanisme
conduc spre autocunoaşterea comportamentului, a activit ii dominante, a rela iilor
interpersonale şi social-contextuale. Aprecierea este o parte componen ial a mai multor profesii
în care anume finalitatea apreciativ este cea care decide dac personalitatea are sau nu succese
în domeniul în care activeaz . În pofida faptului c aprecierile sunt prezente în cunoaştere,
comunicare, interrela ionare şi autoreglare, acestea mai au înc lapsusuri pe care trebuie s le
supliment m cu preciz ri. Referindu-ne la conceptul de apreciere, men ion m c acesta reflect
stilul individual al persoanei, cel care se afl în conjunctur direct cu conceptul de sine.
În via a de zi cu zi, pentru a-i aprecia pe al ii şi situa iile cu care se confrunt , persoanele
opereaz cu anumite scheme mentale, denumite şi scheme cognitive, ra ionale ori logice. Dup
cum afirm psihologii cognitivişti, anume în baza acestora se dezvolt un alt tip de schi e ori
scheme, şi anume cele afective, care sunt extrem de importante pentru rela iile interpersonale. Pe
de alt parte, exist cercet tori care sus in contrariul, cei care ofer primordialitate stilului
apreciativ şi aspectului emo ional, în baza c ruia se formeaz ulterior stilul cognitiv. Oricum,
este necesar s men ion m c fiecare personalitate reprezint o entitate unic , irepetabil prin
felul s u de a fi, prin modalitatea de a gândi, de a percepe şi de a rela iona cu cei din jur. Modul
de structurare a tr s turilor şi a particularit ilor într-un tot întreg confer originalitate fiec rei
persoane, aceast afirma ie r mânând valabil atât sub aspect afectiv, cât şi sub cel cognitiv. To i
indivizii sunt emotivi, îns ponderea pe care o are emotivitatea în raport cu alte tr s turi
deosebeşte un individ de altul. Anume rela iile dintre tr s turi şi modul lor de îmbinare
determin specificitatea deosebirilor dintre oameni. Se poate afirma c persoanele se deosebesc
între ele şi dup gradul de conştientizare a propriilor cogni ii şi ra ionamente, dar şi dup
prezen a propriilor emo ii. Admiterea realit ii, adic recunoaşterea unor tr s turi proprii, atrage
dup sine integritatea psihic (func ionarea unitar şi controlat ). Persoanele sunt unice anume
prin stiluri, prin maniera proprie de percepere, evaluare ra ional , comportament, raportare
social etc., iar func ionarea lor determin maniera ce exprim modul de îmbinare, ponderare şi
conştientizare a tr s turilor într-un ansamblu unitar.
Cel lalt unghi al problemei cercet rii, legat de control, reprezint perceperea subiectiv a
încrederii în propriile for e, acest fapt fiind datorat, nu în ultimul rând, autoaprecierii pozitive a
sinelui care rezid în aprecierea favorabil a celorlal i. Lucrarea de fa are menirea s identifice

9
,,structura stabil ”, controlul sub aspect de construct şi, mai exact, aspectul cu referire la locul de
control, orientarea spre viitor (pozitiv /negativ ) şi manifestarea eficient a acestuia la tineri.
Abordat fiind din aceast perspectiv , conceptul de control se reliefeaz într-o structur specific
şi deosebit . Or, controlul psihologic presupune modalitatea sau capacitatea de a men ine un
echilibru între sine şi ceilal i, un echilibru care determin adaptarea eficient la diferite persoane,
cerin e ori situa ii. Controlul analizat din perspectiva constructivist ne ofer un tablou general
legat de orientarea spre viitor a persoanei (optimist sau pesimist ), încrederea în sine ori
diminuarea acesteia. Anume în aceste condi ii, când în rela iile interpersonale apar neîn elegeri,
se observ cel mai desluşit tipul de stil şi cel de control.
Descrierea situa iei în domeniul de cercetare şi identificarea problemei de
cercetare. Interconexiunea dintre stilul apreciativ şi controlul psihologic la tineri este prezentat
indirect de mai multe cercet ri care confirm rolul şi importan a lor pentru personalitate.
Problematica stilului se afl în vizorul diferitor orient ri psihologice care încearc s
explice dominarea anumitor aspecte asupra altora pe care le v d ca fiind subordonatoare. În
general, stilul reprezint leg tura dintre psihic şi mediul extern, dup И. ,
. [183, 184]. Este sus inut ideea c stilul se refer la sine (autoapreciere), dar şi la
aprecierea altora, s-au men ionat trei aspecte importante: componen a, nivelul şi strategia; s-a
subliniat rolul preferin elor apreciative subiective, care r mân stabile în manifestare, indiferent
de situa iile care survin [33, 39, 51, 57, 101, 159, 161, 171, 173, 177].
Studiile asupra percep iei sociale, de asemenea, au scos în eviden urm toarele
particularit i: stabilitatea aprecierilor, variabilitatea apreciativ care este deseori relativ şi
gradul de identificare a sinelui cu al ii. Totodat , stilul este o constant a personalit ii care
include concepte aderente ca preferin ele, compens rile şi tendin ele (orient ri emo ionale).
V.Tolociok men ioneaz c stilul persoanei este constituit din trei ramuri: cognitivă, individuală
(de activitate) şi de conducere [108, 137, 175-178]. În opinia savan ilor . [169,
170], A. [167], . [175], stilul se manifest printr-un activism personal şi la baza
stilului se afl tendin e care se găsesc la orice nivel de organizare a personalită ii.
În prezent, aprecierea în general devine din ce în ce mai mult o no iune care are leg tur
cu personalitatea şi mai ales cu poten ialul transformator, care se reflect în activită ile pe care le
îmbină individul. Astfel, în tot mai multe arii moderne se observ simbioza cu aprecierea. În
aceast direc ie, contribu ii importante le-au avut cercet rile anterioare ale savan ilor români.
Aprecierea a fost studiat în: activitatea didactic – S.Marcus., T.David., A.Predescu, activitatea
terapeutic – A.Bolohan, activitatea literar – S.Marcus., D.S ucan, activitatea scenic –
Gh.Neacşu şi activitatea judiciar – M.Minulescu [3, 14, 52, 53, 56, 61, 63, 71]. În toate

10
domeniile enumerate, s-a constatat c este important perceperea ,,exact şi corect ” a altuia,
este important atât comunicarea verbal , cât şi cea nonverbal , men inerea rela iilor
interpersonale eficiente, este absolut necesar prezen a unei sensibiliz ri psihice manifestat prin
abilitatea de a-l în elege cât mai adecvat pe cel lalt, dar şi alte abilit i dobândite prin socializare.
În Republica Moldova, domeniul de cercetare a aprecierii poate fi observat în lucr rile
mai multor autori. Astfel, C.Platon a studiat problema form rii şi a dezvolt rii stilului cognitiv,
precum şi dimensiunile stilurilor cognitive la preadolescen i [73, 173]. A.Bolboceanu a efectuat
un şir de studii asupra eficientiz rii sinelui, cel care se formeaz în urma compara iei adecvate a
sinelui cu al ii şi care presupune existen a unui sine cognitiv stabil [12].
Tematica legat de dezvoltarea sinelui la tineri, dar şi la adul i, poate fi identificat şi în
lucr rile a mul i al i autori din Republica Moldova ca J.Racu, V.Gon a [37], L.Chior [19],
O.Paladi [12], S.Tolstaia [87].
Problematica controlului psihologic a fost studiat de numeroşi cercet tori americani,
germani şi ruşi: . , J.Rotter, K.Wollston, L.Abramson, M.Seligman, S.Carver,
S.Harris, M.Lam, M.Loosemore, B.Weiner, K.Gerken, J.Mayer [101, 102, 106, 107, 109, 110,
132, 133]. Controlul psihologic, în opinia savan ilor, se refer la capacitatea persoanei de a-şi
autodirija propria via ori activitate care izvor şte prin impuls de la sine ori de la mediul extern.
Prezen a controlului deja presupune nişte calit i supreme ale sinelui: activism în luarea
deciziilor, preg tire pentru solu ionare constructiv a unor situa ii care au ap rut eventual şi
deruteaz membrii implica i în dispute ori conflicte, precum şi asumarea riscului pentru decizii
corecte.
Totodat , analiza situa iei în domeniul de cercetare ne-a permis s constat m c , pân
în prezent, interconexiunea stil apreciativ–control psihologic a fost insuficient abordat şi
studiat . În aceast ordine de idei, realizarea unor studii multidimensionale devine necesar . Din
acest punct de vedere, problema cercet rii const în studierea şi stabilirea interconexiunii dintre
stilul apreciativ şi controlul psihologic la tineri şi elaborarea unor modalit i de eficientizare a
acestora.
Astfel, scopul investiga iei const în determinarea interconexiunii stil apreciativ–control
psihologic la tineri din perspectiva specializ rii în domeniile umanist/exact.
În corespundere cu problema enun at şi scopul trasat, ne propunem urm toarele
obiective:
1. a analiza literatura de specialitate cu referire la stilul apreciativ şi controlul psihologic;
2. a identifica metodele psihodiagnostice de identificare a stilului apreciativ şi a
controlului psihologic;

11
 3. a analiza tipologiile stilului apreciativ şi a locului de control;
4. a stabili interconexiunile dintre stilul apreciativ şi locul de control;
5. a elabora şi a implementa un program de dezvoltare personal a tinerilor;
6. a generaliza datele şi a eviden ia gradul de eficien al programului;
7. a elabora profilul tân rului eficient din perspectiva interconexiunii stil apreciativ–
control psihologic.
Noutatea ştiin ific a cercet rii rezid în: dezvoltarea conceptelor de stil apreciativ şi
control psihologic; identificarea interconexiunii dintre stilul apreciativ (detaşat, reflexiv,
analogic, empatic), controlul psihologic (intern/extern) şi entit ile conexe acestora (stima de
sine, optimism/pesimism); elaborarea programului de dezvoltare personal prin metode de
optimizare a stilului apreciativ şi a locului de control; stabilirea profilului personalit ii eficiente
din perspectiva interconexiunii stil apreciativ–control psihologic; stabilirea rela ion rii profilului
personalit ii eficiente cu domeniul de specializare al tinerilor.
Problema ştiin ific important solu ionat const în determinarea interconexiunii stil
apreciativ–control psihologic şi stabilirea profilului eficient al tân rului, care a contribuit la
elaborarea programului de dezvoltare personal în vederea aplic rii în sistemele de înv mânt,
de asisten şi de consiliere psihologic .
Semnifica ia teoretic a lucr rii. Rezultatele studiului completeaz psihologia general
cu date experimentale noi referitoare la stilul apreciativ şi la locul de control la tineri,
generalizeaz cunoaşterea ştiin ific privind interconexiunea stil apreciativ–control psihologic şi
rolul pe care îl exercit în acest proces stima de sine, orientarea optimist /pesimist şi domeniul
de specializare al tinerilor.
Valoarea aplicativ a cercet rii const în posibilitatea de a utiliza rezultatele studiului
în: valorificarea programului de dezvoltare personal în activitatea de consiliere psihologic şi
educa ional ; elaborarea programelor individuale de dezvoltare personal , de rela ionare
interpersonal , de motivare pentru succes a tinerilor; utilizarea rezultatelor studiului în predarea
cursurilor de ,Psihologie general , ,Psihologia vârstelor, Psihologia personalit ii, Psihologia
social , Consiliere psihologic şi educa ional .
Implementarea rezultatelor ştiin ifice. Rezultatele cercet rii au fost implementate în
cadrul cursurilor de formare continu a cadrelor didactice de la USM şi din republic ; în cadrul
comunic rilor la simpozioane şi conferin e na ionale şi interna ionale; în cadrul realiz rii
programului de dezvoltare personal prin metode de optimizare a stilului apreciativ şi a locului
de control (Universitatea de Stat din Moldova); în cadrul cursurilor universitare ,,Psihologia
general ”, ,,Psihologia vârstelor”, ,,Psihologia personalit ii”, ,,Psihologia social ”, „Consiliere

12
psihologic şi educa ional ”.
Aprobarea rezultatelor ştiin ifice. Rezultatele ştiin ifice au fost discutate şi aprobate în
cadrul şedin elor Catedrei de Psihologie Aplicat a Facult ii de Psihologie şi Ştiin e ale
Educa iei a Universit ii de Stat din Moldova. Valoarea ştiin ific a cercet rii a fost confirmat
prin comunic ri la un şir de foruri na ionale şi interna ionale:
1. Conferin a ştiin ific interna ional „Schimbarea Paradigmei în Teoria şi Practica
Educa ional ”, USM, Dimensiuni ale stilului cognitiv în educa ia contemporană. Chişin u,
2008;
2. Conferin a ştiin ific „Creşterea impactului cercet rii şi dezvoltarea capacit ii de
inovare”, dedicat anivers rii a 65-a de la fondarea USM, Rela ia dintre stilul apreciativ empatic
şi locul de control (Locus de control) la studen i. Chişin u, 2011;
3. Conferin a ştiin ific „Creşterea impactului cercet rii şi dezvoltarea capacit ii de
inovare”, dedicat anivers rii a 65-a de la fondarea USM, Determinarea stilului apreciativ la
studen i din perspectiva specializării în ştiin ele umaniste şi exacte. Chişin u, 2011;
4. Conferin a ştiin ific cu participare interna ional ,,Interferen e universitare – integrare
prin cercetare şi inovare”, USM, Precizări de concepte: stiluri de învă are versus stiluri
cognitive. Chişin u, 2012;
5. Conferin a ştiin ifico-practic cu participare interna ional ,,Teoria şi practica
administr rii publice”, edi ia TPAP-2013, Particularită i psihice ale utilizatorilor de internet în
raport cu locul de control (Locus of Control). Chişin u, 2013;
6. Conferin a ştiin ific interna ional ,,Înv mântul postmodern: eficien şi
func ionalitate”, USM, Importan a stilurilor apreciative pentru procesul de intercunoaştere.
Chişin u, 2013;
7. Conferin a ştiin ific interna ional ,,Înv mântul postmodern: eficien şi
func ionalitate”, USM, Programul de eficientizare a stilului apreciativ şi optimizare a locului de
control la studen i. Chişin u, 2013;
8. Conferin a ştiin ific cu participare interna ional „Interferen e universitare – integrare
prin cercetare şi inovare”, USM, Aprecierea interpersonală din perspectiva orientărilor implicite
şi constructive. Chişin u, 2013,
9. Conferin a ştiin ific , „Integrare prin cercetare şi inovare”, USM, Particularită i de
manifestare a locusului de control. Chişin u, 2015.
Publica ii la tema tezei. Con inutul de baz al tezei a fost reflectat în 16 lucr ri
ştiin ifice, dintre care 9 lucr ri – în materialele diverselor conferin e, 7 lucr ri – în reviste
ştiin ifice na ionale.

13
 Volumul şi structura tezei. Teza este constituit din introducere, trei capitole, concluzii
generale şi recomand ri, bibliografie (184 de titluri). Lucrarea con ine 11 anexe, 19 figuri şi 29
de tabele. Volumul tezei cuprinde 115 pagini de text de baz .
Cuvinte-cheie: apreciere, stil apreciativ, autocontrol, loc de control intern, loc de control
extern, stim de sine, optimism, pesimism, personalizare, empatie, eficien , profil.
Sumarul compartimentelor tezei.
În sec iunea Introducere se descrie actualitatea şi importan a problemei abordate, se
contureaz problema cercet rii, se formuleaz scopul, ipotezele şi principalele obiective, se
argumenteaz noutatea ştiin ific , contribu iile lucr rii în plan teoretic şi aplicativ, modalit ile
de diseminare a rezultatelor investiga iilor teoretice şi aplicative, precum şi un sumar al
organiz rii şi al con inutului tezei.
În Capitolul 1 sunt abordate conceptele de apreciere în raport cu stilul personalit ii în
general şi cu cel cognitiv în mod special, cu anumite variabile personale, cu domeniile de
profesionalizare, cu anumite tipologii existente pân în prezent şi cu aspecte integrative între
persoan şi mediul social. Au fost examinate caracteristicile stilului apreciativ care constau în:
stabilitate în timp, dinamism în manifestare, universalitate (prezen la to i oamenii),
individualitate (preferin ele apreciative). Totodat , au fost analizate particularit ile stilului
apreciativ şi a fost eviden iat structura stilului dup diverşi autori. Sunt descrise entit ile
structurale ale stilului apreciativ care se constituie din: valen , polarizare, detalizare,
diferen iere, instabilitate, evaluare a rezultatului care este de dou tipuri (succes şi eşec). Au fost
examinate tipurile de stil apreciativ dup criteriile de valen şi polarizare, care se unesc în patru
stiluri apreciative: optimist, pesimist, mediu, polarizat. De asemenea, este descris tipologia
stilului din perspectiva implic rii afective şi a identific rii cu obiectul care conduce la alte patru
stiluri apreciative care reprezint o pondere mai mare pentru cercetarea noastr şi se refer la:
stilul apreciativ empatic, reflexiv, analogic şi detaşat.
A doua parte a primului capitol este rezervat investiga iei literaturii care s-a preocupat de
problematica abord rii conceptului de control şi autocontrol. Este efectuat distinc ia între
autocontrol (perceperea subiectiv a încrederii în sine) şi importan a controlului în raport cu alte
persoane. S-a analizat constructul de control care este format din locul de control (intern şi
extern), orientarea optimist ori pesimist a persoanei, precum şi tendin a acestora spre eficien .
Astfel, s-au abordat no iuni tangen iale care deriv din leg tura cu constructul de control, printre
care enumer m: încrederea în sine, responsabilitatea, activismul, autonomia în decizii şi
asumarea riscului de implicare în diferite situa ii.
A fost constatat empiric leg tura locului intern de control cu orientarea optimist , cea

14
care faciliteaz adaptarea şi eficien a persoanei în mediul social, individual, dar, nu în ultimul
rând, şi profesional. În final, este propus un demers teoretic în care sunt incluse aspectele
interconexionale între stilul apreciativ şi controlul psihologic al tinerilor. Printre acestea se
men ioneaz : stima de sine (concept principal al personalit ii), leg tura stimei de sine cu
aprecierea şi stilul apreciativ, stima de sine cu locul de control, stima de sine cu optimismul şi cu
locul de control etc.
În Capitolul 2 este prezentat cadrul metodologic general (scop, obiective, ipoteze şi
modalit i de constituire a eşantionului) care a orientat realizarea cercet rii aplicate, respectiv
metodologia (metodele utilizate pentru colectarea datelor, criteriile care au fost înaintate cu
privire la domeniul diferit de specializare al tinerilor în ştiin ele socioumaniste şi exacte), şi
rezultatele cercet rii constatative, prin care s-a urm rit eviden ierea tipului de stil din cele patru
chestionate (empatic, reflexiv, detaşat, analogic), identificarea locului de control (intern şi
extern), eviden ierea nivelului stimei de sine în raport cu stilul apreciativ, determinarea locului de
control şi orientarea optimist vs pesimist a tinerilor, pentru dou eşantioane delimitate dup
criteriul profil de specializare.
În Capitolul 3 se prezint un model de program menit s perfec ioneze anumite
dimensiuni care se afl în rela ii reversibile. Programul se constituie din modele conceptuale şi
de interven ie, principii, con inut şi etapele urm rite în implementarea unor strategii de antrenare
a empatiei prin creativitate, dezvoltarea fluxului de emo ii pozitive, creşterea stimei de sine, a
încrederii în for ele proprii – care conduc spre personalizarea, eficien a şi perfec ionarea
personalit ii tân rului. Sunt prezentate rezultatele implement rii programului de interven ie care
permit evaluarea din punct de vedere cantitativ şi calitativ a impactului pe care programul l-a
avut în grupul tinerilor specializa i în ştiin e exacte. În urma implement rii programului, a fost
elaborat un profil care întruneşte toate aspectele ce in de personalitatea adaptat , eficient şi
optim din perspectiva interconexiunii stilului apreciativ şi a controlului la tineri.
În Concluzii generale şi recomandări sunt sintetizate rezultatele cercet rii, este
eviden iat valoarea teoretic şi aplicativ a acesteia, sunt propuse sugestii şi recomand ri pentru
diferite categorii de specialişti.
În Anexe sunt prezentate tabele, instrumente utilizate în cadrul cercet rii, programul de
training valorificat în con inutul lucr rii.

15
 1. ANALIZA SITUA IEI ÎN DOMENIUL INTERCONEXIUNII
STIL APRECIATIV–CONTROL PSIHOLOGIC LA TINERI

1.1. Stilul apreciativ ca fenomen psihologic

Stilul apreciativ este unul dintre conceptele-cheie care are menirea s contribuie la
monitorizarea autoreglat a conduitei persoanei. Stilul apreciativ este o forma iune cognitiv-
afectiv complex care se constituie din preferin e pentru abordarea, în elegerea, procesarea
subiectiv a informa iei şi evocarea deciziei cu rezonan afectiv proprie. Deşi reprezint un
interes sporit datorit clasamentului superior ocupat în sistemul personal, stilul apreciativ r mâne
mai pu in studiat de c tre psihologi comparativ cu alte tipuri de stil. Totodat , analiza literaturii
de specialitate ne-a permis s identific m mai multe abord ri ale stilului apreciativ în raport cu:
1. stilul cognitiv;
2. variabilele de personalitate;
3. tr s turile de personalitate;
4. perspectiva interconexionist .
Un rol esen ial în sintagma stil apreciativ revine conceptului de apreciere, care este
macrocomplex şi arhiprezent în toate dimensiunile sociale, şi conceptului de stil în general.
Înainte de a trece la analiza nemijlocit a acestui stil, am elucidat leg tura lui cu alte concepte
care intr în componen a sa. Aprecierea are asemuire cu no iunile de pre uire, stim , considerare,
judecat şi analiz a propriilor decizii sau ale altora. Aprecierile stau la temelia form rii
atitudinilor fa de sine şi fa de lume, în baza lor se iau hot râri, şi tot datorit lor, apare
încrederea ori neîncrederea în propriile judec i şi posibilit i.
Pân în prezent, mai multe particularit i ale aprecierii au fost analizate în cercet rile care
demonstreaz existen a unor rela ii dintre apreciere şi stilurile cognitive. Astfel, Kolga, în 1976,
delimiteaz stilul apreciativ de cel cognitiv, g sind argumente în favoarea manifest rii stilului
apreciativ în cadrul rela iilor interpersonale. El considera c aprecierile sunt raportate la
impulsivitate vs reflexivitate a gândirii [38, 83, 133]. Autorul a demonstrat c reflexivitatea
coreleaz cu diapazonul extins al aprecierilor şi cu deciziile corecte. Acestea necesit un timp
mai îndelungat pentru gândire, dar sunt corecte şi au pu ine erori de judecat . Impulsivitatea,
îns , coreleaz cu diapazonul restrâns al aprecierilor şi cu deciziile pripite (nereflectate) care
deseori sunt şi eronate. De aceeaşi p rere este şi psihologul J.Kagan, care a cercetat reflexivitatea
raportând-o la impulsivitate, având în vedere dou capete opuse ale aceluiaşi spectru comun, şi
anume cel axat pe stilul cognitiv [39, 50]. S-a demonstrat c oamenii care sunt mai len i în
gândire decât media, dar au o capacitate mai exact (grad înalt de precizie) în solu ionarea

16
diferitor probleme, sunt considera i a fi reflexivi. . consider c stilul persoanei se
delimiteaz în cel cognitiv şi cel afectiv, de unde reiese c exist şi deosebiri majore între
acestea. Psihologul propune s se accentueze necesitatea identific rii deosebirilor dintre
criteriile de percepere cognitivă şi afectivă. Autoarea explic esen a conceptului de reflexie din
perspectiva medit rii cognitive, pe de o parte, şi accentueaz , pe de alt parte, rolul reflexiei
afective [167, 184]. Cercet torul se refer la perceperea sintetic vs analitic , considerând c cei
cu percepere sintetic sunt mai predispuşi s ofere reflexii afective (aprecieri şi autoaprecieri),
iar cei cu percepere de tip analitic sunt mult mai pasivi în acest sens.
Autorul . , în anul 1997, atr gea aten ia asupra unui aspect foarte necesar în
manifestarea stilului şi anume – activismul stilului pe care persoanele îl de in sau acesta le
lipseşte. Astfel, stilul în general, iar cel apreciativ în mod special, poate fi identificat numai în
cazul în care se manifest prin semne ale unei conduite vizibile, prin manifestare activ [167].
Psihologii . şi . au analizat leg tura stilului apreciativ cu
nivelul de inteligen şi competen ele apreciative, competen e care au fost dezvoltate în urma
investirii afective în contextul rela iilor sociale [139, 142, 143, 145, 151]. Astfel, aprecierea şi
autoaprecierea se vor dezvolta numai dac personalitatea va fi în rela ii de interdependen cu
mediul social în care se afl în func ie de implicarea afectiv şi prin compararea cu ceilal i,
rezult adecvan a apreciativ fa de sine şi fa de ceilal i.
Un alt autor care completeaz informa ia cu referire la raportul dintre apreciere şi stil este
psihologul A. . Anume acesta, în anul 1998, a abordat aprecierea din perspectiva
diferen elor individuale la tineri. Autorul consider c stilul apreciativ reprezint însuşi stilul
personalizat al individului [167]. De asemenea, el a constatat c stilul apreciativ este caracterizat
prin stabilitate în timp şi prin orientare mai mult spre viitorul persoanei decât spre trecutul ei.
A. a analizat stilul persoanei şi din perspectiva prezen ei vs a lipsei de activism,
men ionându-l drept element primordial al stilului apreciativ. Importan a cercet rilor lui
A. const în aceea c a explorat stilul apreciativ din perspectiva unei însuşiri generale a
personalit ii, care include astfel toate caracteristicile: biologice, psihologice şi sociale. Totodat ,
el consider c stilul poate fi exprimat prin particularit ile de percepere a sinelui şi a altora, prin
reac ionarea adecvat ori neadecvat şi atipic la anumite evenimente ori conflicte, precum şi
prin maniera de a între ine o comunicare fructuoas .
Psihologii A. , И. şi M. la fel au contribuit la ,,completarea
tabloului” ce ine de leg tura între apreciere şi anumi i parametri ai stilului cognitiv [171, 184,
180]. Datorit lor, s-a constatat c stilul cognitiv şi apreciativ se refer atât la sine
(autoapreciere), cât şi la al ii (aprecierea altora). Meritul autorilor men iona i const în faptul c

17
au pus în eviden importan a aprecierii nonverbale, a gesturilor, a mimicii şi a factorilor lega i
de contextul apreciativ. A. în 1979 a accentuat rolul labilită ii (instabilită ii) apreciative,
care st la baza lu rii deciziei în raport cu criteriul dependen a vs independen a de câmp. Autorul
a constatat c persoanele dependente de câmp sunt mai flexibile în aprecieri, sunt mai nehot râte
în luarea unor decizii concrete şi au o tendin spre schimbarea aprecierilor ini iale. Totodat ,
persoanele independente de câmp utilizeaz criterii dure, fixe în apreciere, sunt mai hot râte şi
mai stabile în luarea deciziilor [172].
În 1994 И. a constatat c stilul cognitiv simplu vs cognitiv complex
determin una dintre caracteristicile esen iale ale stilului apreciativ care este valen a
apreciativă. Autoarea sus ine ideea c stilul se refer la sine (autoapreciere) şi la al ii, aprecierea
altora. Ea a men ionat trei aspecte importante: componen a, nivelul şi strategia. Componen a
caracterizeaz sensul aprecierii şi tendin a ei pozitiv spre socializare, nivelul presupune
exactitatea şi adecvan a, iar aspectul de strategie se refer la ambivalen şi variabilitate.
Persoanele cu simplitate cognitiv îi apreciaz pe al ii în baza unor criterii comune cu Eul, de
aceea are loc o apreciere preponderent pozitiv . Totodat , persoanele cu complexitate cognitiv îi
apreciaz pe al ii mult mai detaliat şi dificil, corespunz tor unor clişee existente în sistemul
personal de aprecieri [184].
Pe de alt parte, avem şi constat ri antagoniste, la care s-a referit anterior renumitul
psiholog J. Bieri, cel care a eviden iat distinc ii între categoria de subiec i cu stil complex-
cognitiv şi simplu-cognitiv. Astfel, savantul a explicat c exist diferen e individuale între
persoanele care de in stil complex-cognitiv fa de cele care de in stil simplu cognitiv:
a. Persoanele cu stil complex-cognitiv se caracterizeaz printr-un sistem diferen iat de
constructe care permite încadrarea celorlal i în mai multe categorii. Aceştia semnaleaz distinc ii
majore între sine şi al ii, de aceea pot prezice mai bine, totodat mai exact, comportamentul
celorlal i.
b. Persoanele cu stil simplu-cognitiv au un sistem de ,,constructe evaluative”, în care
distinc ia dintre constructe este estompat şi s r c cioas ca diferen iere. Indivizii cu stil simplu-
cognitiv îi încadreaz pe ceilal i în pu ine categorii şi manifest dificult i cu privire la
identificarea comportamentelor şi a reac iilor celorlal i. Totodat , ei îi percep pe ceilal i ca fiind
extrem de diferi i şi nu-i pot încadra adecvat în patternurile lor [101, 117-119, 133, 161].
Autorul . a cercetat stilul apreciativ şi a constatat c acesta este format din
preferin e apreciative subiective care r mân stabile în manifestare indiferent de situa iile care
survin [161].
Studiile asupra percep iei sociale au scos în eviden urm toarele particularit i:

18
 a. stabilitatea aprecierilor;
b. variabilitatea apreciativ care este deseori relativ ; şi
c. gradul de identificare a sinelui cu al ii şi a celorlal i cu al ii [105].
În anul 1982 cercet torul . a eviden iat trei orient ri ale stilului personalit ii:
centrarea spre sine, centrarea spre al ii şi integrarea (simultan spre sine şi al ii) [161]. În
acelaşi timp, stilul este o constant a personalit ii care include concepte aderente ca preferin ele,
compens rile şi tendin ele (orient ri emo ionale).
Autorul . [176-178] a înaintat ideea c stilul persoanei este constituit din trei
ramuri: cognitivă, individuală (de activitate) şi de conducere. În opinia lui, stilul cognitiv
reflect particularit ile de operare cu informa iile, stilul individual (de activitate) – interac iunea
persoanei cu structurile legate nemijlocit de specificul activit ii profesionale, iar cel de
conducere reflect particularit ile de interac iune cu al ii. . [169] consider c
stilul se manifest printr-un activism personal, adic în anumite situa ii specifice şi prin anumite
conduite concrete, observabile.
Autorii T.Tatchenkery şi C.Metzker sus in c ,,Inteligen a apreciativ înseamn , de fapt, o
redefinire conştient sau inconştient a cadrului (reîncadrare care se refer la oameni, situa ii),
aprecierea elementelor pozitive prin selec ie şi judecare a valorii, ori ,,a vedea partea plin a
paharului”, dar şi sesizarea modului de evolu ie a viitorului pornind de la prezent” [155, p.27].
Aceste idei sunt confluente cu cele înaintate de A.Bandura [57], care se refer la constructul de
autoeficacitate, conform c ruia, a fost demonstrat c oamenii îşi pot crea singuri sistemele de
convingeri astfel încât să-şi controleze propriile vie i. Psihologul A.Bandura consider c exist
un determinism între gândurile, sentimentele şi factorii din mediul care se influen eaz reciproc
şi astfel se ajunge la confirmarea propriilor aştept ri (expectan e confirmate). Este necesar de
remarcat simplii paşi prin care se poate des vârşi inteligen a apreciativ în fiecare dintre noi
numai înv ând s reîncadr m tot ceea ce se întampl în jur, s apreciem aspectul pozitiv, oricât
de mic ar fi, şi s percepem alternative pentru orice situa ii – toate ne ofer încredere în sine,
viitor, dar şi prezent.
Aten ia fa de apreciere şi stilul apreciativ este observat mai ales în SUA, unde
cercet rile sunt focalizate pe rela ia acestora cu psihologia pozitiv şi monitorizarea adapt rii în
condi ii concrete (de ex.: studen ii în contextul universitar, angaja ii în firmele specializate în
domenii IT, angaja ii în administrarea social etc.). Unul din pionerii psihologiei pozitive,
B. Fredrikson sus ine ideea c oamenii care tr iesc emo ii negative sunt mai restrânşi în
posibilit ile lor de gândire şi ac iune, sunt mai înclina i c tre o perspectiv îngust , în timp ce
oamenii care tr iesc emo ii pozitive au o perspectiv mai larg asupra posibilit ilor sau a

19
oportunit ilor de gândire şi ac iune [73-75]. Atunci când prevaleaz aprecierile pozitive,
oamenii sunt mai receptivi la nevoile celor din jur şi sunt mai disponibili emo ional pentru a
începe nişte rela ii interpersonale eficiente.
Exist cercet ri care demonstreaz leg tura aprecierii cu anumite variabile personale
interdependente. Men ion m aici leg tura dintre:
 apreciere şi trăsăturile de personalitate
În anul 2010 B.Vlas sus ine c ,,analiza vie ii proprii din perspectiva apreciativ ” este o
abordare radical afirmativ a schimb rii, care renun complet la ceea ce se leag de negativ în
persoan şi se orienteaz astfel spre optimism, pe ceea ce este pozitiv şi pe puterea de creştere
individual [90, p. 63].
 apreciere şi stilurile de conducere
În 1982 . a analizat stilul democratic şi autoritar de conducere, g sind
diferen e între implicarea conduc torilor democra i şi eficien a solu ion rii conflictelor fa de
liderii autoritari. Autorul a demonstrat c liderii şi conduc torii autoritari sunt mai neeficien i
atât în propria autoapreciere, cât şi în aprecierea altora [161].
 apreciere educa ională şi stilul de comunicare pedagogică
. , S.Marcus, T.David, A.Predescu sunt acei autori care au studiat aprecierea
în activitatea didactică [24, 28, 47, 49, 53, 64, 162].
A.Bolohan, în 1990, aplic în activitatea sa terapia apreciativă care const în rolul
manifest rii unei în elegeri mutuale din partea terapeutului, crearea unor condi ii optime în care
persoana consiliat are ocazia s -şi autodezv luie personalitatea şi tr irile sale [14, 43, 44, 57,
116-119].
S.Marcu, D.S ucan în activitatea literară au constatat prezen a diferitor stiluri apreciative
în redarea mesajelor pentru cititori [53, 53, 80, 81].
Krickley a cercetat, în 1997, rolul percep iei pedagogice în aprecierea stilului de înv are
la elevi. Autorul a identificat diferen ele gender şi anumite obstacole ale aprecierii dup acest
criteriu [167].
. , în 2003, sus ine ideea c la baza stilului se afl nişte tendin e care se g sesc
la orice nivel de organizare a personalit ii, începând cu nişte predispozi ii biologice, finalizând
cu tr irile emo ionale, activitatea intelectual , structura motiva ional şi modalit ile de
comunicare. În opinia cercet torului, integrarea într-o structur unic a personalit ii se
realizeaz prin componentele ce intr în structura eului real: autocunoaştere, autoapreciere şi
autocontrol, unde eul ideal stabileşte orientarea spre care personalitatea va tinde în procesul de
perfec ionare, tendin care se dobândeşte anume în domeniile de activitate profesional [175].

20
 M.Minulescu a eviden iat în 2004 importan a aprecierilor în activitatea judiciară care se
pot urm ri în mesajul oratoric al avocatului şi în comunicarea deschis pentru public [3, 32, 51].
C. Croitoru a analizat rezonan a aprecierii atât în consiliere şi activitatea educativ , cât şi
în formarea profesional . S.Ponea a analizat un aspect nou care se refer la teologia apreciativă
şi care const în rolul cre rii unor grupuri sociale de suport pentru diferite categorii de
solicitan i. F.Nicai contribuie la dezvoltarea conceptului de medicină şi bioetică apreciativă.
A.Sandu şi A.Ailinc i, în 2010, consider important domeniul de leadership apreciativ [3, 28].
A.Nicolaescu a cercetat aprecierea din perspectiva interven iei de grup [63]. . a
demonstrat în 2011 c exist o rela ie reversibil între competen ele cognitive, stilul cognitiv, şi
cele afective, care intr în componen a stilului apreciativ [173].
Printre cele mai recente abord ri ale aprecierii individuale sunt cele legate de analiza
trăsăturilor de personalitate din perspectiva teoriei tipurilor. Abord rile care se refer la analiza
tr s turilor de personalitate din aceast perspectiv sunt legate de numele mai multor autori, pe
care îi vom men iona infra.
A.Anastasi (1988) a fost preocupat de problematica diagnosticului şi de formarea
competen elor persoanei tinere. Autoarea a analizat creativitatea şi rolul acesteia în contextul
vie ii personale şi profesionale a idividului. Chintesen a afirm rilor sale const în afirma ia c
stilul apreciativ ocupă o pozi ie intermediară între stilul de procesare a informa iei despre
mediul extern şi stilurile de organizare a comportamentului şi a ac iunilor [137].
. şi M. au efectuat studii longitudinale în domeniul form rii
aprecierilor şi au ajuns la concluzia c oricare percepere a realit ii poate fi efectuat sub diferite
perspective [167, 184]: context, timp, energie şi caracteristici ale informa iei. Altfel spus, atunci
când persoana apreciaz , trebuie s se in cont şi de aceste condi ii indispensabile pentru
aprecierile veridice.
E. И a redat detaliat rolul aprecierilor în sfera personal şi profesional . Autorul a
r spuns la întrebarea cu referire la rolul particularită ilor personale care intră în componen a
stilului. În urma cercet rilor s-a ob inut explica ia despre anumite tr s turi ce influen eaz
alegerea profesiei de pedagog [165].
A fost analizat orientarea asupra eficien ei apreciative şi leg tura dintre profesie şi
modalitatea de perfec ionare a trăsăturilor de personalitate. Astfel, s-a demonstrat c pedagogii
autoritari subapreciaz poten ialul şi sârguin a elevilor, totodat , supraapreciaz calit ile
negative ale elevilor. Pedagogii liberali, dimpotriv , apreciaz calit ile pozitive ale elevilor şi le
subapreciaz pe cele negative. Cele mai adecvate aprecieri sunt emanate de c tre pedagogii
democra i [165].

21
 L.Pervin şi O.Djon au studiat personalitatea din punct de vedere teoretic şi practic. Stilul
apreciativ depinde de aştept rile (expectan ele) pe care le înainteaz individul, iar din acest
motiv, func ie de anticiparea unor aprecieri pozitive, persoanele se vor implica sau nu în situa ii
dificile, cum ar fi cele de conflict [136, 138, 140].
L.Ross şi R.Nisbett au pus mai mult accentul pe dispozi ii şi preferin e în aprecieri, dar
mai pu in au atras aten ia la variabelele situa ionale [135]. Trebuie de men ionat c studiile
respective au fost legate de atribuire şi au avut la baz scopul de identificare a erorilor în
atribuire.
L.Hjelle a cercetat în 1992 problemele psihologiei personalit ii printre care au fost:
autoaprecierea, autocontrolul şi exactitatea aprecierii altuia, precum şi eficien a persoanei [130].
J.Ziegler şi-a dedicat aten ia cercet rii componentelor cognitive ale stresului [130]. La fel ca
L.Hjelle, a efectuat studii asupra modalit ilor cognitive de apreciere şi asupra eficien ei, dar şi a
autoeficien ei persoanei.
Totodat , trebuie de men ionat c explicarea stilului a fost abordat şi din perspectiva
interconexionist , integrativ . . , O. şi . au sus inut importan a
leg turii dintre aspectul individual şi cel social, având în vedere c temperamentul şi dezvoltarea
personalit ii depind de un context social concret [167, 168]. În prezent, teoriile integrative sunt
repere importante pentru majoritatea orient rilor psihologice contemporane. Au fost caracteriza i
asemenea parametri personali, ca cei constitu ionali, neurodinamici şi psihodinamici, ce intr în
componen a stilului. De asemenea, au fost analizate trebuin ele, motivele, aptitudinile şi
caracterul, inând cont de scopul identific rii caracteristicilor tipologice de baz ale
personalit ii.
A. И a cercetat aspectul func ional al stilului de comunicare din perspectiva
integralită ii. Cercet rile au fost efectuate având ca subiec i copii preşcolari. Cercet rile
autorului s-au soldat cu diagnosticarea tulbur rilor din sfera cognitiv şi distorsiunile apreciative
la copii cu paralizie cerebral [167].
. a eviden iat stilurile individuale ale aprecierii pedagogice. Autorul a
identificat modalit ile individuale de apreciere şi influen a lor asupra elevilor. Finalitatea
cercet rii a oferit posibilitatea utiliz rii unui program de formare şi perfec ionare a stilurilor
individuale de apreciere. Autorul a eviden iat ideea c aprecierile se dezvolt dup criteriul
progresiei [176-178].
. este savantul care a atras aten ia la rolul tipului sistemului nervos al
copiilor de vârst preşcolar , demonstrând c aprecierile se dezvolt odat cu înaintarea în

22
vârst . Autorul a efectuat studii compaprative între elevi şi copii preşcolari, urm rind scopul de a
identifica diferen e legate de particularit ile de vârst în raport cu aprecierile [183].
M. a cercetat condi iile de dezvoltare a tipologiilor personalit ii elevilor şi
influen a acestora la diferite categorii de vârst [167, 182]. Psihologul a studiat şi particularit ile
autoaprecierilor şi formarea stilului personalizat prin intermediul profesiei.
În urma celor relatate, am schematizat o figur care ne ofer o viziune de ansamblu
(Figura 1.1).

tilul apreciati
SStilul apreciativ v

aabordare
bordare din
din abordare din
abordare din aabordare
bordare din
din abordare din
abordare din
perspectiva
perspectivaa perspectiva perspectiva perspectiva
perspectiva
perspectiv perspectiva
perspectiva perspectiva perspectiva
rela iei
rela iei cu
custilul
stilul variabilelor
variabilelor de
de tr s turilor şişi interconexionist
cognitiv variabilelor d
personalitate e turilor şi
tr stipurilor interconexionist
cognitiv personalitate tipurilor

Fig. 1.1. Abord ri ale stilului apreciativ

Tangen ele pe care le observ m între leg tura stilului apreciativ cu stilul cognitiv, cu
unele variabile de personalitate, cu anumite tr s turi şi tipuri, precum şi cu anumite aspecte
interconexioniste, ne ajut s în elegem complexitatea acestui pilon important pentru
personalitate, cum este cel al aprecierii şi stilul apreciativ.
Problema cercet rii stilului apreciativ este complicat , deoarece exist o gam întreag de
alte stiluri care şi-au dobândit autonomia în domeniul psihologiei contemporane. Dup cum am
men ionat supra, acestea au leg tur cu stilurile cognitive, emo ionale, perceptive şi
comportamentale. Deşi problema stilului apreciativ este extrem de complex , totuşi acesta a
ob inut un statut şi un loc aparte în clasamentul stilistic.
Caracteristici ale stilului apreciativ
Stilul apreciativ se caracterizeaz prin ceea c se manifest activ, adic are un caracter
dinamic, este relativ stabil, particip la adaptarea persoanei în situa ii ambigue şi are leg tur cu

23
diferite calit i personale. Pentru a putea în elege c exist într-adev r un stil apreciativ, trebuie
s analiz m aprecierile pe care le emite aceeaşi persoan fa de mai multe obiecte, oameni ori
situa ii.
Stilul apreciativ se dezvolt datorit faptului c personalitatea interac ioneaz cu mediul
social, cu al i membri care împ rt şesc sau nu aceleaşi interese ori scopuri şi se dezvolt odat cu
acumularea propriului tezaur experien ial.
Stilul apreciativ poate fi explicat prin universalitate, dar totodat , şi prin relativitate
(individualitate). Ca fenomen universal, stilul apreciativ este deja personalizat în perioada
tinere ii şi se presupune c individul de ine schemele ,,de apreciere” care sunt integrate în
anumite stiluri. Individualitatea stilului persoanei este dictat de preferin ele pentru anumite
aprecieri şi de combinarea lor.
Cele mai importante particularită i ale stilului apreciativ constau în faptul c :
- Se ofer mai mult prin aprecieri pozitive decât negative (valen );
- Se ofer aprecierile amplasate la extremit ile polariz rii stilului (mai rar celor neutre
sau de mijloc), de exemplu: r u sau bun, timid sau îndr zne (polarizare);
- Se ofer mai mult stabil decât instabil, chiar dac ar trebui în mod obiectiv s se
schimbe din cauza modific rilor condi iilor ini iale. Din perspectiva psihologic , aceste
particularit i sunt preferin ele stabile ale persoanei manifestate prin apreciere.
Cercet rile dedicate stilului apreciativ au eviden iat c cel mai frecvent sunt întâlnite
modalit ile de apreciere dup caracteristicile ,,valen ” şi ,,polarizare”. Anume acestea au o
manifestare stabil în timp şi nu se schimb indiferent de situa ie.
În 1984 autorul . a constatat c în structura stilului apreciativ sunt prezente
câteva aspecte specifice, reflectate în Tabelul 1.1 [159].
Tabelul 1.1. Modalit i şi caracteristici ale stilului apreciativ
Valen a Modalitate de apreciere Are loc aprecierea diadic prin ,,bun”-
(pozitiv - individual prin care ,,r u”; ,,frumos”-,,urât”; „interesant”-
negativ ) personalitatea manifest ,,neinteresant.”
preferin e stabile pozitive ori
negative. În func ie de aceste
preferin e apreciative, persoana
accept ori respinge stimulul.
Am putea afirma c persoana va
apropia (accepta) obiectul, dac

24
 acesta este pozitiv apreciat, ori
va îndep rta (respinge) obiectul,
dac acesta este apreciat ca
negativ.
Polarizarea Modalitate de apreciere Are loc aprecierea foarte înalt atunci când
(tendin a spre individual prin care obiectul se afl la polul extrem pozitiv (de
poli opuşi sau personalitatea tinde s aprecieze ex.: este ,,foarte bun”, „extraordinar de
mediu, extremele mai degrab decât bun”), ori invers, în situa ia când obiectul
îndep rtat de aprecierea medie (nepolarizat ). se afl la polul extrem negativ, aprecierea
polii extremi) va fi ,,dezaprobatoare” (de ex.: nu doar
,,neinteresant, dar şi foarte plictisitor”.
Trebuie s men ion m c polarizarea
depinde de importan a pe care o are are
obiectul fa de subiect. Cu cât este mai
interesant şi mai important subiectul, cu
atât mai polarizate vor fi aprecierile,
indiferent dac e vorba despre respingere
(în cazul aprecierii negative) ori apropiere
(în cazul aprecierii pozitive).
În situa iile în care persoana nu consider
c cel lalt reprezint interes pentru el,
aprecierile se vor manifesta ca neutre ori
intermediare (de mijloc).
Detalizarea Modalitate de apreciere Are loc detalizarea înalt atunci când
(înalt -sc zut ) individual care se aprecierile incluse în analiz sunt de
caracterizeaz prin abilitatea de diferite valen e şi polariz ri, fiind privite ca
a structura enumera ii complete un complex apreciativ.
ori incomplete ale aprecierilor. Detalizarea presupune utilizarea a cât mai
multor şi variate aprecieri care sunt incluse
nu doar la polurile extreme, dar şi cele
medii (aprecieri neutre), dar care sunt
indispensabile pentru stilul apreciativ. De
ex.: ,,bun, foarte bun, nu prea bun, mai

25
 pu in bun, deloc bun”.
Detalizarea scăzută presupune includerea
unui num r redus de aprecieri şi din
aceast cauz este mai pu in exact . De
ex.: ,,foarte bun”, ,,deloc nu e bun”.
Diferen ierea Modalitate de apreciere Diferen ierea înalt const în
(înalt -sc zut ) individual care const în descompunerea cât mai am nun it a
stabilirea asem n rilor şi a aprecierilor în categorii, clase, grupuri ori
deosebirilor între aprecierile tipuri, iar diferen ierea sc zut , dup cum
generale şi cele neutre ori între reiese, const în descompunerea mai
cele cu conota ie pozitiv sau general a aprecierilor.
negativ .
Instabilitatea Modalitate de apreciere Instabilitatea apreciativ depinde de
(înalt -sc zut ) individual care se factorii ce caracterizeaz labilitatea
caracterizeaz prin tendin a spre (inconsecven a, instabilitatea) persoanei în
schimbare. general.
Aici este necesar s men ion m: chiar dac
unele aspecte ale aprecierii se pot schimba,
stilul apreciativ r mâne neschimbat.
Evaluarea Modalitate de apreciere Evaluarea sc zut se refer la emiterea
(estimare) individual care reflect rezultatului f r includerea emo iilor şi a
(înalt -sc zut ) rezultatul procesului apreciativ. coloritului afectiv în atingerea scopului, iar
ori apreciere Acesta poate fi evaluat ca fiind în cazul evalu rii (aprecierii) înalte,
propriu-zis legat de ,,succes” ori „eşec”. persoana va enun a şi aspectele care sunt în
leg tur cu tr irile afective.
De ex.: apreciere sc zut ,,am reuşit”, iar
în cazul aprecierii înalte acelaşi exemplu ar
fi exprimat prin afirma ia ,,am reuşit, chiar
dac mi-a fost fric şi m-am sim it
neîncrez tor în for ele mele”.

Psihologul . a mai constatat existen a a patru stiluri apreciative, bazându-se pe

26
caracteristicile ,,valen ” şi ,,polarizare” apreciativ [159, 160]:
1. Stilul optimist
Persoanele optimiste prefer s evalueze alte persoane ori situa ii printr-o modalitate
pozitiv , indiferent de contextul, factorii şi condi iile sau consecin ele acestei aprecieri. Stilul
apreciativ optimist ofer persoanei care percepe încrederea c rezultatul se va solda cu succes.
Fiind concentrate pe aspectele pozitive, persoanele cu stil preponderent optimist nici nu
sesizeaz aspectele negative care se ,,afl în preajm ”.
2. Stilul pesimist
Persoanele pesimiste obişnuiesc s evalueze alte persoane ori situa ii printr-o modalitate
mai pu in constructiv , adesea chiar distructiv . Mecanismele prin care are loc sesizarea
aspectelor negative şi a consecin elor lipsite de sens diminueaz încrederea persoanei în propriile
for e şi capacit i.
3. Stilul mijlociu
Persoanele cu acest tip de stil apreciativ percep atât aspectele pozitive, cât şi pe cele
negative, dar nu se avânt în aprecieri extreme şi sunt mai adaptate la situa iile fluctuante ori la
rela iile interpersonale în care deseori se isc certuri, neîn elegeri, conflicte.
4. Stilul polarizat
Persoanele cu stil predominant polarizat percep şi judec stimulii şi situa iile în termeni
extremi de tipul ,,totul sau nimic”, este un stil categoric şi rezistent de-a lungul timpului.
Autorii români S.Marcus şi A.Catina au definit stilul apreciativ printr-o manier
personal de abordare, evaluare şi interpretare a evenimentelor realit ii, care se poate manifesta
prin aspecte divergente [49-54]. Aceşti autori au analizat stilul apreciativ din perspectiva unei
modalit i de în elegere care se desf şoar în registrul afectiv şi ,,caut dezimplicarea rapid a
acelor calit i care pun subiectul în rela ie cu obiectul, a acelor determin ri ce confer
semnifica ii în func ie de ce aşteapt şi ce poate primi subiectul în registrul emo ional” [51]. În
opinia autorilor men iona i, stilul apreciativ se formeaz :
- în cadrul rela iilor interpersonale;
- prin intermediul perceperii interpersonale;
- prin activarea unui poten ial pe care omul îl posedă cu scop de a se adapta la mediul
social. Acest poten ial se afl în domeniul afectiv, de aceea emo iile pozitive catalizează rela iile
interpersonale, iar cele negative le stopează. Atât în ini ierea unor rela ii interpersonale, în urma
c rora apar incursiuni pozitive ori negative, cât şi în conflictele interpersonale, rezonan a
emo ional se va impune nemijlocit. În cercet rile având ca obiect delimitarea mecanismelor
stilurilor apreciative şi a eficien ei lor, autorii S.Marcus şi A.Catina, în anul 1971, au delimitat

27
patru tipuri de stiluri [50].
Tipurile de stil apreciativ:
1. Stilul apreciativ reflexiv, care este preponderent afectiv, f r ca tr irea s dep şeasc
propriile grani e şi f r transpunerea acestei tr iri în modele externe. Persoanele cu acest stil
raporteaz modelul extern la sine. Ele tind s utilizeze criterii apreciative rigide, tranşante şi o
modalitate analitic în abordarea celorlal i. Reflexivitatea este definit ca predispozi ia spre
medita ie. Din aceste considerente, am putea s numim mai metaforic personalit ile care de in
preponderent acest stil – meditativi.
2. Stilul apreciativ detaşat este în mare parte neafectiv. Persoanele cu acest stil
preponderent,tind s judece fenomenele realit ii şi pe semenii lor f r criterii afective şi f r
transpunere în situa ia altora. Acest stil nu se consider foarte eficient pentru cunoaşterea
interpersonal , dar, totuşi, în unele situa ii are func ii adaptative. Detaşatul se comport ca un
judec tor impar ial într-un context care solicit un comportament participativ. Raportarea
judec rii cu privire la ceilal i, la punctele de referire generale aflate în afara modelului extern,
dar şi a propriei persoane, îi acord detaşatului posibilitatea folosirii diferitelor strategii de
cunoaştere analitic şi impresiv-global cu aceleaşi rezultate. No iunea metaforic atribuit
acestor persoane ar fi similar cu indiferente.
3. Stilul apreciativ analogic este proiectiv, neafectiv şi se caracterizeaz prin în elegerea
psihologiei altora, prin mijlocirea ra ionamentelor analogice ce-l pun în postura identific rii cu
modelul extern. Reprezentan ii acestui stil se identific cu al ii pe baza unei asem n ri de
principii între ei şi un model extern. Tendin a de identificare cu al ii a analogicului permite o
oarecare flexibilitate a structurii cognitive, cât şi posibilitatea folosirii diferitor strategii
cognitive. Judec ile despre al ii ale analogicului sunt mai obiective (neinfluen ate exagerat
afectiv), dar mai pu in acurate, deoarece ra ionamentul analogic nu este întotdeauna exact.
No iunea metaforic ce s-ar potrivi persoanelor cu stil predominant analogic ar fi ra ionalii.
4. Stilul apreciativ empatic este un stil proiectiv şi afectiv, ce se caracterizeaz printr-o
capacitate de transpunere în cadrul intern de referin al altora, folosind ca mijloc de în elegere
tr irile şi în elegerea celuilalt, simultan cu propria experien afectiv . Obiectivitatea în
cunoaşterea celorlal i se datoreaz îmbin rii dintre utilizarea propriei experien e afective şi
transpunerea în psihologia modelului extern, numit de mul i autori ca proiec ie atitudinal-
afectiv . Empaticul percepe lumea ,,ca şi cum” ar fi modelul extern. În dic ionar, empatia este
definit drept o form de intuire a realit ii prin identificarea afectiv cu al ii. No iunea
metaforic pe care am putea s o atribuim acestor persoane este în elegătorii, indulgen ii.
Autorul S.Marcus a mai înaintat şi alte constat ri care rezult din cercet rile

28
experimentale asupra stilului apreciativ [51]:
a. Cu cât exist criterii de evaluare şi de predic ie a altora mai diferen iate, dar şi legate
par ial între ele, cu atât şansa unei constante comportamental-empatice creşte printr-o
transpunere adecvat în psihologia celuilalt.
b. Cu cât criteriile sunt excesiv de diferen iate f r posibilitatea de a le şi uni între ele, sau
dimpotriv , cu cât criteriile sunt mai nediferen iate, cu atât comportamentul constant empatic
este mai deficitar. Acest deficit empatic poate fi explicat fie prin preluarea fragmentar a
celuilalt, pierzându-se astfel specificul empatiei, fie prin preluarea extrem de general a
personalit ii celuilalt, pierzându-se de asemenea specificul empatic.
S.Marcus, la fel ca mul i savan i predecesori, a dezv luit rela ia dintre stilul apreciativ şi
complexitate-simplicitate cognitiv . Astfel, celor cu stil cognitiv-simplu le corespunde mai mult
un stil apreciativ detaşat. Aceste persoane nu percep leg tura între elementele cognitive şi cele
afective, semnificative pentru rela ia interpersonal , ele evit s se implice sau s dea dovad de
vreo ini iativ în cazul unor conflicte inerpersonale. Celor cu stil cognitiv-complex le corespunde
preponderent un stil apreciativ analogic. Aceste persoane, se bazeaz în perceperea altora pe
identificarea excesiv a similarit ilor între sine şi al ii. Persoanelor cu stil reflexiv le corespunde
preponderent un stil cognitiv intermediar simplu-complex, (intermediar cognitiv), care se
manifest printr-o tendin de ra ionalizare excesiv a criteriilor afective. În rela iile
interpersonale subiec ii cu stil reflexiv, de asemenea, ob in multe beneficii, datorit „estim rii”
propriilor avantaje, resurse, dar şi beneficii. Deseori reuşesc s solu ioneze conflictele
interpersonale, deşi tind de a nu se implica prea mult sub aspect afectiv.
Persoanelor cu stil empatic le corespunde un stil intermediar simplu-complex
(intermediar afectiv), prin care nici identificarea prea complex cu cel lalt (trecerea peste limita
empatic ), dar nici identificarea „submedie” nu este prezent . Persoanele empatice pot s -i
perceap adecvat şi cu acurate e maxim pe ceilal i, adic nici prea detaşat, şi nici prea implicat.
Acest stil empatic este unul eficient şi men ine latura reglatorie în rela iile interpersonale. Prin
socializare, acesta se maturizeaz şi devine eficient mai ales pentru domeniile activit ilor în care
sunt implicate rela iile interpersonale.
În plus, autorii români S.Marcus şi A.Catina au înaintat dou criterii care delimiteaz
tipurile de stiluri apreciative: primul se refer la elementul afectiv (identificare afectiv ) şi
cel lalt la elementul proiec iei (transpunere afectiv ) [49, 53].
Am inclus în Tabelul 1.2 de mai jos prezentarea schematic a tipurilor de stiluri
apreciative raportate la criteriile men ionate.

29
 Tabelul 1.2. Criteriile de delimitare a stilului apreciativ
Tipurile de Stilul Stilul Stilul Stilul
stil apreciativ apreciativ apreciativ apreciativ apreciativ
reflexiv detaşat analogic empatic
Criteriile afectiv şi neafectiv şi neafectiv şi afectiv şi
(transpunere identificare identificare slab identificare identificare
şi identificare slab puternic puternic
afectiv )

Printre cele mai importante contribu ii la dezvoltarea teoriei stilului apreciativ sunt
cercet rile psihologilor T. şi C.Platon care au demonstrat ipoteza conform c reia
complexitatea cognitiv se raporteaz indirect la nivelul de inteligen , în schimb, are o legatur
mai important cu inteligen a social . Anume mediul social este condi ia în care are loc înv area
prin experien a aprecierilor adecvate, corecte şi corespunz toare atât fa de sine, cât şi fa de
ceilal i [174].
T. şi C.Platon au testat copii cu vârsta de 13-14 ani, considerând c ei posed
deja un bagaj de cunoştin e destul de bogat pentru a efectua aprecieri pozitive, neutre şi negative.
Elevii trebuiau s aprecieze persoanele importante dup criterii ,,neutre şi morale”. Rezultatele
ob inute au fost surprinz toare, însemnând c nu exist leg tur între nivelul de inteligen şi
complexitatea cognitiv . Mai mult decât atât, autorul Kelly a precizat: complexitatea cognitiv
depinde de calitatea şi de profunzimea rela iilor sociale, precum şi de însemn tatea lor pentru
personalitate [174]. Meritele autorilor necesit s fie men ionate şi datorit faptului c au reuşit
s demonstreze importan a particularit ilor de vârst ale stilului cognitiv în general şi ale celui
apreciativ în mod special.
Mai târziu apar cercet ri în care criteriul de vârst este mult mai mare. Ca exemplu, în
calitate de optan i, B. Bolduin a ales tinerii cu vârsta de 33 de ani, de aceeaşi profesie, şi a
încercat s le schimbe prin training complexitatea cognitiv , îns rezultatul cercet rii nu a
confirmat acest scop [103, 113, 141, 149, 167]. Autorul a mai observat c , în urma trainingului,
participan ii au devenit mai sensibili unii fa de al ii, a observat atitudini pozitive fa de sine şi
fa de comunicarea cu membrii grupului. Psihologul D.Bonarius a propus s fie luate în
considerare trei dimensiuni ale stilului apreciativ [148, 156, 167, 184]:
a. Con inutul – reprezentat de sensul aprecierii pozitive;
b. Nivelul apreciativ – reprezentat de adecvare sau neadecvare apreciativ ;
c. Strategia – reprezentat de alegerea preferen ial a persoanei.

30
 În conformitate cu cele relatate mai sus, putem concluziona c aprecierea face parte din
sistemul unitar şi complex al personalit ii, fiind r spunz toare de autoreglarea psihic a
personalit ii. Personalitatea care dispune de un nivel echilibrat de autoreglare psihic este mai
adaptat şi mai eficient în rela iile interpersonale. Aşadar, este subîn eles faptul c aprecierea şi
stilul apreciativ se formeaz în urma perceperii şi a prelucr rii informa iei, în urma solicit rilor
ce vin din mediul social concret şi din exterior, în general. Aprecierea depinde de anumite
deprinderi cognitive în prelucrarea informa iei şi de anumite preferin e afective care sunt
dezvoltate pe parcursul vie ii.
De asemenea, aprecierea este condi ionat de modalit ile de gestionare emo ional a
situa iilor cu care se confrunt personalitatea, de atitudinea fa de sine şi de unele tr s turi
individuale stabile. Putem elucida câteva concluzii al acestui subcapitol:
Stilul apreciativ nu exclude, ci presupune aspectul cognitiv, îns aşa cum este filtrat în
maniere proprii prin cel emo ional. Frecven a de implicare, ponderile de angajare ale planurilor
logic şi afectiv într-un sistem unitar de cunoaştere determin structurarea stilului apreciativ, care
este mai înc rcat cu simboluri ale adapt rii psihice decât manierele operatorii ale cogni iei. În
cazul cunoaşterii interindividuale, specificul stilului apreciativ se datoreaz similarit ii între
natura subiectului cunosc tor şi a obiectului cunoaşterii.
Stilul apreciativ se refer la cunoaşterea şi în elegerea psihologiei altuia, care este
posibil şi se efectueaz cu ajutorul ,,propriei psihologii”, adic cea a subiectului. Astfel, obiectul
cunoaşterii este modul de a gândi, a sim i, a percepe şi a se comporta al altui om. Prezen a
acestui inedit faciliteaz abordarea obiectului prin proiectare, adic prin posibilitatea de a se
transpune în situa ia obiectului (individului) în vederea în elegerii şi cunoaşterii lui ori prin
imposibilitatea de a se transpune în situa ia altuia.
Stilul apreciativ se prezint prin efortul personalit ii de a-şi desf şura cât mai eficient
comportamentul pentru a fi într-un echilibru psihologic cu membrii societ ii. Argumentul care
ar putea sus ine conceptul de stil apreciativ se bazeaz pe faptul c unul dintre cele mai curente
comportamente umane este aprecierea adecvată cu scopul asigurării unui echilibru psihologic
care se prezintă prin registrul comportamental.

31
 1.2. Delimit ri conceptuale ale controlului psihologic
Dac ar fi s realiz m un brainstorming la tematica legat de ,,control”, am putea
men iona concepte precum: controlul personal, sentimentul de control, controlul informa ional,
controlul emo iilor, locul de control, pierderea controlului, perceperea controlului, dar şi
concepte care nu utilizeaz în mod explicit termenul de ,,control”, îns fac trimitere la acesta:
responsabilitate, neajutorare, eficacitate, competen , autonomie, încredere în sine, atribuiri
cauzale, şi lista r mâne deschis . Totuşi, am realizat o cercetare asupra conceptului de control
din perspectiva de construct al personalit ii, care ne ofer posibilitatea unei viziuni de ansamblu.
Controlul psihologic este un concept cu o structur complex în care avem urm toarele
componente: autocontrolul conduitei, st pânirea propriilor reac ii emo ionale şi capacitatea de a
men ine efortul în activit ile începute. Lipsa controlului psihologic înseamn impulsivitate,
reac ii emo ionale neadecvate şi inhibi ia voin ei.
Tematica asupra controlului cu caracter personal este extrem de popular în psihologia
contemporan . Printre teoriile care intr în dreptul de a ne oferi explica ii ale controlului care se
refer anume la constructul de control sunt: teoria locului de control (J. Rotter) şi teoria
optimismului învă at (M.Seligman). Aceste teorii au corel ri similare şi sunt cele mai investigate
în ultimii cinci-zece ani, deoarece sunt legate de influen a asupra comportamentului în rela iile
interpersonale.
Locul de control este un concept care reflect tendin a comportamental a persoanei spre
sine ori spre al ii şi spre mediu. Într-o prim variant a teoriei lui J.Rotter, au fost înaintate doar
dou aspecte de localizare subiectiv a controlului care erau considerate a fi globale şi stabile
contextului – loc intern şi loc extern. Mai târziu, în 1976, autorul K.Wollston a stabilit trei
aspecte ale controlului: controlul care este atribuit propriului comportament şi sinelui personal;
controlul care este atribuit altor persoane; controlul care este atribuit destinului, factorilor
lega i de context (politic, economic, religios). Psihologul K.Wollston a concretizat c tipul
locului depinde de o situa ie concret [128, 144, 146, 150].
Conform teoriei elaborate de J.Rotter, comportamentul persoanei depinde de evaluarea
consecin elor şi a posibilit ilor sau a resurselor proprii pentru atingerea scopurilor înaintate. El a
constatat c indivizii cu locul intern al controlului se informeaz şi planific mai bine ac iunile ce
conduc spre reuşit , ei lupt insistent cu obstacolele şi sunt înclina i spre a respecta normele
sociale. La fel, în 1966, J.Rotter afirm c unul din principalele aspecte ale personalit ii este
modul în care persoana percepe sursa unor recompense ori înt riri pozitive, sanc iuni ori înt riri
negative, adic modul în care stabileşte leg tura dintre acest sistem şi propriul s u
comportament. El a demonstrat c exist dou categorii:

32
 a) persoane care cred c înt ririle pozitive sau negative depind de propriile ac iuni;
b) persoane care cred c înt ririle pozitive sau negative depind de for e exterioare.
Persoanele care sunt incluse în prima categorie sunt considerate a fi responsabile de toate
evenimentele care au loc în propria via , fie c sunt ori nu evenimente pozitive sau negative. Ele
sunt capabile să-şi autocontroleze ac iunile proprii şi sunt rezistente la influen ele din exterior. În
cazurile când au loc situa ii indezirabile, ele g sesc resurse proprii pentru automotiva ie dup
eşec, aceste calit i includ persoanele cu locul intern de control.
Persoanele care consider sursa extern ca fiind responsabil de evenimentele şi
întâmpl rile din via a privat sunt reunite în categoria celor cu locul extern de control. Ele au un
nivel diminuat de control asupra situa iilor, au responsabilitate sc zut şi sunt foarte vulnerabile
şi conformiste la influen ele contextului social. În cazurile când au loc situa ii indezirabile, ele
atribuie eşecul destinului ori lipsei de noroc, dar rareori se implic s schimbe situa iile care le
provoac ghinion. J.Rotter consider internalitatea vs externalitatea ca fiind dimensiunea
fundamental a personalit ii, totodat şi o important variabil semnificativ a
comportamentului.
Monteil a demonstrat c dimensiunea internalitatea/externalitatea influen eaz modul în
care subiectul atribuie cauzele succeselor şi ale eşecurilor sale fie unor factori interni (atribuire
dispozi ională), fie unor factori externi (atribuire situa ională) [147]. Cercet rile lui Monteil au
permis s fie declarate urm toarele concluzii: ,,În cazul în care un individ stabileşte o legătură
între o întărire şi propriul său comportament, această legătură va influen a probabilitatea de
reproducere a comportamentului într-o situa ie asemănătoare” [147, p. 17]. În situa iile în care
persoana consider c înt rirea recompensa sau pedeapsa depinde de ac iunea unor factori
externi, cum ar fi cei lega i de context social, alte persoane ori situa ii exterioare, aceast
probabilitate nu se manifest .
Pân în prezent au fost efectuate mai multe cercet ri care au demonstrat c exist nişte
diferen e individuale între persoanele cu locul intern şi cele cu locul extern. Astfel, Le Poultier în
1986 [167] considera c locul intern de control duce la o adaptare mai bun la mediu şi const
din urm toarele caracteristici: responsabilitate, asumare a riscului, autonomie în luarea deciziei.
În 1978 Abramson este de p rerea c persoanele difer dup modalitatea de r spuns la
anumite evenimente ale vie ii [2, 147]. Autorul men iona distinc ia între situa iile în care nimeni
nu ar putea supune controlului situa iile (neajutorare universală) şi situa iile în care
evenimentele sunt necontrolabile doar pentru anumi i indivizi (neajutorare personală).
B.Weiner a fost interesat în 1979 de autoatribuirile pe care le fac oamenii în situa ii de
succes şi eşec [157]. Autorul ajunge la concluzia c atribuirile interne ale succesului determin

33
apari ia unor sentimente de mândrie şi încredere în propriile for e. Totodat , atribuirile interne
ale eşecului cauzeaz deprimare şi sentimente de neajutorare.
F.Heider [106, 110, 150] consider c în rela iile interpersonale, mai exact în atribuirea
cauzelor, sunt importante trei dimensiuni, şi anume: locul (intern vs extern), stabilitatea (stabil vs
instabil) şi controlabilitatea (controlabil vs necontrolabil), la care se aliniaz patru factori:
capacitatea – stabil , intern , necontrolabil ; efortul – instabil, intern, controlabil; dificultatea
sarcinii – stabil , extern , necontrolabil ; şansa – instabil , extern , necontrolabil .
Autorul a concluzionat c stabilitatea cauzelor este raportat la cunoştin ele şi aptitudinile
proprii (interiorul persoanei), iar instabilitatea se refer la cauzele situa ionale (exterioare, de
mediu). Cercet rile experimentale efectuate cu scopul de a studia utilizarea celor patru factori în
atribuirea succesului şi eşecului au demonstrat c succesul este atribuit unor cauze interne, dar
instabile (efortul), în timp ce eşecul este cauzat fie de factorii interni, dar stabili, fie de factori
externi, precum dificultatea sarcinii. Pentru a men ine controlul, persoana va tinde s influen eze
asupra altora ori asupra situa iei în cazul în care situa ia nu o avantajeaz .
În prezent, termenul „locul de control” este deseori înlocuit prin conceptul ,,percepere
subiectiv a controlului”. Perceperea controlului poate fi explicat prin cel pu in dou
componente:
a. coeren a conduitei, care este determinat de aprecierea subiectiv a posibilit ilor şi
încrederea c ac iunile vor conduce la rezultatul dorit; coeren a este o condi ie obligatorie pentru
bun starea psihic şi satisfac ia fa de via .
b. competen a (aptitudinea) apreciativ a propriilor posibilit i reale necesare pentru
realizarea ac iunilor. Acest aspect se apropie foarte mult de conceptul ,,autoeficien ă”.
Teoria neajutorării învă ate descrie minu ios influen a negativ asupra
comportamentului, s n t ii fizice şi psihice, a situa iilor stresante în care persoana nu poate face
leg tura dintre ac iunile proprii şi influen ele din mediul exterior. Starea de neajutorare înv at
este foarte asem n toare cu simptomele depresiei cronice care se manifest nu doar prin
pasivitate, dar şi prin reprimarea unor func ii fiziologice.
S.Carver şi S.Harris eviden iaz importan a prezicerii unui rezultat, luând în considerare
nu numai controlul personal, dar şi situa ia care vine din exterior [116-118]. Autorii consider c
responsabilitatea pentru atingerea scopului revine nu atât responsabilit ii proprii, dar mai ales
încrederii persoanei în propriile for e. Conştientizarea responsabilit ii proprii este important
numai în cazul în care rezultatul final poate fi ob inut prin ac iuni concrete şi prin efort excesiv.
În situa iile când rezultatul nu ine de efortul persoanei, perceperea controlului nu este necesar .
În teoria lui J.Rotter se pune accent anume pe perceperea controlului [125, 129, 140,

34
146]. Aprecierea propriilor resurse poate fi greşit . Sunt cunoscute mai multe cauze care conduc
la perceperea controlului (autocontrolului). Tendin a spre control este una din cele mai
importante, iar abilitatea de conducere a propriei vie i este un obiectiv pentru orice persoan .
Chiar în situa iile în care nu depinde de efortul pe care îl depune, persoana va încerca s le
controleze. Perceperea legat de subiectivitatea controlului poate conduce spre aştept ri
nerealiste ori spre ac iuni neeficiente de conduit . Ca rezultat, persoana r mâne nepreg tit în
contextul unei situa ii stresante ori se dezam geşte în sine, în propriile competen e.
Studiile realizate anterior au stabilit leg tura (nu neap rat de genul cauz –efect, ci una
corela ional ) între locul de control şi diverse variabile, iar rezultatele ob inute au demonstrat c
persoanele cu locul intern de control re in şi reactualizeaz mai bine materialul didactic
prezentat, ele caut activ informa ii, au o stim de sine ridicat , se adapteaz mai uşor în diferite
contexte, sunt mai rezistente la stres şi manifest comportamente active, de implicare, în
rezolvarea neîn elegerilor în diverse situa ii. Un şir de studii se concentreaz asupra aspectelor
diferen iale dintre tipurile locului de control incluse în Tabelul 1.3.
Tabelul 1.3. Reprezentarea principalelor aspecte diferen iale dintre LOC-E şi LOC-I
Tipul de control extern Tipul de control intern
LOC-E LOC-I
 pasivitate social  activism social
 nerezisten i la presiunea social  rezisten i la presiunea social
 nu caut beneficii în situa iile de
 caut beneficii în situa iile de incertitudine
incertitudine
 sunt mai negativi în evalu ri asupra sinelui  sunt mai pozitivi în evalu ri asupra sinelui
ori asupra altora ori asupra altora
 mai pu in responsabili
 pu in creativi, neflexibili în g sirea  responsabili
solu iilor  creativi, flexibili în g sirea solu iilor
 nu pot s -şi sus in propriile declara ii, nu  pot s -şi sus in propriile declara ii prin
au argumente, deseori reac ioneaz prin
argumente eficiente
evitare, agresivitate pasiv ori anxietate
 în rela iile interpersonale se manifest  în rela iile interpersonale se manifest
neeficient, distructiv constructiv

Persoanele cu un loc intern de control se apreciaz ca fiind responsabile pentru ac iunile

şi consecin ele propriului comportament şi consider c de in controlul asupra situa iilor. Sunt
caracterizate prin tendin e continue spre succes, cu eficacitate înalt şi întreprinz toare, ele sunt
încrez toare în sine şi independente, idei sus inute de M.Loosemore şi M.Lam în cercet rile din
2004 [134]. În plus, în opinia autorului K.Gerken, ele sunt mult mai sârguincioase sub aspectul

35
reuşitei academice, manifest superioritate în contextul competitiv şi posed mai mult activism
social comparativ cu persoanele interne [160].
În psihologie mai este sus inut şi ideea c cei care posed loc intern au o percepere
predominant pozitiv asupra conflictului, ca rezultant din aprecierea pozitiv a sinelui. Luând în
considerare ideile lui Silvester ob inute în urma cercet rilor din 2002 şi a celor ale autorilor
M.Loosemore şi Ozolins, M.Lam din 2004, persoanele se simt mai s n toase, au abilit i de
adaptare mai bune, fapte care sunt sus inute de studiile lui Elise în 2003; totodat , ele au mai
multe motiva ii interne conform lui Stenstrom [121, 123, 134, 160].
Persoanele cu loc extern deseori nu manifest anxietate pentru stabilirea unor noi rela ii
interpersonale, fiind convinşi c sociabilitatea şi atitudinea deschis care le caracterizeaz sunt
mai mult decât suficiente. Ele consider c în stabilirea unor noi rela ii, cât şi în rezolvarea
conflictelor ap rute la moment, nu exist motive de îngrijorate, deoarece oricum nimic nu
depinde de ele, astfel eschivându-se de la responsabilit ile ce in de rezolvarea conflictelor şi
adoptând strategii pasive şi de evitare, conform lui Morry [6, 109, 119, 141].
În prezent exist studii, dup Martin ş.a., începute în 2006, privind domeniul rela iilor
interpersonale, care sus in c oamenii ce dispun de un loc de control extern sunt considera i a fi
mai pu in competen i în rela iile interpersonale şi inferiori în domeniul abilit ilor sociale,
comparativ cu persoanele care au predominant locul intern de control [103, 104, 128].
Investiga iile referitoare la problemele maritale au raportat c partenerii cu loc intern de
control afişeaz activ mai multe comportamente, iar cei cu loc extern de control cred c
implicarea lor nu este important în procesul de rezolvare a conflictelor interpersonale
(conjugale) şi afişeaz strategii pasive, evitante, în loc s interac ioneze în procesul de diminuare
a conflictului conjugal. Cercet rile lui Doherty începute în 1981 sunt cele care au r mas temelia
multor studii asupra problematicii locului de control în cuplu [138, 140].
Pentru a men ine rela iile interpersonale, de asemenea este necesar un efort care
presupune atât autocontrol al propriilor ac iuni şi emo ii, cât şi dezvoltarea unor competen e,
printre care cele empatice, asertive, negociatoare şi creative ocup un loc central. Persoanele cu
loc extern, posed un poten ial intrinsec care poate şi trebuie s fie activat, dac acestea îşi
doresc o via confortabil şi acordat între propriile necesit i şi ale altora. În general, o astfel
de alegere este înf ptuit în func ie de importan a pe care o are pentru persoan , sârguin a şi
motiva ia proprie [88].
Toate aceste constat ri indic faptul c oamenii îşi aleg strategiile comportamentale
pentru utilizarea lor în procese interpersonale, în conformitate cu nişte scheme prestabilite
anterior, dar şi conform aştept rilor legate de aceste rela ii în viitor. Deseori, persoanele

36
manifest reac ii emo ionale ieşite de sub control din cauza unor convingeri cognitive greşite c
nu vor reuşi s se descurce cu situa ia ap rut .
Asupra locului de control de asemenea influen eaz factorii afectivi timpurii, care
determin stabilirea localiz rii tipului de control. De ex.: atitudinea evitant din copil rie va
determina locul extern de control la vârsta adult , iar un ataşament securizant va determina
dezvoltarea locului intern de control.
Ignorarea ori agresivitatea p rin ilor la fel vor dezvolta neîncrederea în sine, anxietatea,
deprimarea la copil, iar dac în decursul socializ rii aceste emo ii se vor repeta succesiv, la vârsta
adult se poate manifesta cu siguran un loc extern de control (neeficient din punct de vedere
social). Înv area emo ional a unor strategii (ascultare activ , creativitate, comunicare asertiv ,
imagina ie anticipativ axat pe succes) permite influen a asupra convingerilor pesimiste,
neeficiente şi disfunc ionale ale individului. Lipsa acestor competen e emo ionale deseori
conduce spre declanşarea conflictelor, resim ite de persoan ca fiind catastrofale, distructive şi
negative [89].
Controlul este o forma iune complex , deoarece se refer atât la sine, autocontrol, cât şi
la ceilal i. Dup cum reiese din analiza teoretic a conceptului de control, acesta este apropiat de
,,perceperea subiectiv ”, responsabilitate pentru succese sau eşecuri, implicare sus inut de
motiva ia intern , de locul intern de control, ori de tendin a de a evita responsabilitatea pentru
orice fel de consecin e, locul extern de control.
Exist o leg tur a controlului şi cu no iunea de autoeficien ă, care poate fi explicat prin
aceea c : cu cât este mai înalt nivelul de autoeficien , cu atât este mai încrez toare în sine
persoana.
La rândul ei, încrederea în sine şi în propriile puteri dinamizeaz persoana, o orienteaz
pozitiv spre ac iune, o motiveaz spre atingerea scopurilor. O importan primar are optimismul
ori pesimismul, care chiar din etapa ini ial vor determina personalitatea s ac ioneze ori s evite
pasiv rezultatul sau scopul propus.
Astfel, structura conceptului de control şi con inutul acestuia sunt reprezentate în
Figura1.2.

37
 CONTROL
st pânirea de
sine

AUTOCONTROL CONTROL
ASUPRA
ALTORA

nivel nivel nivel

eficient neeficient sc zut mediu înalt

Fig. 1.2. Structura conceptului de control

Concluzionând, putem sus ine c persoanele care au încredere în sine (autocontrolate) şi

sunt mai eficiente pot ob ine succese mai mari decât cele care nu au încredere în sine şi nu de in
autoeficien şi control asupra situa iei. La fel şi în rela iile cu ceilal i, indivizii cu autocontrol
neeficient vor manifesta nivel sc zut de control asupra altora. Persoanele cu loc extern de control
se subapreciaz , considerându-i pe al ii de in torii pârghiilor asupra evenimentelor din propria
via , sunt mai pu in responsabile pentru ac iunile şi consecin ele lor, iar din acest motiv locul
extern de control este considerat neeficient pentru personalitate. Persoanele cu un loc intern de
control se apreciaz ca fiind responsabile pentru ac iunile şi consecin ele propriului
comportament şi consider c de in controlul asupra situa iilor.
În raport cu locul de control, M.Seligman descrie fenomenul neajutor rii dobândite ori
eşecului dobândit [82, 119]. Autorul men ioneaz influen a negativ pe care o are eşecul asupra
personalit ii, asupra s n t ii fizice şi psihice, asupra comportamentului şi a situa iilor în care
persoana nu poate s -şi stabileasc echilibrul între sine şi mediul extern, astfel tr ind o stare de
derutare foarte asem n toare cu depresia. Eşecul dobândit apare în urma pierderii controlului şi a
speran ei.
Conceptul dual optimism–pesimism reiese din reformularea modelului de neajutorare
înv at . Acest model explic de ce oamenii ac ioneaz într-un mod pasiv, necorespunz tor cu
posibilit ile lor într-o situa ie care, în mod normal, ine de competen a lor. Potrivit lui
M. Seligman, oamenii pot ac iona neajutorat, deoarece au înv at greşit s se manifeste în acest

38
mod.
Elementul critic al neajutor rii înv ate este un sentiment diminuat al controlului
personal. În opinia autorului, comportamentul eficient poate fi dezvoltat prin diverse modalit i:
prin încurajare nonverbal şi verbal (empatie), prin creşterea stimei de sine care adesea este
cauza rela iilor disfunc ionale, prin creşterea încrederii în sine şi prin catalizarea unei gândiri
pozitive. Conform modelului de neajutorare înv at , ,,neputin a persoanelor” rezult din
experien a eşuat anterior sau din evenimentele necontrolabile ce au avut loc în trecutul
persoanei, idei sus inute de J.Mayer şi M.Seligman în 1986 [152]. Necontrolabilitatea este
definit şi în termeni cu referire la situa iile spontane, subite, prin care r spunsurile sunt
influen ate de o anxietate înalt (neajutorare universală). Iar în explicarea neajutor rii trebuie
neap rat s se in cont de interpretarea cauzal a evenimentelor, (neajutorare personală).
Optimismul reprezint o variabil de personalitate care indic modul obişnuit al
oamenilor de a explica evenimentele ce au loc în via a personal . Definirea optimismului drept
expectan ă sau aşteptare a unor rezultate pozitive, iar a pesimismului drept aşteptare a unor
rezultate negative, a fost sus inut de savan ii Carver şi Scheier, care au propus acest defini ie în
2002 [116].
Optimismul, dup p rerea lui C.Peterson, este legat de dispozi ia afectiv pozitiv ,
perseveren a şi rezolvarea eficient a problemelor, este axat pe succes, starea bun de s n tate, o
via mai bun şi lipsit de situa ii psihice traumatizante [145]. Prin contrast, optimismul
prevesteşte depresia, pasivitatea, eşecul, înstr inarea social , morbiditatea şi chiar mortalitatea.
În concep ia lui M.Seligman, modul de a gândi al optimiştilor nu este acelaşi în situa ii
favorabile şi în situa ii nefavorabile. Autorul consider optimismul şi opusul acestuia
pesimismul, ca fiind extremit ile unui construct bipolar pe care l-a denumit stil explicativ. Prin
stil explicativ al unei persoane M.Seligman în elege modul obişnuit al acesteia de a explica
evenimentele pozitive şi negative. În opinia autorului, optimiştii se deosebesc de pesimişti prin
felul în care percep cauzele situa iilor. Persoanele care se situeaz la polul optimist al stilului
explicativ (optimiste) cred c evenimentele pl cute sunt frecvente, au o durat îndelungat , au
cauze generale şi sunt declanşate de unii factori conexiona i cu calit ile propriei persoane. În
schimb, evenimentele nepl cute sunt privite de optimişti ca fiind rar întâlnite comparativ cu cele
pl cute şi sunt legate de diferite situa ii particulare şi sunt provocate de factorii externi, precum
întâmplarea sau alte persoane [82, 152].
Meritul autorului M.Seligman a constat, pe lâng multe altele, şi în faptul c a demonstrat
existen a a trei dimensiuni de-a lungul c rora pot varia explica iile cauzelor evenimentelor:
stabilitatea, globalitatea şi personalizarea (internalitatea). Parametrii optimismului-

39
pesimismului în raport cu locul de control:
1. Stabilitatea
Conform acestui aspect, optimistul interpreteaz evenimentele pozitive ca având un
caracter permanent şi de lungă durată (de ex.: „întotdeauna am succese”), iar evenimentele
negative ca având un caracter instabil şi de scurtă durată (de ex.: „azi am avut succes”) ori
accidental (de ex.: „numai acum am avut succes”).
2. Globalitatea
Optimistul consider c evenimentele pozitive au un caracter universal (de ex.: „am
succes în toate”). Pesimistul evalueaz evenimentele negative prin caracter concret (de ex.: „am
succes numai la matematic ”). Optimistul percepe evenimentele negative ca fiind cu conota ie
concret (de ex.: „nu am succese numai la dansuri”). Pesimistul percepe evenimentele negative
ca având o conota ie universal (de ex.: nu am decât ghinion).
3. Personalizarea
Anume prin acest aspect optimismul are leg tura cea mai direct cu locul de control.
Atunci când au loc evenimente negative, persoanele pot s identifice cauzele fie în exterior (loc
extern de control), în cazul optimiştilor, fie în interior (loc intern de control), în cazul
pesimiştilor. Totodat , atunci când au loc evenimente pozitive, majoritatea persoanelor tind s -şi
atribuie succesele lor înşişi (optimiştii) ori dac consider succesul accidental, persoana este
pesimist . Personalizarea este cel mai important dintre parametrii optimismului şi cel mai indicat
pentru în elegerea individului. Personalizarea r spunde la întrebarea: cum şi ce simte persoana?
fa de sine şi al ii, iar parametrii unu şi doi descriu ce anume face individul.
L. Abramson men ioneaz , în 1978, c un stil optimist reprezint tendin a de a explica
evenimentele negative prin cauze externe, instabile şi specifice, iar evenimentele pozitive prin
cauze interne, stabile şi globale [98]. Studiile anterioare ale lui M.Seligman, 1986, au confirmat
c stilul pesimist determin apari ia simptomelor depresiei şi o atitudine neajutorat , neeficient
persoanei în rela iile sociale [152]. Alte studii au demonstrat faptul c stilul optimist poate
prezice performan a şcolar sau randamentul înalt la locul de munc , opinii sus inute de
M.Seligman, E. Schulman [82, 152].

40
 1.3. Factori de concordan ai stilului apreciativ şi ai controlului psihologic
Studiile axate pe cercetarea stilului apreciativ şi a controlului psihologic demonstreaz
leg tura lor cu diferite variabile componen iale comune: leg tura cu stima de sine, cu variabilele
succes-eşec, cu profesionalizarea în anumite domenii de specializare.
În formarea aprecierii şi a stilului apreciativ, rolul stimei de sine este primordial. Stima de
sine se dezvolt în urma evalu rii rezultatelor ob inute în decursul vie ii. Este cunoscut axioma
conform c reia: stima de sine înalt ori medie este consecin a unor nenum rate succese care au
avut loc în via a persoanei, şi viceversa, stima de sine sc zut este determinat de eşecurile
repetate în traseul vie ii. În aceeaşi ordine de idei, autorul W.James a înaintat o defini ie
„matematic ” a stimei de sine care este reprezentat printr-o frac ie, unde la num r tor sunt
amplasate ,,succesele ob inute”, iar la numitor „aspira iile sau preten iile ini iale” [36, 84].
Stima de sine reprezint o raportare afectivă constantă fa ă de sine şi presupune
valorizarea, acceptarea şi evaluarea eului. Sub aspectul raport rii globale a stimei de sine, ea
poate fi: pozitivă, medie (echilibrată) sau negativă.
În literatura de specialitate exist mai multe contribu ii la dezvoltarea conceptului stimei
de sine [5, 16, 19, 78, 102]:
 Stima de sine este de natur afectiv .
 Stima de sine este un fenomen care se poate dezvolta şi care poate fi afectat deopotriv
de experien e şi comportament. Stima de sine are dou surse: o surs intern (realiz rile proprii)
şi una extern (afirma iile altora).
 Stima de sine ca produs al culturii, societ ii, familiei şi rela iilor interpersonale. Dac
pân la Rosenberg stima de sine a fost considerat un fenomen psihologic şi personal, Rosenberg
introduce o nou dimensiune, el recunoaşte stima de sine ca fiind un fenomen social.
 Stima de sine v zut ca şi construct sau o tr s tur dobândit .
Stim de sine se intersecteaz cu imaignea de sine, între ele exist o rela ie de
intercondi ionare, pentru c gradul de autoapreciere şi autoacceptare depinde de modul în care ne
percepem. M.Zlate sus ine c imaginea de sine include totalitatea reprezent rilor, a ideilor şi a
credin elor individului despre propria sa personalitate [94]. Cu alte cuvine, este vorba de felul
cum se percepe individul, ce crede el despre sine, ce loc îşi atribuie în raport cu ceilal i. Dup
cercet rile autorului sus-numit, imaginea de sine este o reflectare a personalit ii reale a
individului, a felului s u concret de a fi, care-şi trage originea fie din personalitatea ideal , fie
din cea real sau din cea proiectat . Ne form m prin apartenen a la un grup social, prin
compararea cu al ii, fiind influen a i de o situa ie social sau de unele personalit i din mediul

41
social. Astfel, U.Şchiopu sus ine c imaginea despre sine este expresia concretizat a modului în
care se vede o persoan oarecare [86].
V.Gon a, în lucrarea Formarea imaginii de sine la adolescen i, a propus o defini ie prin
care afirm c „imaginea de sine reprezint un sistem de montaje ale individului, orientate spre
sine, care includ concep iile, aprecierile şi tendin ele comportamentale proprii, care se constituie
în ontogenez , parcurgând anumite trepte şi devenind relativ stabile în adolescen ” [37, p. 53].
În majoritatea calit ilor pe care noi le atribuim personalit ii noastre persist momentul
apreciativ, în unele v dit, iar în altele − voalat. În procesul de formare a imaginii de sine,
persoana implicit confer calit ilor personale o apreciere, fie ea pozitiv sau negativ . Criteriile
de apreciere, de obicei, sunt reprezent rile de cultur general , social , individual-valorice,
contemporane individului, standarde, stereotipuri de percep ie, principii morale, norme de
conduit însuşite de el pe parcursul vie ii. Sensul apreciativ reflect reac ia subiectiv , presupus
a omului asupra celor din jur referitor la el însuşi, ceea ce determin , în mare m sur , atât
socializarea şi raportarea lui la cei din jur, cât şi succesul propriu.
Savan ii din domeniul psihologiei contemporane au ajuns la concluzia c este necesar s
fie analizate dou forme ale stimei de sine [33, 92]:
(1) Stima de sine global (global self-esteem), legat de valorizarea, acceptarea şi
evaluarea general a eului, care formeaz baza unei autoaprecieri afective;
(2) Stima de sine specific (specific self-esteem), evalu ri specifice ale eului sau care se
refer la autoaprecieri specifice pe diferite dimensiuni relevante de evaluare, cum ar fi de
exemplu, autoaprecierea atractivit ii fizice, a popularit ii, a competen ei etc.
Astfel, cercet rile contemporane au eviden iat importan a pe care o au cele dou forme
ale stimei de sine şi care variaz de la o persoan la alta. Mai mul i autori au ajuns la concluzia
c între cele dou forme ale stimei de sine exist o influen mutual bidirec ional .
Stima de sine înaltă presupune prezen a sentimentului de autoapreciere, de autoeficien ,
convingerea c individul are anumite competen e care îi asigur performan a. Stima de sine
înaltă este prezent la persoana care este mândr de cine este şi cum este, se simte bine,
superioar fa de al ii, manifest un nivel înalt de autoprotejare a propriei imagini pe care o
consider incontestabil doar favorabil . Aceste persoane care posed stima de sine ridicat se
încadreaz uşor în activit i de promovare a propriului eu. Ele îşi asum foarte uşor succesul şi,
în acelaşi timp, sunt dispuse s atribuie eşecul cauzelor externe [110, 124, 126].
În situa iile când persoanele cu stima de sine ridicat ob in o performan sc zut sau sunt
criticate, ele r spund prin criticarea altora, adic sunt active. În condi iile în care le este
amenin at eul, persoanele cu stima de sine ridicat sunt tentate s insiste pe stabilirea unor

42
scopuri dificile şi riscante, ajungând s ob in un rezultat final mai slab decât persoanele cu
stima de sine sc zut . Atunci când nu le este amenin at eul, persoanele cu stima de sine ridicat
reuşesc s stabileasc scopuri optimale şi sunt capabile s le realizeze.
O viziune aparte cu referire la persoanele ce dispun de stim de sine ridicat este prezent
în cadrul teoriilor umaniste dup C.Rogers [149]. Astfel, o persoan cu stima de sine ridicat se
percepe ca fiind întotdeauna o fiin valoroas , este mul umit de sine şi se respect ,
recunoscând şi acceptându-şi în acelaşi timp defectele sale. Sentimentele le ofer o viziune de
ansamblu pozitive fa de propria lor fiin , se bazeaz pe convingerea valorii intrinseci a
individului şi nu necesit s fie continuu validat sau promovat . Chiar şi în situa iile de eşec, la
aceste persoane stima de sine nu este afectat . O astfel de stim de sine se mai numeşte stim de
sine necondi ionat .
Stima de sine scăzută e specific celui care nu are încredere în for ele proprii şi care are
sentimentul c nu va reuşi. Persoanele cu stimă de sine scăzută nu se implic în activit i cu
caracter competitiv, nu sunt motiva i şi nici nu sunt ambi ioşi. Din cauza unei aprecieri negative,
persoanele cu stima de sine sc zut sunt predispuse spre inactivitate, evitare a obstacolelor şi
adopt modalit i disfunc ionale de via : depresie, pierderea sensului vie ii, lips de ini iativ .
Unul din cele mai eviden iate palete se refer la ineficien a şi inadaptarea socială. Persoanele
care au stima de sine sc zut sunt precaute şi nesigure. De fapt, dup cum sus ine Baumeister în
1989, astfel de persoane au stiluri comportamentale orientate spre minimalizarea expunerii
deficien elor personale [132]. Conceptul despre sine al persoanelor de acest fel este frecvent
confuz, iar, dup p rerea lui Campbell, este incert şi mai curând neutru decât negativ [115]. Aici
trebuie s men ion m indiferen a persoanei fa de sine şi fa de al ii, care men ine desigur
inactivitatea şi lipsa de ini iativ .
Persoanele care au stima de sine sc zut , reac ioneaz mult mai aprig la eşec decât
persoanele cu stima de sine ridicat aflate în situa ii similare. Ele reac ioneaz de obicei,
conform autorilor Brown şi Dutton, prin tr iri emo ionale negative ca devalorizarea propriei
persoane, se autoculpabilizeaz , îşi atribuie responsabilitatea deplin pentru eşec [112]. O
explica ie posibil ar consta în faptul c , spre deosebire de persoanele cu stima de sine ridicat ,
cele cu stim sc zut consider c eşecurile particulare au impact negativ asupra autoevalu rii
globale, c aceste eşecuri îi reprezint . Din cauza acestei încredin ri, atunci când au eşec, ajung
cu uşurin s constate c sunt incompetente şi incapabile s fac ceva corect. Aceste convingeri
amplific şi men in reac iile afective negative.
Persoanele cu loc extern au stima de sine sc zut şi nu au încredere în propriile for e,
dup cum au confirmat M.Loosemore şi M.Lam în studiile lor din 2004 [134]. Ele sunt sceptice,

43
dogmatice şi se simt incompetente, iar ca urmare, au niveluri mai înalte de anxietate, stres şi
depresie. Autorii S.Gašić-Pavišić, S.Joksimović şi D.Janjetović au cercetat stima de sine în raport
cu locul de control la tinerii sportivi [128]. A fost stabilit o corela ie semnificativ pozitiv între
stima de sine înalt , loc intern de control şi inten ia adolescen ilor de a se ocupa cu sportul,
precum şi corela ie negativ între variabilele stima de sine, control extern şi incertitudinea de a
se ocupa cu sportul sau nu.
Func iile îndeplinite de imaginea de sine au o mare importan pentru progresul
individului. Despre rolul şi însemn tatea imaginii de sine şi autoaprecierii în procesul de
autoactualizare ne vorbeşte S. Tolstaia. În monografia
[87] este analizat specificul procesului de
actualizare în perioada vârstei mijlocii la femei. Considerând cunoaşterea de sine drept o
capacitate a omului de a ine un dialog cu sine însuşi, autoarea sus ine ideea lansat de unii
psihologi umanişti precum c procesul cunoaşterii de sine este o condi ie indispensabil a
autoactualiz rii sinelui. Cercetarea efectuat a demonstrat c autoactualizarea este într-o rela ie
reciproc cu autocunoaşterea şi autoperfec ionarea, oferind semnifica ie personalit ii în
parcursul s u existen ial [87, p. 92].
Un alt factor de baz eviden iat în cercetare este succes-eşec, sau orientarea optimistă vs
pesimistă. Prezen a stimei de sine înalte la unele persoane poate determina reac ii
comportamentale care se manifest diferit atunci când intervine un eşec. Pentru unele persoane
aprobarea celorlal i este atât de important , încât nici nu pot s admit vreun eşec. Din cauza
unei nevoi acute de aprobare social persoanele cu stima de sine defensiv sunt înclinate, mai
ales dup un anume eşec, s se angajeze activ în activit i care s le schimbe imaginea social ,
încercând s ob in aprobarea celorlal i, s influen eze situa iile sociale în scopul de a-şi m ri
şansele pentru promovarea eului. Pentru c nu percep eşecul drept o amenin are atât de grav
pentru propriul eu, o persoan care are o stim de sine ridicat este mai pu in obsedat de
evitarea sau remedierea eşecului public. Dup experien a unui eşec, persoanele cu o stim de
sine defensiv se descriu într-o manier extrem de pozitiv , comparativ cu persoanele cu stim
de sine natural care nu fac acest lucru.
Exist mai multe cercet ri care sus in o leg tur reversibil între locul de control intern şi
optimism, iar explica ia care deriv din aceast rela ie se datoreaz autocontrolului înalt asupra
tuturor fenomenelor şi evenimentelor ce au loc în via a persoanei. Unele persoane pot fi
influen ate s -şi dezvolte nişte competen e de autocunoaştere care pun accent pe reuşitele din
diverse domenii, pe eficien a îndeplinirii unor sarcini, func ii şi roluri sociale. Conştientizarea
propriilor valori ale sinelui, fixarea asupra scopului şi încrederea în reuşit pot mobiliza persoana

44
în structurarea paşilor concre i în atingerea succesului fie personal, fie interpersonal.
Din cele men ionate, leg tura cu aspectul apreciativ al persoanei este evident. Optimismul
este asociat cu un control mai mare asupra perceperii situa iilor viitoare decât a celor prezente.
Aşteptarea (anticiparea) rezultatelor pozitive se poate sprijini fie pe încrederea în eficien a
proprie, fie pe expectan e venite din exterior. Atât sub aspect intern – optimismul bazat, de
exemplu, pe perceperea propriei eficien e, cât şi sub aspect extern – optimismul bazat pe for e
externe pot contribui la aştept rile unor rezultate pozitive. Autorul S. Coopersmith în 1984 se
refer la ,,descoperirea transformatoare a surselor generatoare de vitalitate a sistemelor vii în
momentele lor de maxim eficien şi de maxim capacitate creatoare. El se refer la
descoperirea eficien ei persoanei, la dezvoltarea şi fructificarea acesteia [119].
O aten ie deosebit în studiul problemelor legate de stil apreciativ şi loc de control este
acordat domeniului de profesionalizare. Tinerii care au ales domeniul în care rela iile
interpersonale sunt mai des solicitate ob in nivel mai înalt de autoapreciere şi stil apreciativ
pozitiv, eficient. Totodat , mediul profesional în care rela iile interpersonale nu reprezint
valoare atât de mare formeaz stiluri personalizate neutre sau negative. Stabilirea rela iei dintre
stilul apreciativ şi profesie este foarte distribuit în cercet ri, începând cu identificarea unor
calit i ori tr s turi concrete, pân la stilul profesional propriu-zis. Pentru exemplificare putem
men iona stilul apreciativ în activitatea didactic , care poate fi: reflexiv, empatic, detaşat ori
analogic, dup Marcus, David, Predescu [49], ori stiluri apreciative educa ionale: adecvat,
neadecvat, dup . [162], pân la stil apreciativ terapeutic, dup Bolohan, [14], stil
apreciativ scenic (empatic, neempatic) – Neacşu [61].
Autorul de origine rus E. И este cel care a demonstrat rolul aprecierilor şi al stilului
apreciativ în sfera profesional pedagogic [165]. Psihologul a determinat leg tura dintre
subapreciere, supraapreciere care erau prezente atât la elevii, cât şi la profesorii studia i, şi a
demonstrat ineficien a stilului apreciativ negativ. Stilul apreciativ negativ este cel care provoac
repulsie, cel care îndep rteaz obiectul de subiect.
În cartea sa Optimismul se înva ă M.Seligman afirm c optimiştii, comparativ cu
pesimiştii, „se descurc mai bine la şcoal şi la facultate, la munc şi pe terenul de sport. În mod
obişnuit, dep şesc predic iile testelor de aptitudine” [82].
În diferite organiza ii au fost desf şurate diverse traininguri în urma c rora s-a constatat
existen a real a dimensiunii internalitate/externalitate. Acestea au devenit repere ştiin ifice
importante, deoarece demonstreaz c : cei cu locul intern de control dominant sunt mai
satisf cu i de profesia în care activeaz , sunt mai pu in stresa i şi au un nivel de autocontrol mai
înalt asupra evenimentelor, sunt mai rezisten i la stresul provocat la serviciu şi sunt mai ataşa i de

45
institu ia în care lucreaz . Totuşi, afirma ia c persoana are un loc intern de control sau extern
poate fi admis numai dac avem o situa ie conextual concret . În teoria sa, C.Peterson chiar a
eviden iat ideea c locul de control reprezint o form a expectan ei generalizate, ce constituie o
caracteristic a personalit ii şi face parte dintr-o situa ie psihologic concret [144].
Respectiv, stima de sine se constituie din sentimentele noastre raportate la propriul nostru
eu. Încrederea în sine face trimitere la credin ele despre eul personal. Altfel spus, stima de sine
ine de domeniul afectivit ii, în timp ce încrederea în sine se refer la domeniul cognitiv.
Perceperea autoeficacit ii (self-efficacy), dup autorul A.Bandura, se refer , de asemenea, la
dimensiunea credin elor despre propria persoan [103]. A.Bandura a definit autoeficien a ca fiind
convingerea sau încrederea persoanei în propriile sale capacit i de a organiza şi de a îndeplini
ac iunile necesare pentru a ob ine rezultatul dorit.
Incapacitatea de a controla evenimentele determin st ri de incertitudine, nelinişte, stres
şi emo ii negative. Aici intervine autoeficien a percepută, care ,,este credin a de a se comporta în
anumit fel, încât s -şi ating scopurile”. Eficacitatea este abilitatea de a produce un efect
(competen ), iar autoeficacitatea este o credin (corect ori incorect ) în puterea de a produce
efectul respectiv.
Pentru a-şi dezvolta autoeficien a, persoana trebuie s cread c de ine control asupra
situa iei, c ac iunile pe care le va întreprinde vor conduce la succes şi la realizarea scopului.
Altfel spus, anume încrederea în succes determin persoana s se implice, s fie activ , s
g seasc solu ii pentru a-şi atinge rezultatul mult râvnit.
Elemente fundamentale care contribuie la dezvoltarea autoeficien ei sunt:
1. performan ele anterioare personale;
2. experien a dobândit în decursul vie ii;
3. persuasiunea verbal (darul de a convinge);
4. starea fiziologic la momentul anticip rii sarcinii;
5. perceperea colectiv ;
6. clasa social din care face parte persoana.
Autoeficien a este un concept fundamental în categoria convingerilor despre sine asupra
succesului şi asupra st rii de bine (optimiste).
Dezvoltarea încrederii în sine este legat de persisten a individului solicitat şi de
disponibilitatea lui de a depune eforturi continue pentru a se perfec iona. A.Bandura explic
autoeficacitatea sau încrederea în sine, convingerea şi abilitatea personal în ob inerea
succesului.
În încercarea de a explica interconexiunea dintre stilul apreciativ şi control putem rezuma

46
c exist într-adev r unele tangen e pe care le vom diagnostica în capitolul ce urmeaz .
Mai jos, în Figura1.3, am reprezentat diferen ele dintre variabilele care ne intereseaz .

Fig. 1.3. Shema diferen elor dintre autoapreciere şi control

Gândurile influen eaz emo iile, iar aceast afirma ie poate fi schematizat astfel:
gânduri emo ii performan . Pe de alt parte, emo iile de asemenea pot fi cele care vor
influen a gândirea. Astfel, formula ar fi: emo ii gânduri eficien .

1.4. Concluzii la Capitolul I

1. Analiza situa iei în domeniu ne-a permis s determin m c aprecierea şi stilul
apreciativ se formeaz în baza cunoaşterii sociale, în urma perceperii şi prelucr rii informa iei, în
urma solicit rilor care vin din mediul social concret şi din exterior în general.
Aprecierea depinde de anumite deprinderi cognitive în prelucrarea informa iei şi de
preferin e afective care sunt dezvoltate pe parcursul vie ii. Totodat , aprecierea este condi ionat
de modalit ile de gestionare emo ional a situa iilor cu care se confrunt personalitatea, de
atitudinea fa de sine şi fa de unele tr s turi individuale stabile. Stilul apreciativ nu exclude, ci
presupune aspectul cognitiv, îns aşa cum este filtrat în maniere proprii prin cel emo ional.
Frecven a de implicare, ponderile de angajare ale planurilor logic şi afectiv într-un sistem unitar
de cunoaştere determin structurarea stilului apreciativ. Stilul apreciativ se prezint prin efortul
personalit ii de a-şi desf şura cât mai eficient comportamentul pentru a fi într-un echilibru
psihologic cu membrii societ ii. Stilul apreciativ poate fi explicat prin universalitate, dar

47
totodat şi prin relativitate (individualitate). Ca fenomen universal, stilul apreciativ este deja
personalizat în perioada tinere ii şi se presupune c individul de ine schemele ,,de apreciere” care
sunt integrate în anumite stiluri. Individualitatea stilului persoanei este dictat de preferin ele
pentru anumite aprecieri şi de combinarea lor. Stilul apreciativ se formeaz : în cadrul rela iilor
interpersonale, prin intermediul perceperii interpersonale şi prin activarea unui poten ial pe
care omul îl posedă cu scopul de a se adapta la mediul social. Acest poten ial se afl anume în
domeniul afectiv, de aceea un rol important pentru acest stil îl ocup emo iile pozitive.
2. În ceea ce priveşte controlul, s-a stabilit c este o forma iune complex care se refer
atât la sine (autocontrol), cât şi la control asupra altora. Conceptul de control este apropiat ca
sens de perceperea subiectiv a sinelui şi a altora. Constructul de control concentreaz într-un
sistem unitar locul de control, optimismul şi eficien a care rezult din aceste elemente combinate.
Locul intern de control este mai eficient şi de ine caracteristici speciale ca: responsabilitate
pentru succese sau eşecuri, implicare activ în c utarea solu iilor, asumarea riscului atât pentru
succes, cât şi pentru eşec. Locul de control extern este caracterizat prin pasivitate, neimplicare,
evitarea responsabilit ilor, iar în rela iile interpersonale este sesizat ca unul neeficient şi
dezadaptat. Locul intern se afiliaz perfect tabloului optimismului, emo iilor pozitive şi din acest
motiv persoana reuşeşte s ob in succes, şi viciversa, locul extern se afl în raport mai mare cu
emo iile negative şi pesimismul.
3. Interconexiunea dintre stilul apreciativ şi control psihologic este reprezentat de
conceptul stim de sine, viabil atât pentru apreciere, cât şi pentru control. Chintesen a stilului
apreciativ îl formeaz stima de sine, care este latura reglatorie din punct de vedere afectiv al
preferin elor şi din acest motiv a fost analizat detaliat şi pe niveluri (înalt , medie, sc zut ).
Stima de sine combinat cu locul intern de control formeaz autoeficien a persoanei. Adic ,
perceperea subiectiv a sinelui (component afectiv ) şi încrederea în sine (componenta
cognitiv ) formeaz personalitatea eficient . Persoanele cu autoeficien diminuat sunt orientate
spre eşec, deoarece ele percep eronat scopul, propriile resurse în atingerea scopurilor, nu au
încredere în sine şi ajung s se autoconving c nu vor putea schimba nimic. Totodat , încrederea
în for ele proprii orienteaz şi motiveaz pozitiv persoana spre ob inerea succesului, de unde
reiese c încrederea în sine raportat la stima de sine (perceperea subiectiv , afectiv ) dezvolt
personalitatea.
4. Leg tura stimei de sine cu locul de control a fost cercetat anterior în raport cu
manifestarea în situa ii specifice (s n tate, satisfac ie de via , depresie, rela ii p rinte–copil,
conflicte interpersonale, rela ii maritale, în activitatea profesional ).

48
 Pentru a demonstra coeren a demersului nostru teoretic, am recurs în continuare la etapa
de diagnosticare a concluziilor teoretice, care este prezentat în urm torul capitol. Problema
cercet rii const în necesitatea stabilirii interconexiunii stil apreciativ–control psihologic la
tineri şi a modalit ilor de eficientizare a lor.
Pentru a demonstra epistemic concluziile ob inute, am recurs la psihodiagnoza
interconexiunii stil apreciativ–control psihologic la tinerii specializa i în diverse domenii. Scopul
cercet rii const în determinarea interconexiunii stil apreciativ–control psihologic la tineri din
perspectiva specializ rii în domeniile umanist/exact.
Obiectivele cercet rii:
 studiul şi analiza literaturii de specialitate cu referire la stilul apreciativ şi controlul
psihologic;
 analiza metodelor psihodiagnostice de identificare a stilului apreciativ şi a controlului
psihologic;
 determinarea stilului apreciativ şi a tipului locului de control;
 stabilirea interconexiunii stil apreciativ–loc de control la tineri;
 elaborarea şi implementarea unui program de training pentru dezvoltarea personal a
tinerilor;
 prelucrarea şi generalizarea datelor, eviden ierea gradului de eficien a programului;
 elaborarea concluziilor şi a recomand rilor.

49
 2. PSIHODIAGNOZA INTERCONEXIUNII STIL APRECIATIV–CONTROL
PSIHOLOGIC LA TINERI
2.1. Designul cercet rii
Dup cum am ar tat în capitolul I, unul dintre aspectele esen iale ale cercet rii noastre îl
reprezint stilul apreciativ, care la vârsta tinere ii se manifest prin conduit . Tân rul are un
bagaj de cunoştin e atât despre sine, cât şi despre al ii, are deja acumulate informa ii despre
normele şi valorile altora şi are dezvoltat un sistem propriu de preferin e care se încadreaz în
stilul apreciativ.
Pe de o parte, domeniul de specializare profesional este foarte important pentru tân r,
deoarece anume prin profesie are loc personalizarea complet a stilului. Angajarea tinerilor în
profesie consolideaz şi îmbog eşte structura personalit ii. Integrarea ini ial şi adaptarea la
profesie permite dobândirea unei reale identit i de sine în sfera ocupa ional . Tân rul asociaz
fiin ei sale ocupa ia sa de baz , înv area sau postul de munc . Preciz m c o treime din studen ii
participan i în cercetarea noastr erau la moment sau au fost anterior angaja i în diferite sfere
social-profesionale.
Domeniul de specializare, de rând cu profesia, înglobeaz pe deplin calit ile tinerilor.
Uneori ob in succese, alteori eşecuri, dar acestea îi ajut pe tineri s -şi formeze o autoevaluare
(autoapreciere) mai exact despre propria personalitate. Unii tineri nu reuşesc s -şi identifice
poten ialul pentru anumite specializ ri în domeniul socioumanist ori exact. Chiar printre
responden i au fost tineri care au declarat c viitoarea profesie nu va avea nicio leg tur cu
studiile universitare, evocând motive ,,c nu se reg sesc ca specialişti” în domeniul pe care l-au
ales. Oricare ar fi latura componen ial a identit ii profesionale, tinerii posed deja o schem
preferen ial dup care abordeaz propria personalitate, îi evalueaz pe al ii şi dup care se
conduc în via a cotidian .
Un alt aspect important şi necesar pentru personalitatea tinerilor îl reprezint controlul cu
toate componentele sale, extinzându-se de la autocontrol (cognitiv, afectiv, perceptiv, mnezic,
verbal, comportamental) pân la locul de control abordat din perspectiva de construct individual.
Atât stilul apreciativ, cât şi controlul, indiferent de specializarea în domeniile socioumanist ori
exact, în ansamblu au un rol adaptativ.
În raport cu specializarea, aceste dou variabile se exprim prin prezen a unei eficien e
ori prin lipsa ei. În acelaşi context, trebuie s men ion m c personalizarea stilului apreciativ
atinge valori semnificative de dezvoltare în cadrul activit ii dominante de înv are şi prin
specializare (socioumanist ori exact ) a tinerilor, care se prezum c influen eaz asupra
localiz rii unui anumit tip de control.

50
 Eficientizarea stilului apreciativ depinde de anumite competen e (mai des emo ionale
decât cognitive) care pot fi înv ate şi dezvoltate prin programe de antrenament şi perfec ionare
continu a tinerilor, prin traininguri sau workshop-uri.
În contextul celor relatate, demersul psihodiagnostic a avut drept scop determinarea
interconexiunii dintre stilul apreciativ şi tipul locului de control la tineri.
În conformitate cu scopul propus, au fost înaintate ipotezele cercetării:
 Exist interconexiuni între stilul apreciativ şi controlul psihologic la tineri.
 Stilul apreciativ şi locul de control la tineri rela ioneaz cu orientarea optimist spre
viitor.
Rezultatele ştiin ifice principale înaintate spre sus inere:
1. Interconexiunea dintre stilul apreciativ, controlul psihologic şi entit ile conexe acestora
conduce la stabilirea unor profiluri specifice ale personalit ii tinerilor.
2. Specificitatea profilurilor este asigurat de influen a unui şir de variabile pre- cum: tipul
stilului apreciativ (detaşat, reflexiv, analogic, empatic), tipul locului de control (intern/extern),
entit ile conexe (stima de sine, optimism/ pesimism).
3. Profilul personalit ii variaz în func ie de domeniul de specializare a tinerilor
(socioumanist/exact).
4. Eficientizarea profilurilor personalit ii poate fi realizat prin aplicarea progra- mului de
dezvoltare personal prin metode de optimizare a stilului apreciativ şi a locului de control.
Etapele cercetării. Psihodiagnosticul s-a realizat în dou etape:
1. În prima etapă au fost colectate materialele teoretice în vederea identific rii felului în
care este abordat şi interpretat problema de studiu în literatura de specialitate, na ional şi din
str in tate în domeniul psihologiei persoanei, psihologiei cognitive, psihologiei pozitive şi
diferen iale, dup care au fost selectate metodele psihodiagnostice corespunz toare pentru
realizarea experimentului de constatare.
2. În a doua etapă a fost realizat un demers diagnostic cu scopul determin rii tipurilor de
stiluri apreciative la tineri şi identificarea tipului locului de control din perspectiva domeniului de
specializare (socioumanist ori exact).
De asemenea, în aceast etap au fost colectate, analizate şi prelucrate datele culese în
cadrul experimentului constatativ.
În cadrul demersului diagnostic ne-am propus s realiz m o serie de sarcini:
1. Determinarea stilului apreciativ al tinerilor;
2. Identificarea locului de control intern şi extern;
3. Stabilirea nivelului stimei de sine;

51
 4. Identificarea orient rii optimiste vs pesimiste;
5. Determinarea corela iei dintre stilul apreciativ, tipul locului de control, stim de sine şi
optimism vs pesimism;
6. Compararea rezultatelor ob inute în grupa A (tinerii specializa i în ştiin e
socioumaniste) şi B (tinerii specializa i în ştiin e exacte);
7. Examinarea rezultatelor ob inute şi compararea lor cu ideile prezentate de autorii care
s-au ocupat de studiul stilului apreciativ şi locul de control, analizând leg turile specifice
dintre diverşi indicatori;
8. Elaborarea profilurilor de eficientizare.
Pentru a realiza sarcinile propuse în cadrul demersului diagnostic şi pentru a verifica
ipotezele înaintate, au fost utilizate urm toarele metode psihodiagnostice:
A. Chestionarul SARC – proba de evaluare a stilurilor apreciative şi de abordare a
conflictelor (M. Caluschi, C. Fetcu) (Anexa 1).
Scopul chestionarului SARC const în identificarea tipurilor de stiluri apreciative.
Con inutul chestionarului cuprinde o scal format din 14 situa ii a câte şase variante
posibile de r spuns (dintre care 5 sugerate în itemi şi una alternativ , care permite optantului s
aleag o solu ie proprie, preferat ).
Chestionarul identific patru stiluri apreciative:
- Stilul apreciativ empatic – în care subiectul se simte cel lalt pentru a-i retr i st rile,
gândurile, ac iunile f r pierderea propriei identit i, are capacitatea de transpunere în situa ia
p r ilor aflate în conflict;
- Stilul apreciativ analogic – subiectul care se încadreaz în acest stil reuşeşte s -i
în eleag pe ceilal i în baza unui ra ionament analogic predominant analitic şi cognitiv;
- Stilul apreciativ detaşat –un stil neproiectiv şi neafectiv, adic subiec ii apar inând
acestui stil îi judec pe cei din jurul lor pe baza unui ra ionament critic, nu se transpun în situa ia
altora, nu apeleaz la experien a afectiv atunci când apreciaz un conflict;
- Stilul apreciativ reflexiv –un stil afectiv, dar neproiectiv, subiec ii care prefer acest
stil fac aprecieri subiective pe baza experien ei afective proprii, filozofeaz pe tema conflictelor,
dar amân rezolvarea problemelor, fac judec i tranşante, rigide şi neimplicative.
Chestionarul SARC este bine structurat şi con ine: foaie de r spuns (Anexa 1) şi grila
SARC (cu cheia r spunsurilor).
Trebuie s men ion m c stilul apreciativ poate fi identificat doar în situa iile în care se
face observabil prin reac iile la unele evenimente, prin în elegere şi bun voin ori prin conduite
defensive (detaşare, negare, agresivitate, anxietate). Chestionarul SARC îndeplineşte perfect

52
aceste condi ii şi, respectiv, este instrumentul cel mai indicat pentru identificarea tipului de stil.
B. Chestionarul Locul de control (Rotter) (Anexa 2)
Scopul chestionarului const în determinarea tipului locului de control intern versus
extern.
Con inutul chestionarului cuprinde 29 de itemi, dintre care 23 vizeaz direct locul de
control, iar 6 itemi au fost incluşi de autor pentru a face mai ambiguu scopul testului (1, 8, 14,
19, 24, 27). Fiecare item con ine dou afirma ii, una ataşat la internalitate, iar cealalalt – la
externalitate.
Con inutul itemilor se refer la domenii variate ale vie ii (succes academic şi profesional,
rela ii interpersonale, rela ii în famile, politice, sociale). În itemi este reflectat viziunea proprie
asupra locului de control ca şi construct multidimensional. Astfel, sunt incluse întreb ri care
urm resc s detecteze convingerile persoanelor fa de diverse aspecte, printre care men ion m:
convingerile fa de rela iile p rin i–copii, fa de evenimentele precedente din propriul traseu
existen ial, fa de rela ia profesor–elev, fa a de eşec, fa de responsabilitate proprie în luarea
deciziilor, fa de ghinion şi alte aspecte generale.
În interpretarea rezultatelor am inut cont de urm torii parametri: scorul ob inut poate
varia pe intervalul de valori 0-23 de puncte. Un scor ridicat (mai mare de 13) indic
externalitatea, un scor sc zut indic internalitatea.
Diferen ele majore între tipurile locului de control care au fost detectate în urma studiului
nostru empiric sunt prezentate în Tabelul 2.1 Locul de control se refer la m sura în care
indivizii cred c pot controla evenimentele care îi afecteaz . Indivizii cu locul controlului intern
cred c evenimentele rezult în primul rând din propriul lor comportament şi din ac iunile
întreprinse de ei înşişi. Cei cu locul controlului extern cred c al ii îi influen eaz puternic ori
soarta, norocul şi alte evenimente sau for e din exterior sunt responsabile pentru toate
evenimentele.
Tabelul 2.1. Diferen e majore între tipurile locului de control
Tinerii cu locul de control extern cu Tinerii cu locul de control intern cu
scorul > 13 puncte scorul < 13 puncte
 se supun celorlal i;  se consider responsabili pentru ceea
 nu îşi asum responsabilit i pentru ce li se întâmpl ;
ac iunile proprii;  îşi atribuie eşecul dac întâmpin o
 atribuie eşecul ghinionului, hazardului, înfrângere, acesta îi motiveaz s fie mai
altor persoane şi nicidecum lor înşişi; eficien i în viitor;

53
  dac întâmpin înfrângeri, sunt  nu se conformeaz uşor;
dezam gi i;  sunt mul umi i de munca pe care o
 nu sunt satisf cu i de munca pe care o îndeplinesc;
desf şoar ;  sunt independen i;
 sunt vulnerabili la stres şi depresie  sunt conştien i de propria valoare
cronic , sunt motiva i mai mult de ceea ce  au o puternic motiva ie interioar ,
îi înconjoar decât de propria persoan , e ceea ce îi conduce mai repede spre succes;
posibil ca ei s ob in mai greu succese  îşi înainteaz planuri pe termen
personale; îndelungat.
 sunt foarte uşor influen abili de c tre
ceilal i;
 prefer jocurile bazate pe noroc şi
şans .

Cei cu un loc intern de control manifest comportament adaptat şi au tendin a de a

încerca ac iuni mult mai adecvate pentru influen area altor persoane.
Or, cei cu loc extern de control manifest comportament dependent şi mai pu in adaptat,
pentru c sunt deseori influen a i s -şi schimbe opiniile şi atitudinile anterioare.
C. Scala Stima de Sine (Rosenberg) (Anexa 3).
Scopul scalei Rosenberg const în identificarea nivelului stimei de sine la tineri.
Con inutul scalei cuprinde 10 itemi cu 4 posibilita i de r spuns între total dezacord (1
punct) şi total acord (4 puncte). Scala este alc tuit din 5 itemi cota i direct şi 5 itemi inversa i.
Punctajul care se acord pentru fiecare item variaz între 1 şi 4 puncte. Scorul final se ob ine prin
însumarea punctelor ob inute la cei 10 itemi.
Aceast scal a fost elaborat ini ial pentru a m sura sentimentul global al valorii
personale. Itemii 2, 5, 6, 8, 9 se coteaz invers. Scorurile pot fi cuprinse între 10 şi 40, scorurile
ridicate indic o stim de sine scazut . Coeficientul Cronbach = 0,89, raportat de autor, indic o
bun consisten intern , iar fidelitatea test–retest e cuprins în studiile autorului între 0,85 (la o
s pt mân interval) şi 0,88 (la doua s pt mâni interval).
La cotarea rezultatelor au fost luate ca etalon valorile cuprinse între: 10-16 puncte – stima
de sine sc zut ; 17-33 de puncte – stima de sine medie; 34-40 de puncte – stima de sine înalt .
Stima de sine se refer la încrederea în capacitatea proprie de a gândi, în capacitatea de a
face fa provoc rilor fundamentale ale vie ii şi la încrederea în posibilitatea studen ilor de a
avea succes, de a fi ferici i, la sentimentul c sunt îndrept i i s -şi afirme trebuin ele şi dorin ele,

54
s -şi împlineasc valorile şi s se bucure de rezultatele eforturilor depuse. Stima de sine are
influen direct asupra rela iilor interpersonale.
Astfel, itemii sunt axa i pe descoperirea calită ilor valoroase ale persoanei, a atitudinii
fa ă de sine, a respectului fa ă de sine, adică a acelor calită i care ar putea energiza ori stopa
poten ialul apreciativ al tinerilor.
Este necesar de men ionat c stima de sine reprezint o nevoie uman profund şi
puternic , esen ial pentru o adaptare s n toas a individului, adic pentru o func ionare optim
şi împlinirea de sine. Cu alte cuvinte, stima de sine reprezint încrederea autentic în propria
,,minte şi în propriul discern mânt”, ceea ce înseamn încrederea în capacitatea de a lua decizii
corecte şi de a face alegeri adecvate.
Reprezentând un element esen ial pentru stilul apreciativ, stima de sine men ine echilibrul
psihic pe care-l posed unii studen i, iar al ii îl posed mai pu in. Nivelul global al stimei de sine
al unei anumite persoane influen eaz considerabil alegerile pe care le face în via şi stilul s u
existen ial optimist ori pesimist. În acest context, o stim de sine înalt este asociat cu strategii
de c utare a dezvolt rii personale şi de acceptare a riscurilor, a erorilor, în timp ce o stim de sine
sc zut , în mod constant, implic mai curând strategii de ap rare şi de evitare a riscurilor şi a
eşecurilor.
D. Chestionarul LOT-R (Revised Life Orientation) (Anexa 4)
Scopul const în determinarea orient rii spre optimism vs pesimism la tineri. Subiec ii au
fost ruga i s r spund la întreb ri, inând cont de corespunderea cu propriile lor convingeri.
LOT-R a fost sugerat s fie m surat ca o tr s tur general de optimism vs pesimism de c tre
Burke, Joyner şi Wilson (2000).
Con inutul chestionarului se constituie din 10 itemi care m soar diferen ele individuale
în ceea ce priveşte optimismul (itemii 1,4,5), precum şi pesimismul (itemii 3,8,9). Rezultatele
ob inute sunt înregistrate pe o scar de la 1 (dezacord puternic) la 5 (acord puternic).
Exist studii care ,,consider ” şi evalueaz optimismul şi pesimismul drept un fenomen
unidimensional. Totuşi, cele mai multe dintre ele cuantific separat scorurile pentru optimism şi
pesimism, astfel coeficientul α (alfa) pentru subscala optimism a fost de .68 şi .80 pentru
subscala pesimism. S-a calculat coeficientul de consisten intern α Cronbach atât pentru
întreaga scal , cât şi pentru subscalele testului de optimism şi pesimism.
Prelucrarea statistic a datelor şi calcularea indicilor de corela ie Pearson cu reprezentarea
lor grafic ulterioar a fost efectuat în baza programelor Microsoft Excel şi SPSS 14.
Lotul demersului diagnostic a fost format din 360 de studen i cu media de vârst de 21,2
ani. Investiga ia este axat pe etapa de vârst care corespunde începutului tinere ii şi din acest

55
considerent au fost în calitate de optan i tinerii care înva la Universitatea de Stat din Moldova.
Criteriul general dup care au fost selecta i subiec ii a fost specializarea în ştiinte
umaniste şi, respectiv, în ştiin e exacte. Astfel, am inclus în cercetare 180 de studen i specializa i
în ştiin e umaniste (psihologi şi psihopedagogi), care formeaz grupa A, şi 180 de studen i
specializa i în ştiin e exacte (chimie, fizic , biologie şi tehnologii informa ionale), care formeaz
grupa B.

2.2. Demersul diagnostic în determinarea interconexiunii dintre stilul apreciativ şi

controlul psihologic la tinerii specializa i în ştiin e socioumaniste (grupa A)
Grupul A a fost constituit din 180 de studen i specializa i în ştiin e socioumaniste,
studen ii facult ii de Psihologie şi Ştiin e ale Educa ie, USM.

1. Psihodiagnoza stilului apreciativ la tinerii specializa i în ştiin e socioumaniste

(grupa A)
Pentru a identifica stilul apreciativ am aplicat chestionarul chestionarul SARC. Datele
ob inute sunt prezentate în Figura 2.1.

Stilul apreciativ la studentii din grupa A

40,0% 36,11%
ponderea tipurilor de stil

35,0%
28,89%
30,0%
apreciativ

25,0% 18,33%
20,0% 16,67%

15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
1 2 3 4
stilul apreciativ: 1-detasat, 2-reflexiv, 3-analogic, 4-
empatic

Fig. 2.1. Stilul apreciativ la studen ii din grupa A

Concluziile la care am ajuns sunt reflectate în cele ce urmeaz .

1) 36,11% de tineri se caracterizeaz prin stil empatic. Aceasta înseamn c ei sunt mai

56
sensibili în privin a ini ierii şi a men inerii rela iilor interpersonale constructive.
2) 28,89% de tineri manifest stil analogic. Aceasta se poate explica prin faptul c tinerii
cu stil dominant analogic au un nivel de identificare afectiv înalt , dar îi categorizeaz pe
ceilal i dup criterii similare propriei persoane. În situa ii de neîn elegeri interpersonale, aceşti
tineri vor manifesta un interes pentru cel lalt func ie de faptul dac al ii se încadreaz în
,,schemele” lor comprehensibile prestabilite anterior.
3) 18,33% de tineri se caracterizez prin stil reflexiv. Procentajul de 18,33% ob inut
pentru stilul apreciativ reflexiv se explic prin faptul c mul i tineri au posibilitatea s -şi dezvolte
anumite competen e pentru a putea men ine rela ii interpersonale favorabile, totuşi nu pun în
practic sau nu accept pe deplin schimbarea stilului cu care s-au ,,obişnuit” şi îl consider
intangibil, cu nivel înalt de adecvare. În rela iile interpersonale, dar şi în situa iile de conflict,
reflexivul va avea tendin a de a judeca ,,la rece” chiar şi problemele emo ionale sau sentimentale.
4) 16,67% de tineri manifest stil detaşat care exprim lipsa dorin ei de implicare activ
în situa iile în care este necesar implicarea.
Analiza calitativ a r spunsurilor la itemi ne-a furnizat de asemenea informa ii utile.
Astfel, itemul: Când are loc un conflict politic şi cei din jur se implică mai mult sau mai pu in,
eu... a generat o doz mare de curiozitate. Tinerii trebuiau s aleag din variantele oferite
op iunea care este mai aproape de propriile preferin e evaluative (apreciative):
a. consider c mediatorii preg ti i şi analiştii politici pot contribui la stingerea lui;
b. caut singur cauzele logice şi obiective ale discordiei şi le ofer celor implica i;
c. evit s m implic în disput ;
d. de când m ştiu, nu am dat niciodat aten ie conflictelor politice;
e. m implic afectiv, discut cu cei din jur fenomenul, m identific cu ambele p r i pentru a
în elege mai bine ce se întâmpl şi ce va urma;
f. alt variant .
Mai mul i tineri au fost interesa i de acest domeniu şi la varianta alternativ f. pentru
r spuns, au argumentat opiniile proprii fa de clasa politic actual . O parte din tineri s-au ar tat
afectiv implica i în problemele politice (deci au manifestat implicare afectiv ). Iar la o alt
extrem s-au reg sit tinerii care evit implicarea în disputele şi demagogiile politice. Tinerii au
un sistem personal de valori, care deseori nu corespunde cu cel impus de societate ori de clasa
politic . Fiind rebeli datorit particularit ilor de vârst , tinerii se implic activ în asemenea gen
de polemici. Evitarea, la fel ca şi implicarea prea activ în ,,conflictele politice” reprezint dou
poluri ale aceluiaşi spectru apreciativ.
O curiozitate sporit s-a ar tat şi fa de urm torul item: Când la nivelul comunită ii

57
(presă, TV, radio etc.) se discută despre o dispută interetnică, eu...Tinerii au manifestat
r spunsuri care indic preferin ele pentru implicare activ , rezultat ob inut pentru mai bine de
73% din tot eşantionul de optan i.
Printre indicatorii principali ai stilului sunt cei lega i de stabilirea cauzelor în exterior sau
interior (a. consider că problema poate fi aplanată sau mediată de specialişti; sau e. consider că
nu mă priveşte şi nu-i dau aten ie). În scopul de a identifica strategia pe care o adopt studentul
în cazul situa iilor incerte, au fost incluşi itemi care realizeaz acest el.
Itemul: Când sunt în dificultate, eu... tinde s identifice dac strategiile adoptate de
student sunt de natur constructiv , activ sau evitant , distructiv , neimplicativ . Astfel, dac
respondentul caută să rezolve singur cât mai repede situa ia (varianta a), înseamn c el îşi
cunoaşte limitele şi poten ialul cu ajutorul c rora ar putea face fa solicit rilor. Totodat , este
lesne de în eles c detaşatul nu ar ,,vedea” alt solu ie mai bun decât evitarea dificult ilor.
Un alt item din chestionar se refer la identificarea conflictului interior, cel care ine de
trebuin ele personale şi posibilit ile de realizare.
La itemul: Când se întâmplă să apară o discordan ă între trebuin ele mele şi posibilită ile
de a le împlini, eu...tinerii au r spuns în mare parte (83%) prin varianta meditez la o solu ie care
să nu-mi tulbure conştiin a şi liniştea sufletească (c) şi prin varianta caut să mă inspir dintr-o
situa ie asemănătoare pe care am rezolvat-o (d).
La itemul: În conflictele în care am fost implicat până acum, mai degrabă eu... care
elucideaz atitudinea global fa de succes, eşec, conflicte în care a fost implicat tân rul,
studen ii au oferit urm toarele variante de r spuns:
a. am fost partea care a avut de suferit, cel provocat;
b. recunosc, am fost sursa generatoare de divergen sau cel care a aprins scânteia;
c. am avut rolul purt torului de cuvânt care a tranzac ionat solu ia final ;
d. am c utat s previn, s aplanez situa ia ca divergen a de interese.
O observa ie relevant asupra rezultatelor ob inute e legat de faptul c varianta
alternativ f. doar uneori a fost completat de tinerii din grupa A.
Prin urmare, putem concluziona c rezultatele ob inute în urma aplic rii chestionarului în
grupa A ne ofer un tablou amplu cu referire la tipul de stil şi modalit ile specifice în abordarea
conflictelor.

58
 2. Determinarea locului de control la tinerii specializa i în ştiin e socioumaniste
(grupa A)
Pentru a identifica locul de control am aplicat chestionarul lui Rotter. Datele ob inute sunt
prezentate în Figura 2.2.

Fig. 2.2. Locul de control la studen ii din grupa A

În grupul tinerilor care sunt specializa i în domeniul socioumanist predominarea locului

intern de control este dovedit de 62,78%, fapt care poate fi explicat prin mai multe argumente.
În primul rând, ei dobândesc încrederea în propriile puteri de autocontrol, dar şi control asupra
altora. În al doiea rând, datorit faptului c sunt încadra i în seminare şi traininguri prev zute de
curriculumurile universitare, ei îşi pot dezvolta acele aspecte care sunt necesare profesiei de
psiholog.
3. Analiza rezultatelor referitoare la stilul apreciativ în rela ie cu locul de control
Întrucât scopul cercet rii const în determinarea interconexiunii dintre stilul apreciativ şi
tipul locului de control la tineri, vom analiza în continuare rela ia dintre aceste variabile.
Datele ob inute sunt prezentate în Figura 2.3.

Fig. 2.3. Rela ia stil apreciativ-locul de control la studen ii grupei A

59
 Pentru stilul detaşat şi cel reflexiv corelarea cu locul de control extern este de
aproximativ 100%, ceea ce ar putea fi explicat prin aceea c detaşa ii nu doresc s se implice, iar
reflexivii nu v d necesitatea de a se implica pentru a interrela iona empatic. De aici reiese c
tinerii cu stil apreciativ reflexiv sunt preponderent orienta i spre meditare şi chibzuire în loc de
ac ionare, evitare a responsabilit ilor de implicare în rezolvarea situa iilor incerte. Ei consider
c cineva ori ceva ,,din afar ” se face responsabil pentru rela iile interpersonale ori evenimentele
care se vor desf şura în continuare.
Conform datelor ob inute, 98,46% din tinerii empatici se caracterizeaz printr-un tip de
control intern (Figura 2.4). Aceasta înseamn c tinerii posed un autocontrol, sunt cump ta i,
sunt responsabili fa de sarcinile care le sunt înaintate şi totodat sunt capabili s se identifice
printr-o similaritate afectiv cu ceilal i.

Stilul apreciativ si locul de control

la studentii din grupa A
98,46%
100,0%
90,0%
ponderea tipurilor de stil

80,0%
70,0%
apreciativ

60,0%
50,0%
40,0%
30,0%
20,0%
10,0% 1,54%
0,0%
stilul apreciativ-empatic

Fig. 2.4. Ponderea stilului apreciativ empatic cu locul de control

94,23% din tinerii cu stil apreciativ analogic se caracterizeaz printr-un tip de control
intern (Figura 2.5). Dup cum observ m, aceşti tineri se identific cu al ii numai dac resursele,
competen ele şi rezultatele personale coincid cu ale celorla i.

60
 Stilul apreciativ si locul de control
la studentii din grupa A
100,0% 94,23%

ponderea tipurilor de stil 80,0%

apreciativ
60,0%

40,0%

20,0%
5,77%

0,0%
stilul apreciativ-analogic

Fig. 2.5. Ponderea stilului apreciativ analogic cu locul de control

Chestionarul aplicat pentru cercetarea noastr ne-a permis s observ m care este aspectul
pe care se sprijin tinerii specializa i în domeniul ştiin elor exacte. Astfel, unii itemi sunt
orienta i spre identificarea pozi iei fa de sine mai mare, când persoana tinde s de in control
asupra situa iilor ori fa de al ii, când tinde s considere c nu este împuternicit s schimbe
desf şurarea evenimentelor. Ca şi în eşantionul anterior, ne-am propus s analiz m calitativ
r spunsurile fa de cele mai frecvente întreb ri.
La itemul care se refer la atitudinea global despre succes-eşec: Multe dintre
evenimentele din via ă se datorează în parte ghinionului, tinerii au r spuns infirmativ. Pentru
mul i tineri, eşecul reprezint o provocare spre noi realiz ri, iar ghinionul nu poate fi acceptat
totalmente ca un crez al vie ii.
În aceeaşi ordine de idei, peste 69% au r spuns afirmativ la itemul: Eşecurile oamenilor
rezultă din greşelile personale, iar explica ia care deriv aici const în aceea c tinerii sunt
orienta i mai mult spre propriile resurse, spre propriile eforturi şi motive în dep şirea situa iilor
incerte.
Tinerii au r spuns afirmativ în marea majoritate la itemul: În decursul vie ii, orice
individ poate câştiga stima şi respectul pe care îl merită. Conştientizarea propriilor resurse este
legat nu doar de încrederea în sine, dar şi de încrederea în reuşita altora. În condi iile în care
altul este apreciat pozitiv, are loc creşterea puterii de autorealizare.
Itemul cu referire la identificarea atitudinii fa de alte persoane: Din păcate, valoarea
unui om este adesea nerecunoscută, oricât de mult s-ar strădui, a elucidat un moment

61
reprezentativ pentru cercetarea noastr . Tinerii au ales varianta de r spuns care se afl în acord
deplin cu aceast afirma ie. Dat fiind faptul c deja au tr it unele eşecuri fie în traseul personal al
vie ii fie în raport cu unele persoane, fie c au avut eşec ori insucces la anumite discipline, au
fost întotdeauna profund marca i de aceste evenimente.
În condi iile când eşecul prevaleaz asupra succesului, se formeaz mecanismele
defensive, printre care evitarea devine motto al vie ii şi este în corela ie cu stilul apreciativ
detaşat. Pentru itemul: Cele mai multe eşecuri se datorează lipsei abilită iilor, ignoran ei, lenei
sau tuturor la un loc, care identific pozi ia persoanei fa de conceptul de insucces, rezultatele
oferite de studen i denot c într-adev r, reuşita şi eşecul depind de locul intern de control.
Concluzia este c tinerii pot s depun efort, s -şi asume responsabilit i pentru deciziile
luate, s -şi administreze propria via , dar pentru aceasta au nevoie s -şi amplifice şi s -şi
perfec ioneze abilit ile ce corespund unui autocontrol înalt şi locului intern de control.
Lotul demersului diagnostic a fost format din 360 de studen i cu media de vârst de 21,2
ani. Investiga ia este axat pe etapa de vârst ce corespunde începutului tinere ii şi din acest
considerent au fost în calitate de optan i tinerii care înva la Universitatea de Stat din Moldova.
Criteriul general dup care au fost selecta i subiec ii a fost specializarea în ştiinte umaniste şi,
respectiv, în ştiin e exacte. Astfel, am inclus în cercetare 180 de studen i specializa i în ştiin e
umaniste (psihologi şi psihopedagogi), care formeaz grupa A, şi 180 de studen i specializa i în
ştiin e exacte (chimie, fizic , biologie şi tehnologii informa ionale), care formeaz grupa B.

2.3. Demersul diagnostic în determinarea interconexiunii dintre stilul apreciativ şi

controlul psihologic la tinerii specializa i în ştiin e exacte (grupa B)
Grupul B a fost constituit de asemenea din 180 de studen i specializa i în ştiin e exacte
(chimie, fizic , biologie şi tehnologii informa ionale), studen ii facult ilor de Chimie şi
Tehnologie Chimic , de Fizic şi Inginerie, de Biologie şi Pedologie, de Matematic şi
Informatic a USM.

1. Psihodiagnoza stilului apreciativ la tinerii specializa i în ştiin e exacte (grupa B)

Altor 180 de studen i li s-au aplicat aceleaşi chestionare SARC şi Locul de control. În
urma prelucr rii datelor ob inute, am efectuat transformarea lor în procente.
Datele ob inute au fost transferate în Figura 2.6 din care se observ c :
1) 36,67% din subiec ii grupei B au ob inut preponderent tipul de stil apreciativ reflexiv.
2) 22,22% din tineri au ob inut stil apreciativ analogic.
3) 21,67% stil apreciativ empatic.

62
 4) 19,44 % au ob inut tipul stilului apreciativ detaşat.
Faptul c cea mai înalt pondere este atribuit stilului apreciativ reflexiv (36,67%) poate
fi explicat prin dominarea ra ionalit ii vs sferei emo ionale la aceşti tineri.

Stilul apreciativ la studentii din grupa B

40,0% 36,67%
35,0%
ponderea tipurilor de stil

30,0%
apreciativ

25,0% 22,22% 21,67%

19,44%
20,0%

15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
1 2 3 4
stilul apreciativ:1-detasat, 2-reflexiv, 3-analogic, 4-empatic

Fig. 2.6. Stilul apreciativ la studen ii din grupa B

Valori similare au fost înregistrate pentru cei care au stil empatic şi analogic. Explica ia
pe care o putem oferi aici const în aceea c tinerii sunt tenta i s identifice cât mai multe criterii
similare între sine şi al ii, iar odat ce le identific , ei devin mai dispuşi s ,,se apropie” de
obiect, dar asta are loc numai datorit intereselor ra ionale, nu empatiei. Oricum, în prima grup
de responden i a fost înregistrat procentajul mai mare pentru stilul apreciativ empatic, şi anume
36,11%.
Analiza calitativ a rezultatelor chestionarului care are drept scop identificarea stilului
apreciativ au fost ob inute mai multe variante relevante de r spuns pentru un grup de itemi.
Astfel, itemul: Când sunt pus în situa ia (mi se cere) de a interveni într-o discu ie, eu... a fost
ob inut o pondere înalt 74% din responden i prin varianta b. (Încerc să negociez cu fiecare
parte ca fiecare să fie în câştig), fapt care ne înclin s consider m c negocierea este o
modalitate constructiv la care apeleaz tinerii pentru a oferi solu ii constructive.
A ar ta prin comportament şi prin compromis bun voin a fa de persoanele aflate în
anumite dispute este o strategie eficient legat de empatie. Deşi sunt mai pu ini, 21,67% de
tineri care au stil apreciativ empatic, comparativ cu cei din grupa A cu 36,11%, pentru acest item

63
au optat mai mult de 52% din responden i. Or, pentru acelaşi item s-a ales o alt variant
alternativ e. (Îi pun fa ă în fa ă încercând să intermediez, să-i fac să se în eleagă reciproc).
Cu scopul de identificare a stilului apreciativ în cazul conflictelor, am fost interesa i s
observ m r spunsul la itemul care urmeaz :
În rezolvarea unei probleme sociale sau a unui conflict, eu... – tinerii au r spuns cel mai
des prin urm toarele variante: e. m detaşez de problem , o privesc din afar şi ofer solu ii sigure
din experien a mea; a. rezolv conflictul apelând la situa ii analogice, tr ite de mine; şi foarte
pu ini au ales varianta c. m transpun în situa ia p r ilor aflate în conflict şi încerc o solu ie
convenabil aştept rilor ambelor p r i.
Pentru determinarea preferin ei de alegere a strategiei de dep şire a conflictelor, tinerii au
r spuns la urm torul item: În conflictele în care am fost implicat până acum, mai degrabă eu...
am fost partea care a avut de suferit. Acest r spuns relev o atitudine în care tân rul se
autocomp timeşte pe sine, dar recunoaşte c a fost implicat în nişte situa ii nepl cute.

2. Determinarea locului de control la tinerii specializa i în ştiin e exacte (grupa B)

În urm toarea etap ne-am propus ca scop identificarea locului de control intern ori
extern la studen ii din grupa B. Datele ob inute au fost transpuse în Figura 2.7.

Fig. 2.7. Locul de control la studen ii din grupa B

Tinerii care fac parte din grupa B – studen ii specialit ilor din domeniul exact – au
ob inut procentaj mai mare pentru locul extern de control – 68,33%. Astfel, tinerii care
profeseaz în domeniile exacte sunt mai retraşi, mai analitici, mai independen i. Aceste calit i
sunt într-adev r specifice lor, îns , atunci când ne referim la control, dup cum reiese şi din
rezultatele ob inute, tipul locului de control poate fi predominant extern.

64
 3. Analiza rezultatelor referitoare la stilul apreciativ în rela ie cu locul de control

În Figura 2.8 de mai jos sunt repartizate datele ob inute, luând în considerare ponderea
tipului de stil apreciativ dominant în rela ie cu locul de control.

Fig. 2.8. Rela ia stil apreciativ-locul de control la studen ii grupei B

Pentru ca s fie cât mai reprezentative, datele ob inute au fost amplasate în corespundere
cu fiecare tip de loc intern/extern şi stilul apreciativ în parte. Am inclus în figurile 2.9-2.11 de
mai jos rezultatele cu privire la ponderea stilului apreciativ în raport cu tipul locului de control.
Stilul apreciativ empatic are pondere înalt cu locul intern de control – 100%, rezultat ce
confirm faptul c între empatie şi locul intern ar exista interconexiune.
Pentru tinerii cu stil apreciativ reflexiv, locul de control extern a fost marcat de 90,91%,
iar locul intern a fost identificat la doar 9,09% (Figura 2.9).

Stilul apreciativ si locul de control

la studentii din grupa B
100,0% 90,91%
ponderea tipurilor de stil

80,0%
apreciativ

60,0%

40,0%

20,0% 9,09%

0,0%
stilul apre ciativ -re fle xiv

Fig. 2.9. Ponderea stilului apreciativ reflexiv cu locul de control

65
 Aceasta ar însemna c studen ii cu stil apreciativ reflexiv, la fel ca şi cei cu stil apreciativ
detaşat, încearc s explice cauzele unor evenimente prin interven ia ce vine din afar . Studen ii
care posed stil apreciativ reflexiv evit implicarea activ , de aceea a fost ob inut un procentaj
atât de înalt.
Studen ii cu stil apreciativ detaşat, care constituie 19,44%, au ob inut pentru variabila loc
de control extern 85,71%, iar pentru locul intern de control 14,29% (Figura 2.10), ceea ce ar
putea fi explicat prin aceea c detaşa ii nu doresc s se implice în rela ii cu al ii.

Stilul apreciativ si locul de control

la studentii din grupa B
100,0%
85,71%
ponderea tipurilor de stil

80,0%
apreciativ

60,0%

40,0%

20,0% 14,29%

0,0%
stilul apre ciativ -de tasat

Fig. 2.10. Ponderea stilului apreciativ detaşat cu locul de control

Un num r destul de mare din totalul optan ilor cu stil analogic (22,22%) au ob inut pentru
tipul locului de control extern 85,50% şi, respectiv, 17,50% pentru locul de control intern (Figura
2.11).

Stilul apreciativ si locul de control

la studentii din grupa B
100,0%
ponderea tipurilor de stil

82,50%
80,0%
apreciativ

60,0%

40,0%
17,50%
20,0%

0,0%
stilul apre ciativ -analogic

Fig. 2.11. Ponderea stilului apreciativ analogic cu locul de control

66
 Numai în situa iile când studen ii cu stil apreciativ analogic sunt interesa i de ceilal i,
având în vedere criteriile similare cu ale lor proprii, ei îşi vor manifesta interesul fa de situa ia
în care se afl .
Analiza calitativ a r spunsurilor la itemii chestionarului au identificat cele mai frecvente
alegeri efectuate de c tre studen i. Printre acestea men ion m itemii care au format clasamentul
de top al tinerilor din grupa B. De exemplu, au fost interesa i mai mult de 55% din responden i
de itemul Ereditatea are rolul principal în determinarea personalită ii. Prin afirmarea respectiv ,
persoana recunoaşte c totul în via este premeditat, c odat ce ai un genofond precar, nu vei
putea s te realizezi în mod optim. Incapacitatea ori dorin a de a depune efort pentru
perfec ionarea proprie este compensat la aceşti tineri prin argumente de tip cineva ori ceva, care
nu depinde de mine, mi-a determinat traseul existen ial.
Ori, pentru itemul Nu o dată mi-am dat seama că ceea ce trebuia să se întâmple s-a şi
întâmplat, la fel s-a ob inut un scor destul de ridicat – aproape 70% au indicat aceast afirma ie
care, la fel, ine s accentueze rolul cauzelor externe. Probabil, este foarte confortabil pentru
tineri s -şi abandoneze responsabilit ile de implicare în propria via şi g sirea cauzalit ilor în
afara propriului eu. Au fost şi tineri care au r spuns invers la întrebarea respectiv , de aceea nu ar
fi corect s generaliz m c to i tinerii din grupa B tind spre localizarea extern a controlului.
Astfel, pentru itemul: Lăsate la voia întâmplării, problemele nu s-au rezolvat niciodată la
fel de bine, ca atunci când am hotărât să ac ionez eu însumi pentru a le rezolva, rezultatele
ob inute sunt aproape de 47% pentru întreaga grup . Tinerii pot manifesta implicare foarte
activ , dac asta se refer la o motiva ie intrinsec , adic are interese fie ele cognitive, afective
ori interpersonale.
Un rezultat interesant a fost ob inut în urma analizei urm torului item care const în
identificarea unor leg turi dintre materia predat şi comprehensiunea ei: De multe ori, întrebările
la examen tind să fie atât de departe de cursul predat, încât disciplina pare a fi pu in folositoare.
Printre particularit ile tinerilor, în mod normal, se reg seşte curiozitatea pentru ceea ce este nou,
ceea ce poate fi pus în practic în viitoarea profesie ori în via a cotidian . Totodat , se atest şi
prezen a unei motiva ii sc zute pentru înv are şi acumularea de cunoştin e, de aceea tinerii
g sesc cauza insuccesului sau a dificult ilor de înv are în exterior (materia predat
necorespunz tor, prea complicat, personalitatea profesorului, presta ia lui etc).
Mul i tineri au r spuns afirmativ la întrebarea ce ine de localizarea succesului
profesional: Ob inerea unui loc de muncă depinde de situa ia a fi la locul potrivit în momentul
potrivit. O explica ie rezonabil pe care o putem înainta aici ar fi cea legat de contextul concret
în care se afl tinerii. Func ie de faptul c nu putem de ine control asupra tuturor evenimentelor,

67
dar este important ca tinerii s poat delimita factorii obiectivi de cei subiectivi atunci când este
vorba despre angajare în domeniul profesional.
Referitor la planificarea ac iunilor şi adoptarea unor strategii concrete în dobândirea
rezultatului dorit, tinerii au r spuns la itemul urm tor: Când îmi fac planuri, sunt aproape
întotdeauna sigur că le voi putea îndeplini. Totodat , r spunsul ne informeaz despre încrederea
în sine, în propriile puteri şi asumarea responsabilit ilor pentru ob inerea scopului înaintat.
Itemul urm tor ine s dezv luie atitudinea fa de oameni în general: În orice om există
ceva bun. R spunsul ob inut este foarte apropiat de axiom , deoarece to i tinerii au r spuns
afirmativ la acest item. Tinerii sunt persoane cu o latur afectiv foarte bogat în tr iri intense de
ur , dragoste, anxietate, depresie, fericire ori nefericire, dar este îmbucur tor şi faptul c ei ,,v d
în altul ceva bun, valoros”. Privitor la noroc, majoritatea (80%) a optat pentru lipsa acestuia în
via a personal .
Astfel, pentru itemul: În cazul meu, a ob ine ce vreau are pu in de a face cu norocul,
tinerii au ales varianta invers . Iar pentru itemul care are ca scop identificarea valorilor social-
politice şi resurselor (inerne vs externe) persoanei, tinerii au r spuns de asemenea prin infirmarea
acestui fapt.
Astfel, la itemul: Luând parte în mod activ la problemele sociale şi politice, oamenii pot
controla evenimentele mondiale. Scepticismul este şi el o latur caracteristic a personalit ii
tân rului, fiindc acesta ofer oportunitatea de a gândi independent şi neinfluen at de grupul ori
contextul social. În cazuri extreme, tân rul îşi dobândeşte aşa nivel de scepticism care se refer
nu doar la ,,lipsa încrederii în al ii, dar şi la lipsa încrederii în sine”.

2.4. Analiza comparativ a rezultatelor ob inute între stilul apreciativ, locul de

control, stim de sine şi optimism-pesimism pentru tinerii specializa i în ştiin e
socioumaniste (grupa A) şi tinerii specializa i în ştiin e exacte (grupa B)

1. Analiza comparativ a rezultatelor ob inute între stilul apreciativ şi locul de control

în grupele A şi B
La urm toarea etap am efectuat compararea dintre rezultatele ob inute de subiec ii
grupei A şi B în vederea verificar rii unor diferen e între stil apreciativ şi locul de control în
aceste dou grupuri.
Pentru a facilita vizibilitatea datelor comparate între grupuri, am inclus rezultatele în
Figura 2.12 – pentru stil apreciativ şi Figura 2.13 – pentru locul de control.

68
 Fig. 2.12. Rezultatele comparative ale datelor la stil apreciativ în grupa A şi grupa B

Conform rezultatelor ob inute, în grupul A predomin stilul apreciativ empatic, iar în

grupul B – stilul apreciativ reflexiv. Astfel, studen ii profilului umanist mai des aleg stilul
apreciativ empatic (t= 2,773, p≤0,01), Aceasta înseamn c ei sunt mai sensibili în privin a
inițieri şi a men inerii rela iilor interpersonale constructive. Iar studen ii profilului exact aleg mai
des stilul apreciativ reflexiv (t= 4,001, p=0,00).
Analizând rezultatele la locul de control, am ob inut urm toarele rezultate: din 180 de
tineri ai grupei A, au ob inut loc intern de control 62,78%, iar loc extern 37,22%, cei din grupa B
au ob inut loc extern în propor ie de 68,33% şi 31,67% loc intern. Rezultatele sunt prezentate în
Figura 2.13.

Locul de control
80,0% 68,33%
70,0% 62,78%

60,0%
ponderea

50,0%
37,22%
40,0% 31,67%
30,0%
20,0%
10,0%
0,0%
1 2
tipurile : 1 - extern, 2 - intern

grupa A grupa B

Fig. 2.13. Rezultatele comparative ale locului de control în grupeleA şi B

69
 În urma analizei statistice a diferen elor de medii dintre dou grupuri în baza criteriului t-
Student, am stabilit c în grupul tinerilor care sunt specializa i în domeniul socioumanist se
observ predominarea locului intern de control, fapt care poate fi explicat prin mai multe
argumente. În primul rând, ei dobândesc încrederea în propriile puteri de autocontrol, dar şi de
control asupra altora. În al doiea rând, datorit faptului c sunt încadra i în seminare şi traininguri
prev zute de curriculumurile universitare, ei îşi pot dezvolta acele aspecte care sunt necesare
profesiei de psiholog.
Pe de alt parte, tinerii care fac parte din grupa B au ob inut un procentaj mai mare pentru
locul extern de control (t = 3,578, p≤0,01). Cum poate fi interpretat acest rezultat care la prima
vedere este sesizat ca un paradox? Suntem obişnui i s credem c tinerii care profeseaz în
domeniile exacte sunt mai retraşi, mai analitici, mai independen i. Aceste calit i le sunt într-
adev r specifice, îns atunci când ne referim la control, dup cum reiese şi din rezultatele
ob inute, tipul locului de control poate fi predominant extern.

2. Analiza comparativ a rezultatelor ob inute între stilul apreciativ, locul de control,

stim de sine şi optimism-pesimism pentru tinerii din grupele A şi B
În vederea confirm rii sau infirm rii ipotezei inaintate precum c exist interconexiuni
între stilul apreciativ, locul de control, stima de sine şi optimism–pesimism, am apelat la metoda
de prelucrare statistic a datelor prin intermediul coeficientului de corela ie liniar , Bravais-
Pearson.
În urma aplic rii metodei am ob inut urm toarele rezultate pe care le-am inclus în Tabelul
2.2.
Tabelul 2.2. Interconexiunile dintre stilul apreciativ şi locul de control
Stil apreciativ LOC-E LOC-I Stima de Optimism Pesimism
sine
Stilul detaşat
r 0,337 -0,296 -0,225 -0,176 0,176
p 0,01 0,01 0,01 0,05 0,05
Stilul reflexiv
r 0,304 -0,301 -0,316 -0,340 0,340
p 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
Stilul analogic
r 0,424 -0,397 -0,354 -0,313 0,313

70
 p 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
Stilul empatic
r -0,836 0,878 0,779 0,742 -0,742
p 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01

Stilul apreciativ detaşat cu LOC-E, r= 0,337, p=0,01 are leg tur direct propor ional ,
adic cu cât este mai pronun at stilul detaşat, cu atât mai mare este leg tura cu LOC-E, şi
viciversa, cu cât este mai externalizat locul de control, cu atât mai direct e leg tura cu stilul
detaşat.
Stilul apreciativ detaşat cu LOC-I, r= -0,296, p=0,01 are leg tura invers propor ional ,
adic cu cât stilul detaşat este mai pronun at, cu atât mai pu in se combin cu LOC-I, şi invers.
Exist o corela ie semnificativă între stilul empatic şi LOC-I (r= -0,878, p=0,01), este o
leg tur direct propor ional , adic cu cât stilul apreciativ este mai pronun at (se manifest
comportamental), cu atât mai des persoana apeleaz la caracteristicile ce intr în componen a
LOC-I, şi invers, cu cât persoana are un stil mai pu in pronun at din punct de vedere empatic, cu
atât leg tura semnificativ între aceste variabile scade. Acest fapt este explicabil prin aceea c
empaticul este responsabil, se implic , conştientizeaz seriozitatea deciziilor sale, se
autocontroleaz pe sine şi monitorizeaz situa ia în direc ia constructiv .
Stilul apreciativ detaşat cu stima de sine r= -0,225, p=0,01 are leg tura invers
propor ional , adic cu cât stilul apreciativ detaşat este mai pronun at (prin evitare), cu atât mai
sc zut este nivelul stimei de sine, adic cu cât neimplicarea, evitarea, care sunt componente
specifice stilului apreciativ, vor fi mai profunde, cu atât mai diminuat va fi stima de sine.
Deoarece exist o leg tur invers propor ional între aceste variabile, reiese c cu cât stima de
sine este mai sc zut , cu atât persoana va tinde s manifeste conduite detaşate.
Stilul apreciativ detaşat cu optimismul r= -0,176, p=0,05, leg tura este invers
propor ional , adic cu cât stilul apreciativ detaşat este mai pronun at, cu atât mai sc zut este
nivelul optimismului, adic cu cât persoana evit s se implice activ fie în rela ii interpersonale,
fie în solu ionarea unor conflicte iscate, cu atât ea este orientat spre pesimism.
Rezultatele ob inute pentru stilul analogic şi empatic în grupele A şi B sunt incluse în
Tabelul 2.3 de mai jos.

71
 Tabelul 2.3. Coeficientul de corela ie semnificativ între stilul apreciativ, locul de control,
stim de sine şi optimism–pesimism
Stilul analogic
LOC-E LOC-I stima de sine optimism pesimism
0,156 -0,075 -0,236 -0,045 0,045
p 0,05
Stilul empatic
LOC-E LOC-I stima de sine optimism pesimism
-0,104 0,275 0,155 0,196 -0,196
p 0,01 0,05 0,05

Coeficientul de corela ie semnificativă este între stilul apreciativ analogic şi stima de

sine, leg tura este invers propor ional , adic cu cât stilul analogic este mai pronun at (se
manifest mai des), cu atât stima de sine este mai sc zut , şi invers, cu cât stilul apreciativ se
manifest mai rar, cu atât stima de sine este mai înalt . De aici rezult c tinerii cu stil analogic
care încearc s g sesc criterii similare între ei înşişi şi al ii au un nivel al stimei de sine sc zut
din cauza faptului c se implic în rela ii interpersonale numai dac au interese comune.
Exist corela ii semnificative între stilul apreciativ empatic şi optimism în care leg tura
este direct propor ional , cu cât stilul empatic este mai pronun at, cu atât nivelul optimismului
este mai mare, totodat , cu cât stilul empatic este mai pu in pronun at, cu atât nivelul de
optimism scade. Tinerii care de in stil apreciativ empatic sunt flexibili în gândire şi pot g si
solu ii la cele mai complicate probleme ori situa ii, sunt originale şi au emo ii pozitive care
prevaleaz asupra celor negative.
Stilul apreciativ empatic coreleză semnificativ cu pesimismul, iar legătura este invers
propor ională, adic cu cât stilul apreciativ empatic este mai pronun at, cu atât pesimismul este
mai sc zut, altfel spus, stilul apreciativ empatic determin men inerea unei bune dispozi ii de
moment, o stare general de bine, care poate fi diminuat în cazul preval rii unor gânduri
pesimiste.
Pentru stilul apreciativ reflexiv şi cel apreciativ detaşat nu au fost determinate corela ii
semnificative cu variabilele men ionate.
Au fost identificate corela iile pentru a trece la analiza cantitativ a rezultatelor, am
efectuat analiza calitativ în baza chestionarului Rosenberg dup câ iva itemi care sunt
reprezentativi pentru cercetarea noastr . La itemul: Cred că sunt un om de valoare sau cel pu in
la fel de bun ca al ii, responden ii din ambele grupe A şi B au r spuns majoritar prin afirma iile

72
de acord absolut şi de acord, ceea ce denot c tinerii se autoapreciaz înalt şi în compara ia cu
al ii se percep pozitiv.
Pentru itemul: Am o atitudine pozitivă fa ă de propria persoana, de asemenea, rezultatul
a fost unul semnificativ pentru întregul eşantion. Optan ii se percep ca fiind valoroşi, cu
poten ial de creştere personală. Totodat , a fost identificat şi alt latur opus încrederii în sine
prin itemul: Nu cred că am prea multe lucruri cu care mă pot mândri, la care aceiaşi studen i
anterior afirmaser c au încredere în sine. Explica ia care ar putea fi admis este c tinerii,
datorit vârstei, sunt foarte activi social. Astfel, ei sunt încadra i în mai multe rela ii,
angajamente, roluri, printre care sunt şi unele ce par a fi nu tocmai motive de laud .
Pentru itemul: Aş vrea să pot avea mai mult respect fa ă de propria persoană mul i tineri
au r spuns prin afirma ii ,,de acord absolut”. Printre cele mai importante sarcini ale tinerilor sunt
c utarea afirm rii sinelui la nivelul personalit ii proprii şi tendin a de la cel real spre cel ideal.
Ei îşi doresc respect din partea altora, doresc s le fie luate în considerare propriile decizii,
argumente şi fapte.
În continuare avem analiza calitativ a r spunsurilor la cei mai importan i itemi ai
orient rii spre optimism–pesimism. Astfel, pentru itemul: În situa ii de incertitudine, eu, de
regulă, mă aştept la cel mai bun rezultat, tinerii au r spuns foarte diferen iat, indiferent de
domeniul de specializare în care sunt încadra i.
Pentru itemul: Eu sunt întotdeauna optimist fa ă de viitor, au fost sesizate r spunsuri
diferite chiar pentru aceast etap de constatare calitativ . Rezultatele denot c studen ii din
grupa A, cu specializare în ştiin e umaniste sunt mai optimişti decât cei din ştiin e exacte. Una
din explica ii ar putea fi c studen ii de la specialitatea psihologie şi psihopedagogie cunosc mai
multe modalit i de identificare şi dep şire a emo iilor şi a situa iilor negative cu care se
confrunt .
Pentru itemul: Eu nu aştept ca evenimentele să decurgă aşa cum doresc, responden ii au
r spuns şi aici foarte difuz, fapt confirmat de rezultatele prelucr rii cantitative. În continuare am
recurs la analiza cantitativ a rezultatelor.

3. Analiza statistic a diferen elor între grupa A şi grupa B în vederea stilului

apreciativ
Pentru urm toarea etap au fost aleşi responden ii din ambele grupe cu acelaşi tip de stil
apreciativ şi am comparat rezultatele metodelor aplicate, pe care le-am inclus în Tabelul 2.4.

73
 Tabelul 2.4. Diferen ele dintre stilul detaşat şi variabilele: loc de control, stim de sine,
optimism/pesimism
Stilul Detaşat LOC-E LOC-I Stima de Optimism Pesimism
sine
Grupa A domeniul umanist 16, 00 0,00 16,1 7,53 7,47
Grupa B domeniul exact 10,83 2,6 14,47 8,3 6,7
t 3,77 3,19
p 0,001 0,003

În Tabelul 2.5 sunt incluse rezultatele ob inute pentru stilul reflexiv.

Tabelul 2.5. Diferen ele dintre stilul reflexiv şi variabilele: loc de control, stim de sine,
optimism/pesimism
Stilul Reflexiv LOC-E LOC-I Stima de Optimism Pesimism
sine
Grupa A domeniul umanist 15, 57 0,00 15,27 6,82 8,18
Grupa B domeniul exact 12,12 12,12 14,73 7,88 7,12
t 2,83 9,74 2,18 2,18
p 0,008 0,001 0,097 0,037

Exist diferen e majore func ie de domeniul de specializare pentru LOC-I, t= 9,74,

p=0,001, adică locul intern la responden ii din domeniul umanist este semnificativ mai mic decât
la cei din domeniul exact, deci, la ei este sunt mai pronun ate criteriile care in de
responsabilitate, autonomie în decizii, activism, efort şi sunt mai dinamici, mai implica i în
diferite situa ii dificile. Deoarece posed aceste caracteristici în raport cu stilul apreciativ
reflexiv, responden ii umanişti au ob inut pentru internalizare diferen e semnificative.
Exist diferen e esen iale în func ie de domeniul de specializare pentru optimism t=2,18,
p=0,097, adică tendin a la responden ii din domeniul umanist este semnificativ mai diminuată
(scăzută) decât la cei din domeniul exact, deci, responden ii percep evenimentele pozitive ca
având un caracter universal, sunt deschişi în comunicare, sunt flexibili în gândire şi sunt
binedispuşi, deoarece optimismul diminueaz din tr irile negative ale persoanei.
Exist diferen e considerabile func ie de domeniul de specializare pentru pesimism
t=2,18, p=0,037, adică tendin a spre pesimism la responden ii din domeniul umanist este
semnificativ mai scăzută decât la cei din domeniul exact,deci, pozitivismul în aprecierea
situa iilor este mai pronun at decât negativismul, de aceea responden ii acestui grup sunt mai

74
pu in pesimişti.
În Tabelul 2.6 sunt incluse rezultatele ob inute pentru stilul analogic.
Tabelul 2.6. Diferen ele dintre stilul analogic şi variabilele: loc de control, stim de sine,
optimism/pesimism
Stilul Analogic LOC-E LOC-I Stima de Optimism Pesimism
sine
Grupa A domeniul umanist 15, 02 0,25 16,21 7,48 7,52

Grupa B domeniul exact 11,13 2,15 14,6 8,61 6,38

t 3,37 3,94 2,27 3,35 3,35
p 0,001 0,001 0,02 0,001 0,001

Exist diferen e semnificative func ie de domeniul umanist şi exact pentru LOC-E-

t=3,37, p=0,001, nivelul la responden ii din grupa A (umanişti) este evident mai înalt decât la
responden ii cu domeniul de specializare exact, adic tinerii de la domeniile exacte depind de
contextul concret în care încearc s g seasc similitudini între ei înşişi şi al ii, au orientare mai
înclinat spre cauzele exterioare decât spre cele interioare.
Exist diferen e semnificative pentru LOC-I t=3,94, p=0,001, ceea ce poate fi explicat
prin nivelul mai scăzut la responden ii cu profil umanist decât la responden ii cu profil exact,
adică caracteristicile locului intern de control sunt mai pronun ate la umanişti. Deoarece
umaniştii sunt mai tenta i s g seasc resursele proprii în dep şirea obstacolelor, ei au un nivel
mai avansat al autocontrolului şi sunt mai responsabili în luarea unor decizii şi ac iuni, la ei
predomin LOC-I.
Pentru stima de sine -t=2,27, p=0,02 nivelul la responden ii din domeniul umanist este
semnificativ mai înalt decât la responden ii din domeniul exact, adic perceperea propriei valori,
perceperea unei anticip ri legate de succes şi reuşit sunt acele atuuri pe care se bazeaz tinerii
din grupa A.
Exist diferen e semnificative pentru optimism t=3,35, p=0,001 între domeniile umanist
şi exact, nivelul la responden ii umanişti fiind evident mai înalt. Adic tinerii din grupa A sunt
orienta i mai mult decât cei din grupa B spre reuşite, depun efort în proiectarea, solu ionarea şi
acceptarea rezultatelor. În cazul în care au eşec, tinerii umanişti încearc s identifice situa iile
analogice din experien a precedent şi s g seasc alternative pentru atingerea succesului. În
Tabelul 2.7 sunt incluse rezultatele ob inute pentru stilul detaşat.

75
 Tabelul 2.7. Diferen ele dintre stilul empatic şi variabilele: loc de control, stim de sine,
optimism/pesimism
Stilul Empatic LOC-E LOC-I Stima de Optimism Pesimism
sine
Grupa A profil umanist 0,26 6,94 23,18 10,75 4,25
Grupa B profil exact 11,32 2,12 14,34 8,38 6,61
t 10,92 10,09 12,97 6,98 6,98
p 0,0001 0,0001 0,0001 0,0001 0,0001

Diferen e semnificative în func ie de profil au fost calculate pentru LOC-E – nivelul la

responden ii domeniului umanist este considerabil mai scăzută t=10,92 p=0,0001 decât la tinerii
domeniului exact, adic tinerii din grupa A, care au preponderent stil apreciativ empatic, mai
mult sunt concentra i pe propriile resurse interioare în dep şirea obstacolelor, în luarea ini iativei
asupra controlului. Deoarece tinerii empatici se implic activ în declanşarea, men inerea şi
solu ionarea diferitor probleme interpersonale, ei folosesc propriul poten ial şi nu aşteapt ca
solu ia s apar de la sine.
Diferen e observabile func ie de domeniul de specializare au fost calculate pentru LOC-I
– nivelul acestuia la responden ii care fac parte din grupa A este semnificativ mai înalt t=10,09,
p=0,0001 decât la cei din domeniul exact, adic tinerii umanişti sunt implica i atât cognitiv, cât
şi afectiv, dar şi comportamental, în situa iile incerte sau de conflicte şi îşi asum
responsabilitatea pentru eşecul sau succesul care se poate solda în consecin .
Exist diferen e între domeniile de specializare pentru stima de sine t=12,97, p=0,0001,
adică nivelul stimei de sine este mai înalt la tinerii din domeniul umanist de specializare
comparativ cu tinerii din domeniul exact. Acest fapt se datoreaz unui şir de factori printre care
men ion m c specializarea în domeniul psihologiei şi al psihopedagogiei ofer posibilit i de
cunoaştere mai eficient a sinelui şi a altora. Stima de sine poate fi dezvoltat prin paşi concre i
de antrenare prin intermediul programului de dezvoltare. Totodat , studen ii din grupa A au
posibilitatea s -şi autoevalueze propriile emo ii negative, s descopere poten ialul interior
camuflat în emo ii pozitive şi s -l valorifice în cadrul orelor prev zute pentru seminare.
Prelucrarea statistic a datelor prin identificarea coeficientului de corela ie Pearcon şi
aflarea diferen elor dintre rezultatele ob inute de c tre tinerii specializa i în cele dou grupuri A
şi B ne-au ajutat s identific m 48 de profiluri care constau din variabilele: stil apreciativ (4), loc
de control (extern, intern), stim de sine (3 niveluri), orientare (optimist , pesimist ). Fiecare stil
a ob inut câte 12 profiluri în care s-au luat în considerare toate variabilele men ionate.

76
 Am inclus în Tabelul 2.8 de mai jos profilurile elaborate în urma prelucr rii statistice
pentru ambele grupe A şi B. În tabel au fost eviden iate cu bold cele mai eficiente profiluri.
Tabelul 2.8. Profilurile generale ale tinerilor
Tipul stilului apreciativ Locul de control Stima de sine Optimism
Pesimism
SS-sc zut optimism
SS-sc zut pesimism
SS-medie optimism
LOC-E SS-medie pesimism
SS-înalt optimism
DETAŞAT SS-înalt pesimism

SS-sc zut optimism

SS-sc zut pesimism
SS-medie optimism
LOC-I SS-medie pesimism
SS-înalt optimism
SS-înalt pesimism
SS-sc zut optimism
SS-sc zut pesimism
SS-medie optimism
LOC-E SS-medie pesimism
SS-înalt optimism
SS-înalt pesimism
ANALOGIC
SS-sc zut optimism
SS-sc zut pesimism
SS-medie optimism
LOC-I SS-medie pesimism
SS-înalt optimism
SS-înalt pesimism

77
 SS-sc zut optimism
SS-sc zut pesimism
SS-medie optimism
LOC-E SS-medie pesimism
SS-înalt optimism
REFLEXIV SS-înalt pesimism

SS-sc zut optimism

LOC-I SS-sc zut pesimism
SS-medie optimism
SS-medie pesimism
SS-înalt optimism
SS-înalt pesimism

SS-sc zut optimism

SS-sc zut pesimism
SS-medie optimism
LOC-E SS-medie pesimism
SS-înalt optimism
SS-înalt pesimism
EMPATIC
SS-sc zut optimism
SS-sc zut pesimism
SS-medie optimism
LOC-I SS-medie pesimism
SS-înalt optimism
SS-înalt pesimism

78
 2.5. Concluzii la Capitolul 2

Rezultatele ob inute în urma demersului diagnostic, de constatare, ne permite s înaint m

urm toarele concluzii:
1. Exist deosebiri între stilurile apreciative caracteristice tinerilor din diferite domenii de
specializare.
Astfel, în grupa A, format din 180 de tineri specializa i în ştiin e umaniste, s-au ob inut
urm toarele rezultate relevante: stil empatic au ob inut 36,11% din tineri, comparativ cu cei din
grupa B, care au ob inut un rezultat de 21,67% pentru acest tip; stil apreciativ reflexiv în grupa A
posed 18,33% de responden i, iar în grupa B – 36,67%, ceea ce poate fi explicat prin faptul c
tinerii specializa i în ştiin e exacte sunt mai pu in empatici (afectivi), dar mai mult ra ionali.
Pentru stilul apreciativ analogic, în grupa A rezultatul este de 28,89%, pe când pentru
acest stil în grupa B au optat doar 22,22%. Explica ia const în faptul c tinerii umanişti caut
asem n ri ,,dezimplic ri afective” şi în aspectele mai pu in pronun ate din punct de vedere
comportamental, cum ar fi: mesaje implicite ale corpului, limbajul gesturilor, privirea
interlocutorului, timbrul vocii, intona ia, pe când tinerii de la specialit ile exacte caut numai
asem nari dup interese, opinii ori scopuri.
Referitor la stilul detaşat, în grupa tinerilor umanişti indicile calculat este de 16,67%, mai
sc zut fa de 19,44% care au fost înregistrate la responden ii din domeniul exact. Evitarea de a
se implica în diferite situa ii poate fi explicat prin lipsa dorin ei de a schimba ceva, lipsa
motiva iei pentru a creşte şi pentru a dezvolta propria personalitate, stima de sine diminuat şi
perceperea negativ a rezultatului.
2. Exist corela ii între stilul apreciativ şi locul de control din perspectiva domeniilor de
specializare.
În grupa A (tinerii umanişti) s-a ob inut pentru stilul apreciativ empatic indicile de
98,46% pentru locul intern de control, iar pentru locul extern –1,54%. Pentru stilul analogic s-a
ob inut indicile de 94,23% pentru locul extern şi 5,77% pentru locul intern. Totodat , în acest
grup locul extern a fost identificat în propor ie de 100% în raport cu stilul apreciativ reflexiv şi
100% pentru stilul detaşat. Pentru grupa A, interconexiunea dintre stil şi locul de control este
par ial confirmat .
În grupa B (tinerii din domenii exacte) s-a ob inut pentru stilul apreciativ empatic indicile
de 100% pentru locul intern de control, respectiv 0% pentru loc extern. În schimb, pentru stilul
detaşat şi locul de control extern au optat 85,71% din responden i şi 14,29% pentru locul intern.
Pentru stilul analogic s-a ob inut indicile de 82,5% pentru locul extern şi 17,50% pentru locul

79
intern. Pentru stilul apreciativ reflexiv şi loc de control extern s-a ob inut 90,91% şi 9,09% în
raport cu locul intern. Pentru generalizarea informa iei cu referire la locul de control, conchidem
c în grupa A au ob inut LOC-I 62,78% şi LOC-E 37,22% din tineri. Respectiv, în grupa B,
LOC-I au ob inut 31,67% şi LOC-E 68,33% din responden i.
3. Exist diferen e între stilul apreciativ şi locul de control cu alte variabile ce reprezint
chintesen a personalit ii, şi anume: cu stima de sine şi orientarea optimist versus pesimist spre
viitor. Pentru profilul detaşat exist diferen e semnificative în raport cu profilul de specializare
umanist şi exact, la variabilele LOC-E; t= 3,77, p=0,001, adic nivelul LOC-E la responden ii
umanişti din grupa A este semnificativ mai mare decât la cei specializa i în ştiin e exacte, care fac
parte din grupa B. Exist diferen e semnificative func ie de profil pentru LOC-I; t =3,19,
p=0,003, adic nivelul LOC-I la responden ii cu profil umanist este considerabil mai mare decât
la cei cu profil exact.
Exist diferen e evidente func ie de profil pentru optimism t= 2,18, p=0,097, adic
tendin a la responden ii cu profil umanist este semnificativ mai diminuat (sc zut ) decât la cei
cu profil exact, altfel spus, responden ii percep evenimentele pozitive ca având un caracter
universal, sunt deschişi în comunicare, sunt flexibili în gândire şi sunt binedispuşi, deoarece
optimismul diminueaz tr irile negative ale persoanei.
Exist diferen e semnificative func ie de profil pentru pesimism t= 2,18, p=0,037, adic
tendin a spre pesimism la responden ii cu profil umanist este vizibil mai sc zut decât la cei cu
profil exact, deci, pozitivismul în aprecierea situa iilor este mai pronun at decât negativismul, de
aceea responden ii acestui grup sunt mai pu in pesimişti.
Pentru profilul analogic exist diferen e majore finc ie de profilul umanist şi exact pentru:
LOC-E- t=3,37, p=0,001, la responden ii din grupa A (umanişti) nivelul este semnificativ mai
înalt decât la responden ii cu profil exact, adic tinerii de la profil real depind de contextul
concret în care încearc s g seasc similitudini între ei înşişi şi al ii, au mai degrab orientare
spre cauzele exterioare decât spre cele interioare.
Exist diferen e semnificative pentru LOC-I t=3,39, p=0,001, ce poate fi explicat prin
nivelul mai sc zut la responden ii cu profil umanist decât la responden ii cu profil exact, adic
acele caracteristici ale locului intern de control sunt mai pronun ate la umanişti. Deoarece
umaniştii sunt mai tenta i s g seasc resursele proprii în dep şirea obstacolelor, ei au un nivel
mai avansat al autocontrolului şi sunt mai responsabili în luarea unor decizii şi ac iuni, la ei
predomin LOC-I.
Nivelul stimei de sine (t=2,27, p=0,02) la responden ii cu profil umanist este semnificativ
mai înalt decât la responden ii cu profil exact, adic perceperea propriei valori, perceperea unei

80
anticip ri legate de succes şi reuşit sunt acele atuuri pe care se bazeaz tinerii din grupa A.
Exist diferen e considerabile pentru optimism t=0,35, p=0,001 între profilurile umanist
şi exact, nivelul acestuia la responden ii umanişti fiind semnificativ mai înalt. Adic , tinerii din
grupa A sunt orienta i mai mult decât cei din grupa B spre reuşite, depun efort în proiectarea,
solu ionarea şi acceptarea rezultatelor. În cazul în care au eşec, tinerii umanişti încearc s
identifice situa iile analogice din experien a precedent şi s g seasc alternative pentru
atingerea succesului.
Diferen e evidente pentru profilul empatic au fost calculate pentru:
LOC-E – nivelul acestuia la responden i profilului umanist este semnificativ mai sc zut
t=10,92 p=0,0001 decât la tinerii cu profil exact, adic tinerii din grupa A, care au preponderent
stil apreciativ empatic, mai mult sunt concentra i pe propriile resurse interioare în dep şirea
obstacolelor, în luarea ini iativei asupra controlului. Deoarece tinerii empatici se implic activ în
declanşarea, men inerea şi solu ionarea diferitor probleme interpersonale, ei folosesc propriul
poten ial şi nu aşteapt ca solu ia s apar de la sine.
LOC-I – t=10,09, p=0,0001 nivelul acestuia la responden ii care fac parte din grupa A
este semnificativ mai înalt decât la cei cu profil exact, adic tinerii umanişti sunt implica i atât
cognitiv, cât şi afectiv, dar şi comportamental, în situa iile incerte sau de conflict şi îşi asum
responsabilitatea pentru eşecul sau succesul care se poate solda în consecin . Exist diferen e
între profiluri pentru stima de sine t=12,97, p=0,0001, adic nivelul stimei de sine este mai înalt
la tinerii cu profil umanist comparativ cu tinerii de la profilul exact.
4. Exist mai multe profiluri generale care au putut fi deduse dup experimentul
diagnostic, îns nu toate se prezint în mod eficient şi nu toate au rol adaptativ pentru tineri.
Astfel, s-a demonstrat c tinerii care au ob inut preponderent un stil apreciativ detaşat, indiferent
de specializarea în domeniu, nu sunt activi în ob inerea unor performan e mai mari, unor
rezultate mai bune la studii şi deseori au sentimentul lipsei de responsabilitate pentru situa iile în
care se afl . De asemenea, este constatat valoarea stimei de sine medii şi înalte, care, conform
rezultatelor ob inute, stimuleaz eficient tinerii prin încrederea în sine şi în reuşit .
În urma psihodiagnozei interconexiunii stil apreciativ–control psihologic la tineri din
perspectiva domeniilor de specializare, am ob inut rezultate pe care le-am ajustat la proiectarea şi
implimentarea unui program de dezvoltare personal .
Programul a fost propus cu scopul de optimizare a stilului apreciativ şi a locului de
control care presupune: dezvoltarea abilit ilor empatice, printre care în elegerea sinelui, a
tr irilor celuilalt, antrenarea în situa ii în care s fie dezvoltat autocontrolul şi încrederea în sine
(comunicare asertiv ), creşterea stimei de sine, cu scopul dezvolt rii personalit ii adaptate.

81
 Astfel, scopul general al demersului de interven ie a constat în elaborarea, implimentarea
şi evaluarea impactului unui program de dezvoltare prin metode de optimizare a stilului
apreciativ şi a locului de control. În corespundere cu acest scop am inut cont de urm toarele
obiective: de identificare a lotului experimental rezultat la finele cercet rii de constatare a unui
grup de tineri specializa i în domeniul ştiin elor exacte; de informare a tinerilor selecta i despre
condi iile programului de dezvoltare a personalit ii şi menirea lui; de diagnosticare a tipului de
stil apreciativ, a locului de control, a nivelului stimei de sine şi a tipului de orientare optimist vs
pesimist ; de formare a profilurilor eficiente şi adaptate pentru tineri.
Din cele men ionate reiese c programul de interven ie aplicat în capitolul care urmeaz
este o alternativ benefic pentru tinerii care sunt specializa i în domenii de studii exacte.

82
 3. DEZVOLTAREA PERSONAL PRIN METODE DE OPTIMIZARE A
STILULUI APRECIATIV ŞI A LOCULUI DE CONTROL (INTERN/EXTERN)

3.1. Proiectarea programului de dezvoltare personal prin metode de optimizare a

stilului apreciativ şi a locului de control (intern/extern)
Scopul acestei etape a cercet rii const în elaborarea şi implimentarea unui program
complex de dezvoltare personal prin metode de optimizare a stilului apreciativ şi a locului de
control (intern/extern). În realizarea demersului de interven ie am pornit de la urm toarea
ipoteză: implimentarea unui program destinat dezvolt rii stilului apreciativ, al optimiz rii locului
de control, creşterea stimei de sine şi a stimul rii emo iilor optimiste ar avea impact pozitiv
asupra tinerilor specializa i în domeniul ştiin elor exacte.
inând cont de specificul tematic legat de interconexiunea variabilelor stabilite în
structura personalit ii, a fost ales demersul care integreaz mai multe categorii de interven ii. Pe
de o parte, avem stilul apreciativ pe care ne-am propus s -l optimiz m şi s -l eficientiz m, pe de
alta, locul de control pe care ne-am propus s încerc m s -l interioriz m.
Psihologia este provocat s formeze personalit i eficiente care ar putea s -şi manifeste
poten ialul în diverse domenii de activitate profesional . Pentru aceasta e necesar de a men ine în
stilul apreciativ eficient, de a creşte stima de sine diminuat şi de a internaliza locul de control al
personalit ii. Stilul apreciativ este, dup cum am men ionat anterior, modalitatea de percepere,
abordare şi în elegere a celorlal i prin raportarea la sine. S-a demonstrat prin diverse cercet ri
anterioare avantajul stilului apreciativ empatic şi, totodat , ineficien a stilului apreciativ detaşat,
de aceea, consider m oportun anume dezvoltarea gradientelor empatice prin diverse tehnici
psihologice.
În afar de în elegerea adecvat a celorlal i, pentru men inerea unor rela ii eficiente şi
adaptate la cerin ele mereu schimb toare din societate, personalitatea trebuie s dispun de nişte
componente primordiale: autocontrol, loc de control intern, stim de sine ridicat , gândire
pozitiv şi orientare optimist spre viitor. Anume aceste componente au fost luate în considerare
la proiectarea programului nostru de dezvoltare.
Cercetarea de fa se refer la orientarea umanist care promoveaz idei pozitive bazate
pe sfera afectiv a persoanei. Orientarea umanist are ca demers o viziune optimist , axat pe
emo iile pozitive şi orientare spre un viitor de succes. Pentru a se încadra plenar în contextul
vie ii sociale şi pentru a fi împlinit ca personalitate, individul trebuie s depun efort în a se
în elege adecvat pe sine, dar şi pe al ii. Reprezentantul psihologiei pozitive M. Seligman [152] a
expus ipoteza care sus ine totalmente orientarea umanist , şi anume: ,,Pentru ca o persoan s fie

83
fericit , împlinit , adaptat , trebuiesc puse accentele pe ceea ce înc mai este bun în ea, pe acele
aspecte care o vor dezvolta, adic pe încrederea în sine, emo ii pozitive, optimism şi control
asupra vie ii proprii”. Anterior, psihologul A.Maslow [55] a exprimat ideea conform c reia
personalitatea este unic şi irepetabil datorit contopirii între componentele de ordin biologic şi
cele de ordin social. Încrederea în sine ca personalitate, perceperea propriei valori, efortul depus
în satisfacerea trebuin elor individuale sunt condi ii care asigur unicitatea persoanei. În leg tur
strâns cu orientarea umanist este şi orientarea existen ialist , care sus ine c fiecare persoan
este capabil s -şi înainteze scopuri imediate sau legate de viitor ori de destin, dar ea trebuie s
depun efort, activism propriu şi voin pentru a le realiza, V.Frankl [123]. În aceeaşi ordine de
idei, reprezentatul umanist C.Rogers [149] men iona c fiecare persoan trebuie s -şi asume
responsabilit i pentru propriile decizii, s se angajeze şi s fie activ pentru realizarea lor cu
succes.
Metodele şi tehnicile propuse pân în prezent au reuşit s elucideze doar par ial,
fragmentar aspectele care ne intereseaz în aceast problematic legat de personalitatea
tinerilor. Programul proiectat şi implimentat „Dezvoltarea personal prin metode de eficientizare
a stilului apreciativ şi optimizare a locului de control” se constituie din mai multe blocuri
aplicative.
Primul bloc aplicativ al programului are scopul de identificare şi dezvoltare a aspectelor
empatice ca elemente corelate cu stilul apreciativ empatic.
Al doilea bloc aplicativ urm reşte scopul de a identifica şi de a optimiza autocontrolul,
locul de control şi încrederea în sine. Totodat , am urm rit scopul de influen asupra locului
extern de control şi antrenarea spre internalizarea locului de control. Influen a asupra locului
extern de control are leg tur direct cu conceptul stima de sine din urm toarea etap .
Al treilea bloc aplicativ are scopul de a dezvolta stima de sine, care se manifest pregnant
prin perceperea încrederii în sine şi prin dominarea afectiv . Astfel, combaterea emo iilor
negative, la rândul ei, conduce spre autocontrol şi orientare optimist în viitor, precum şi
încrederea în reuşit , în succes.
Al patrulea bloc aplicativ urm reşte scopul de stimulare a emo iilor pozitive şi de
orientare spre sfera optimist a tinerilor.
Activit ile de training, elaborate şi desf şurate de noi în vederea stimul rii tendin elor de
dezvoltare personal a participan ilor, constituie instrumente eficiente pentru:
 promovarea cunoaşterii de sine, a autodezv luirii, identificarea şi conştientizarea
priorit ilor personale;
 dezvoltarea libert ii interne şi externe;

84
  consolidarea „eului”, creşterea autoaprecierii şi a încrederii în sine;
 sus inerea persoanelor în confruntarea cu propriile probleme, care nu sunt unice, dar,
dimpotriv , pot fi întâlnite şi la alte persoane;
 dezvoltarea imagina iei şi a aptitudinii de a gândi neobişnuit, original;
 armonizarea sferei intelectuale şi a celei emo ionale;
 stimularea activit ii de c utare şi descoperire de noi oportunit i.
Scopul general al demersului de interven ie a constat în elaborarea, implimentarea şi
evaluarea impactului unui program de dezvoltare prin metode de optimizare şi eficientizare a
stilului apreciativ şi a locului de control.
Obiective:
 stimularea dorin ei de autocunoaştere şi în elegere a lumii sale interioare;
 dezvoltarea capacit ilor de recunoaştere a calit ilor personale şi ale celorlal i;
 formarea capacit ilor de identificare a resorturilor ascunse ale personalit ii şi
utilizarea lor pentru schimbarea personalit ii spre mai bine;
 crearea sentimentului stabilit ii interioare şi a încrederii în sine;
 dezvoltarea abilit ii de monitorizare responsabil a propriului Eu şi asumarea
responsabilit ii pentru consecin ele alegerilor f cute.
Proiectul experimental a fost elaborat în perioada aprilie-mai 2012 şi a fost pus în
aplicare în perioada septembrie-ianuarie 2013.
Caracteristicile eşantionului implicat în experiment: Experimentul formativ s-a desf şurat
în cadrul Universit ii de Stat din Moldova. Deşi ini ial au fost selecta i 26 de studen i, chiar
dup primele dou şedin e din motive obiective (îmboln vire) şi subiective (doi studen i au
refuzat sa participe, al ii doi au participat formal doar la câteva şedin e), au r mas fideli pân la
finele programului doar 20 de optan i. To i participan ii au fost selecta i dup criteriul general –
specializarea în ştiin e exacte.

3.2. Descrierea programului de dezvoltare personal prin metode de optimizare a

stilului apreciativ şi a locului de control (intern/extern)
Fiecare personalitate e unic şi irepetabil în felul s u de a fi ori de a cunoaşte.
Cunoaşterea emo ional nu exclude, ci completeaz acele lacune cognitive pe care posibil c le
are fiecare persoan .
Programul aplicat are ca scop dezvoltarea gradientelor empatice (termen preluat de la

85
S.Marcus) şi a aspectelor care pot influen a asupra controlului psihologic exprimat prin locul de
control al persoanei. Printre aceste componente un rol primordial îl au empatia, stima de sine,
autocontrolul, emo iile pozitive şi orientarea spre viitor.
Programul a fost divizat în trei etape:
1. Etapa de iniţiere (preg tirea şi organizarea subiec ilor). În aceast etap sarcinile
majore au fost formarea grupului, înaintarea anumitor cerin e şi norme, formarea coeziunii de
grup şi cunoaşterea interpersonal între membrii grupului. Durata acestei etape (pre-program) de
preg tire şi ini iere a fost de 2 şedin e timp de 2 ore 40 minute.
2. Etapa de aplicare a tehnicilor psihologice s-a desf şurat pe o perioad de 13 şedin e
cu frecven a de 1 or 20 min. s pt mânal şi dublu în s pt mânile impare (adic 4 ore în dou
s pt mâni).
3. Etapa de finalizare (2 şedinţe). În total au fost planificate şi realizate 17 şedin e. De
remarcat c ultimele şedin e au fost planificate şi realizate în ultima s pt mân .
1. Etapa de iniţiere. În cadrul acestei etape preg titoare, am avut inten ia de a forma în
primul rând coeziunea grupului. A fost proiectat planul de lucru cu studen ii şi am convenit la
stabilirea unui grafic al şedin elor. Aceste dou şedin e au avut loc în prima s pt mân , inând
cont şi de factorii obiectivi, precum c programul trebuia s fie încadrat pe parcursul unui
semestru întreg de studii, c studen ii erau de la aceeaşi specialitate şi au mai rela ionat între ei,
luând în considerare şi eventualele absen e de la şedin e. Metodele ini iale pe care le-am aplicat
au fost: asocierea liber de idei, comunicarea deschis , prezentarea sinelui (autoprezentarea)
celorlal i membri ai grupului. Primele dou şedin e au fost, dup cum am amintit supra, pentru
preg tirea şi formarea grupului propriu-zis şi au inclus urm toarele metode:
Metoda Asociere liberă de idei (Anexa 5) a permis depistarea unor tr s turi de
personalitate care mai târziu, în urma aplic rii testelor la etapa a doua, au confirmat observa iile
efectuate asupra participan ilor. A fost dificil ini ierea dialogului fa de prezentarea proprie,
unii dintre studen i erau foarte activi, al ii, dimpotriv , mai închişi în sine.
Metoda Comunicare deschisă (Anexa 5) a permis expunerea verbal a unor aştept ri de la
programul la care participau. Prin metoda observa iei am depistat c aştept rile lor corespundeau
în mare parte cu scopul programului. Totodat , am observat o oarecare rezisten din partea unui
participant fa de eficacitatea final a scopului. În decursul şedin elor ulterioare, totuşi, el a
reuşit s se încadreze foarte activ în discu iile ini iate de participan ii la program.
Metoda Prezentarea sinelui (Anexa 5) a fost propus cu scopul de a identifica unele
aspecte legate de tematica care ne intereseaz . De exemplu: cum percep acum trecutul, prezentul,
dar mai ales viitorul, cine i-a ajutat ori i-a influen at în cele mai importante decizii pân la

86
momentul de fa , dac se simt responsabili pentru acele evenimente la care au fost participan i
activi etc.
Astfel, prin intermediul discu iilor libere şi a prezent rii sinelui a fost identificat o not
de pesimism cu referire la prezentul, trecutul, dar mai ales în perceperea viitorului. Chiar în
aceast etap ini ial , am observat studen i care nu doreau s participe la discu ii, manifestând
deschis rezisten .
Tinerilor li s-a propus s -şi exprime opiniile fa de motiva ia şi dorin a de a participa la
program. Scopul acestor inten ii a fost s determin m dac motiva ia pentru schimbarea
personal este intrinsec ori extrinsec . Pentru aceast etap au fost propuse exerci ii şi tehnici
psihologice care sunt legate de ini ierea tipic unui training ori program. Spre exemplu: studen ii
au fost îndemna i s asocieze metaforic propria personalitate cu vreo reprezentare prin desen. De
asemenea, au fost ruga i s împ rt şeasc desenele personale membrilor grupului. Totodat ,
studen ilor li s-a asigurat contextul securizant în care s-au desf şurat şedin ele şi comunicarea
non-directiv .
2. Etapa de aplicare. Aceast etap s-a desf şurat pe parcursul a 13 şedin e. În cadrul
acestei etape am avut inten ia de a dezvolta unele componente personale care ar conduce la
creşterea eficien ei pentru rela iile interpersonale şi pentru sine însuşi şi care au fost incluse în
blocurile men ionate anterior. Astfel, urmeaz s parcurgem etapizarea acestora şi s explic m
tehnicile constituente.
Primul bloc aplicativ al programului are scopul de identificare şi dezvoltare a aspectelor
empatice ca elemente definitorii pentru stilul apreciativ empatic.
La aceast etap au fost aplicate urm toarele exerci ii (Anexa 6):
 Exerci iul ,,Numele meu este” are scopul de a facilita cunoaşterea reciproc a
membrilor grupului;
 Exerci iul ,,Cine sunt eu?” are ca scop autocunoaşterea şi cunoaşterea reciproc ;
 Testul de autocunoaştere urm reşte scopul de aprofundare a cunoştin elor despre
propria personalitate;
 Jocul de rol ,,Ce cred eu despre al ii?” are ca scop identificarea atitudinii fa de al ii.
Al doilea bloc aplicativ este inclus cu scop de a identifica şi de a optimiza autocontrolul,
locul de control şi încrederea în sine. Influen a asupra locului extern de control are leg tur
direct cu conceptul stima de sine. Au fost propuse urm toarele exerci ii (Anexa 7):
 Identificarea cauzelor stimei de sine diminuate;
 Exerci iul ,, Eu pot s ...” are ca scop stabilirea domeniilor de competen personal ,

87
identificarea şi conştientizarea propriilor ,,talente” ori resurse ascunse;
 Înv area unor principii şi reguli utile pentru sine;
 Exerci iul ,,Ziua de naştere” are ca scop m rirea nivelului de încredere în sine;
 Exerci iul ,,Telefonul încrederii” are ca scop dezvoltarea rela iilor interpersonale,
încrederea în for ele proprii, formarea de comunicare eficient .
Al treilea bloc aplicativ are scopul de a dezvolta stima de sine care se manifest pregnant
prin perceperea încrederii în sine şi prin dominarea afectiv . Astfel, combaterea emo iilor
negative, la rândul ei, conduce spre autocontrol şi orientare optimist în viitor, precum şi
încrederea în reuşit , în succes (Anexa 8). Au fost realizate urm toarele exerci ii:
 Exerci iul de ,,Conştientizare a propriilor resurse psihologice”;
 Exerci ii de dezvoltare a asertivit ii ,,Eu pot s spun nu”;
 Exerci ii de dezvoltare a ascult rii active cu scopul de a observa limbajul nonverbal şi
de a putea verbaliza emo iile celui care relateaz evenimente importante din via a sa.
Al patrulea bloc aplicativ are scopul de stimulare a emo iilor pozitive şi de orientare pe
sfera optimist a tinerilor (Anexa 9). Au fost aplicate:
 Exerci iul ,,Cum îmi v d viitorul în urm torii cinci ani?”;
 Exercitii focalizate pe ,,Umor”.
ŞEDIN A 3
Activitatea 1. ,,Numele meu este”
Scopul: de a facilita cunoaşterea reciproc a membrilor grupului.
În cadrul şedin ei au fost utilizate activit i care au avut sarcina de autocunoaştere şi
cunoaştere. A fost creat o ambian favorabil pentru prezentarea deschis a sinelui.
Activitatea 2. ,,Cine sunt eu?”
Scopul: autocunoaşterea şi cunoaşterea reciproc .
Este binevenit atunci când începe oricare lucru în echip , dar mai cu seam în
dezvoltarea sinelui şi a sferei afective.
Activitatea 3. ,,Testul de autocunoaştere”
Scopul: completarea cunoştin elor individuale cu informa ii despre propria personalitate
Testul se constituie din cinci afirma ii pe care le-au îndeplinit responden ii:
a. Mie îmi place s stau singur mai mult decât cu prietenii, deoarece...
b. Mie îmi place s m gândesc la viitorul meu, deoarece...
c. Mie nu-mi place s vorbesc despre trecutul meu, deoarece...
d. Am tr it mai mult emo ii pozitive decât negative în via , deoarece...

88
 e. Vreau cel mai mult ca s se îndeplineasc dorin a, deoarece...
Aceast activitate a fost oferit pentru a o continua şi a prezenta la liber alegere pentru
şedin a ce urma s aib loc.
Activitatea 4. Jocul de rol ,,Ce cred eu despre al ii?”
Scopul: identificarea atitudinii fa de oameni, în general, dar mai ales fa de membrii
grupului, în mod particular. Membrii au fost ruga i s se împart în perechi, s -şi aleag câte un
rol şi s dialogheze între ei timp de cinci minute, apoi în fa a grupului.
Aceast activitate prevede urm rirea unui scop ascuns pentru responden i, dar foarte clar
pentru moderator, şi anume cel cu referire la aspectele legate de empatie: percep ia
interpersonal , recunoaşterea emo iilor şi cadrul perceptual pentru în elegerea altora. Pentru
dezvoltarea stimei de sine care reprezint un aspect subiectiv al persoanei acestea au o
importan major deoarece reflect atitudinea personal derivat din compara ia sinelui cu a
celorlal i. Conceptul men ionat exprim cele mai valoroase tr s turi ale persoanei şi, practic,
determin activismul personalit ii ori lipsa acestuia. Stima şi respectul fa de sine reprezint
simpatia şi recunoaşterea propriilor resurse, a poten ialului s u individual. În cercet rile
psihologice anterioare au fost delimitate acele criterii care determin valorizarea stimei de sine.
Astfel, printre calit ile necesare creşterii stimei de sine le men ion m pe urm toarele: a cunoaşte
cum s te exprimi, a putea s promi i, a dispune de curaj, a fi tacticos, a putea fi familiar, a putea
s comunici, a fi serios, a putea s convingi.
Toate aceste calit i se pot dobândi prin înv area asertivit ii. În cazul afirm rii de sine,
înv area ac ioneaz la dou niveluri:
 Expunerea progresiv la situa ii agoasante, corespunz toare form rii unei obişnuin e;
 Achizi ia treptat de competen e sociale care favorizeaz expunerea la situa ia-
problem .
În programul nostru ne-am condus de aceste sugestii şi am inclus exerci ii concrete pentru
înv area şi antrenarea asertivit ii. A fi asertiv înseamn a avea puterea de afirmare prin
exprimarea propriilor gânduri, tr iri şi convingeri într-un mod onest, respectând totodat opiniile
celorlal i.
O modalitate de antrenament asertiv este jocul de rol – o tehnic psihologic destinat
pentru manifestarea conduitelor disfunc ionale (de ex.: teama de a vorbi în fa a colegilor, jena şi
nesiguran a în propriile cuvinte). Prin punerea în scen , sub forma unor mici roluri, a unor
situa ii-problem şi repetarea lor, are loc disensibilizarea, pân când persoana se simte capabil
s înfrunte problema respectiv . Prin intermediul jocului de rol, studen ii s-au desc tuşat în
exprimarea liber şi au rec p tat încrederea în sine.

89
 Pe parcursul programului am avut inten ia şi de a-i familiariza pe tinerii cu informa ii ce
le-ar putea fi de ajutor în a se cunoaşte pe sine şi pe al ii mai profund.
De exemplu, fişa de informare 1. ,,Aprecierile negative fa ă de sine”(Anexa 10)
Aprecierile negative fa de sine sunt expresia modalit ilor greşite de a gândi despre sine
şi se pot manifesta în mod diferit:
1. Suprageneralizarea presupune construc ia unei reguli generale, universal-valabile
pornind de la un singur eveniment: „Dac am luat o not mic la o disciplin , înseamn c
niciodat nu voi cunoaşte acest domeniu”. Suprageneralizarea blocheaz dezvoltarea personal şi
limiteaz alternativele.
2. Etichetarea reprezint folosirea de adjective stereotipe, etichete, f r a lua în
considerare şi aspectele pozitive.
3. Gândirea polarizată afecteaz puternic stima de sine. Persoanele ce adopt acest stil de
gândire evalueaz toate experien ele şi ac iunile prin prisma dihotomiilor – ori/ori.
4. Autoînvinovă irea propriei persoane chiar în situa ia în care responsabilitatea de
nereuşit revine altei persoane cu care interac ioneaz .
5. Responsabilitatea se refer la faptul c persoanele fie se simt r spunz toare pentru tot
ceea ce se întâmpl în jur, fie au sentimentul c nu pot controla nimic, c sunt lipsite de putere.
Fişa de informare 2. ,,Factorii care men in stima de sine” (Anexa 10)
Stima de sine este men inută datorită următorilor factori:
- concordan a dintre comportament şi propria conştiin ;
- reac ii pozitive asupra propriei imagini (care este prezent la fiecare persoan şi se
bazeaz pe propria experien ).
- pre uirea (stima) altei persoane;
- recunoaşterea rezultatelor activit ii;
- comunicarea sincer , deschis , comunicare asertiv ;
- stabilirea unor scopuri realiste, axate pe propriile resurse şi limite care ar putea garanta
succesul în viitor.
În cadrul programului am inut cont s respect m câteva condi ii care sunt absolut
necesare pentru o bun desf şurare a creşterii stimei de sine:
1. Crearea unor oportunit i de succes, situa ii în care tinerii au putut s -şi identifice
propriile resurse, aspecte valoroase (prin exerci iile din etapa ini ial de ,,Prezentare a sinelui”,,
Autoprezentare”, dar şi prin ,,Asocieri libere”).
2. Crearea unor situa ii în care tinerii au putut avea oportunitatea de a oferi ajutor
celorlal i membri ai grupului a fost posibil prin crearea unor ,,jocuri de rol”. Astfel, unii

90
participan i trebuiau s ofere sprijin verbal, în calitate de sf tuitor, ori nonverbal, prin gesturi,
zâmbet altor membri din grup. A fost interesant pentru ei, deoarece ei nu pot efectua acest gen
de activit i în cadrul orelor de la specialit ile exacte. În acest sens, psihologii sunt cu mult mai
avantaja i, deoarece orele practice (seminarele) foarte des le ofer posibilitatea de a func ie de pe
sine, dar şi pe ceilal i.
3. Identificarea domeniilor de competen ale membrilor şi crearea de situa ii în care
acestea s fie utilizate cu succes. Pentru acest aspect au fost propuse la liber alegere teme pentru
acas . Neimpuşi de contextul programului, tinerii au avut ocazia s -şi reprezinte personalitatea
prin anumite lucruri, domenii ori modalit i pe care fiecare în parte a reuşit s le demonstreze
pân la finele programului. În aşa mod, tinerii au reflectat asupra aceea ce reprezint cu adev rat.
Am aflat c doi sunt pasiona i de şah, unul de sportul profesional, altul deseneaz foarte bine,
îns nu afişa acest talent, deoarece era convins c sunt nevaloroase, iar dup ce a ob inut
feedback-ul pozitiv de la membrii grupului, a plasat chiar propriile crea ii pe un site de
socializare, unde i-a fost confirmat prin aprecieri pozitive poten ialul artistic.
4. Identificarea surselor de suport social, emo ional, instrumental şi informa ional. Dup
cum am mai men ionat, le-am propus studen ilor fişe de informare drept suport instrumental, iar
în calitate de suport social i-am anun at despre oportunit ile care sunt în cadrul Universit ii,
referindu-m la şedin ele de consiliere organizate de facultatea Psihologie şi Ştiin e ale
Educa iei.
5. Dezvoltarea abilit ilor de comunicare, negociere, de rezolvare de probleme, abilit ile
de a face fa situa iilor de conflict. Toate aceste abilit i sunt incluse în exerci iile din program şi
descrise detaliat în anexe. Având ca suport c ile de manifestare a controlui, am încercat s le
influen m cu scop de transformare a locului extern de control în cel intern, adic s creştem
încrederea în sine, în convingerile proprii, nu în ale altora, în creşterea responsabilit ii şi a
implic rii active în situa ii ce se pot percepe ca şi conflict.
ŞEDIN A 4
Activitatea 4. ,,Identificarea cauzelor stimei de sine diminuate”
Scop: aflarea cauzei stimei de sine sc zute, din perspectiva subiectiv a respondentului.
Activitatea este bazat pe ,,jocul de rol” în care responden ii, împ r i i în diade, îşi
împ rt şesc câte un eveniment nefavorabil din via care i-a marcat prin ceva negativ şi,
respectiv, câte unul favorabil care i-a marcat pozitiv.
Activitatea 5. ,,Eu pot s ...”
Scop: stabilirea domeniilor de competen personal .
Prin intermediul acestei activit i are loc identificarea şi conştientizarea propriilor

91
,,talente” ori resurse ascunse, a poten ialului neexplorat.
Aici au fost prezentate temele pentru acas la care responden ii s-au preg tit din timp.
ŞEDIN A 5
Activitatea 6. ,,Înv area unor principii şi reguli utile pentru sine”
Scop: dobândirea cunoştin elor despre atingerea scopurilor propuse. Responden ilor li s-a
oferit câte o foaie şi un creion, fiind ruga i s stabileasc un clasament al unor principii dup care
se conduc în via şi a unor cauze ce intervin ca obstacole. Apoi au fost metode de brainstorming
privind cauzele stop rii în autodezvoltarea sinelui şi a scopurilor propuse. La finele acestei
activit i, responden ii au primit nota informaiv care se refer barierele în atingerea scopurilor.
Barierele ce pot sta în calea atingerii scopurilor propuse sunt:
 planificarea insuficient a scopurilor;
 cunoştin ele insuficiente;
 managementul deficitar al timpului;
 stabilirea de scopuri nerealiste;
 teama de eşec;
 teama de succes.
ŞEDIN A 6
Activitatea 7. ,,Înv area unor principii şi reguli utile pentru sine”
Scop: familiarizarea pentru creşterea stimei de sine. Responden ii au fost întreba i ,,Cum
crede i, ce aspecte sunt posibile de schimbat, pentru a avea o via ă mai agreabilă din punct de
vedere psihic?”.
Dup expunerea verbal a fiec rui membru din grup, fiec rui respondent în parte li s-a
oferit câte un suport informa ional cu reguli demne de urmat:
 Re ine c nu eşti ceea ce cred al ii despre tine.
 Refuz s ascul i criticile care î i fac mai mult r u decât te ajut .
 Scrie- i pe o list toate realiz rile şi succesele din trecut pân în prezent.
 Întâlneşte-te cu oameni care î i fac complimente sincere şi care au o p rere realist
despre tine.
 ine un jurnal în care s treci s pt mânal toate realiz rile, pentru a avea mereu
proasp t în minte cât de capabil eşti.
 Înceteaz s te mai plângi în prezen a celorlal i, vorbeşte-le, mai bine, despre
succesele tale.
 Nu uita c dac cineva te iubeşte cu adev rat, î i observ mai repede calit ile decât

92
defectele.
 F o selec ie printre oamenii care te înconjoar .
ŞEDIN A 7
Activitatea 8. ,,Ziua de naştere”
Scop: creşterea nivelului de încredere în sine. Prin afirma ia ,,Este ziua mea şi vreau s ...”
Responden ii au primit câte o foaie, unde au completat câte zece rânduri de dorin e.
Exerci iul const atât în creşterea încrederii în sine, în recunoaşterea propriilor dolean e, cât şi
în exprimarea verbal a ceea ce doreşte tân rul. În aceast şedin au mai fost dezbateri la
tema valorilor diminuate a tinerilor contemporani şi tot responden ii au venit cu solu ii. Au
evocat c
mul i dintre tineri recunosc doar valorile materiale, iar pe cele spirituale deseori le subapreciaz .
ŞEDIN A 8
Activitatea
Scop: 9. ,,Telefonul
dezvoltarea încrederii”
rela iilor interpersonale, încrederea în for ele proprii, formarea de
comunicare eficient . Este un joc simplu prin care o afirma ie este spus în şoapt şi se transmite
urm torului participant prin şoapte. Este activitate menit s stimuleze conduita empatic şi
încrederea în sine. La un moment dat, dup încheierea activit ii, to i s-au amuzat când şi-au dat
seama de faptul c vorbeau în continuare foarte încet. În teoria umanist acest fenomen mai este
descris prin termenul de sincronizare cu interlocutorul.
Personalitatea îşi poate manifesta controlul comportamental prin posibilitatea de a face
ceva în leg tur cu un anumit eveniment; cognitiv – prin abilitatea individului de a percepe într-
un anumit mod prin procesele cognitive starea în care se afl ; decizional – prin posibilitatea pe
care o persoan poate s o aib sau nu în a opta pentru anumite solu ii; informa ional – prin
oportunitatea de a ob ine informa ii despre ceea ce i se întâmpl . Când se întâmpl lucruri
nepl cute, putem s ne autoînvinov im (internalizare) sau s d m vina pe al i oameni sau
circumstan e (externalizare). De obicei, stima de sine sc zut deriv dintr-un stil internalizat în
ce priveşte evenimentele negative. În aceeaşi ordine de idei privind leg tura care este între
empatie, stima de sine, locul de control şi optimism, nu putem delimita totalmente exerci iile pe
care le-am înaintat. Stilul optimist de a explica evenimentele pozitive este internalizat mai
degrab decît externalizat, fapt confirmat şi în cerecetarea noastr empiric la etapele de
diagnosticare şi formare. Optimismul şi umorul ar avea o valoare predictiv pentru longevitate şi
sunt utile pentru a le antrena prin programe de dezvoltare, prin traininguri şi workshop-uri.
ŞEDIN A 9
Activitatea 10. ,,Conştientizare a propriilor resurse psihologice”
Scop: identificarea resurselor în emo ii.

93
 Recunoaşterea emo iilor personale presupune identificarea şi exprimarea lor coerent ,
într-un context dat. În orice rela ie exprim m informa ii, sentimente, fapte şi amintiri. Uneori
îns e greu s exprim m clar ceea ce sim im – nu suntem coeren i, alteori ne este greu s
exprim m clar ceea ce vrem s spunem. Pentru a le în elege, trebuie s putem detecta şi
,,decodifica” mesajele transmise nonverbal. Cineva dintre membrii grupului imit prin
gesticula ii şi mimic o personalitate cunoscut (vedet , politician, actor), iar ceilal i trebuie s
ghiceasc despre cine este vorba. Responden ii pe rând au fost atât în ipostaza de actor, cât şi în
cea de comentator.
ŞEDIN A 10
Activitatea 11. Dezvoltarea asertivit ii ,,Eu pot s spun nu”
Scop: dezvoltarea asertivit ii. Fiecare participant al programului a primit câte o
întrebare şi a fost rugat s identifice o situa ie când afirma ia este binevenit . S-a lucrat cu
urm toarele afirma ii:
1. Vorbeşte despre ceea ce sim i! E indicat s î i exprimi interesele şi lucrurile care î i plac
într-un mod spontan şi sincer mai degrab decât s te exprimi într-o mod pasiv, banal.
2. Vorbeşte despre tine! Dac faci ceva m re şi interesant, po i s le spui şi prietenilor t i
despre asta atunci când pare timpul potrivit.
3. Fii entuziasmat când te intâlneşti cu cineva! Fii sociabil şi prietenos cu persoanele pe
care vrei s le cunoşti mai bine. Zâmbeşte şi bucur -te s le întâlneşti!
4. Accept complimente cu gra ie! Trebuie s recompensezi persoana care î i face un
compliment mai degrab decât s -l pedepseşti!
5. Fii atent s ai o expresie facial adecvat ! Expresiile tale faciale şi inflexiunile din
voce exprim sentimente la fel ca şi cuvintele pe care le foloseşti. Priveşte oamenii în ochi atunci
când por i o conversa ie cu ei.
6. Împotriveşte-te! Atunci când nu eşti de acord cu cineva, nu trebuie s te prefaci c ai fi,
doar ca s evi i o contradic ie.
7. Cere clarific ri, dac cineva i i ofer instruc iuni, explica ii încâlcite! Po i s le spui
oamenilor s î i reformuleze mai clar mesajul, mai degrab decât s te sim i confuz sau prost.
8. Foloseşte întrebarea ,,de ce?”! Atunci când i se cere s faci ceva ce î i pare far motiv
sau e nepl cut pentru tine, po i s spui: ,,De ce vrei ca eu s fac asta?”
9. Exprim - i nemul umirile! Atunci când nu eşti de acord cu cineva şi eşti sigur/ pe
pozi ia ta, e indicat s î i exprimi nemul umirile.
10. Lupt pentru drepturile tale! Nu trebuie s laşi persoanele s profite de pe urma ta,
po i s spui „nu” de câte ori sim i asta f r s te sim i vinovat.

94
 11. Fii persistent! Dac ai o plângere legitim , trebuie s o sus ii chiar dac exist p r i
care opun rezisten .
12. Evit s î i justifici fiecare p rere! În conversa ii, dac cineva continu s spun de
ce? po i s opreşti sesiunea de întreb ri refuzând s r spunzi sau f când acelaşi lucru ca şi
cealalt persoan .
ŞEDIN A 11
Activitatea 12. ,,Exerci ii de dezvoltare a ascult rii active”
Scop: de a observa limbajul nonverbal şi de a putea verbaliza emo iile celui care relateaz
evenimente importante din via a sa. Tinerii au avut, fiecare în parte, s relateze câte un
eveniment din via a sa care, dup p rerea lor, au fost importante prin ceva. De exemplu,
schimbarea locului de trai şi trecerea într-o alt institu ie de înv mânt. Studen ii erau întreba i
ce au sim it atunci, ce simt acum, de ce cred c evenimentul i-a schimbat.
ŞEDIN A 12
Activitatea 12, la solicitarea responden ilor am aplicat două teste:
1. Testul de examinare a încrederii în sine (după A.Neculau, 1999);
2. Scala de măsurare a autoeficacită ii.
ŞEDIN A 13
Activitatea 13. ,,Cum îmi v d viitorul în urm torii cinci ani?”
Scop: conştientizarea viitorului în direc ie optimist -pesimist .
Activitatea 14 Exerci ii focalizate pe ,,Umor”
Scop: dezvoltarea orient rii optimiste în via . Responden ii au fost ruga i s -şi
aminteasc proverbe şi zic tori, istorioare hazlii care s creeze o bun atmosfer în cadrul
grupului. De ex.: ,,În sfârşit, ce mai atâta vorb pentru nimica toat ? Ia, am fost şi eu, în lumea
asta, un bo cu ochi, o bucat de hum însufle it din Humuleşti, care nici frumos pân la
dou zeci de ani, nici cu minte pân la treizeci şi nici bogat pân la patruzeci nu m-am f cut. Dar
şi s rac aşa ca în anul acesta, ca în anul trecut şi ca de când sunt, niciodat n-am fost!”
Şedin ele au fost realizate în termenii propuşi şi cu respectarea tuturor criteriilor pentru o
bun desf şurare a programului de dezvoltare a tinerilor specializa i în domeniul ştiin elor
exacte.
Etapa de finalizare (2 şedinţe). În cadrul acestei etape a fost efectuat generalizarea
test rilor şi au fost analizate rezultatele. Studen ii au fost încuraja i s -şi exprime opinia fa de
competen ele dobândite. Au fost propuse urm toarele exerci ii:
 Exerci iul ,,Desenul unui vas”, cu scopul de autoconştientizare a informa iilor care au
fost acumulate;

95
  Exerci iul ,,Valiza”, care are scopul de a împ rt şi sentimentele cu ceilal i membri ai
grupului.
La etapa de finalizare a programului au avut loc dou şedin e, în care au fost propuse
metode de finalizare a oric rui tip de training ori program.
Activitatea 15. ,,Desenul unui vas”
Scop: de a conştientiza ce a fost acumulat nou.
Tinerii au fost ruga i s reprezinte prin metoda grafic (desen) câte un vas şi s
caracterizeze con inutul acestuia. Fiecare respondent trebuia s descrie con inutul vasului s u,
astfel dând dovad de satisfac ie versus insatisfac ie ob inut în urma particip rii la program.
Activitatea 16. ,,Valiza”
Scop: de a împ rt şi sentimentele cu ceilal i membri ai grupului şi de a încheia
programul.
Membrii gruplui au desenat câte o valiz şi au relatat care sunt acele competen e pe care
le-au ,,pus în ea” şi cu care vor pleca în urma finaliz rii şedin elor.
Programul s-a desf şurat timp de 17 şedin e a câte 1 or 20 minute fiecare.

3.3. Analiza impactului programului de dezvoltare

În programul nostru am antrenat dou grupe experimentale cu un num r final de 10
studen i fiecare, fiind interesa i s cunoaştem dac şedin ele au avut sau nu efectul pozitiv.
Pentru a analiza impactul trainingului asupra schimb rilor personale, am realizat o testare
repetat pentru participantele la programul de training şi am comparat rezultatele prezente cu
cele precedente.

1. Analiza impactului programului de dezvoltare

Grupul experimental -1 (GE-1)

Pentru analiza impactului programului asupra schimb rilor ce s-au produs, am efectuat
investigarea repetat a stilului apreciativ şi a locului de control, dup care am comparat
rezultatele ob inute cu cele anterioare ob inute de optan i înainte de a purcede la training.
Grupul experimental (GE-1) a fost constituit din 10 studen i specializa i în ştiin e exacte.
Printre aceştia au fost 7 tineri şi 3 tinere.
Rezultatele ob inute „test” şi „retest” în grupul studen ilor specializa i în ştiin e exacte –
grupul experimental (GE-1) sunt redate în Tabelul 3.1.

96
 Tabelul 3.1. Rezultatele cercet rii „test” şi „retest” la stilul apreciativ
(Chestionarul SARC în grupul experimental GE-1)
Tipul de stil Stilul detaşat Stilul empatic Stilul reflexiv Stilul
apreciativ analogic
GE-1 test 60% 20% 10% 10%
GE-1 retest 60% 30% 10% 0%
Diferen a 10% 10%

Interpretarea calitativ a rezultatelor este conform cu demersul teoretic pe care se

sprijin cercetarea de fa , şi anume c stilul apreciativ reprezint o entitate stabil a
personalit ii. Studen ii din grupul experimental nu au fost familiariza i anterior cu metodele
psihologice ale câtorva programe, de aceea putem presupune c au fost deschişi şi entuziaşti
pentru a func ie de pe sine şi pe ceilal i membri ai grupului. Rezultatele ob inute pentru
identificarea tipului locului de control sunt incluse în Tabelul 3.2.
În baza rezultatelor din tabelul de mai sus putem concluziona c asupra locului de control
al studen ilor participan i la program s-au realizat modific ri. Probabil, datorit efectului de
moment al influen ei. Dac la etapa ini ial s-a ob inut loc intern de control pentru 31,7% din
optan i, în urma aplic rii programului, procentajul acestora a crescut pân la 70%. Totodat ,
asupra celor care au ob inut ini ial loc extern de control s-au produs schimb ri care au diminuat
procentajul de la 60% la 30%.
Tabelul 3.2. Rezultatele cercet rii „test” şi „retest” la locul de control
(Chestionarul Rotter la GE-1)
LOC INTERN LOC EXTERN
GE-1 test 40% 60%

GE-1 retest 70% 30%

Diferen a 30% 30%

Prin urmare, ce s-a întâmplat cu nivelul locului de control extern şi intern, al stimei de
sine şi al optimismului care au fost reflectate prin punctajul corespunz tor ob inut pân şi,
respectiv, dup program.
H0: m1=m2 – Nu exist nicio diferen semnificativ între media nivelului corespunz tor
înainte şi dup program (ipoteza nul ).
H1: m1≠m2 – Exist o diferen semnificativ între media punctajului (ipotez alternativ
bilateral ).

97
 H2: m1>m2 – Media punctajului înainte de program este semnificativ mai mare în
compara ie cu media corespunz toare dup program (ipotez alternativ unilateral – programul
are ca efect micşorarea nivelului stimei de sine etc.).
H3: m1<m2 – Media punctajului înainte de program este semnificativ mai mic decât
media corespunz toare dup program (ipotez alternativ unilateral – programul are ca efect
sporirea nivelului stimei de sine etc.).
Dac privim ipotezele de mai sus, în special cele trei ipoteze alternative, constat m c ne
intereseaz , în special, ipoteza a treia. Aceasta ar avea valoare, ar fundamenta atât efectul
programului, cât şi motiva ia subiec ilor. Desigur, primul pas îl reprezint colectarea datelor. Am
înregistrat punctajul celor 10 subiec i din grupul experimental 1, atât înainte, cât şi dup
program, iar rezultatele sunt prezentate în Tabelele 3.3-3.6 şi Anexa 11.
Tabelul 3.3. Nivelul locului de control extern pentru testul t-Student
Înainte Dup Dup -Înainte (Dup -Înainte)2
15 15 0 0
14 0 -14 196
17 0 -17 289
14 0 -14 196
13 0 -13 169
15 18 3 9
13 0 -13 169
14 0 -14 196
0 0 0 0
0 0 0 0
n–1=9 D=–82 D2=1224

Tabelul 3.4. Nivelul locului de control intern pentru testul t-Student

Înainte Dup Dup -Înainte (Dup -Înainte)2
0 0 0 0
0 7 7 49
0 9 9 81
0 5 5 25
0 9 9 81
0 0 0 0

98
0 11 11 121
0 13 13 169
6 8 2 4
8 5 -3 9
n–1=9 D=53 D2=539

Tabelul 3.5. Nivelul stimei de sine pentru testul t-Student

Înainte Dup Dup -Înainte (Dup -Înainte)2
14 17 3 9
10 32 22 484
16 30 14 196
17 19 2 4
13 22 9 81
15 26 11 121
16 18 2 4
10 17 7 49
35 37 2 4
36 40 4 16
n–1=9 D=76 D2=968

Tabelul 3.6. Nivelul optimismului pentru testul t-Student

Înainte Dup Dup -Înainte (Dup -Înainte)2
13 14 1 1
14 14 0 0
13 15 2 4
9 13 4 16
11 12 1 1
15 17 2 4
17 19 2 4
17 18 1 1
15 19 4 16
20 21 1 1
n–1=9 D=18 D2=48

99
 Dup colectarea datelor din primele dou coloane ale tabelelor de mai sus, am calculat
diferen ele D dintre situa ia final şi situa ia ini ial , aceste diferen e fiind înregistrate cu tot cu
semn. La sfârşit, am aflat suma tuturor diferen elor calculate şi le-am înregistrat în ultimul rând
al tabelelor. Sumele, în cazul locului de control extern şi intern, al stimei de sine şi al
optimismului, sunt: –82, 53, 76 şi 18, respectiv.
Concluzie: Rezultatele ne arat c , dup program, tinerii din grupul experimental posed
un nivel al locului de control extern cu 82 de unit i mai pu in, iar nivelurile locului de control
intern, al stimei de sine şi al optimismului au crescut cu 53,76 şi 18 unit i. Ultima etap de
calcul în tabele presupune ridicarea la p trat a tuturor diferen elor şi calculularea sumei acestor
p trate. Suma p tratelor diferen elor corespunz toare D2 sunt 1224, 539, 968 şi 48.
Testul t-Student pentru eşantioane-perechi se calculeaz dup expresia urm toare:
mdif
t  , (3.1)
2
s dif
n
unde mdif este media diferen elor, iar sdif reprezint dispersia deferen elor dintr-un
eşantion de m rimea n. Astfel, coeficien ii t-Student se calculeaz împ r ind media diferen elor
la r d cina p trat a raportului dintre p tratul dispersiei diferen elor din eşantion la m rimea
eşantionului respectiv.
Pentru a calcula valoarea acestui test, în baza rezultatelor din Tabelele 3.5-3.8 trebuie s
afl m aceste medii şi dispersiile diferen elor. Pentru a calcula media diferen elor am împ r it
suma diferen elor la num rul de subiec i n. Aşadar, înlocuind datele corespunz toare, avem
mdif=D/10={–82, 53, 76, 18}/10= –8,2; 5,3; 7,6; 1,8.
Pentru a calcula dispersia diferen elor, trebuie s aplic m o alt formul , în acord cu
formula de defini ie a dispersiei:
D2
D2 
s dif
2
 n . (3.2)
n 1
Prin urmare, cunoscând valorile pentru D2 şi D2 din tabelele cu rezultatele experimentale
brute, se poate calcula valoarea disperiei diferen elor din eşantionul de dimensiunea n. Cu
ajutorul formulei (3.2) s-au ob inut valorile 61,29; 28,68; 43,38 şi 1,73 pentru locul de control
extern şi intern, stima de sine şi optimism, respectiv. Aceste rezultate pentru medii şi dispersii se
substituie în formula testului t Student pentru eşantioane perechi (3.1) şi ob inem valorile
corespunz toare ale lui t: –3,31; 3,13; 3,65 şi 4,33.
Valorile date ale lui t se raporteaz la valorile de referin pentru un num r de n-1 grade

100
de libertate (pagina 357 din lucrarea men ionat supra). Astfel, pentru 9 grade de libertate,
valoarea de referin la nivelul unei ipoteze unilaterale şi la un p<0,05 este de 2,26, pentru
p<0,02 este de 2,82, iar pentru p<0,01 este de 3,25.
Concluzie: Rezultatul ob inut este semnificativ în toate cazurile la un prag de semnifica ie
p<0,02 şi putem respinge ipoteza nul H0. Semnul negativ pentru locul de control extern arat c
sc zând valorile „Înainte” din valorile „Dup ”, ob inem un num r sumar D cu semnul minus:
aceasta înseamn c situa ia „Dup ” are valori semnificativ mai mici în compara ie cu situa ia
„Înainte”.

2. Analiza impactului programului de dezvoltare

Grupul experimental 2 (GE-2)

Spre deosebire de grupul experimental GE-1, studen ii grupului experimental GE-2 au

beneficiat de mai pu ine şedin e pentru program. Acest fapt este în acord cu obiectivele
programului şi inten ionat a scutit optan ii de unele exerci ii aplicative. Printre acestea se
enumer tehnicile de dezvoltare a stimei de sine (asertive), identificarea scopurilor legate de
viitor şi jocul de rol ,,Identificarea emo iilor altora prin intermediul limbajului nonverbal”.
Spre deosebire de primul grup, ei au avut doar 13 şedin e în total şi s-au bazat mult pe
comunicarea nonverbal , libera alegere a temelor de înşişi membrii grupului, aceasta fiind de
fapt condi ie major pentru consilierea umanist . Rezultatele ob inute „test” şi „retest” sunt
redate în diagrama de mai jos în Tabelul 3.7.
Tabelul 3.7. Rezultatele cercet rii „test” şi „retest” la stilul apreciativ
în grupul experimental GE-2
Tipul de stil Stilul detaşat Stilul empatic Stilul reflexiv Stilul
apreciativ analogic
GE-2 test 50% 10% 20% 20%
GE-2 retest 50% 20% 20% 10%
Diferen a 10% 10%

A fost demonstrat c stilul apreciativ este o entitate constant , iar pentru aceasta am
retestat 10 dintre subiec ii din lotul experimental. Retestarea s-a realizat cu scopul de a observa
dac stilul se va schimba sau nu în urma interven iei. În aceast ordine de idei, am presupus c
stilul apreciativ trebuie s se manifeste relativ identic. Compararea rezultatelor ob inute de
optan ii la cele dou variante experimentale a permis s constat m c în 85% dintre cazuri nu se

101
schimb stilul, iar la 15% dintre cazuri are loc trecerea la stilul învecinat, dar niciodat la cel
opus, şi se realizeaz prin transpunerea emo ional care poate fi antrenat prin dezvoltare. Sunt
considerate stiluri opuse (spre deosebire de cele al turate) stilurile care se deosebesc între ele
prin nivelurile a doi indicatori, nu doar prin nivelul unui singur. Spre exemplu, stiluri opuse sunt:
empaticul şi detaşatul ori reflexivul şi analogicul.
O alt constatare pe care am efectuat-o se refer la trecerea în varianta a doua, de la stilul
empatic la stilul reflexiv. Se pare c dezimplicarea afectiv diminueaz capacitatea empatic a
persoanelor care se g sesc la nivel empatic inferior (cu ambii indicatori afla i în registrul mediu
inferior). Deci, putem conchide c stilul apreciativ se manifest , între anumite limite, ca o
constant de personalitate, suferind influen a evenimentelor care trebuiesc judecate şi apreciate,
dar nu o determinare din partea acestora care s modifice stilul apreciativ în esen a sa (adic s -l
plaseze la polul opus).
Aici putem afirma c studen ii care sunt m car pu in predispuşi spre empatie, au o şans
mai mare s -şi dezvolte aceast abilitate prin antrenarea gradientelor proprii, iar cei care nu sunt
empatici au mai pu ine şanse de a dezvolta empatia pân la un nivel mediu. Rezultatele ob inute
pentru identificarea tipului locului de control sunt incluse în Tabelul 3.8.
Tabelul 3.8. Rezultatele cercet rii „test” şi „retest” pentru locul de control la GE-2
LOC INTERN LOC EXTERN
GE-2 test 30% 70%
GE-2 retest 40% 60%
Diferen a 10% 10%

Concluzia pe care o putem face reieşind din rezultatele sus-men ionate este c stilurile
apreciative tind să se manifeste relativ constant. Prezen a stilurilor apreciative într-un procent
diferit în loturile examinate devine o dovad în plus a viabilit ii şi a existen ei reale a acestora.
Stilul empatic, ca manier special de implicare în psihologia altora, este suficient de r spândit,
dar, în acelaşi timp, acest stil cap t valen e aptitudinale doar la cei ce exercit anumite profesii
şi care presupun rela ii interumane frecvente. Acest fapt a fost demonstrat în capitolul anterior
din care reiese c studen ii psihologi care tind s devin specialişti profesionişti în domeniu sunt
mai empatici decât studen ii specializa i în ştiin e exacte.
Rezultatele ob inute pot fi explicate prin faptul c membrii celui de-al doilea grup au
comunicat mai activ, au fost mai deschişi din punct de vedere emo ional şi astfel au ob inut cote
mai ridicate pentru externalizare. Nu excludem c acest rezultat ar putea fi doar un efect imediat

102
condi ionat de finalizarea programului. Referitor la locul de control, care se caracterizez prin
(responsabilitate, asumarea riscului, autonomie decizional ), norma de internalitate trebuie
valorizat şi asimilat de personalitate, deoarece este un vector mai eficient care asigur o mai
bun adaptare la solicit rile mediului decât norma de externalitate.
Nivelul stimei de sine afecteaz puternic performan ele în toate activit ile: cei cu o înalt
apreciere de sine au o mai mare încredere, se mobilizeaz mai mult şi reuşesc mai bine, ceea ce
consolideaz p rerea bun despre sine.
Dimpotriv , stim de sine diminuat , sporeşte riscul insucceselor, determinând astfel o
viziune şi mai sumbr asupra propriei personalit i. S-a constatat c în timp ce indivizii cu o
ridicat stim de sine îşi interpreteaz succesele în moduri diferite, apelând la o gam larg de
atribuiri şi se comport mai variat, cei cu o stim de sine sc zut au comportamente şi
autoatribuiri mai restrânse şi deci mult mai imprevizibile.
Exist o corela ie pozitiv semnificativ între stima de sine şi locul de control: r= 0,72,
p<0,05, iar interpretarea calitativ a rezultatelor ob inute în capitolul precedent confirm faptul
c exist o leg tur direct între stima de sine şi locul de control. Valorile înalte ale stimei de sine
sunt caracteristice tinerilor cu loc intern de control, iar valori sc zute ale stimei de sine sunt
caracteristice tinerilor cu loc extern de control.
Vom examina în continuare punctajul celor 10 subiec i din grupul experimental 2, atât
înainte, cât şi dup program cu ajutorul metodelor statistice, iar rezultatele ob inute sunt
prezentate în Tabelele 3.9-3.12.
Tabelul 3.9. Nivelul locului de control extern pentru testul t-Student
Înainte Dup Dup -Înainte (Dup -Înainte)2
18 15 -3 9
16 0 -16 256
15 0 -15 225
14 0 -14 196
14 0 -14 196
15 18 3 9
0 0 0 0
9 0 -9 81
0 0 0 0
0 0 0 0
n–1=9 D=–68 D2=972

103
 Tabelul 3.10. Nivelul locului de control intern pentru testul t-Student
Înainte Dup Dup -Înainte (Dup -Înainte)2
0 0 0 0
0 7 7 49
0 9 9 81
0 5 5 25
0 9 9 81
0 0 0 0
13 11 -2 4
0 13 13 169
5 8 3 9
6 5 -1 1
n–1=9 D=43 D2=419

Tabelul 3.11. Nivelul stimei de sine pentru testul t-Student

Înainte Dup Dup -Înainte (Dup -Înainte)2
13 16 3 9
15 17 2 4
16 21 5 25
11 23 12 144
15 28 13 169
19 27 8 64
26 30 4 16
19 28 9 81
17 36 19 361
32 38 6 36
n–1=9 D=81 D2=909

Tabelul 3.12. Nivelul optimismului pentru testul t-Student

Înainte Dup Dup -Înainte (Dup -Înainte)2
8 13 5 25
11 14 3 9
12 15 3 9

104
 15 17 2 4
16 16 0 0
9 14 5 25
10 15 5 25
16 16 0 0
15 15 0 0
20 20 0 0
n–1=9 D=23 D2=97

Am calculat diferen ele D dintre datele care reflect situa ia final şi situa ia ini ial . La
sfârşit am aflat suma tuturor diferen elor calculate şi le-am inclus în ultimul rând al tabelelor.
Sumele respective D, în cazul locului de control extern şi intern, al stimei de sine şi al
optimismului, sunt: –68, 43, 81 şi 23.
Concluzie: Dup program, subiec ii din grupul experimental 2 manifest un nivel al
locului de control extern cu 68 de unit i mai pu in, iar nivelurile locului de control intern, al
stimei de sine şi al optimismului s-au majorat cu 43, 81 şi 23 de unit i, respectiv.
În continuare, ridicarea la p trat a tuturor diferen elor şi calcularea sumei acestor p trate a
condus la urm toarele sume ale p tratelor diferen elor corespunz toare D2: 972, 419, 909 şi 97.
În baza datelor din Tabelele 3.9-3.12 am calculat mediile şi dispersiile diferen elor.
Pentru a calcula media diferen elor am împ r it, ca în cazul grupului experimental 1,
suma diferen elor la num rul de subiec i n=10 şi, înlocuind datele respective din tabelele de mai
sus, am ob inut mdif=D/10={–68, 43, 81, 23}/10=–6,8; 4,3; 8,1; 2,3.
Pentru a calcula dispersia diferen elor s dif
2
am aplicat în acord cu formula de defini ie a

dispersiei expresia (3.2). Astfel, se ob in valorile 56,62; 26,01; 28,1 şi 4,9 pentru locul de control
extern şi intern, stima de sine şi optimism, respectiv.
Aceste rezultate pentru medii şi dispersii se substituie în formula testului t-Student pentru
eşantioane perechi (3.1) şi ob inem valorile finale corespunz toare prezentate în Tabelul 3.13 ale
lui t: –2,86; 2,67; 4,83 şi 3,29.
Aceste valori ale lui t se raporteaz din nou la valorile de referin pentru un num r de n-
1 grade de libertate. Amintim c pentru 9 grade de libertate valoarea de referin la nivelul unei
ipoteze unilaterale şi la un p<0,05 este de 2,26, pentru p<0,02 este de 2,82, iar pentru p<0,01 este
de 3,25.

105
 Tabelul 3.13. Rezultatele testului t-Student
Testul t- LOC extern LOC intern Stima de sine Optimism
Student
GE-1 -3,31 3,13 3,65 4,33
GE-2 -2,86 2,67 4,83 3,29
Pragul de
p<0,02 p<0,05 p<0,01 p<0,01
semnifica ie

Concluzie: În cazul grupului experimental 2, rezultatul ob inut este totdeauna

semnificativ la un prag de semnifica ie p<0,05 şi putem respinge ipoteza nul H0. Semnul
negativ pentru locul de control extern, ca în cazul precedent al grupului experimental 1, arat c
dac sc dem valorile „Înainte” din valorile „Dup ”, ob inem un num r sumar D cu semnul
minus. Prin urmare, situa ia „Dup ” are valori semnificativ mai mici în compara ie cu situa ia
„Înainte”.

3. Analiza comparativ a impactului programului de dezvoltare în grupurile

experimentale
Rezultatele agregative ale testului t-Student pentru ambele grupe experimentale sunt
reprezentate grafic în Figura 3.1 şi Figura 3.2 Pe grafic, „LOC extern” indic valori negative
pentru aceşti coeficien i în ambele cazuri.

Fig. 3.1. Rezultatele comparative ale cercet rii pentru coeficien ii testului t-Student pentru GE-1
şi GE-2

106
 În final putem conluziona c programul a avut un efect considerabil, determinând
creşterea semnificativ a stimei de sine şi a optimismului, la un prag de semnifica ie mai mic de
0,01 în ambele grupe experimentale, fapt indicat în Figura 3.2 şi de valorile respective ale
probabilit ilor realiz rii aceleiaşi valori medii în eşantioanele perechi din grupele experimentale
1 şi 2 prezentate în Tabelul 3.14 şi 3.15.

Fig. 3.2. Rezultatele comparative ale cercet rii pentru probabilitatea testului t-Student în baza
chestionarelor SARC, Locus of Control, Rosenberg (stima de sine) şi LOT-R
în GE-1 şi GE- 2

Tabelul 3.14. Rezultatele probabilit ii testului t-Student

Testul t-Student LOC extern LOC intern Stima de sine Optimism
GE-1 0,009 0,012 0,005 0,002
GE-2 0,019 0,026 0,001 0,009

107
Tabelul 3.15. Rezultatele testului t-Student pentru grupele experimentale
TEST, Grupa exp 1 RE-TEST, Grupa exp 1

LOC LOT-R STIL LOC LOT-R

STIL APRECIATIV stima de sine stima de sine
extern intern optimism pesimism APRECIATIV extern intern optimism pesimism
detasat 15 0 14 13 11 detasat 15 0 17 14 10
detasat 14 0 10 14 10 detasat 0 7 32 14 10
detasat 17 0 16 13 11 detasat 0 9 30 15 9
detasat 14 0 17 9 15 detasat 0 5 19 13 11
detasat 13 0 13 11 13 detasat 0 9 22 12 12
detasat 15 0 15 15 9 detasat 18 0 26 17 7
reflexiv 13 0 16 17 7 reflexiv 0 11 18 19 5
analogic 14 0 10 17 7 analogic 0 13 17 18 6
empatic 0 6 35 15 9 empatic 0 8 37 19 5
empatic 0 8 36 20 4 empatic 0 5 40 21 3

T-Student: 0,01 0,01 0,01 0,00 0,00

TEST, Grupa exp 2 RE-TEST, Grupa exp 2

LOC LOT-R STIL LOC LOT-R

STIL APRECIATIV stima de sine stima de sine
extern intern optimism pesimism APRECIATIV extern intern optimism pesimism
detasat 18 0 13 8 16 detasat 15 0 16 13 11
detasat 16 0 15 11 13 detasat 0 7 17 14 10
detasat 15 0 16 12 12 detasat 0 9 21 15 9
detasat 14 0 11 15 9 detasat 0 5 23 17 7
detasat 14 0 15 16 8 detasat 0 9 28 16 8
reflexiv 15 0 19 9 15 reflexiv 18 0 27 14 10
reflexiv 0 13 26 10 14 reflexiv 0 11 30 15 9
analogic 9 0 19 16 8 analogic 0 13 28 16 8
analogic 0 5 17 15 9 empatic 0 8 36 15 9
empatic 0 6 32 20 4 empatic 0 5 38 20 4

T-Student: 0,02 0,03 0,00 0,01 0,01

108
 Dup cum am men ionat anterior, al doilea grup exerimental GE-2 nu a beneficiat de
toate exerci iile programului, dar observ m totuşi c rezultatele acestora au crescut pentru
variabilele stim de sine şi optimism. Explica ia pe care o putem înainta este c însuşi programul,
prin contextul s u prielnic de comunicare deschis bazat pe exprimarea emo iilor, spiritul de
grup încins şi împart şirea propriilor gânduri, ofer un t râm favorabil pentru creşterea stimei de
sine şi orientarea pozitiv , optimist spre viitor.
Studen ii specializa i în ştiin e exacte, în general, au fost foarte motiva i s -şi descopere
acele aspecte ascunse pe care le posedau, dar nu erau conştien i c acestea le apar in, încât
fiecare exerci iu nou era o provocare pentru ei. La începutul programului am observat rezisten
din partea a doi studen i, dar foarte curând au manifestat interes şi s-au dovedit a fi activi în
acceptarea condi iilor exerci iilor formative ale programului.
Nu este de mirare c în testarea ini ial am identificat şase studen i din zece care se
încadreaz în stilul detaşat. Formarea lor profesional într-un domeniu exact, în care mai pu in se
utilizeaz ,,contactul comunicativ” uman, şi-a pus amprenta cu des vârşire asupra stilului
apreciativ. Stilul detaşat este opus celui empatic, iar studen ii au manifestat şi abilit i empatice
în comunicarea cu ceilal i membri ai grupului. Ini ial, nu s-au ob inut indici crescu i pentru
valoarea loc de control intern. Dimpotriv , dup cum se observ din rezultate, stilul detaşat are
corela ie pozitiv atât cu internalitatea, cât şi cu externalitatea.
Locul extern de control depistat la studen ii optan i poate fi explicat prin faptul c o
modalitate obişnuit de comportare caracteristic lor este evitarea implicării atât în situa iile
incerte, confuze, cât şi în oricare alt situa ie.
Un alt mod de explicare a externalit ii se poate efectua în baza rezultatelor ob inute
înaintea programului care se refer la stima de sine medie şi diminuat . Astfel, lipsa de încredere
în for ele proprii ar putea determina studen ii s nu depun efort în ini ierea ori men inerea unor
rela ii interpersonale pozitive. Pasivitatea şi lipsa de ini iativ caracterizeaz locul extern de
control, iar încrederea c rela iile interpersonale ar putea avea succes r mâne abandonat de ei.
Desigur c personalitatea care nu are încredere în propriile for e pu in probabil c ar
putea avea orientare pozitiv fa de viitor, dar, în cazul studen ilor noştri specializa i în ştiin e
exacte, rezultatele denot totuşi o tendin spre optimism, care de asemenea a crescut dup
program. Emo iile pozitive sunt cele care în mare parte ne influen eaz deciziile şi chiar
convingerile ce p reau a fi rigide şi neschimbate pentru toat via a.
În cercetarea noastr am ob inut rezultate din perspectiva specializ rii în domeniul
socioumanist şi exact. Tinerii din domeniul socioumanist (şi anume de la specialitatea psihologie)
sunt mai avantaja i datorit curriculei universitare şi au posibilitatea s -şi dezvolte nemijlocit
abilit ile propriei personalit i. Disciplinele precum ,,Psihologia adoles centului şi adultului”,

109
,,Psihologia comunic rii” şi ,,Psihologia dezvolt rii” au in fluen important asupra form rii
stilului apreciativ eficient, în elegerii propriilor gânduri dar şi asupra diminu rii gândurilor
pesimiste. Tinerii specializa i în domeniul ştiin elor exacte au manifestat caracteristici specifice
stilului reflexiv şi a celui evitant care, în context social, se prezint ca fiind ineficiente.
Consider m necesar s men ion m anumite limite în aplicabilitatea acestui program.
Studen ii de la ştiin e exacte nu au fost aviza i şi nu au mai participat anterior la asemenea gen de
activit i ori programe de antrenament al abilit ilor personale. În majoritatea cazurilor ei au
enun at c a fost o provocare pentru ei şi o ocazie pl cut în inten ia de a se autocunoaşte,
manifestate prin exprimarea dorin ei de a mai participa la programe ori întruniri de acest fel.

3.4. Profilul personalit ii eficiente din perspectiva interconexiunii stilului apreciativ

şi a controlului psihologic
Rezultatele ob inute în urma programului pe care l-am proiectat şi l-am aplicat ne permit
s constat m existen a unui profilul eficient pentru rela iile interpersonale, în general, şi pentru
situa iile conflictuale, în mod particular. Este vorba despre profilul ce scoate în eviden acele
aspecte care s-au aflat în aten ia noastr pe parcursul întregii cercet ri şi care poate fi reprezentat
în Figura 3.3.

Fig. 3.3. Reprezentarea profilului eficient

Mai jos, am inclus în Tabelul 3.16 toate variabilele care stau la baza interconexiunii dintre
stilul apreciativ şi controlul psihologic (mai exact, locul de control).

110
Tabelul 3.16. Profilul personalit ii din perspectiva interconexiunii stil apreciativ-control psihologic

PROFILUL EMPATIC REFLEXIV ANALOGIC DETAŞAT

LOC-I + + + +
LOC-E - +/- +/- +/-
SSînalt +/- +/- +/- +/-
SSmedie + + + +
SSsc zut - - - -
O-optimism + + + +
P-pesimism - - - -

Notă: Cu semnul plus a fost eviden iat eficien a, iar cu semnul minus – neeficien a
profilului. Dup cum observ m în tabel, mai sunt şi pozi ii ambigue care au atât semnul plus, cât
şi minus simultan, aceste profiluri pot fi explicate prin eficien relativ .
Nu neg m valoarea celorlalte stiluri, îns empaticul r mâne a fi cel mai eficient atunci
când se afl în conjunctur avantajoas cu locul de control intern, stima de sine medie ori înalt
şi are o orientare pozitiv în viitor.
Reflexivul îşi restructureaz modul de a vedea lucrurile prin apelul la propriile interese,
este mai orientat spre sine decât spre al ii, iar dac identific nişte beneficii secundare în urma
conflictului, atunci se implic , manifest un oarecare optimism fa de situa ia de conflict.
Totodat , este mai lent în analiza consecin elor comparativ cu empaticul şi deseori are stima de
sine diminuat , nu are încredere în ceea ce spune ori face, de aceea este considerat a fi mai pu in
eficient în rela iile interpersonale.
Detaşatul este foarte retras, evit s se implice, este suspicios şi tinde s reprime tot ce
este legat de conflicte, dar şi de alte rela ii interpersonale. Detaşatul ar putea s se manifeste
eficient în rela iile interpersonale numai dac are nivelul stimei de sine înalt ori medie. Anume
perceperea controlului asupra situa iei ar putea diminua tendin a de detaşare şi neimplicare.
Lipsa efortului în rezolvarea conflictelor, mai degrab lipsa dorin ei de angajare în solu ionarea
lor, conduce la subestimarea cauzelor şi a consecin elor, la ignorarea acestora. Detaşatul este
pu in sensibil fa de emo ii şi se manifest mai mult prin ra ionalizare, rigiditate cognitiv .
Analogicul, deşi are tendin a spre evaluarea criteriilor comune între sine şi al ii, atunci
când este vorba despre un conflict interpersonal, ar putea manifesta lipsa de efort în solu ionare.
Analogicul trebuie s posede un loc al controlului intern şi stim de sine medie ori înalt , pentru
a se putea vorbi de implicare în rela ii interpersonale. Uneori este tentat s înlocuiasc , s
atribuie nişte calit i persoanei cu care interrela ioneaz , iar acest fapt se datoreaz unei

111
sensibilit i exagerate la detalii, sistematiz rii minu ioase a criteriilor şi a imagina iei dezvoltate.
Empaticul este calm, st pân pe sine şi pe situa ie, este deschis spre ceea ce este nou,
provocator în rela iile interpersonale. Interpreteaz cu tact reac iile altora, identific foarte bine
mesajele nonverbale şi verbale ale interlocutorilor. Empaticul percepe conflictul drept o situa ie
care poate fi rezolvat prin modalit i constructive, de aceea el este predispus s ofere suport,
în elegere şi st pânire de sine celui cu care se afl în conflict. De inând un nivel al stimei de sine
înalt şi mediu, este încrez tor în resursele sale de convingere şi poate orienta interlocutorul spre
o perspectiv pozitiv legat de viitor. Empaticul prefer s accepte şi s se implice în problema
ap rut decât s o evite pasiv; legat de viitor, trezeşte speran a interlocutorului c exist solu ii
pentru dep şirea conflictelor ce s-au iscat.

3.5. Concluzii la Capitolul 3

În acord cu rezultatele prezentate în acest capitol, drept concluzii putem propune
urm toarele constat ri:
1. În urma particip rii tinerilor specializa i în ştiin e exacte la şedin ele programului de
dezvoltare personal prin metode de optimizare a stilului apreciativ şi a locului de control, s-au
observat urm toarele schimb ri:
- participan ii au reuşit s se autocunoasc mai profund;
- au reuşit s -i în eleag pe al i membri mult mai eficient;
- au dezvoltat prin creativitate abilit ile empatice;
- şi-au crescut încrederea în sine;
- au reuşit s dezvolte stima de sine şi s interiorizeze locul de control; remarc m îns c
ar putea fi o schimbare legat de contextul concret al încadr rii în program;
- au dezvoltat abilit i legate de autocontrol;
- au reuşit s ob in abilit i de identificare şi men inere a emo iilor pozitive şi a unei
orient ri optimiste. Cele relatate supra au fost confirmate prin rezultatele test rii.
2. Rezultatele ne arat c , dup programul de dezvoltare, studen ii din grupul
experimental posed un nivel al locului de control extern cu 82 de unit i mai pu in, iar nivelurile
locului de control intern, al stimei de sine şi al optimismului au crescut cu 53,76 şi 18 unit i.
3. Rezultatul ob inut este semnificativ în toate cazurile la un prag de semnifica ie p<0,02
şi putem respinge ipoteza nul H0. Semnul negativ pentru locul de control extern arat c ,
sc zând valorile „Înainte” din valorile „Dup ”, ob inem un num r sumar D cu semnul minus:
aceasta înseamn c situa ia „Dup ” are valori semnificativ mai mici în compara ie cu situa ia
„Înainte”.

112
 4. Dup programul de dezvoltare pe care l-am prezentat, subiec ii din grupul
experimental 2 manifest un nivel al locului de control extern cu 68 de unit i mai pu in, iar
nivelurilelocului de control intern, al stimei de sine şi al optimismului s-au majorat cu 43, 81 şi
23 de unit i, respectiv.
5. Una dintre valorile cercet rii noastre const în elaborarea şi prezentarea unor profiluri
care sunt rezultante ale demersului urm rit, diagnosticat şi confirmat de cercetare. Aceste
profiluri ne ajut s interpret m corect aspectele ce in de eficien a şi optimizarea personalit ii.
inând cont de demersul de interven ie ini ial , care a constat în elaborarea,
implimentarea şi evaluarea impactului programului de dezvoltare prin metode de eficientizare a
stilului apreciativ şi optimizare a locului de control, consider m c scopul a fost realizat.
În final, putem conluziona c programul a avut un efect considerabil, determinând
creşterea semnificativ a stimei de sine şi a optimismului, la un prag de semnifica ie mai mic de
0,01 în ambele grupe experimentale. Totodat , este necesar s subliniem ideea c stilul apreciativ
este o manier de abordare şi evaluare a altora, care se manifest constant, f r schimbare.

113
 CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMAND RI
Rezultatele cercet rii interconexiunii dintre stilul apreciativ şi controlul psihologic la
tineri ne-au condus la urm toarele concluzii generale.
1. Analiza literaturii de specialitate ne-a permis s constat m c stilul apreciativ este
o forma iune cognitiv-afectiv complex care const din preferin e pentru abordarea,
în elegerea, procesarea subiectiv a informa iei şi evocarea deciziei cu rezonan afectiv
proprie. Stilul apreciativ poate fi explicat prin universalitate, dar, totodat , şi prin relativitate
(individualitate). Ca fenomen universal, stilul apreciativ este personalizat în perioada tinere ii,
de inând scheme ,,de apreciere” care sunt integrate în anumite variante de stil. Individualitatea
stilului persoanei este dictat de preferin ele pentru anumite aprecieri şi de combinarea lor. Stilul
apreciativ se formeaz în cadrul rela iilor interpersonale, prin intermediul perceperii
interpersonale şi prin activarea unui poten ial care se afl în domeniul afectiv şi pe care omul îl
posed pentru a se adapta la mediul social.
2. Prin argumentele ştiin ifice aduse se confirm ideea conform c reia controlul
psihologic este o forma iune complex ce se refer atât la sine (autocontrol), cât şi la controlul
asupra altora. Constructul de control concentreaz într-un sistem unitar locul de control, emo iile
pozitive, stima de sine, optimismul şi eficien a care rezult din aceste elemente combinate. Locul
intern de control este mai eficient şi de ine caracteristici speciale ca: responsabilitate pentru
succese sau eşecuri, implicare activ în c utarea solu iilor, asumarea riscului atât pentru succes,
cât şi pentru eşec. Locul de control extern este caracterizat prin pasivitate, neimplicare, evitarea
responsabilit ilor, iar în rela iile interpersonale este sesizat ca unul neeficient şi dezadaptat.
3. Rezultatele ob inute în cadrul demersului diagnostic confirm ideea c exist
interconexiuni dintre stilul apreciativ, controlul psihologic şi entit ile conexe acestora, care
conduc la stabilirea unor profiluri specifice ale personalit ii tinerilor. Specificitatea profilurilor
este asigurat de influen a unui şir de variabile precum: tipul stilului apreciativ (detaşat, reflexiv,
analogic, empatic), tipul locului de control (intern/extern), entit ile conexe (stima de sine,
optimism/pesimism). Profilul personalit ii rela ioneaz cu domeniul de specializare al tinerilor
(socioumanist/exact).
4. Demersul investigativ argumenteaz faptul c eficientizarea profilurilor personalit ii
poate fi realizat prin aplicarea unui program special de dezvoltare personal care contribuie la
optimizarea stilului empatic şi a locului de control intern, la creşterea stimei de sine, la
manifestarea optimismului.
5. Problema solu ionat privind interconexiunea stil apreciativ–control psihologic şi
stabilirea profilului eficient al tân rului ofer noi perspective de în elegere a specificului de
personalizare a stilului apreciativ raportat la tipul locului de control pentru tinerii din diverse

114
domenii de specializare.

Rezultatele cercet rii ne permit s oferim urm toarele recomandări:

1. Utilizarea programului de dezvoltare personal prin metode de optimizare a stilului
apreciativ şi a locului de control în activitatea extracurricular din cadrul institu iilor de
înv mânt; crearea unui mediu de formare a necesit ilor de optimizare a stilului empatic, a
locului de control intern, a stimei de sine, a manifest rii optimismului.
2. Promovarea unui sistem de educa ie complementar la nivel de şcoli, colegii,
universit i, comunitate, orientat spre: crearea condi iilor pentru autodeterminare, autodezvoltare,
autocontrol şi armonizare personal .
3. Racordarea curriculumurilor disciplinelor socioumaniste de baz la cerin ele
contemporane în vederea promov rii autodezvolt rii personale prin dezvoltarea încrederei în
sine, a comunic rii asertive, a autocontrolului, a abilit ilor empatice, a spiritului critic şi a
creativit ii.
4. Utilizarea rezultatelor şi a probelor psihodiagnostice în procesul de formare a
specialiştilor în domeniile: psihologie, asisten social , resurse umane şi în formarea ini ial şi
continu a cadrelor didactice. Elaborarea, editarea, traducerea şi adaptarea materialelor relevante
din domeniu. Asigurarea institu iilor de înv mânt cu materiale didactice corespunz toare.
5. Dezvoltarea sistemului de asisten psihologic pentru adolescen i şi tineri orientat
spre: popularizarea cunoştin elor psihologice şi sensibilizarea interesului pentru cunoaşterea şi
în elegerea st rilor interioare, rolului stilului apreciativ, autocontrolului, optimismului şi
conştiin ei de sine în via a uman .
6. L rgirea ariei investiga ionale privind diverse aspecte ale stilului apreciativ, locului de
control, stimei de sine şi optimismului în vederea asigur rii domeniului educa ional şi al altor
domenii cu date ştiin ifice; extinderea cadrului de cercetare asupra diferitor etape de vârst
(adolescen i, vârst adult medie).

115
 BIBLIOGRAFIE
1. Abric J. Psihologia comunicării: teorii şi metode. Iaşi: Polirom, 2002, 37 p.
2. Adler A. Cunoaşterea omului. Bucureşti: Iri, 1996, 29 p.
3. Ailincai A. Ancheta apreciativ şi efecte ale comunic rii manageriale (Appreciative
Inquiry and the Effect of Managerial Communication). Seminarii 216 apreciative / Appreciative
Seminars (Sandu, A.), Iasi: Lumen, 2010. p. 35-48.
4. Albu G. Comunicare interpersonală. Iaşi: Polirom, 2008, 48 p.
5. Allport G. Structura şi dezvoltatea personalita ii. Bucureşti: Editura Didactic şi
Pedagogic , 1991. 19 p.
6. Andre C., Lelord F. Cum să ne exprimăm emo iile şi sentimentele. Bucureşti: Trei, 2003.
29 p.
7. Atkinson R. Ş.a. Introducere în psihologie. Bucureşti: Editura Tehnic , 2002. 32 p.
8. Banciu D., R dulescu S., Voicu M. Adolescen ii şi familia. Bucureşti: EŞP, 1997. 48 p.
9. B ban A. Consiliere educa ională. Ghid metodologic pentru orele de dirigen ie şi
consiliere. Cluj-Napoca: S.C. Psinet S.R.L., 2003. 43 p.
10. B lan A. ş.a. Consiliere educa ională. Bucureşti: Aramis, 2002. 68 p.
11. Birch A. Psihologia dezvoltării. Bucureşti: Editura Tehnic , 2000. 103 p.
12. Bolboceanu A., Paladi O. Conştiin a de sine şi sistemul de valori ale adolescentului.
Coord. şt.: Aglaida Bolboceanu, Acad. de Ştiin e a Moldovei, Inst. de Ştiin e ale Educa iei,
Chişin u, 2014.
13. Bolea Z., Platon C., Turchin T. Analiza elementelor constitutive ale afirm rii personale.
În: Studia Universitatis, Universitatea de Stat din Moldova, 2012, nr.5 (55), p. 101-105.
14. Bolohan A. Între empatie şi detaşare în rela ie medic-pacient. În: Revista de Psihologie,
1991, nr.2, p.125-132.
15. Branden N. Cei sase stâlpi ai încrederii în sine. Bucureşti: Amsta, 2008. 352 p.
16. Branden N. Cei şase stâlpi ai respectului de sine. Bucureşti: Colosseum, 1996. 137 p.
17. Breban D. Implica ii psihologice ale alegerii carierei / Autoreferat al tezei de doctor în
ştiințe Psihologice, Cluj-Napoca, 2010. 21 p.
18. Chelcea S., Ilu P. (coord.). Enciclopedie de psihosociologie. Bucureşti: Editura
economic , 2003. 390 p.
19. Chior L. Formarea stimei de sine la studen i / Autoreferat al tezei de doctor în psihologie.
Conduc tor ştiin ific: Racu Jana. Chişin u, 2012. 31 p.
20. Constantin T. Evaluarea psihologică a personalului. Iaşi: Polirom, 2004. 23 p.
21. Cungi C. Cum să ne afirmăm. Iaşi: Polirom, 1999. 54 p.
22. Dafinoiu I. Personalitatea – metode de abordare. Iaşi: Polirom, 2002. 68 p.

116
23. Dafinoiu I. Psihoterapie integrativă. Iaşi: Polirom, 2001.77 p.
24. Dandara O. Înv area academic independent – modalitate de formare a competen elor
profesionale. În: Studia Universitatis, 2009, nr.5(25), p.30-33.
25. Dandara O. Premise psihologice şi pedagogice ale ghid rii în carier . În: Studia
Universitatis, Universitatea de Stat din Moldova, 2012, nr.5(55), p. 8-16.
26. David E. Psihologia grupurilor umane – note de curs. Universitatea Spiru Haret, 2006, p.
39-46.
27. Derevenco P., Anghel I., Balan A. Stresul în sănătate şi boală. Cluj-Napoca: Dacia, 1992.
63 p.
28. Dumitriu Gh. Comunicare şi învă are. Bucureşti: Editura Didactic şi Pedagogic , R.A.,
1998. 56 p.
29. Focşa-Semionov Sv. Învă area autoreglată. Teorie. Strategii de învă are. Chişin u:
Epigraf, 2010. 360 p.
30. Focşa-Semionov Sv. Studiul individual al studentului: parcurs evolutiv. În: Studia
Universitatis, 2012, nr.5(55), p. 56-64.
31. Gherghinescu R. Empatie şi categorizare socială. Bucureşti: Editura Academiei Române,
1999. 25 p.
32. Gherghinescu R. Implica ii ale empatiei în monitorizarea divergen elor de opinie în via a
cotidiană. Bucureşti: Editura Academiei Române, 2002. 50 p.
33. Goleman D. Inteligen a emo ională în Leadership. Bucureşti: Curtea Veche, 2007. 420 p.
34. Goleman D. Inteligen a emo ională. Bucureşti: Curtea Veche, 2007, p.47.
35. Golu M. Dinamica personalită ii. Bucureşti: Geneze, 1993. 129 p.
36. Golu M. Fundamentele psihologiei. Bucureşti: Editura Funda iei România de mâine, 2000.
68 p.
37. Gon a V. Formarea imaginii de sine la adolescen i / Tez de doctor în psihologie,
Chişin u, 2004. 160 p.
38. Gross S.F. Comportament inteligent pentru succes garantat. Bucureşti: Editura Tehnic ,
2000. 134 p.
39. Hârn veanu C. Cunoaşterea psihologică a persoanei. Iaşi: Polirom, 2000. 86 p.
40. Holdevici I. Ameliorarea performan elor individuale prin tehnici de psihoterapie.
Bucureşti: Orizonturi, 2001. 35 p.
41. Holdevici I. Elemente de psihoterapie, editia a III-a. Bucureşti: All, 1997. 92 p.
42. Holdevici I. Psihoterapia anxietă ii. Bucureşti: Dual Tech, 2002. 53 p.
43. Huber W. Psihoterapiile. Bucureşti: Editura Ştiin şi Tehnic , 1997. 34 p.
44. Iacob L., Boncu Ş., S l stru D., Lungu O. Psihologie, manual pentru clasa a X-a.Iaşi:

117
Polirom, 2000. 42 p.
45. Ilu P. Sinele şi cunoaşterea lui. Iaşi: Polirom, 2001. 59 p.
46. Ionescu M., Negreanu E. Educa ia în familie. Repere şi practici actuale. Bucureşti: Cartea
Universitar , 2006. 24 p.
47. Klein M. Introducere în orientarea în carieră. Bucureşti: Institutul pentru Ştiin ele
Educa iei, 1997. 43 p.
48. Malim T. Procese cognitive. Bucureşti: Editura Tehnic , 1999. 142 p.
49. Marcus S. (coord.). Competen a didactică – perspectiva psihologiei. Bucureşti: ALL, 1999.
232 p.
50. Marcus S. Empatia – cercetări experimentale. Bucureşti: Editura Academiei, 1971. 36 p.
51. Marcus S. Empatie şi personalitate. Bucureşti: ATOS, 1997. 89 p.
52. Marcus S. ş.a. Rela ia dintre empatie şi orientarea „helping” în structura competen ei
didactice. Bucureşti: Editura Academiei Române, 1994. 37 p.
53. Marcus S., Predescu A. Empatia şi rela ia profesor–elev. Bucureşti: Editura Academiei,
1987. 123 p.
54. Marcus S., S ucan. D. Empatie şi literatură. Bucureşti: Editura Academiei, 1994, p.74-75.
55. Maslow A.H. Motiva ie si personalitate. Bucureşti: Trei, 2013. 560 p.
56. Miclea M. Consiliere şi orientare. Cluj-Napoca: ASCR, 2004. 67 p.
57. Miclea M. Psihologia cognitivă. Cluj-Napoca: Gloria, 1994. 157 p.
58. Minulescu M. Psihodiagnoza modernă. Chestionarele de personalitate. Bucureşti: Editura
Funda iei România de Mâine, 2004. 320 p.
59. Mitrofan I. Orientare experien ială în psihoterapie, dezvoltare personală şi
transpersonală. Bucureşti: Sper, 2000, p.78-83.
60. Mitrofan I., Vasile D. Terapii de familie. București: Sper, 2001, p.44-63.
61. Neacşu I. Instruire şi învă are. Teorii, modele, strategii, edi ia a II-a revizuit . Bucureşti:
Editura Didactic şi Pedagogic , 1999. 243 p.
62. Neculau A., Cozma T. (coord). Psihopedagogie. Iaşi: Spiru Haret, 1994. 45 p.
63. Nicolaescu A. Metodologia apreciativă în educa ie. Influen a gândirii pozitive asupra
rezultatelor şcolare. Seminarii apreciative. Iaşi: Lumen, 2010, p.99-114.
64. Nu A. Abilită i de comunicare. Bucureşti: Sper, 2004. 26 p.
65. Oancea C. Tehnici de sfătuire-consiliere. Bucureşti: Editura Medical , 2001. 38 p.
66. Opre A. Noi tendin e în psihologia personalită ii. Cluj-Napoca: A.S.C.R., 2002. 27 p.
67. Paladi A. Dimensiuni ale inteligen ei apreciative: stilul apreciativ. În: Studia Universitatis,
Seria „Ştiinte ale Educa iei”, Chişin u, 2010, nr.5(35), p. 232-236.
68. Paladi A. Influen e educa ionale în formarea locului de control (locus of control). În: Studia

118
Universitatis, Seria „Ştiinte ale Educa iei”, Chişin u, 2011, nr.9(49), p. 136-138.
69. Paladi A. Manifestarea locului de control din perspectiva constructiv în psihologia
contemporan . În: Studia Universitatis, Seria „Ştiinte ale Educa iei”, Chişin u, 2012, nr.5(55),
p. 125-128.
70. Pavelcu V. Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalită ii. Bucureşti: Editura Didactic
şi Pedagogic , 1982. 98 p.
71. Pavelcu V. Drama psihologiei. Bucureşti: Editura Ştiin ific , 1965. 87 p.
72. Pitariu H.D. Managementul resurselor umane: Evaluarea performan elor profesionale.
Bucureşti: All Beck, 2000. 160 p.
73. Platon C. Introducere în psihodiagnostic (metode de cerecetare şi evaluare în psihologie şi
pedagogie). Chişin u: Tehnica-info, 2003. 190 p.
74. Platon C., Focşa-Semionov S. Teste de personalitate. Chişin u: Lumina, 1994. 127 p.
75. Platon C., Paladi A. Cercetarea rela iei dintre locul de control şi stilul apreciativ reflexiv la
studen i. În: Studia Universitatis, Seria „Ştiinte ale Educa iei”, Chişin u, 2011, nr.9(49), p. 127-
131.
76. Platon C., Paladi A. Manifestarea hiperactivit ii cu deficit de aten ie la copii. În: Studia
Universitatis, Seria „Ştiinte ale Educa iei”, Chişin u, 2007, nr.9(09), p. 182-185.
77. Platon C., Paladi A. Program de dezvoltare personal prin metode de eficientizare
optimizare a locului de control. În: Studia Universitatis, Seria „Ştiinte ale Educa iei”, Chişin u,
2013, nr.5(65), p. 110-114.
78. Popescu-Neveanu P. Dic ionar de psihologie. Bucureşti: Albatros, 1978. 266 p.
79. Potâng A. Psihologia adolescentului şi adultului: suport didactic pentru coordonatorii
educa iei incluzive/elab. Ministerul Educatiei al Republicii Moldova. Chişin u: Universitatea de
Stat din Moldova, Institutul de Formare Continu , 2011. 174 p.
80. Roco M. Creativitate şi inteligen ă emo ională. Iaşi: Polirom, 2004. 214 p.
81. S l v stru D. Psihologia educa iei. Iaşi: Polirom, 2004. 213 p.
82. Seligman M. Optimismul se inva ă. Bucureşti: Humanitas, 2004. 220 p.
83. Stanciuc Z. Influen a formativă a comunicării pedagogice asupra stilurilor cognitive ale
studen ilor / Tez de doctor în pedagogie, Chişin u, 2014. 127 p.
84. Stoica M. Psihopedagogia personalită ii. Bucureşti: Editura Didactic şi Pedagogic ,
1996. 65 p.
85. Şchiopu U., Verza E. Psihologia vârstelor. Ciclurile vie ii, ed. a III-a. Bucureşti: Editura
Didactic şi Pedagogic , 1997. 35 p.
86. Şchiopu U., Verza E. Psihologia vârstelor. Ciclurile vie ii. Bucureşti: Editura Didactic şi
Pedagogic , 2004. 275 p.

119
87. Tolstaia S. Particularită ile psihologice ale autoactualizării femeii de vârstă mijlocie /
Tez de doctor în psihologie, Chişin u, 2010. 160 p.
88. Verza E., Verza F. Psihologia vârstelor. Bucureşti: ProHumanitate, 2000. 310 p.
89. Vlad E. Evaluarea în actul educa ional-terapeutic. Bucureşti: Pro Humanitate, 2000. 42 p.
90. Vlas B. Miracol, noroc sau gândire apreciativ ? În: Seminarii apreciative (Ed. A.Sandu).
Iaşi: Lumen, 2010, p. 61-72.
91. Vrabie D. Atitudinea elevului fa ă de aprecierea şcolară. Bucureşti: Editura Didactic şi
Pedagogic , 1975. 38 p.
92. Zagaievschi C. Fundamente teoretice şi metodologice ale dezvoltării intelegen ei
emo ionale prin comunicare la adolescen i / Tez de doctor în psihologie, Chişin u, 2013. 140 p.
93. Zlate M. Eul şi personalitatea. Bucureşti: Trei, 2008. 37 p.
94. Zlate M. Eul şi personalitatea. Bucureşti: Trei, 2004. 274 p.
95. Zlate M. Fundamentele psihologiei. Bucureşti: Pro Humanitate, 2000. 56 p.
96. Zlate M. Introducere în psihologie. Iaşi: Polirom, 2000. 323 p.
97. Zlate M. Psihologia mecanismelor cognitive. Iaşi: Polirom, 1999. 230 p.
98. Abramson L.Y., Seligman M.E.P., Teasdale I. Learned helplessness in humans: Critique
and reformulation. In: Journal of Abnormal Psychology, 1978, vol.87, p.49-59.
99. Abulihanova-Slavskaya K. Strategija Mysli. : ysli, 1991. 299 p.
100. Bain J., Packer J. Cognitive style and teacher-student compatibility. In: Journal of
educational psychology, 1978, vol.70, p.864-871.
101. Bajin E. Cognitive style and teacher-student compatibility. In: Journal of educational
psychology, 1978, vol.70, p.864-871.
102. Baldwin B. Self-esteem, locus of control, hippocampal volume, and cortisol regulation in
young and old adulthood. In: NeuroImage, vol.28(4), 2005, p.815-826.
103. Bandura A. Self- efficacy: Toward a unfying theory of behavioral change. In:
Psychological Review, vol.84(2), 1977, p.191-215.
104. Bar -On R. Emotional intelligence and self-actualization. In: Joseph Ciarrochi, Joe Forgas,
and John D. Mayer (Eds.), Emotional intelligence in everyday life: A scientific inquiry. New
York: Psychology Press, 2001, p.6-26.
105. Bar-On R., Goleman D. The impact of emotional intelligence on subjective well-being. In:
Perspectives in Education, vol.23, 2005, p.41-62.
106. Baumeister R.F. Does High Self-Esteem Cause Better Performance, Interpersonal Success,
Happiness, or Healthier Lifestyles? In: Psychological Science in the Public Interest, 4 (1), 2003,
p.1–44.
107. Baumeister R.F. Exploding the Self-Esteem Myth. In: Scientific American, January, 2003,

120
108. Baumeister R.F., Tice D.M., Hutton D.G. Self presentional motivations and personality
differences in self esteem. In: Journal of personality, 1989, vol.57.
109. Baumeister R.F., Masicampo E.J., DeWall C. Prosocial benefits of feeling free: disbelief in
free will increases aggression and reduces helpfulness. In: Personality and Social Psychology
Bulletin, 2009, vol.35(2), p.260-268.
110. Blaine C. Compensating for Losses in Perceived Personal Control Over Health. A Role for
Collective Self-Esteem in Healthy Aging. In: The Journals of Gerontology: Series B, 2002,
vol.57(6), p.531-53.
111. Brackett M.A., Salovey P. Measuring emotional intelligence with the Mayer-Salovey-
Caruso Emotional Intelligence Test (MSCEIT). In: Psicothema, 2006, vol.18, p.34-41.
112. Brown J.D., Dutton K.A. From the top down: self-esteem and self-evaluation. In:
Cognition & Emotion, 2001, vol.15 (5), p.615–631.
113. Buss D. The Evolution of Self-Esteem, In Michael Kernis, (Ed.), Self Esteem: Issues and
Answers: A Sourcebook of Current Perspectives. In: Psychology Press, New York 2006, p.328-
333.
114. Caluschi M. Grupul mic şi creativitatea. Iaşi: Cantes, 2001. 250 p.
115. Campbell J.P., McHenry J., Wise L. Modeling job performance in a population of jobs. In:
Personnel Psychology, 1990, vol.43(2), p.313-575.
116. Carver C.S., Scheier M.F. Control processes and self-organization as complementary
principles underlying behavior. In: Personality and Social Psychology Review, 2002, vol.6(4),
p.304-315.
117. Carver C.S., Scheier M.F. Perspectives on personality (5th Ed.): Ferguson M. On the
automatic evaluation of end-states. In: Journal of Personality and Social Psychology,
2007,vol.92(4), p.596-611.
118. Carver C.S., Sutton S.K., Scheier M.F. Action, Emotion, and Personality: Emerging
Conceptual Integration. In: Personality and Social Psychology Bulletin, 2000, vol.21, p.95-103.
119. Coopersmith S., Fleming J.S., Courtney B.E. The dimensionality of self-esteem: II.
Hierarchical facet model for revised measurement scales. In: Journal of Personality and Social
Psychology, 1984, vol.46(2), p.404-421.
120. Crocker J., Park L. The costly pursuit of self-esteem. In: Psychological Bulletin,
vol.130(3), 2004, p.392–414.
121. Demo D.H. The self-concept over time: research issues and directions. In: Annual Review
of Sociology, 1992, vol.18, p.303-326.
122. Extremera N., Fernandez-Berrocal P., Salovey P. Spanish version of the Mayer-Salovey-
Caruso Emotional Intelligence Test (MSCEIT). Version 2.0: Reliabilities, age, and gender

121
differences. In: Psicothema, 2006, vol.18, p.42-48.
123. Frankl V. Omul în căutarea sensului vie ii. Bucureşti: Meteor Press, 2009. 60 p.
124. Fredrickson B.L. ş.a. A functional genomic perspective on human well-being. PNAS:
Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, 2003, vol.110,
p.13 684-13 689.
125. Fredrickson B.L. The role of positive emotions in positive psychology: The broaden-and-
build theory of positive emotions. In: American Psychologist, 2001, vol.56, p.218-226.
126. Fredrickson B.L. What good are positive emotions? In: Review of General Psychology
Review of General, 1998, vol.2(3), p.300-319.
127. Fredrickson, B.L. The role of positive emotions in positive psychology: the broaden-and-
build theory of positive emotions. In: American Psychologist, vol.56(3), 2001, p.218-226.
128. Gašić-Pavišić S., Joksimović S., Janjetović D. General Self-Esteem and Locus of Control
of Young Sportsmen. In: International Journal of Scientific Research in Recent Sciences, 2006,
vol.38, p.385-400.
129. Greenwald A. Farnham S. Using the Implicit Association Test to measure selfesteem and
self-concept. In: Journal of Personality and Social Psychology, vol.79, 2000, p.1022-1038.
130. Hjelle L.A., Ziegler D.J. Personality theories: Basic assumptions, research and
applications (3rd ed.). New York: McGraw-Hill Book Company, 1992. 603 p.
131. Holdevici I. Gândirea pozitivă.Ghid practic de psihoterapie rațional-emotivă şi cognitiv-
comportamentală. Bucureşti: Ştiin a şi Tehnica, 1999, p.68.
132. Kelly J.R., Basade S.G. Mood and emotions in small groups and work teams. In:
Organizational Behavior and Human Decision Processes, 2001, vol.86(1), p.99-130.
133. Krampen G. Competence and control orientations as predictors of test anxiety in students:
longitudinal results. In: Anxiety Research, 1988, vol.1(3), p.185-197.
134. Loosemore M., Lam M., The Locus of Control: A Determinant of Opportunistic Behaviour
in Construction Health and Safety. In: Construction Management and Economics, 2004, vol.22,
p.385-394.
135. Mayer J.D., Caruso D., Salovey P. Selecting a measure of emotional intelligence: The case
for ability scales. In: R. Bar-On & J.D.A. Parker (Eds.), The handbook of emotional intelligence.
San Francisco: Jossey-Bass, 2000, p.320-342.
136. Mayer J.D., Salovey P., Caruso D. Emotional intelligence as Zeitgeist, as personality, and
as a mental ability. In: R. Bar-On & J.D.A. Parker (Eds.), The handbook of emotional
intelligence. San Francisco: Jossey-Bass, 2000, p.92-117.
137. Mayer J.D., Salovey P., Caruso D. Models of emotional intelligence. In: R.J. Sternberg
(Ed.), The handbook of intelligence, New York: Cambridge University Press, 2000, p.396-420.

122
138. Mayer J.D., Salovey P., Caruso D.R. A further consideration of the issues of emotional
intelligence. In: Psychological Inquiry, 2004, vol15, p.249-255.
139. Mayer J.D., Salovey P., Caruso D.R. Emotional intelligence: Theory, findings, and
implications. In: Psychological Inquiry, 2004, vol.15, p.197-215.
140. Mayer J.D., Salovey P., Carusso D.R. Models of Emotional Intelligence, In: R.J. Sternberg
(coord.), Handbook of Human Intelligence, New York: Cambridge, 2000, p.396-420.
141. Morry M.M. The attraction-similarity hypothesis among cross-sex friends: Relationship
satisfaction, perceived similarities, and self-serving perceptions. In: Journal of Social and
Personal Relationships, 2007, vol.24(1), p.117-138.
142. Osborn A. L’imagination constructive. Paris: Dunot, 1971. 226 p.
143. Peterson C. ş.a. The Attributional Style Questionnaire. In: Cognitive Therapy and
Research, 1982, vol.6, p.193-214.
144. Peterson C. ş.a. The Attributional Style Questionnaire. In: Cognitive Therapy and
Research, 1982, vol.6, p.287-300.
145. Peterson C., Schwartz S.M., Seligman M.E.P. Self-blame and depressive symptoms. In:
Journal of Personality and Social Psychology, 1981, vol.2, p.253-259.
146. Peterson C., Seligman M.E.P. Explanatory style and illness. In: Journal of Personality,
1987, vol.55, p.237-265.
147. Peterson C., Seligman M.E.P. Helplessness and attributional style in depression. In: Parts I
and II. Tidsskrift for Norsk Psykoilogforening, 1981, vol.18, p.3-18, 53-59.
148. R dulescu A. Emotional expression in „sociocentric” vs. „egocentric” societies. A study in
psychological anthropology. In: Interstudia (Revista Centrului Interdisciplinar de Studiu al
Formelor Discursive Contemporane Interstud), 2012, vol.11(2), p.115-122.
149. Rogers C.R. Empathic: An unappreciated way of being. In: The Counseling Psychologist,
1975, vol.5, p.2-10.
150. Rosenberg M. Conceiving the self. New York: Basic Books, 1979, p.97-137.
151. Salovey P. ş.a. Emotional intelligence and social interaction. In: Personality and Social
Psychological Bulletin, 2004, vol.30, p.1018-1034.
152. Seligman M., Maier, S., Peterson, C. Learned helplessness: A theory for the age of
personal control. New York: Oxford, 1986. 361 p.
153. Steinberg L. Cognitive and affective development in adolescence. In: Trends in Cognitive
Sciences, 2005, vol.9(2), p.69-74.
154. Şahin N.H., , Basim H.N., Çetin F. Locus of Control and Self-Concept in Interpersonal
Confl ict Resoluti on Approaches. In: Turkish Journal of Psychiatry, 2009, p.1-10.
155. Thatchenkery T., Metzker C. Appreciative Intelligence. Berrett Coehler Publishers. 2008,

123
362 p.
156. Turda F. Pelham Jr. Improving the Effectiveness of Behavioral classroom Intervention for
Attention-Deficit / Hyperactivity Disorder: A Case Study, Journal of emotional and Behavioral
Disorder, 2003, p.66.
157. Weiner B., Handel S. Anticipated emotional consequences of causal communications and
reported communication strategy. In: Developmental Psychology, 1979, vol.21, p.102-107.
158. Wright T.A., Cropanzano R. Psychological well-being and job satisfaction as predictors of
job performance. In: Journal of Occupational Health Psychology, 2000, vol.5(1), p.84-94.
159. . . . :
. 1984, 5, c. 131-137.
160. . .
.
.
, 1978, c. 10-12.
161. . . / . . .
. , , 1982. 27 .
162. .И., И. ., -
- . :
, 1998, 3, c. 226-235.
163. . ., . .
. B: К , 2014, 4, c.
182-206.
164. . . -
/ . . . . .:
И , 2009. 135 .
165. И . . . .: , 2004. 701 .
166. . ., . . И
. : , 1989, 4, c. 5-15.
167. . .( .). : . .: ,1998. 310 .
168. B.C. . , 1960, c. 5-
57.
169. .И. И . B:
, 2007, 3, c. 59-68.
170. .И., . . «
– ». B: , 2011, 1, c. 137-145.

124
171. .И. . B:
, 1982, 4, c. 118-126.
172. И. ., B.C.
. . .: И - . - , 1979, c.
90-106.
173. . ., .И. C «
» ,
B: И
. А.И. , 2011, c. 93-98.
174. ., . .
. , 1988. - 62 .
175. . . . .
.: , 2003. 624 .
176. . . . .: , 2000. 199 .
177. . .
. B: .М . - , . 14. , 1995, № 3, c. 11-
19.
178. . . :
. B: .М . - , . 14. , 1996, № 3, c. 51-60.
179. . . . B:
, 1992, 13(3), c. 84-93.
180. . .К . . .: , 2-
., 2004. 384 .
181. . . К a
. : , 1990. 75 .
182. . . . . : ,
1997. 392 .
183. . ., . ., . .
. : , 1993. 233 c.
184. И. . К . - : И -
- , 1994. 163 c.

125
 ANEXE

ANEXA 1. Chestionarul SARC

Proba de evaluare a stilurilor apreciative şi de abordare a conflictelor,

adaptat de c tre Mariana Caluschi şi Claudia Fetcu

1. Pentru mine un conflict este:

a. o problem ce trebuie rezolvat imediat, ra ional, f r implica ii emo ionale;
b. un fenomen incitant care m face s m transpun în situa ia p r ilor aflate în conflict
pentru a g si o rezolvare;
c. o problem care se poate rezolva apelând la solu ii cunoscute din experien e anterioare;
d. un fapt de via care m afecteaz , m pune pe gânduri, m face s filozofez pe marginea lui;
e. situa ie de via care poate fi aplanat prin tratative;
f. o alt variant .
2. Când sunt în dificultate, eu:
a. caut s rezolv singur cât mai repede situa ia;
b. m gândesc la altceva, evit s -i acord aten ie prea mare;
c. cer ajutorul unui prieten;
d. m simt stimulat şi caut cât mai multe ieşiri din situa ie;
e. meditez, reflectez la situa ie, amânând rezolvarea ei pe moment;
f. alt variant .
3. Când se întâmpl s apar o discordan între trebuin ele mele şi posibilit ile de a le
împlini, eu:
a. astfel de situa ii nu am tr it;
b. analizez logic situa ia raportând-o la criterii obiective şi caut o solu ie global ;
c. meditez la o solu ie care s nu-mi tulbure conştiin a şi liniştea sufleteasc ;
d. caut s m inspir dintr-o situa ie asem n toare pe care am rezolvat-o;
e. evit cât pot s m gândesc la situa ia conflictual ;
f. alt variant .
4. Când se declanşeaz o situa ie generatoare de tensiuni, rolul meu preferat este:
a. s fiu un observator discret, evitând s incomodez pe cei implica i direct;
b. s fiu mediator între cele dou p r i;
c. s ofer solu ii cât mai diferite din care ei s aleag ;
d. s fiu un parlamentar/purt tor de cuvânt pentru ambele p r i;
e. s fiu judec tor impar ial;
f. alt variant .
5. Când doi membri ai familiei se ceart , eu:

126
a. intervin, m implic s -i liniştesc;
b. îmi v d de treab pentru a nu crea şi mai mult tensiune în jur;
c. m ofer s negociez aplanarea conflictelor;
d. aranjez o întâlnire între cele dou p r i aflate în conflict;
e. le impun solu ia care mi se pare mie cea mai bun ;
f. alt variant .
6. Când este în discu ie o problem , un conflict profesional, eu:
a. încerc s în eleg p r ile aflate în conflict, apelând la experien a mea;
b. judec la rece situa ia, c utând s aleg ra ional solu ia;
c. m implic, raportez situa ia la propriile mele modele de rezolvare;
d. m identific cu fiecare din p r ile aflate în conflict, încercând s folosesc experien a mea
afectiv pentru a-i în elege şi a g si o solu ie;
e. consider c cei implica i trebuie s -şi rezolve singuri problema;
f. alt variant .
7. Când apare o controvers în grupul meu de prieteni şi tinde s se transforme în conflict,
eu:
a. încerc s o rezolv de unul singur;
b. m ocup de altceva, o evit;
c. las s se rezolve de la sine;
d. caut s discut cu cei din jur care au experien ;
e. caut s mijlocesc în elegerea p r ilor, aplanarea conflictului;
f. alt variant .
8. În rela iile mai intime, personale, când au loc divergen e de opinii, dispute, eu:
a. m simt stimulat în a le da o rezolvare inedit ;
b. m transpun în situa ia celuilalt pentru a în elege ce a generat problema;
c. abordez şi discut problema deschis cu partenerul chiar dac m simt stânjenit;
d. evit abordarea problemei, apreciind c se va rezolva oricum;
e. caut singur o solu ie şi o argumentez conving tor;
f. alt variant .
9. Când sunt pus în situa ia (mi se cere) de a interveni într-o discu ie, eu:
a. las p r ile antrenate în disput s -şi caute singure rezolvarea convenabil ;
b. le propun solu ia mea, f r prea multe discu ii;
c. încerc s negociez cu fiecare parte ca fiecare s fie în câştig;
d. îi antrenez în a c uta împreun cu mine cât mai multe rezolv ri şi apoi s o aleag pe cea mai
bun ;

127
e. îi pun fa în fa , încercând s intermediez, s -i fac s se în eleag reciproc;
f. alt variant .
10. În rezolvarea unei probleme sociale sau a unui conflict, eu:
a. rezolv conflictul apelând la situa ii analogice, tr ite de mine;
b. analizez din mai multe perspective problema şi decid asupra unei solu ii;
c. m transpun în situa ia p r ilor aflate în conflict şi încerc o solu ie convenabil aştept rilor
ambelor p r i;
d. m simt tulburat, emo ionat şi caut solu ii sigure în experien a mea;
e. m detaşez de problem , o privesc din afar şi ofer solu ii sigure din experien a mea;
f. alt variant .
11. Când la nivelul comunit ii (pres , tv, radio etc.) se discut despre o disput
interetnic , eu:
a. consider c problema poate fi aplanat sau mediat de specialişti;
b. m implic afectiv, încercând s în eleg ce simt p r ile aflate în conflict şi cum vor ac iona în
viitor;
c. m întreb ce solu ii s-au dat în situa ii asem n toare;
d. duc tratative pentru stingerea conflictului;
e. consider c nu m priveşte şi nu-i dau aten ie;
f. alt variant .
12. Într-o disput , când divergen ele de opinii sau de interese se transform în conflict,
important este:
a. s po i negocia aşa ca ambii parteneri s se considere înving tori;
b. s analizezi ra ional situa ia şi s te decizi ce atitudini s adop i, f r s te implici afectiv;
c. s te implici şi chiar s te identifici cu p r ile aflate în disput pentru a le în elege, a le ajuta
sau a preveni efectele negative;
d. s g seşti solu ii pe moment, apelând la situa ii similare;
e. s reflectezi la ce se întâmpl , chiar implicându-te afectiv, şi s g seşti o rezolvare apelând la
modelul propriei experien e;
f. alt variant .
13. Când are loc un conflict politic şi cei din jur se implic mai mult sau mai puțin, eu:
a. consider c mediatorii preg ti i şi analiştii politici pot contribui la stingerea lui;
b. caut singur cauzele logice şi obiective ale discordiei şi le ofer celor implica i;
c. evit s m implic în disput ;
d. de când m ştiu, nu am dat niciodat aten ie conflictelor politice;
e. m implic afectiv, discut cu cei din jur fenomenul, m identific cu ambele p r i pentru a

128
în elege mai bine ce se întâmpl şi ce va urma;
f. alt variant .
14. În conflictele în care am fost implicat pân acum, mai degrab eu:
a. am fost partea care a avut de suferit, cel provocat;
b. recunosc, am fost sursa generatoare de divergen sau cel care a aprins scânteia;
c. am avut rolul purt torului de cuvânt care a tranzac ionat solu ia final ;
d. am c utat s previn, s aplanez situa ia ca divergen a de interese, opinii s nu genereze
conflictul;
e. nu-mi amintesc s fi fost implicat într-un conflict;
f. alt variant .
Foaie de r spuns SARC

NUME____________________________

PRENUME_________________________

LOC DE MUNC (STUDII)_____________________

VÂRST _______

SEX_________

DATA___________

1. a) b) c) d) e) 8. a) b) c) d) e)
f) f)
2. a) b) c) d) e) 9. a) b) c) d) e)
f) f)
3. a) b) c) d) e) 10. a) b) c) d) e)
f) f)
4. a) b) c) d) e) 11. a) b) c) d) e)
f) f)
5. a) b) c) d) e) 12. a) b) c) d) e)
f) f)
6. a) b) c) d) e) 13. a) b) c) d) e)
f) f)
7. a) b) c) d) e) 14. a) b) c) d) e)
f) f)

129
 Grila de evaluare SARC
1.
a detaşat
b empatic
c analogic
d reflexiv
e negociator
2.
a independent
b evitare
c colaborativ ( interactiv)
d creativ
e reflexiv
3.
a minciun
b detaşat
c pasiv
d analogic
e evitare
4.
a evitare
b mediere
c creativ
d negociere
e detaşat
5.
a interactiv
b pasiv
c negociere
d mediere
e detaşat
6.
a analogic
b detaşat
c interactiv

130
 d empatic
e independent
7.
a independent
b evitare
c pasiv
d interactiv
e mediator
8.
a creativ
b empatic
c interactiv
d evitare
e independent
9.
a pasiv
b detaşat
c negociere
d interactiv
e mediere
10.
a analogic
b creativ
c empatic
d reflexiv
e detaşat
11.
a mediere
b reflexiv
c analogic
d negociere
e pasiv
12.
a negociere
b detaşat

131
 c empatic
d analogic
e reflexiv
13.
a pasiv
b independent
c evitare
d minciun
e interactiv
14.
a pasiv
b interactiv
c negociere
d mediere
e evitare/minciun

Matricea de evaluare a profilului de abordare a conflictului

Stilul Apreciativ Total puncte Observa ie

1. Detaşat

2. Reflexiv

3. Analogic

4. Empatic

nr. Stilul de abordare a conflictelor Total puncte Observa ie

1. Creativ

2. Independent

3. Interactiv

4. Pasiv

5. Mediere

6. Negociere

7. Evitant

132
 ANEXA 2. Chestionarul (Locul de control, Rotter, 1966)

Instrucţiunea: Citi i cu aten ie propozi iile şi încercui i varianta pe care o considera i preferat .

1.
a. Copiii au necazuri pentru c p rin ii lor îi pedepsesc prea des.
b. Necazurile celor mai mul i copii provin din faptul c p rin ii îi las prea liberi.
2.
a. Multe dintre evenimentele din via se datoreaz în parte ghinionului.
b. Eşecurile oamenilor rezult din greşelile pe care chiar ei le fac.
3.
a. Unul din motivele majore pentru care exist r zboaie este insuficien a de implicare în politic
a cet enilor.
b. Vor exista întotdeauna r zboaie, indiferent cât am încerca s le prevenim.
4.
a. În cursul vie ii, orice individ poate câştiga stima şi respectul pe care îl merit .
b. Din p cate, valoarea unui om este adesea nerecunoscut , oricât de mult s-ar str dui el.
5.
a. Ideea c profesorii sunt nedrep i cu studen ii este un nonsens.
b. Majoritatea studen ilor nu realizeaz în ce m sur notele lor sunt întâmpl toare.
6.
a. F r o por ie s n toas de noroc nu po i fi un lider eficient.
b. Oamenii capabili care nu reuşesc s se impun nu au ştiut s profite de ocaziile ce li s-au
oferit.
7.
a. Unora, pur şi simplu nu le placi, oricât te-ai str dui.
b. Oamenii care nu pot s se fac pl cu i de ceilal i nu ştiu s se comporte.
8.
a. Ereditatea are rolul principal în determinarea personalit ii.
b. Experien a vie ii determin ceea ce devine un individ.
9.
a. Nu o dat mi-am dat seama c ceea ce trebuia s se întâmple s-a şi întâmplat.
b. L sate la voia întâmpl rii, problemele nu mi s-au rezolvat niciodat la fel de sigur ca atunci
când am hot rât s ac ionez eu însumi pentru a le rezolva.
10.
a. În cazul unui student foarte bine preg tit, poate fi rar vorba de o examinare nedreapt .
b. De multe ori, întreb rile la examen tind s fie atât de departe de cursul predat, încât disciplina
pare a fi pu in folositoare.

133
11.
a. Ob inerea unui succces este o chestiune de munc serioas , norocul având prea pu in de a face
cu asta.
b. Ob inerea unui loc de munc depinde de a fi la locul potrivit în momentul potrivit.
12.
a. Omul de rând poate influen a deciziile guvernamentale.
b. Lumea este condus de câ iva oameni puternici, iar omul de rând are prea pu in importan .
13.
a. Când îmi fac planuri sunt aproape întotdeauna sigur c voi putea s le şi îndeplinesc.
b. Nu este întotdeauna în elept s î i faci planuri pe termen lung, pentru c oricum multe dintre
evenimente in de şans sau de lipsa ei.
14.
a. Exist unii oameni care pur şi simplu nu sunt buni.
b. În orice om exist ceva bun.
15.
a. În cazul meu, a ob ine ce vreau are pu in de a face cu norocul sau chiar deloc.
b. De multe ori putem foarte bine s decidem ce e de f cut dând cu banul.
16.
a. A deveni şef depinde de cât de norocos este cineva pentru a se g si la locul potrivit înaintea
celorlal i.
b. Reuşita oamenilor în a face ceea ce trebuie depinde de abilitatea lor, norocul având pu in
importan sau chiar deloc.
17.
a. Atâta timp cât problemele mondiale sunt îngrijor toare, cei mai mul i dintre noi suntem
victime ale unor for e pe care nici nu le în elegem, nici nu le control m.
b. Luând parte în mod activ la problemele sociale şi politice, oamenii pot controla evenimentele
mondiale.
18.
a. Majoritatea oamenilor nu realizeaz în ce m sur via a lor este controlat de evenimente
întâmpl toare.
b. Nu exist „noroc”.
19.
a. Oamenii ar trebui s admit întotdeauna posibilitatea de a greşi.
b. De obicei este de preferat s acoperi greşelile.
20.
a. Este dificil s cunoşti dac o persoan te place sau nu.
b. Câ i prieteni ai depinde de cât de agreabil eşti.

134
21.
a. In cursul vie ii întâmpl rile negative sunt echilibrate de cele pozitive.
b. Cele mai multe eşecuri se datoreaz fie lipsei abilit ii, fie ignoran ei, fie lenei sau tuturor la
un loc.
22.
a. Cu pu in efort putem învinge corup ia politic .
b. Este dificil pentru cet eanul de rând s controleze activitatea din culise a oamenilor politici.
23.
a. Uneori nu pot în elege cum ajung profesorii s dea note.
b. Exist o rela ie direct între nivelul preg tirii şi notele pe care le ob in elevii/studen ii.
24.
a. Un lider bun aşteapt ca oamenii s decid pentru ei înşişi.
b. Un lider bun clarific fiec ruia ce are de f cut.
25.
a. Simt adesea c am prea pu in influen asupra lucrurilor care mi se întâmpl .
b. Îmi este imposibil s cred c şansa sau norocul joac un rol important în via a mea.
26.
a. Oamenii sunt singuri pentru c nu încearc s fie prietenoşi.
b. Nu trebuie s te str duieşti prea mult pentru a fi pe placul oamenilor; dac te plac, te plac şi
gata.
27.
a. Se pune prea mult pre pe sport în licee.
b. Sportul de echip este un mijloc excelent de a construi caracterul tinerilor.
28.
a. Ceea ce se petrece cu via a mea depinde de mine!
b. Simt c nu controlez suficient sensul în care evolueaz via a mea.
29.
a. Cel mai adesea nu în eleg de ce politicienii se comport aşa cum se comport .
b. În cursul vie ii lor, oamenii sunt responsabili de modul de guvernare atât la nivel na ional, cât
şi la nivel local.

135
 ANEXA 3. Scala Rosenberg Stima de Sine

Nume şi prenume_________________________Vârsta___________Sexul____________

Marcheaz cu „x” orice r spuns de mai jos care te reprezint :

Nr. Item Absolut De Nu Categoric

de acord sunt de nu
acord acord
1. Cred c sunt un om de
valoare sau cel pu in la fel
de bun ca al ii
2. Cred c am câteva calit i
remarcabile
3. În general, înclin s cred
c sunt un (o) ratat ( ), un
om nerealizat
4. Sunt capabil ( ) s fac
multe lucruri la fel de bine
ca ceilal i oameni
5. Nu cred c am prea multe
lucruri cu care m pot
mândri
6. Am o atitudine pozitiv
fa de propria persoan

7. În ansamblu, sunt
mul umit ( ) de mine
8. Aş vrea s pot avea mai
mult respect fa de
propria persoan
9. Din când în când am
senza ia c sunt inutil ( )
10. Uneori cred c nu sunt bun
( ) de nimic

136
 Tabelul cu scala de evaluare a chestionarului Stima de Sine

Acordarea punctajului se face în felul urm tor:

Nr. Item Absolut De Nu Categoric

de acord sunt de nu
acord acord
1. Cred c sunt un om de 3 2 1 0
valoare sau cel pu in la fel
de bun ca al ii
2. Cred c am câteva calit i 3 2 1 0
remarcabile
3. În general, înclin s cred 0 1 2 3
c sunt un (o) ratat ( ), un
om nerealizat
4. Sunt capabil ( ) s fac 3 2 1 0
multe lucruri la fel de bine
ca ceilal i oameni
5. Nu cred c am prea multe 0 1 2 3
lucruri cu care m pot
mândri
6. Am o atitudine pozitiv 3 2 1 0
fa de propria persoana

7. În ansamblu, sunt 3 2 1 0
mul umit ( ) de mine
8. Aş vrea s pot avea mai 0 1 2 3
mult respect fa de
propria persoan
9. Din când în când am 0 1 2 3
senza ia c sunt inutil ( )
10. Uneori cred c nu sunt bun 0 1 2 3
( ) de nimic

Între 0 – 10 puncte – stim de sine sc zut .

Între 10 – 20 puncte – stim de sine medie.

Între 20 – 30 puncte – stim de sine înalt .

137
 ANEXA 4. Testul de Orientare spre Optimism/Pesimism (varianta revizuit LOT)

_______ 1. În situa ii de incertitudine, eu, de regul , m aştept la cel mai bun rezultat.

_______ 2. Pentru mine este uşor s m relaxez.

_______ 3. Dac se poate întâmpla ceva r u cu mine, atunci asta se va întâmpla.

_______ 4. Eu sunt întotdeauna optimist fa de viitor.

_______ 5. Eu savurez mult bucurie de la prietenii mei.

_______ 6. Este important pentru mine s fiu ocupat.

_______ 7. Eu nu aştept ca evenimentele s decurg aşa cum doresc.

_______ 8. Eu nu m descurajez prea uşor.

_______ 9. Eu rareori contez ca evenimentele bune s mi se întâmple.

_______ 10. În ansamblu, eu m aştept la mai multe lucruri bune decât rele s mi se întâmple.

138
 ANEXA 5. Tehnici aplicative ale programului de dezvoltare

Metoda Asociere liber de idei a permis depistarea unor tr s turi de personalitate care
mai târziu, în urma aplic rii testelor în etapa a doua, au confirmat observa iile efectuate asupra
participan ilor. A fost un pic dificil ini ierea dialogului fa de prezentarea proprie, unii din
studen i erau foarte activi, al ii, dimpotriv , prea închişi în sine.
Metoda Comunicare deschis a permis expunerea verbal a unor aştept ri de la
programul la care participau. Prin metoda observa iei am depistat c aştept rile lor corespundeau
în mare parte cu scopul programului. Totodat , am observat o oarecare rezisten din partea unui
participant fa de eficacitatea final a scopului. În decursul şedin elor ulterioare, totuşi, el a
reuşit s se încadreze foarte activ în discu iile ini iate de c tre participan ii la program.
Metoda Prezentarea sinelui (autoprezentarea) a fost propus cu scopul de a identifica
unele aspecte legate de tematica care ne intereseaz , de ex.: cum percep acum trecutul, prezentul,
dar mai ales viitorul, cine i-a ajutat ori i-a influen at în cele mai importante decizii pân la
momentul de fa , dac se simt responsabili pentru acele evenimente la care au fost participan i
activi etc. Astfel, prin intermediul discu iilor libere şi al prezent rii sinelui a fost identificat o
not de pesimism cu referire la prezentul, trecutul, dar mai ales în perceperea viitorului. Chiar în
aceast etap ini ial , am observat studen i care nu doreau s participe la discu ii şi chiar
manifestau deschis rezisten .

139
 ANEXA 6. Exerci iile blocului întâi de aplicare

Activitatea ,,Numele meu este”

Scopul: de a facilita cunoaşterea reciproc a membrilor grupului.
În cadrul şedin ei au fost utilizate activit i care au avut sarcina de autocunoaştere şi cunoaştere.
A fost creat o ambian favorabil pentru prezentarea deschis a sinelui.
Activitatea „Cine sunt eu?”
Scopul: autocunoaşterea şi cunoaşterea reciproc .
Este binevenit atunci când începe oricare lucru în echip , dar mai cu seam în dezvoltarea
sinelui şi a sferei afective.
Activitatea ,,Testul de autocunoaştere”
Scopul: completarea cunoştin elor individuale cu informa ii despre propria personalitate.
Testul se constituie din cinci afirma ii pe care le-au îndeplinit responden ii:
a. Mie îmi place s stau singur mai mult decât cu prietenii, deoarece...
b. Mie îmi place s m gândesc la viitorul meu, deoarece...
c. Mie nu-mi place s vorbesc despre trecutul meu, deoarece...
d. Am tr it mai mult emo ii pozitive decât negative în via , deoarece...
e. Vreau cel mai mult ca s se îndeplineasc dorin a, deoarece...
Aceast activitate a fost oferit pentru a o continua şi prezenta la liber alegere pentru şedin a ce
urma s aib loc.
Activitatea Jocul de rol ,,Ce cred eu despre al ii?”
Scopul: de identificare a atitudinii fa de oameni, în general, dar mai ales fa de membrii
grupului, în mod particular. Membrii au fost ruga i s se împart în perechi, s aleag câte un rol
şi s dialogheze între ei timp de cinci minute, apoi în fa a grupului.
Aceast activitate prevede urm rirea unui scop ascuns pentru responden i, dar foarte clar pentru
moderator, şi anume aspectele legate de empatie: percep ia interpersonal , recunoaşterea
emo iilor şi cadrul perceptual pentru în elegerea altora.

140
 ANEXA 7. Exerci iile blocului al doilea de aplicare
Activitatea ,,Identificarea cauzelor stimei de sine diminuate”
Scop: aflarea cauzei stimei de sine sc zute, din perspectiva subiectiv a respondentului.
Activitatea este bazat pe ,,jocul de rol” în care responden ii împ r i în diade îşi împ rt şesc câte
un eveniment nefavorabil din via a lor care i-a marcat prin ceva negativ şi, respectiv, câte unul
favorabil care i-a marcat pozitiv.
Activitatea ,,Eu pot s ...”
Scop: stabilirea domeniilor de competen personal .
Prin intermediul acestei activit i are loc identificarea şi conştientizarea propriilor ,,talente” ori
resurse ascunse, a poten ialului neexplorat.
Aici au fost prezentate temele pentru acas la care responden ii s-au preg tit din timp.
Activitatea ,,Înv area unor principii şi reguli utile pentru sine”
Scop: dobândirea cunoştin elor despre atingerea scopurilor propuse. Responden ilor li s-a oferit
câte o foaie şi un creion, fiind ruga i s stabileasc un clasament al unor principii dup care se
conduc în via şi a unor cauze ce le intervin ca obstacole. Apoi au fost metode de brainstorming
privind cauzele stop rii în autodezvoltarea sinelui şi în scopurile propuse. La finele acestei
activit i, responden ii au primit nota informaiv care se refer barierele în atingerea scopurilor.
Barierele ce pot sta în calea atingerii scopurilor propuse sunt:
 planificarea insuficient a scopurilor;
 cunoştin ele insuficiente;
 managementul deficitar al timpului;
 stabilirea de scopuri nerealiste;
 teama de eşec;
 teama de succes.
Activitatea „Înv area unor principii şi reguli utile pentru sine”
Scop: familiarizarea pentru creşterea stimei de sine. Responden ii au fost întreba i ,,Cum crede i,
ce aspecte sunt posibile de schimbat pentru a avea o via ă mai agreabilă din punct de vedere
psihic?”
Dup expunerea verbal a fiec rui membru din grup, fiec rui respondent în parte i s-a oferit câte
un suport informa ional cu reguli demne de urmat:
 Re ine că nu eşti ceea ce cred al ii despre tine.
 Refuză să ascul i criticile care î i fac mai mult rău decât să te ajute.
 Scrie- i pe o listă toate realizările şi succesele din trecut până în prezent.
 Întâlneşte-te cu oameni care care î i fac complimente sincere şi care au o părere realistă

141
 despre tine.
 ine un jurnal în care să treci săptămânal toate realizările, pentru a avea mereu proaspăt
în minte cât de capabil eşti.
 Încetează să te mai plângi în prezen a celorlal i, vorbeşte-le, mai bine, despre succesele
tale.
 Nu uita că dacă cineva te iubeşte cu adevărat, î i observă mai repede calită ile decât
defectele.
 Fă o selec ie printre oamenii care te inconjoară.
Activitatea ,,Ziua de naştere”
Scop: creşterea nivelului de încredere în sine.
Responden ii au primit câte o foaie cu afirma ia ,,Este ziua mea şi vreau s ...”, unde au completat
câte zece rânduri de dorin e. Exerci iul const atât în creşterea încrederii în sine, în recunoaşterea
propriilor dolean e, cât şi în exprimarea verbal a ceea ce doreşte tân rul. În aceast şedin au
mai fost dezbateri la tema valorilor diminuate ale tinerilor contemporani şi tot responden ii au
venit cu solu ii. Au evocat c mul i dintre tineri recunosc doar valorile materiale, iar pe cele
spirituale deseori le subapreciaz .
Activitatea ,,Telefonul încrederii”
Scop: dezvoltarea rela iilor interpersonale, încrederea în for ele proprii, formarea de comunicare
eficient . Este un joc simplu prin care o afirma ie este spus în şoapt şi se transmite urm torului
participant prin şoapte. Este o activitate menit s stimuleze conduita empatic şi încrederea în
sine. La un moment dat, dup încheierea activit ii to i s-au amuzat când şi-au dat seama de
faptul c vorbeau în continuare foarte încet. În teoria umanist acest fenomen mai este descris
prin termenul de sincronizare cu interlocutorul.

142
 ANEXA 8. Exerci iile blocului al treilea de aplicare

Activitatea ,,Conştientizare a propriilor resurse psihologice”

Scop: identificarea resurselor în emo ii.
Recunoaşterea emo iilor personale presupune identificarea şi exprimarea lor coerent , într-un
context dat. În orice rela ie exprim m informa ii, sentimente, fapte şi amintiri. Uneori îns e greu
s exprim m clar ceea ce sim im – nu suntem coeren i, alteori ne este greu s exprim m clar ceea
ce vrem s spunem. Pentru a ne în elege, trebuie s putem detecta, ,,decodifica” mesajele
transmise nonverbal. Cineva dintre membrii grupului imit prin gesticula ii şi mimic o
personalitate cunoscut (vedet , politician, actor), iar ceilal i trebuie s ghiceasc c rui personaj
este dedicat. Responden ii pe rând au fost atât în ipostaza de actor, cât şi în cea de comentator.
Activitatea „Dezvoltarea asertivit ii – Eu pot să spun nu”
Scop: dezvoltarea asertivit ii. Fiecare participant al programului a primit câte o întrebare şi a
fost rugat s identifice o situa ie când afirma ia este binevenit . S-a lucrat cu urm toarele
afirma ii:

1. Vorbeşte despre ceea ce sim i! E indicat s î i exprimi interesele şi lucrurile care î i plac într-
un mod spontan şi sincer mai degrab decât s te exprimi într-o mod pasiv, banal.
2. Vorbeşte despre tine! Dac faci ceva m re şi interesant, po i s le spui şi prietenilor t i despre
asta atunci când pare timpul potrivit.
3. Fii entuziasmat când te întâlneşti cu cineva! Fii sociabil şi prietenos cu persoanele pe care vrei
s le cunoşti mai bine. Zâmbeşte şi bucur -te s le întâlneşti!
4. Accept complimente cu gra ie! Trebuie s recompensezi persoana care î i face un
compliment mai degrab decât s -l pedepseşti!
5. Ai grij s ai o expresie facial adecvat ! Expresile tale faciale şi inflexiunile din voce
exprim sentimente la fel ca şi cuvintele pe care le foloseşti. Priveşte oamenii în ochi atunci când
por i o conversa ie cu ei.
6. Împotriveşte-te, atunci când nu eşti de acord cu cineva! Nu trebuie s te prefaci c ai fi doar ca
s evi i o contradic ie.
7. Cere clarific ri, dac cineva î i ofer instruc iuni, explica ii încâlcite! Po i s le spui oamenilor
s î i reformuleze mesajul, mai degrab decât s te sim i confuz sau prost.
8. Foloseşte întrebarea „de ce?”! Atunci când i se cere s faci ceva ce î i pare far motiv sau e
nepl cut pentru tine, po i s spui: „De ce vrei ca eu s fac asta?”
9. Exprim - i nemul umirile! Atunci când nu eşti de acord cu cineva şi eşti sigur/ pe pozi ia ta, e
indicat s î i exprimi nemul umirile.

143
10. Lupt pentru drepturile tale! Nu trebuie s laşi persoanele s profite de pe urma ta, po i s
spui „nu” de câte ori sim i asta f r s te sim i vinovat.
11. Fii persistent! Dac ai o plângere legitim , trebuie s o sus ii chiar dac exist p r i care opun
rezisten .
12. Evit s î i justifici fiecare p rere! În conversa ii, dac cineva continu s spun de ce, de ce,
de ce? po i s opreşti sesiunea de întreb ri refuzând s r spunzi sau f când acelaşi lucru cu
cealalt persoan .

Activitatea ,,Exerci ii de dezvoltare a ascult rii active”

Scop: de a observa limbajul nonverbal şi a putea verbaliza emo iile celui care relateaz
evenimente importante din via a sa. Tinerii au fost fiecare în parte s relateze câte un evenimant
din via a lor care, dup p rerea lor, au fost importante prin ceva. De exemplu, schimbarea locului
de trai şi trecerea într-o alt institu ie de înv mânt. Studen ii erau întreba i ce au sim it atunci,
ce simt acum, de ce crede c evenimentul i-a schimbat.

144
 ANEXA 9. Exerci iile blocului al patrulea de aplicare

Activitatea ,,Cum îmi v d viitorul în urm torii cinci ani”

Scop: conştientizarea viitorului în direc ie optimist -pesimist .
Activitatea „Exerci ii focalizate pe umor”
Scop: dezvoltarea orient rii optimiste în via . Responden ii au fost ruga i s -şi aminteasc
proverbe şi zic tori, istorioare hazlii care s creeze o bun atmosfer în cadrul grupului. De ex.:
,,În sfârşit, ce mai atâta vorb pentru nimica toat ? Ia, am fost şi eu, în lumea asta, un bo cu
ochi, o bucat de hum însufle it din Humuleşti, care nici frumos pân la dou zeci de ani, nici
cu minte pân la treizeci şi nici bogat pân la patruzeci nu m-am f cut. Dar şi s rac aşa ca în anul
acesta, ca în anul trecut şi ca de când sunt, niciodat n-am fost!”
Activitatea ,,Desenul unui vas”
Scop: de a conştientiza ce a fost acumulat nou.
Tinerii au fost ruga i s reprezinte prin metoda grafic (desen) câte un vas şi s caracterizeze
con inutul acestuia. Fiecare respondent trebuia s descrie con inutul vasului s u, astfel dând
dovad de satisfac ie versus insatisfac ie ob inut în urma particip rii la program.
Activitatea „Valiza”
Scop: de a împ rt şi sentimentele cu ceilal i membri ai grupului şi de a încheia programul.
Membrii gruplui au desenat câte o valiz şi au relatat care sunt acele competen e pe care le-au
,,pus în ea” şi cu care vor pleca în urma finaliz rii şedin elor.

145
 ANEXA 10. Fişele de informare
Fişa de informare nr. 1 „Aprecierile negative fa de sine”
1. Suprageneralizarea presupune construc ia unei reguli generale, universal-valabile,
pornind de la un singur eveniment: „Dac am luat o not mic la o disciplin , înseamn c
niciodat nu voi cunoaşte acest domeniu”. Suprageneralizarea blocheaz dezvoltarea personal şi
limiteaz alternativele.
2. Etichetarea reprezint folosirea de adjective stereotipe, etichete, f r a lua în
considerare şi aspectele pozitive.
3. Gândirea polarizată afecteaz puternic stima de sine. Persoanele ce adopt acest stil
de gândire evalueaz toate experien ele şi ac iunile prin prisma dihotomiilor – ori/ori.
4. Autoînvinovăţirea propriei persoane chiar în situa ia în care responsabilitatea revine
altei persoane de nereuşit celor cu care interac ioneaz .
5. Responsabilitatea se refer la faptul c persoanele fie se simt r spunz toare pentru tot
ceea ce se întâmpl în jur, fie au sentimentul c nu pot controla nimic, c sunt lipsite de putere.

Fişa de informare nr. 2 „Factorii care contribuie la men inerea stimei de sine”:
 Concordan a dintre comportament şi propria conştiin ;
 Reac ii pozitive asupra propriei imagini, care este prezent la fiecare persoan şi se
bazeaz pe propria experien ;
 Pre uirea altei persoanei;
 Recunoaşterea rezultatelor activit ii;
 Comunicarea sincer , deschis , comunicare asertiv ;
 Stabilirea unor scopuri realiste, axate pe propriile resurse şi limite care ar putea garanta
succesul în viitor.

146
 BARIERELE CE POT STA ÎN CALEA ATINGERII SCOPURILOR PROPUSE

Sugestii pentru a deveni asertiv:

Asertivitatea exprimat prin afirmarea de sine poate fi înv at prin dezvoltarea
abilit ilor de a exprima dorin ele şi sentimentele, de a critica constructiv, de a accepta
r spunsurile negative, de a asculta activ şi de a exterioriza deschis emo iile.
• Trebuie dezvoltat stima de sine;
• Trebuie de ob inut respectul din partea celorlal i;
• Trebuiesc îmbun t ite abilit ile de comunicare;
• Trebuiesc îmbun t ite abilit ile de a lua decizii;
• Trebuie s înv m s ne exprim m direct, f r scuze sau omisiuni;
• Trebuie s înv m s spunem ,,nu” unor cerin e neadecvate sinelui ori celorlal i;

147
• Trebuie s recunoaştem şi s respect m drepturile celor din jur;
• Trebuie s vorbim pe un ton adecvat al vocii;
• Trebuie s concord m mesajul verbal la gesturile şi postura corpului;
• Trebuie s men inem contactul vizual cu interlocutorii;
• Trebuie s dezvol i propria opinie indiferent de situa ie ori context.

148
ANEXA 11. Datele analizei comparative între grupa A şi B (stil apreciativ şi tipul locului de
control)

Grupa A creativ independent interactiv pasiv mediere negociere evitare

stil
detașat

% Loc
extern 0,00% 0,00% 0,00% 40,00% 13,33% 3,33% 43,33%
stil
reflexiv
% Loc
extern 0,00% 21,62% 10,81% 21,62% 5,41% 2,70% 27,03%
stil
analogic
% Loc
extern 0,00% 10,87% 10,87% 26,09% 15,22% 0,00% 30,43%
stil
empatic
% Loc
extern 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 1,54% 0,00%

Grupa A creativ independent interactiv pasiv mediere negociere evitare

stil
detașat
% Loc
intern 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
stil
reflexiv
% Loc
intern 0,00% 0,00% 10,81% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
stil
analogic
% Loc 2,17% 2,17% 0,00% 2,17% 0,00% 0,00% 0,00%

149
 intern
stil
empatic
% Loc
intern 29,23% 18,46% 13,85% 1,54% 7,69% 24,62% 3,08%
Grupa B creativ independent interactiv pasiv mediere negociere evitare
stil
detașat
% Loc
extern 0,00% 2,86% 0,00% 22,86% 5,71% 5,71% 48,57%
stil
reflexiv
% Loc
extern 0,00% 14,93% 8,96% 1,49% 10,45% 11,94% 17,91%
stil
analogic
% Loc
extern 0,00% 5,00% 7,50% 35,00% 7,50% 2,50% 25,00%
stil
empatic
% Loc
extern 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

Grupa B creativ independent interactiv pasiv mediere negociere evitare

stil
detașat
% Loc
intern 0,00% 0,00% 0,00% 8,57% 0,00% 0,00% 5,71%
stil
reflexiv
% Loc
intern 2,99% 2,99% 2,99% 25,37% 0,00% 0,00% 0,00%
stil
analogic
% Loc 10,00% 0,00% 2,50% 2,50% 0,00% 0,00% 2,50%

150
intern
stil
empatic
% Loc
intern 33,33% 15,38% 5,13% 7,69% 7,69% 30,77% 0,00%

grupa
A

stil detașat
loc
extern 0 0 0 12 4 1 13
loc
intern 0 0 0 0 0 0 0
total 0 0 0 12 4 1 13 30
%
extern 0,00% 0,00% 0,00% 40,00% 13,33% 3,33% 43,33% 100,00%
% intern 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
100,00%
stil reflexiv
loc extern 0 8 4 8 2 1 10
loc intern 0 0 4 0 0 0 0
total 0 8 8 8 2 1 10 37
% extern 0,00% 21,62% 10,81% 21,62% 5,41% 2,70% 27,03% 89,19%
% intern 0,00% 0,00% 10,81% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 10,81%
100,00%
stil analogic
loc extern 0 5 5 12 7 0 14
loc intern 1 1 0 1 0 0 0
total 1 6 5 13 7 0 14 46
% extern 0,00% 10,87% 10,87% 26,09% 15,22% 0,00% 30,43% 93,48%
% intern 2,17% 2,17% 0,00% 2,17% 0,00% 0,00% 0,00% 6,52%
100,00%
stil empatic
loc
extern 0 0 0 0 0 1 0
loc intern 19 12 9 1 5 16 2

151
total 19 12 9 1 5 17 2 65
% extern 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 1,54% 0,00% 1,54%
% intern 29,23% 18,46% 13,85% 1,54% 7,69% 24,62% 3,08% 98,46%
100,00%
grupa
B

stil detașat
loc
extern 0 1 0 8 2 2 17
loc
intern 0 0 0 3 0 0 2
total 0 1 0 11 2 2 19 35
%
extern 0,00% 2,86% 0,00% 22,86% 5,71% 5,71% 48,57% 85,71%
% intern 0,00% 0,00% 0,00% 8,57% 0,00% 0,00% 5,71% 14,29%
100,00%

stil reflexiv
loc
extern 0 10 6 1 7 8 12
loc
intern 2 2 2 17 0 0 0
total 2 12 8 18 7 8 12 67
%
extern 0,00% 14,93% 8,96% 1,49% 10,45% 11,94% 17,91% 65,67%
%
intern 2,99% 2,99% 2,99% 25,37% 0,00% 0,00% 0,00% 34,33%
100,00%
stil analogic
loc
extern 0 2 3 14 3 1 10
loc intern 4 0 1 1 0 0 1
total 4 2 4 15 3 1 11 40
%
extern 0,00% 5,00% 7,50% 35,00% 7,50% 2,50% 25,00% 82,50%

152
%
intern 10,00% 0,00% 2,50% 2,50% 0,00% 0,00% 2,50% 17,50%
100,00%
stil empatic
loc
extern 0 0 0 0 0 0 0
loc
intern 13 6 2 3 3 12 0
total 13 6 2 3 3 12 0 39
%
extern 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
%
intern 33,33% 15,38% 5,13% 7,69% 7,69% 30,77% 0,00% 100,00%
100,00%

153
 DECLARA IA PRIVIND ASUMAREA R SPUNDERII

Subsemnata, declar pe r spundere personal c materialele prezentate în teza de doctorat

sunt rezultatul propriilor cercet ri şi realiz ri ştiin ifice. Conştientizez c , în caz contrar, urmeaz
s suport consecin ele în conformitate cu legisla ia în vigoare.

Paladi Aliona

16 noiembrie 2015

154
 CURRICULUM VITAE

Date personale
Nume și prenume: PALADI Aliona
Data şi locul naşterii: 07.10.1977 MDA
Chișin u
Cet țenia: MD

Studii:
2008-2012 – Doctorand , Catedra Psihologie Aplicat , Facultatea Psihologie şi Ştiin e ale
Educa iei, Universitatea de Stat din Moldova
2004-2005 – Diplom de Magistru în Psihologie, ULIM (inclusiv concediul de creştere a
copilului)
1995-2002 – Diplom de Licen iat în Psihologie, Facultatea de Istorie şi Psihologie, USM
(inclusiv concediul de creştere a copilului)
1994 – Diplom de absolvire a înv mântului mediu general, specialitatea biochimie,
Liceul Teoretic nr.2 (în prezent Gaudeamus), Chişin u
Stagii:
2015 – Manage.Edu: efficient education manfgement network for LLL in the black sea
basin, Universitatea de stat din Moldova
2014 – Workshop în cadrul proiectului „Spargerea t cerii în jurul suicidului” cu sus inerea
ambasadei SUA în Republica Moldova.
2013 – ,,Anti-drugs”, Universitatea Pedagogic de Stat ,,Ion Creang ”, Chişin u.
2012 – ,,Prevenirea abuzului fa de copii”, Universitatea de Stat din Moldova.
2010 – Anti-bullying (Epling Kevin), Clague Middle School, Ann Arbor, Michigan, USA.
2010 – Pozitive psychology (Martin Seligman), Department of Psychology University of
Michigan, Ann Arbor.
2005 – Solution Focused Brief Therapy-SFBT Workshop, Psichological counseling and
Psychoterapy Institute ULIM, Karmiel College, Israel.
Domeniile de interes științific:
Psihologia pozitiv
Psihologia interven iei în situa ii critice;
Psihologia judiciar şi victimologia;
Psihologia educa iei pe tot parcursul vie ii;

155
 Psihologia şi TIC (tehnologii informa ionale şi comunicare).
Activitatea profesional :
2005-prezent – Lector, Catedra Psihologie Aplicat , Facultatea Psihologie şi Ştiin e ale
Educa iei, Universitatea de Stat din Moldova
Particip ri la foruri științifice (nationale și internaționale):
1. Paladi A. Particularit ți de manifestare a locului de control, În: „Integrare prin cercetare
şi inovare”. Tezele conf. naț. cu participare interna ional , USM. Chişin u, 10-11
noiembrie, 2015. p.150-153.
2. Paladi A. Particularit i psihice ale utilizatorilor de internet în raport cu locul de control
(Locus of Control) În: ,,Teoria şi practica administr rii publice”. Tezele, conf. ştiin ifico-
practice cu participare interna ional AAP. Chişin u, 2013, p.444-446.
3. Paladi A. Importan a stilurilor apreciative pentru procesul de intercunoaştere. În:
,,Înv mântul postmodern: eficien şi func ionalitate”. Tezele conf. interna ionale, USM.
Chişin u, 15 noiembrie, 2013, p. 460-463.
4. Platon C., Paladi A. Aprecierea interpersonal din perspectiva orient rilor implicite şi
constructive, În: „Integrare prin cercetare şi inovare”. Tezele conf. cu participare
interna ional , USM. Chişin u, 25-28 septembrie, 2013. p.82-84.
5. Platon C., Paladi A. Training de eficientizare a stilului apreciativ şi optimizare a locului
de control la studen i. În ,,Înv mântul postmodern: eficien şi func ionalitate”. Tezele
conf. interna ionale, USM. Chişin u, 15 noiembrie, 2013. p. 403-406.
6. Paladi A. Preciz ri de concepte: stiluri de înv are versus stiluri cognitiv. În:
,,Interferen e universitare-integrare prin cercetare şi inovare”. Tezele conf. interna ionale,
USM, Chişin u, 2012
7. Paladi A. Determinarea stilului apreciativ la studen i din perspectiva specializ rii în
ştiin ele socioumaniste şi exacte. În: „Creşterea impactului cercet rii şi dezvoltarea
capacit ii de inovare”. Tezele conf. ştiin ific dedicat anivers rii a 65-a de la fondarea
USM. 2011, p.100-102.
8. Platon C., Paladi A. Rela ia dintre stilul apreciativ empatic şi locul de control (locus de
control) la studen i. În: „Creşterea impactului cercet rii şi dezvoltarea capacit ii de
inovare”. Tezele conf. dedicat anivers rii a 65-a de la fondarea USM. 2011, p.97-99.
9. Paladi A. Dimensiuni ale stilului cognitiv în educa ia contemporan . În: ,,Schimbarea
Paradigmei în Teoria şi Practica Educa ional . Tezele conf. interna ionale, USM. Chişin u,
2008, p.277-281.
Lucr ri științifice și științifico-metodice:
Materiale didactice (manuale, suporturi de curs, materiale metodice):
1. Rolul stilurilor cognitive în activitatea didactic , în C. PLATON (coord), Probleme
actuale ale psihologiei învă ământului superior (manual), Ed.I, Chişin u, 2013, 246 p.,
ISBN 978-9975-71-348-1 (autorului îi revine p. 148-164, 0,96 c.a).
2. Rolul stilurilor cognitive în activitatea didactic , în C. PLATON (coord), Probleme
actuale ale psihologiei înv mântului superior (manual), Ed.II, Chişin u, 2013, 246 p.,
ISBN 978-9975-71-348-1 (autorului îi revine p. 151-168, 0,96 c.a).
Articole
1. Paladi A. Dimensiuni ale intelegen ei apreciative: stil apreciativ. În: Studia

156
 Universitatis, USM. Chişin u, 2010, nr. 5 (35), p.232-236.
2. Paladi A. Influen e educa ionale în formarea locului de control. În: Studia Universitatis,
USM. Chişin u, 2011, nr. 9 (49), p.136-138.
3. Paladi A. Manifestarea locului de control din perspectiva constructivist în psihologia
contemporan . În Studia Universitatis, USM. Chişin u, 2012, nr. 5 (55), p.125-128.
4. Paladi A. Analiza indicilor structurali ai stilurilor apreciative. În Studia Universitatis,
USM. Chişin u, 2013, nr. 9 (69), p.135-138.
5. Paladi A. Interconexiuni dintre locul de control şi optimism. În: Univers pedagogic,
nr.3, IŞE, 2015, p. 51-57.
6. Platon C., Paladi A. Cercetarea rela iei dintre locul de control şi stilul apreciativ reflexiv
la studen i. În: Studia Universitatis, USM. Chişin u, 2011. nr. 4 (49), p.127-132.
7. Platon C., Paladi A., Program de dezvoltare personal prin metode de eficientizare,
optimizare a locului de control. În Studia Universitatis, USM. Chişin u, 2013, nr. 5 (65),
p.110-114.
Cunoaşterea limbilor:
Englez (bine)
Japonez (încep tor) cursuri organizate de Tokyo Institute of Technology (2000-2002).
Limba Rus (Bine)
Date de contact:
adresa: str. A. Mateevici 60,
or. Chişin u, MD-2009, USM
tel. mob.: 060225559
tel. serviciu (0 22) 57-77-03
e-mail: alionapaladi@yahoo.com

157