Thierry de Lestrade

POSTUL I{EGRU:
O NIOUA TERAPIE

Editia a III-a

Traducere din limba francezd

de Oana Zaharia

phitobio
 Cuprins

Prezentare.. ...................3

Introducere. Mai pulin poate insemna mai mult?....................5

Decizia Norei Quinn (t) . Actualitatea postului: sI privim sinitatea
altfel (8) . Mullumiri (rz)

America la sfArpitul secolului aI XIX-lea.... .........15

1877, descoperirea doctorului Dewey: pacientii trebuie convingi si
posteascl (r5) . Prima medicinl americani ,,eroicl", un adevirat riz-
boi (r9) . Empirigtii impotriva rationdi;tilor: doui filosofii ale medi-
cinei (zr) . Uimitorul succes al homeopatiei in Statele Unite in secolul
al XIX-lea (24) . Contraofensiva ,,orrodocgilor" din American Medical
Association (zg). lB77 - ceie patruzeci de zile de post ale doctorului
Henry Tanner (32) . .Aqa-numitul ,,No-Breakfmt Plan" al lui Edward
Dewey (36) . Bernarr MacFadden ;i Upton Sinclair: doi panizani ui-
tagi ai postului terapeutic (38)

2. Cum a eradicat American Medical Association

,,medicina populard" ......................45
,,Doc Simmons": un nou secretar in fruntea AMA in tA99 QS)
. Reforma instruirii medicale pentru eliminarea ,,sarlatanilor" (48)
.IAMA, masina de ftcut bani (ir) . 1908: Ancheta desflgurata de
'Vallace Abbott dezvlluie impostura lui ,,Doc Simmons" (;l) 'Con-
verdrea forgati a homeopagilor la medicina oficiall (;6) ' Miliarda-
rul John D. Rockefeller, initiatorul transformlrii sistemului medical
american (58) . Fundagia Rockefeller, in serviciul medicinei stiintifice
(6o) . 1910: Raportul Flexner si pactul secret intre AMA gi capitalis-
mul industrial (6;) . O schimbare radicali in istoria medicinei (56)
. Divizarea corpului uman, excluderea celor mai slraci (68) . Medicina
gtiingifici invadeazi lumea (7o)

3. Statele Unite, anii 1910: denuntarea postului

terapeutic de cdtre sistemul medical dominant.... ..................73
Si ingelegem mecanismele postului (74) . Postul controiat gtiinlific
ginut de Agostino Levanzin in l9I2 (26) . Guillaume Guelpa: forta

281
 POSTUL NEGRU/ O NOUA TERAPIE

vine din slibiciune (79) 'impotriva epilepsiei si a diabetului: ,,postul

ritmat" al doctorului Guelpa (8r)'Morris Fishbein, noul mare inchi-
zitor al AMA (84) ' Herbert Shelton, o figuri importanti a postului
(86) . Mancem mai putin, triim mai mult (9r)

4. URSS, anii '50: descoperirile doctorului Nikolaev...........'.93

Lucrarea Zhe Fasting Cure in miinile unui prieten al lui Tolstoi (q+)
. Pregitirea unui tinir psihiatru sovietic (96) ' Primele experienge de
tatonare ale doctorului Nikolaev ( roo) ' Cartea de oaspeti a lui Nikolai
Narbekov (ro4)'Citeva mirturii ale pacientilor doctorului Narbekov
(roi) . Lev Bulganin, un pacient diferit de ceilal;i (ro9) 'Situagia in-
comodi a psihiatrilor in Uniunea Sovietici (rlr) ' Vindecarea prin
post a tinirului ce se credea un monstru (r r 3 )

5. URSS, anii '70: reflrnoaqterea postului terapeutic... .........717

intrebiri ridicate de postul terapeutic, o lucrare unici (rr8) 'Tiata-
mentul formelor ,,ipohondre" ale schizolreniei (rzr) ' Rezultate im-
presionante in tratamentul bolilor psihice (r z4) ' Minuria psihiatrului
Valeri Gurvici, elev al lui Nikolaev (rz6) ' ,,Schimbirile infuengeazi
ansamblul corpului gi personalitatea" (rrg) 'Etapele tipice intr-o curl
de post in programul lui Nikolaev G3z) ' 1973: Lansarea unui vast
program de studiere a efectelor postului, in societatea sovietici (r 36)
. Vindeciri impresionante ale astmaticilor (r39) ' ,,Sanogenia", la po-
lul opus al patogeniei (r4z) ' Istoria continul'.. (r45)

6. Obezi gi pinguini: posturi excePlionale .......749

1965, postul istoric al lui Angus Barbieri: 382 de zile! (rlo) ' Si-i
facem pe obezi sl posteasci (r5r) ' "Postul dlizat" al doctorului Ni-
kolaev (r t4) ' O metodi considerati periculoasi de citre ,,opinia ge-
nerali" a corpului medical (r57) ' Pinguinul imperial, ,,un postitor
profesionist"? (r6o) 'Un ,,semna-I" de realimentare (164) 'Postul, un
mecanism mo;tenit al evolutiei fiingelor vii (166) 'Cele trei faze ale
' postplui (r69) 'Uimitoarea,,magie" a corpilor cetonici in faza postului
pieltingit (rZr) ' O ,,metodi terapeutici extrem de puternicir" (rZ6)

7 . 2010: Postind pe maludle lacului Baikal........-. ........ -.........179

' l99l: Sflrgitul URSS-ului duce la marginalizareir postului terapeutic
(r79) . Sanatoriul din Goriacinsk (Siberia): ultima simXnEi planta-
ti de cltre Iuri Nikolaev (r8r)'Desflgurarea unei cure de post la
Goriacinsk: importanga crizei de acidozi (r8l) ' Un medic ,,fericit"
(186)'Pionierii nu se dau bituli (r89)'un centru privat de curi la
Moscova (r93)

282
 CUPRINS

8. 2013: Experienle personale ir:r Germania .....199

Clinica Buchinger de la Uberiingen (r99) . Pitrunderea intr-un tirim
necunoscut, cel al privirii (zo3) . fuchard, Xavier, Pauline: experienge
uimitoare ale postitorilor (zo6) . intestinul, o cheie insuficient studiatl
a eficacitlgii postului (zr r) . Efectele specraculoase ale postului asupra
hipertensiunii (zr3) . ,"Autoliza", un proces de regenerare: minuria
lui Jiirgen Bahl (z16) . in Germania, spitalul de stat practicl postul
(zr9) . Filtrul roz: o bunl dispozigie care nu se dezminte (zzz)

9. Postul, alternativ5 impotriva cancerului:

descoperirile lui Valter Longo.......... .................227
De la muzici la biologie (zz7) . Aging-ul, o noui stiinti (zz9) . A posti
pentru a trii mai mult: revela;ia lui I-ongo (z:z) . in faga armelor re-
dutabile ale celuiei canceroase, arma de lupti a chimioterapiei (46) .
Post si chimioterapie: lansarea unui studiu rerapeutic la Norris Cancer
Hospital (z4o) ' Cancerul Norei Quinn, o femeie care nu pierde tim-
pul: rezultate uimitoare (243)

10. MXrturii gi perspective:

noi sperante in fala cancerului? ..........-.............249
DupI patruzeci ;i opt de ore de post, genele celulelor igi ichimbi as-
pectul (249) . O celuli canceroasi mai vulnerabili (z5z) . Importanta
factorilor de cregtere (zy4) . Povestea lui C6cile (258) . Sfaturi con-
tradictorii ale nutrigionigtilor (z6z).Povestea lui Jane (265) .2012:
Studii terapeutice la nivel european (z6Z) . A posti pentru a preveni
cancerul? (z7o)

Concluzie. De la rdzboi la cooperare ................275

283
 1

Vremurile,,medicinei eroice":
America la sfArgitul secolului al XIX-lea

Statele Unite ale Americii, anul1877. Cdldura sufocantX

din timpul verii apasd asupra Marilor Prerii. Doi oameni, care
nu se cunosc, separali de 1.300 de kilometri, vor realiza ace-
lagi act nebunesc, la cAteva zile distan!5. AmAndoi sunt doc-
tori gi acest lucru va bulversa ideile medicale ale epocii. Este
punctul de plecare al povestirii noastre.

1877, descoperirea doctorului Dewey:

pacienlii ttebuie convinqi si posteasci

Doctorul Edward Hooker Dewey se apleacd peste corpul

tremurAnd al fiului sdu in vArstd de trei ani. Pulsul este rapid,
ceafa il doare. Copilul protesteazd ugor cAnd tat5l ii deschide
gura penku a-i asculta respira$a din gAt. Dewey binuia, iar exa-
minarea ii confirmd teama: copilul are difterie. Epidemia tocmai
s-a rdspAndit ir acest cartier din Meadville, un ordgel din Perur-
sylvania. Printre vecini, patru persoane au murit in ultimele zile.
Copilul se ghemuiegte, cuprins de un acces de tuse vio-
lent5, rdgugitl qi uscatd. Persoand energici, sobrd, Dewey nu

15
 POSTUL NEGRU/ O NOUA TERAPIE

reactioneaze imediat. Coplegit de idei contrare, in cele din

urmd sehotirigte si apeleze la doi dintre colegii gi prietenii
sdi. Sentinla lor este fird drept de apel: chinine qi solulie de
fier. Iar ca tratamentul sd poatd fi ingerat, prietenii recomandd
whisky-ul, cel mai putemic si in cantitate mare. Dar cum sI
faci un copil care abia respirh gi nu poate inghili nimic sd ia
aceastd poliune? Ar fi trebuit ,,sd-i prindem mAinile la itrche-
ieturi gi si-i linem maxilarele desdrise crt for\a", povestegte
doctorul Dewey. lnainte de a adduga: ,,O astfel de medicafie
ar fi fost crudd, chiar;i pentru un cal. [...] Pierderea forfei,
cauzatd, de rezistenla la tratament gi de leziunile inteme ale
gAtului, nu promitea vindecarea decAt in spiritul amical al
confralilor mei6."
in sinea lui, doctorul Dewey gtie ce trebuie sI facd. igi aduce
aminte de cazul unui bdrbat care, suferind de grave tulburdri
intestinale, nu putea inghili nimic firi a vomita. ln cele din
urm5, a incetat sd se mai hrdneascd gi sd mai ia vreun medica-
ment din cele prescrise. Spre surprinderea totali a lui Dewey,
starea de sdndtate a bdrbatului s-a imbundtXlif acesta vindecAn-
du-se complet. igi mai aminteqte, de asemenea, de alte cazuri irr
care lipsa hranei timp de cAteva zile, dar gi a medicamentelor,
nu a impiedicat refacerea. Dewey merge gi mai departe cu in-
trebdrile: oare nu lipsa hranei este la originea vindecdrii? Ideea
este, pentru epoca sa/ complet nebuneascd: regula Presupune,
binei:r{eles, sus[inerea energiei bolna'"rrlui pentru a combate
boala. Dar medicul a observat un lucru: intre cel hrdnit in tim-
pul crizei qi cel ce nu se mai hrineqte, pierderea greutdlii este
identicd. Constatarea lui Dewey: la ce bun sX forldm bolnavii?

5 Edward H. Dewey, The No-Breokfast Plon and the Fosting Cure, Meadville,
1900 (toate citatele ulterioare ale lui Dewey sunt preluate din aceasti lucrare)
(n.a.l lPlonul fdrd mic dejun gi cura prin post (n.tr.)l

16
 VREIVIURILE // MEDICINEI EROICE,,:
AMERICA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX.LEA

Prin urmare, el ia cea mai importantd decizie din cariera sa

de medic. Pune deoparte poliunile medicale, iar copilul siu
va bea doar apd. AtAta timp cAt va fi necesar pentru a se refa-
ce... sau pentru a muri. Pentru cd se moare din difterie, ade-
sea prin asfixiere, ie suferinle ingrozitoare. ,,Astfel, am rimas
lAng5 dragul meu copil suferind, cu toatd lumea medicald im-
potriva mea, dar destul de putemic, bucurAndu-mX in adAn-
cul sufletului ci-l scuteam de tratamentul barbar autortzat."
Agteptarea, insuportabild., dureazd,mai multe zile. in cele din
urmi, copilul igi recapdtl forfele gi se vindecX.
Dewey este, din acest momenf convins: bolnavii nu mai
trebuie hrdniliimpotriva voinlei lor, iar folosirea medicamen-
telor trebuie limitat5. Asadar, trebuie sd-i facem pe pacienli sd
posteascd. Colegii shi il iau drept o persoand necugetatd sau,
in cel mai rdu caz, drept un practician periculos. insd el nu are
nimic dintr-un personaj inedit, cu atAt mai pulin dintr-un gar-
latan sau un guru ce cautd si-gi facd publicitate. Parcursul sdu
este unul dintre cele mai clasice. Dewey avea doudzeci gi cinci
de ani in momentul obtinerii diplomei in medicind la Univer-
sitatea din Michigan, in anul 1864. Pregdtirea sa, una tradifi-
onald, este cea a ,,vechii gcoli" ortodoxe, numite ,,alopaticd"
de citre partizanli homeopatieTT, care se considerd aparfi-
nAnd ,,noii gcoli". La vremea respectivS, pregdtirea medicali,
relativ sumarX, nu dura decAt doi ani. in timp ce anatomia
corpului uman era bine exploratd, funclionarea sa, interacfi-
unea intre organe, viala celulard rdmAneau neelucidate. CAt
despre originea bolilor qi transmiterea infecfiilor, misterul era

7
Homeopalii folosesc, in lupta impotriva unei boli, principiile active (diluate)
care, aparent, ar trebui sd-provoace simptomele acesteia, in timp ce susfindto-
rii medicinei clasice prescriu substanle cunoscute ci produc efectele contrare
bolii (de unde calificativul de ,,alopatiei din gr. dllos,,,altul", ,,diferit"). (n.a.)

17
 POSTUL NEGRU/ O NOUA TERAPIE

complet. Se vorbea de ,,miasme ", ceea ce irsemna cd aerul

ar conline agenli patogeni. Dar care? Acegtia nu erau vizibili
cu ochiul liber. Suslindtorii teoriei,,generaliei spontane", care
considerau cd bolile se nasc din putrefaclia lesuturilor, erau 9i
mai numerogi.
Imediat duph oblinerea diplomei, Dewey este trimis la spi-
talul militar din Chattanooga (Tennessee), in plin Rdzboi de
Secesiune. Ca asistent chirurg, participl la sute de operafii,
chiar gi amputafii, in condilii de igiend mai mult decAt ru-
dimentare. Este responsabil de opbeci de paturi, ocupate de
rinili aduqi de pe cAmpul de luptd. Unii supravieluiesc inter-
venliei chirurgicale, apoi se vindecd; allii, deqi par mai pu{in
rdnili, mor. Sunt gi o mullime de bolnavi de dizenterie, febrd
tifoidd, malarie etc. Fiecare medic, responsabil al departa-
mentului sdu, aplicd propria medicalie. Dewey invalX sd com-
pare valoarea diferitelor tratamente: procentul de vindecare
nu variazd de la un departament la altul. Observd cd esenliald,
ba chiar mai importantd decAt tratamentul administrat, este
constitu [ia botnavulu i.
Experienla din spitalul militar il marcheazd profund' in-
lelege limitele medicinei qi este mai prudent in leg5turd
cu
acliunea medicamentelor.,,ln diagnosticarea bolii, experien-
constatat
!a din spital a fost de neprefuit. incd de atunci am
cd cel mai mare serviciu fdcut bolnar,'ului era si interpretez
simptomele gi nu sd vAnd medicamente." Instalat ca medic
de oraq in Meadville, Dewey igi va pdstra aceastd bdnuiald'
De-a lungul practicii sale, se va izbi de limitele tratamentelor
propuse de aga-numita medicind ,,ortodoxd". in realitate, me-
dicina epocii are foarte puline de oferit' Baza sa teoreticd este
fragild qi imprecisS, terapeutica este neputincioasd, ba chiar
periculoas5. Viziunea dominantX, incd destul de vie la unii

18
 VREMURILE // MEDICINEI EROICE,,:
AMERICA LA SFAREITUL SECOLULUI AL XIX-LEA

dintre confrafii sdi, este cea a unei medicine numite ,,eroice",

inspiratd de scrierile lui Benjamin Rush (1745-1813).

Prima medicini americani,,etoici",

un adeviratrizboi

Rush este un medic american celebru, semnatar al Declara-

liei de Independenld. in viziunea lui despre medicind, doar o
intervenlie energicS, realizatd, prin acliunea medicamentelor
agresive, ar putea dobori boala. Medicina este conceputd ca
un rXzboi, iar corpul, ca un cAmp de luptd. Practicarea profe-
siei de medic dtat in aceasti lard noud, cAt gi dincolo de grani-
!e, va purta amprenta sa.
Principalele arme ale lui Benjamin Rush sunt prelevirile de
sAnge gi calomelul (clorurd mercuroasX). Principiul este simplu:
prelevdrile de sAnge curSld sAngele, purgativul curdfd corpul.
Eficace in doze mici, calomelul este prescris, de asemenea, in
doze,,eroice" cu scopul de a purifica intregul sistem, devenind
un medicament panaceu - acel ,,Samson al universalei materin
medica" , va spune Rush. Prea pulin a contat cd, in anii 1830, un
medic din Edinburgh suspecteazi ci acest calomel se afli la
originea otrXvirii copiilor cu mercur qi avertizeazd medicii im-
potriva folosirii sale: va fi produsul cel mai utilizat de-a lungul
secoiului al XX-lea. Aldturi de mercur apar chinina gi opiumuf
considerate drept stAlpi aimateriamedica. Opiumul este prescris
in mod curent: unul dintre drogurile cele mai utilizate este lau-
danum-ul (opium qi alcool), care nu este scump gi e administrat
copiilor pentru a-i calma. Plumbul antimoniul sau arsenicul
sunt alte substanle toxice de origine mineral5 uzuale, continu-
And tradi{ia medicalS ndscutl in Europa secolului aI XVI-lea.

19
 POSTUL NEGRU/ O NOUA TERAPIE

lnarmat cu metale grele qi culit, medicul american intervi-

ne deci cu agresivitate, refuzAnd orice capacitate a corpului
de a se vindeca el insugi. Ca un predicator, Bmjamin Rush
descria aceastd acliune viguroasd:,,Umanitatea indrdzneald
dicteazi folosirea remediilor puternice, dar dureroase, pentru
'a combate bolile grave. Medicul temerar, prin folosirea aces-
tui remediu nesigur, inclind balanla spre viald gi inf5ptuiegte
un act ce se apropie de binefacerea divind8." Dominali de im-
pulsul avAnturilor lirice, multi medici se jucau cu dozele: dacd
prima nu didea rezultatul agteptaf urmitoarele erau mdrite
rapid. Sub amprenta ldsati de Benjamin Rusll care utiliza-
se calomelul in lupta impotriva epidemiei de febrd galbenS,
acesta va fi prescris cu mult elan fir timpul epidemiei de hole-
rd din anii 1832-1833 in Statele Unite.
Dar calomelul nu era singurul remediu recomandat in
epocd. Dacd acea ,,curdtare a sistemului" pe care ar fi trebuit
sd o provoace nu pdrea satisfdcdtoare, medicul folosea o altd
armd. Un vomitiv, emeticul (tartrat de antimoniu gi potasiu),
care provoca ,,evacudri" descrise de medic drept ,,ciclonice",
degi tratamentul determina o otrdvire cu antimoniu. Sistemul
organic era supus unui exces de sAngerdri, in timpul cXrora
se scotea, de fiecare dat5, cu ugurinfd, o oca de sdnge adicd -
aproape o jum5tate de litru -, ba chiar mai mult. Prelevdrile
erau repetate pAnd ap5rea ameliorarea agteptatS.
Imagine tristd... AtAt de tristd incAt i-a fdcut pe nume-
rogi medici s5-qi pund intrebiri asupra juste[ei acestor ,,me-
dicamente". Se poate vorbi de ,,nihilism terapeutic". Oliver

8Benjamin Rush, Medicol lnquiries ond Observations upon the Diseose of the
Mind, Pritchard and Hall, Philade the Mind, Pritchard and Hall, Philadelphie,
1789, vol. 1, p. 29 (n.a.) ltnvestigalii gi observa;ii medicole osupra bolilor psi-'
hice (n.tr.)l

20
 VREMURILE // MEDICINEI EROICE,, :
AMERICA LA SFAREITUL SECOLULUI AL XIX-LEA

Wendell Holmes (1809-1894), medic renumit, decan al Uni-

versit5lii Harvard, declara astfel in anul 1860: ,,Cred temeinic
cd, daci materia medica, folositd aga cum este in prezent, ar pu-
tea sd fie aruncatd in totalitatea sa, pe fundul mdrii, ar fi spre
binele umanitSfii gi spre nenorocirea pegtilore." Foarte mulli
medici iau distanli fa!5 de acliunea ,,eroicd", incep sX combi-
ne re{etele de medicamente cu doze nu mai pulin importante
de whisky 9i i;i intorc atenlia spre alte practici. Ia naqtere ast-
fel gcoala ,,eclecticilor", care recomand5 cu ardoare dozajele
reduse, precum gi utilizarea plantelor 9i a hidroterapiei.

Empiriqtii impotriva rafionaligtilor:

doui {ilosofii a1e medicinei

Doctorul Dewey este astfel un om al epocii sale, cu con-

tradiclii, dar gi cu furtrebiri. RiscAnd viala tAn5rului siu fiu, el
pomeqte pe un drum fird intoarcere. Trebuie si aleagd iretre
cele doud filosofii ale medicinei. Tradiliei medicale viguroase,
care atacX boala aga cum se infruntd rdul, cu o mAnX sigurd qi
tranganti, condusd cu fervoare divind, i se opune o altd me-
todd, bazati pe observarea naturii, pe o farmacopee ndscutd
din plante, prudentd qibazald pe experienfd. Aceastd opozi'
fie caracterizeazl intreaga istorie a medicinei, incepAnd de la
Hipocrate, 9i poate fi impdrlitd in doud gcoli: empirigtii gi ra-
lionaligtii. Dacd ralionaligtii nu vdd in naturd decAt primejdii
de combltut gi pericole de invins, empiriqtii, din contr5, cred
cd natura ascunde puteri vindecdtoare (celebrul Vis medicatrix

e Oliver Wendell Holmes, Discurs la Societatea MedicalS din Massachusetts,

1850 (n.a.)

2t