Structura bugetului anual al

Uniunii Europene

Profesor coordonator:
Conf.univ.dr. Bogdan FÎRȚESCU
Student:
Balaciu Mădălina-Lăcrămioara
Finanțe-Asigurări

Iași, 2017
 Cuprins:

Capitolul 1 BUGETUL UNIUNII EUROPENE-CONSIDERAȚII GENERALE ................................. 1

1.1 Regulamentul Uniunii Europene din punct de vedere financiar ................................................... 1

1.2 Stabilirea bugetului anual al Uniunii Europene ............................................................................ 3

Capitolul 2 STRUCTURA BUGETULUI ANUAL AL UNIUNII EUROPENE .................................. 6

2.1 Resursele financiare proprii .......................................................................................................... 6

2.2 Alte resurse financiare ale Uniunii Europene ............................................................................... 9

2.3 Angajamentele și plățile din cadrul Uniunii Europene. .............................................................. 10

Concluzii .............................................................................................................................................. 12

Bibliografie
 Capitolul 1 BUGETUL UNIUNII EUROPENE-CONSIDERAȚII
GENERALE

1.1 Regulamentul Uniunii Europene din punct de vedere financiar

Plecând de la definiția dată Uniunii Europene, putem spune că aceasta reprezintă o uniune
unică în lume din punct de vedere economic și politic. În prezent, din cadrul Uniunii Europene
fac parte nu mai puțin de 28 de țări membre.
Bugetul Uniunii Europene este definit drept actul prin intermediul căruia anual se autorizează
finanțările tuturor activităților, dar și a intervenților comunitare.
De asemenea, printr-o ușoară analiză asupra bugetului Uniunii Europene putem observa care
au fost orientările și activitățile prioritare ale comunitățiilor din fiecare an. Prin urmare așa
numita ,,perspectivă financiară” este compusă din bugetul anual pe o perioadă de șapte ani.
Aceste perspective financiare sunt precizate de către Comisia Europeană având aprobarea
din parte statelor aderate la Uniunea Europeană și negocieri care la rândul lor sunt urmate de
consințământul Parlamentului European.1
Conform datelor din documentele oficiale publicate de către Uniunea Europeană, în anul
2015 aceasta a avut un buget în valoare de 145 miliarde de euro.2 Deși, la prima vedere este o
sumă mare, în realitate aceasta reprezintă doar un procent din veniturile anuale ale economiilor
Uniunii Europene.
Bugetul Uniunii Europene presupune și niște limite care sunt specificate de cadrul financiar
multianual. Aceste limite fac referire la cheltuielile anuale maxime pe care Uniunea Europeană le
poate dirija în diferite domenii de politică, de obicei pe o perioadă de 7 ani.
Bugetul Uniunii Europene este de o debosebită importanță, întrucât prin folosirea sa în
anumite domenii prin ceea ce înseamnă punerea la comun a resurselor sale se oferă un mai bun
rezultat pentru Europa. În această direcție este vorba despre:
 Realizarea unei protecții a mediului la nivelul Uniunii Europene;

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bugetul_Uniunii_Europene, accesat la data de 29.04.2017.
2
https://europa.eu/european-union/topics/budget_ro, accesat la data de 29.04.2017.

1
  Creșterea calitativă a rețelelor de transport, de comunicații și a rețelelor energetice la
nivelul țărilor din Uniunea Europeană;
 Sprijinul acordat cercetătorilor și a oamenilor de știință, astfel încât aceștia să realizeze o
colaborare la nivelul UE;
 Rezultate favorabile în ceea ce privește competivitatea economiei din Uniunea Europeană
pe plan mondial.
Conform regulamentului financiar actual, bugetul UE este definit drept actul prin care au loc
autorizările din fiecare an cu privire la veniturile și cheltuielile viitoare ale Uniunii Europene.
În altă ordine de idei, bugetul Uniunii Europene nu se abate de la regulile generale care sunt
respectate de statele membre. Acestea au ca și scop ca posturile de veniturile și cheltuielile să fie
făcute publice în momentul luării deciziilor, dar și a acurateței în supravegherea și verificarea
execuției bugetului pentru a se asigura interesele de natură financiară ale Uniunii Europene.
La baza dreptului bugetar și a tot ceea ce înseamnă elaborarea, aprobarea, executarea și
încheierea bugetului Uniunii Europene stă anumite principia care trebuiesc respectate, după cum
urmează:
1. Un prim principiu este cel al anualității. Acesta constă în faptul că ansamblul de
operațiuni bugetare fac referire la un anumit an bugetar care la rândul lui se identifică cu cel
calendaristic.
2. Cel de-al doilea principiu este numit principiul unității. În cadrul acestuia se cere ca toate
cheltuielile și veniturile comunitare să fie înscrise într-un singur buget.
3. Următorul principiu este cel al universalității și menționează că totalitatea veniturilor
accumulate trebuie să acopere tot ce este legat de alocațiile de plată.
4. Principiul echilibrului. Respectarea acestui principiu este important, întrucât prevede
realizarea unui echilibru între valoarea veniturilor și cea a cheltuielilor din cadrul bugetului
Uniunii Europene.
5. Și nu în ultimul rând ultimul principiu, și anume cel al specializării. Acesta presupune ca
fondurile strânse să fie clasificate pe capitole, astfel se realizează gruparea cheltuielilor în funcție
de natural or și subdivizate cât se permite acest lucru.3
După cum am mai precizat, aceste principii enumerate anterior sunt clar prezentate și în
Regulamentul financiar al Uniunii Europene. Mai mult, bugetul care este aprobat de Comunitatea

3
Fîrțescu.,B., ,,Finanțe Publice”, Editura Tritonic Books, București, 2013, p.112

2
Europeană conține un capitol separat cu referire la publicitatea bugetului, în cadrul Jurnalului
Uniunii Europene.

1.2 Stabilirea bugetului anual al Uniunii Europene

După cum bine știm, cele trei organisme ale Uniunii Europene, și anume: Comisia, Consiliul
și Parlamentul sunt cele care pun bazele consolidării bugetului anual al Uniunii Europene.
În primul rând, după ce Parlamentul își dă acordul în ceea ce privește corectitudinea cadrului
financiar multianual, Consiuliul UE poate mai departe să-l adopte.
Cadrului financiar multianual i se acordă o deosebită atenție, întrucât prin intermediul lui
sunt specificate foarte clar limitele maxime pe fiecare an din cei 5 ani pentru fiecare rubrică. Mai
mult, aceste plafoane reprezintă o condiție strictă pentru bugetul Uniunii Europene.4
Prin intermediul cadrului financiar se poate realiza planul de cheltuieli pe termen lung, cât și
adaptabilitatea bugetară, în caz de intervenția unor schimbări neașteptate.
Comisia este cea care face propunerea unui buget al Uniunii Europene, urmând ca acesta să
fie hotărât de Parlament și de Consiliu, acestea din urmă dispunând de puteri egale în a decide.
Într-o primă etapă, Consiliul European își exprimă poziția referitoare la structura bugetului,
urmând ca Parlamentul să aducă îmbunătățiri la poziția Consiliului UE.
În situația în care cele două organisme, Consiliul și Parlamentul nu ajung la un consens se
ajunge la apelarea unui comitet cu rol de conciliere pentru a rezolva această problemă în termen
de maxim 21 de zile.5
Se mai întâmplă și situația în care comitetul de conciliere nu reușește să aducă la același
numitor comun atât Parlamentul cât și Consiliul, iar în acest caz Comisia trebuie să propună un
alt buget anual al UE.
În toate etapele bugetului anual al UE, de elaborare, aprobare, executare și control, acesta se
supune deciziei în mod democratic.
De asemenea, ansamblul de activități ce au loc pe parcursul anului bugetar trebuie să aibă la
bază un act juridic pentru a putea fi efectuate la fel cum adoptarea bugetului UE are nevoie de
acordul unanim al Consiliului și al Parlamentului European.

4
http://ec.europa.eu/budget/library/biblio/publications/glance/budget_glance_ro.pdf, accesat la data de
30.04.2017.
5
http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-annual-budget/how-eu-budget-works/, accesat la data de
30.04.2017.

3
 Această procedură ia forma unui act de autorizare care a fost propus de Comisie, urmat de
aprobarea doar a legislativului sau împreună cu autoritatea Parlamentului.
Potrivit proiectului de buget al UE, instituțiile împreună cu toate organismele Europene au
sarcina de ași stabili estimările legate de proiectul de buget înainte de data de 1 iulie.
Mai departe intră în rol Comisia care pe baza acestor esimări trebuie să elaboreze proiectul
de buget anual cel târziu până pe 1 septembrie.
Ajungând proiectul de buget în fața Consiliului European, acesta își exprimă poziția sa
referitoare la acesta, inclusiv anumite modificări pe care le propune dacă le consideră oportune.
După care Parlamentul v-a lua la cunoștință poziția și modificările transmise de Consiliu până pe
data de 1 octombrie.
În ceea ce privește modificăriile aduse proiectului de buget de către Consiliu, acesta trebuie
să aducă și argumente care să susțină modificările și poziția sa adoptată Parlamentului.
Practic începând din acel moment, Parlamentului îi sunt puse la dispoziție nu mai puțin de 42
de zile calendaristice pentru a se decide în cadrul lecturei din luna octombrie dacă bugetul se
poate aproba. În caz contrar, îi revine sarcina să-i propună Consiliului unele modificări, iar
acesta din urmă le poate aproba în decursul a 10 zile, totodată aprobând și întregul proiect de
buget.
Așa cum am mai menționat anterior, s-a mai întâlnit situația în care Consiliul să nu accepte
modificările pe care i le-a propus Parlamentul cu privire la bugetul anual al Uniunii Europene.
Pentru rezolvarea acestei situații, se formează un comitet de conciliere care are rolul de a
aduce cele două organisme ale Uniunii Europene să ajungă la aceiași gândire. Acest comitet fiind
format la rândul lui din membrii ai Consiliului, dar și din membri care fac parte din Parlamentul
European.
Rezultatul final al intervenției comitetului de conciliere ar fi de dorit ca acesta să ofere un
text comun într-un timp de 3 săptămâni.
După ce comitetul a stabilit textul comun pentru cele două organisme, Consiliul și
Parlamentul, acesta le trebuie prezentat în timp de 2 saptămâni pentru a fi respins sau din contră
aprobat.
Ca un avantaj pentru Parlament este faptul că acesta poate să adopte bugetul anual, cu toate
că textul comun a fost respins de către Consiliu.

4
 Mai există o singură situațe care se mai poate întâmpla. Și anume, bugetul anual consolidat
de Comisie poate fi respins în cazul în care fie Parlamentul, fie Consiliul nu își dă acordul, iar
celălalt organism nu se declară cu privire la acesta.
În final, Comisiei nu-i mai rămâne decât să propună în termenii stabiliți un alt proiect al
bugetului anual al Uniunii Europene.6
Exercițiul financiar poate să înceapă fără să fie definitivat încă un buget anual. Astfel, se pot
realiza anumite cheltuieli lunare pe baza creditelor din cadrul exercițiului financiar anterior, dar
nu mai mult de 1/12 din acestea.
Președintele Parlamenului UE este cel care în final adoptă cu titlu definitiv bugetul European.
Această formalitate durează aproximativ 8 luni de zile și se desfășoară în anul precedent al
exercițiului financiar la care face trimitere bugetul.
Pe propria sa răspundere, Comisiei îi este delegată obligația în ceea ce privește execuția
bugetului anual al Uniunii Europene.
Aceasta este verificată în cele din urmă de către Curtea de Conturi și face public Raportul
anual.
În urma obervațiilor făcute de Curtea de Conturi, Consiliul îi propune mai departe
Parlamentului European niște recomandări.

6
http://ec.europa.eu/budget/library/biblio/publications/glance/budget_glance_ro.pdf, accesat la data de
30.04.2017.

5
 Capitolul 2 STRUCTURA BUGETULUI ANUAL AL UNIUNII
EUROPENE

La nivelul Uniunii Europene, bugetul acesteia este format din mai multe surse printre care se
enumeră și un procent din cadrul venitului național în formă brută al fiecărui stat aderent la
Uniunea Europeană.

2.1 Resursele financiare proprii

Din categoria veniturilor care sunt cuprinse în bugetul general al Uniunii Europene fac parte
următoarele: veniturile proprii ale UE și alte venituri.7 Acest lucru reiese din Tratatul de
Constituire a Uniunii Europene în cadrul articolului 311 care reflect că ,, fără să aducă anumite
prejudicii altor categori de venituri, bugetul va fii finanțat în totalitate de resurse proprii”.8
Cea mai cuprinzătoare parte a cheltuielilor bugetare sunt susținute de sistem în mare parte de
resursele proprii ale Uniunii Europene. Așa cum, în anul 1970 a fost introdus pe baza deciziei
Consiliului nr. 70/243, CEE, CECO și Euratom.
Cu privire la alte venituri, aceste reprezintă doar o mică parte din totalul veniturilor
acumulate la nivel de UE.
La momentul actual, putem vorbi despre trei categorii de resurse proprii, după cum urmează:
 O primă categorie este cea a resurselor proprii tradiționale;
 A doua ctegorie se numește resurse proprii bazate pe TVA (Tax ape valoare adăugată);
 Ultima categorie: resurse proprii bazate pe Venitul național brut (VNB).9
Resursele proprii de tip tradiționale au ca și sursă de colectare: taxele vamale impuse de
Uniunea europeană, taxele agricole, dar și contribuțiile bănești pentru zahăr și izoglucoză.
Acestea au fost incluse încă din anul 1970 și sunt încasate la nivelul agenților economici,
urmând să fie preluate de statele țărilor care fac parte din Uniunea Europeană. Țările aderente pot
păstra doar 25% din totalitatea valorilor colectate în scopul de a-și finanța cheltuielile cu
colectarea.

7
http://ec.europa.eu/budget/mff/resources/index_en.cfm, accesat la data de:30.04.2017.
8
European Union Public Finance 5th Edition , p.191
9
Fîrțescu.,B., ,,Finanțe Publice”, Editura Tritonic Books, București, 2013, p.134

6
 În conformitate cu Decizia din anul 2007 nr.436 CE, Euratom a Consiliului sunt cuprinse în
componența resurselor proprii tradiționale următoarele elemente: primele, valorile bănești
suplimentare sau de natură compensatorii, creanțele ce decurg din Tariful Vamal Comun, dar și
sumele care provin din alte taxe deja stabilite sau care urmează să fie de către instituțiile
Comunităților privitor la comercializarea de bunuri cu statele terțe.
Veniturile cumulate din taxele vamale și din cele agricole se rețin asupra importului de
bunuri care își au proveniența în alte terțe state, la un nivel stabilit pe baza tarifului vamal
comun.
Contribuția sub formă de cotă parte pentru bunurile de zahăr și izoglucoză sunt restituite de
unitatea producătoare de zahăr cu scopul de a se finanța restituirile la momentul exportului de
zahăr.
Cu privire la resursele proprii ale Uniunii Europene bazate pe taxa pe valoare adăugată putem
afirma că aceasta provine din aplicarea unei cote de 0,3% asupra bazei de TVA pentru fiecare
țară membră. Trebuie menționat faptul că baza de impozitarea a TVA-ului este de maximum
50% din venitul național brut pentru fiecare dintre stat membru.10
Din anul 1988 și din anul 1994 această cotă a fost propusă ca fiind 55%, după care în anul
1999 a fost redusă până a ajuns la 50% din produsul național brut.
Așa numita metodă a veniturilor este utilizată de către o țară membră pentru a putea aprecia
baza armonizată a taxei pe valoare adăugată. Pentru a pune în aplicare această metodă trebuie să
însumezi totalitatea veniturilor nete de TVA pe o perioadă de un an a țării membre respective și
mai apoi să le împarți la o cotă medie de tip ponderată a taxei pe valoare adăugată, cu alte
cuvinte o aproximație a ratei medie care se poate folosi pentru o diversitate de bunuri și servicii
cu regim de taxă, tocmai pentru a realiza baza de TVA intermediară.
Cu privire la un alt termen utilizat, și anume cel de ,,rată înghețată”, putem afirma că
reprezintă o descoperire din anul 1988, din momentul în care era imperios să se certifice faptul
că nicio țară membră nu putea să participle peste cota maximă de apel pentru veniturile ce se
bazau pe TVA, de asemenea și participarea la tot ce înseamnă sprijinirea corecției Regatului
Unit.

10
http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-revenue-own-resources/, accesat la data de 1.05.2017.

7
 Totodată, rata înghețată se determină sub forma raportului dintre suma corecției Regatului
Unit și valoarea bazelor de calcul micșorate TVA ce aparțin tuturor țărilor membre, ținând cont
și de faptul că Regatul Unit nu își aduce contribuția la corectarea sa.
Din cadrul ratei maxime de apel se poate deduce rata înghețată. În final rezultată reprezintă
cota reală de apel pe care țările membre ale Uniunii Europene sunt obligate să o achite.
Și nu în ultimul rând, ultima formă de venit propriu al bugetului UE, și anume resursa bazată
pe venitul național brut.
Această resursă se acumulează la bugetul UE sub forma unei cote standard din venitul
național brut al fiecărei țări aderente la UE cu scopul de a acoperi costurile care nu sunt finanțate
din celelalte venituri proprii.
Începând cu anul 1988 acest tip de venit a fost considerat ca fiind baza posturilor de venituri
pe seama căruia avea loc finanțarea bugetului. Ca și argumente putem enumera:
 Este considerată drept un venit residual care are ca și destinații acoperirea unor cheltuieli
suplimentare ce nu pot fi finanțate pe seama celorlalte venituri proprii. Mai mult, se garantează
un buget general echilibrat;
 Pe termen mediu această categorie de venit oferă o stabilitate a veniturilor din buget, în
legătură cu plafonului total pentru totalitatea valorilor proprii, ce pot fii atribuite la bugetul anual
UE;
 Un ultim argument se referă la faaptul că această resursă își aduce contribuția/participarea
la consolidarea capitalului propriu a participațiilor brute din cadrul țărilor membre. Aceste
participații din parte statelor membre sunt în funcție de capacitatea lor de a achita.
Spre exemplu, în anul 1999 Consiliul de la Berlin a făcut mai multe progresii spre această
țintă prin hotărârea pe care a luat-o ca acest venit bazat pe VNB să fie de tip dominant, totodată,
a ameliorat sistemul de finanțare referitor la bugetul anual al UE.11
Cu referire la rate de apel al venitului național brut putem spune că aceasta se calculează pe
seama resurselor suplimentare care sunt necesare pentru a efectua cheltuielile de buget care nu
pot fi gestionate pe seama altor venituri.
Concluzionând, deși acest tip de venit a fost conceput doar pentru a acoperi balanța totală a
cheltuielilor care nu sunt acoperite de alte resurse proprii, cu toate acestea a reușit să se facă
remarcat și a devenit cea mai mare sursă de venituri din bugetul anual al UE.

11
Fîrțescu., B., ,,Finanțe Publice”, Editura Tritonic Books, București, 2013, p.136

8
 2.2 Alte resurse financiare ale Uniunii Europene
Situația veniturilor din cadrul bugetului Uniunii Europene este completată pe lângă resursele
proprii de tip tradițional și de altă categorie numită ,,Alte venituri”. Acestea se regăsesc în
situația generală a veniturilor pe linii bugetare din anul de referință.
Sunt prezentate sub formă de titluri de la 4-9, astfel:
 Titlul numărul 4 face trimitere la veniturile acumulate de la salariații care își desfășoară
activitatea profesională în cadrul instituțiilor care fac parte din Uniune și la alte organisme ale
acesteia;
 Titlul 5 cuprinde acele resurse financiare care provin din funcția administrativă a
instituțiilor, ca de exemplu, resurse bănești din punerea în vânzare a unor bunuri, din executarea
unor servicii, din anumite chirii, dobânzi percepute etc.
 Următorul titlu, numărul 6 cuprinde participațiile și rambursăriile care derivă din acorduri
și din programele UE. Aici se încadrează: restituirea anumitor cheltuieli, sume primite ca urmare
a prestării unor servicii, corecții de natură financiară, sume provenite din cadrul unor acorduri
etc.
 Titlul numărul 7 are în componența sa resursele care se acumulează sub formă de dobânzi
aplicate ca urmare a unor întârzieri în cadrul unor plăți, dar și amenzi;
 În continuare titlul 8 este compus din veniturile care derivă din activitățile și operațiunile
de credit și de împrumut;
 Și ultimul titlu, cu numărul 9 este intitulat venituri diverse.12
În continuare vom prezenta situația veniturilor acumulate la bugetul anual al Uniunii
Europene pe anii pe perioada 2015-2017.

12
Suport de curs: Finanțe Publice Europene- Bogdan Fîrțescu, Facultatea de Economie și Administrarea
Afacerilor, Universitatea UAIC, Master Finanțe-Asigurări, Iași.

9
 Tabel nr.1 Veniturile (milioane Euro) din cadrul bugetului general UE pe perioada 2015-2017.

Titlu ( situație generală) Denumire Exercițiu financiar 2015 Exercițiu financiar 2016 Exercițiu financiar 2017
1 Resurse proprii 130 738 028 247.59 133 676 652 422 131 717 978 465
3 Excedente, solduri și ajustări 8 031 205 136.60 1 349 116 814 0
VENITURI PROVENITE DE LA PERSOANE
CARE LUCREAZĂ
ÎN CADRUL INSTITUȚIILOR UNIUNII ȘI ÎN
CADRUL ALTOR
4 ORGANISME ALE ACESTEIA 1 328 550 809.26 1 348 027 707 1 490 262 072
VENITURI DIN FUNCȚIONAREA
ADMINISTRATIVĂ A
5 INSTITUȚIILOR 563 178 944.11 55 455 129 70 200 866
CONTRIBUȚII ȘI RESTITUIRI ÎN CADRUL
ACORDURILOR ȘI
6 AL PROGRAMELOR UNIUNII 4 197 795 189.34 60 000 000 60 000 000
7 DOBÂNZI DE ÎNTÂRZIERE ȘI AMENZI 1 703 065 168.67 123 000 000 1 120 000 000
8 OPERAȚIUNI DE ÎMPRUMUT ȘI DE CREDIT 42 413 817.62 5 217 537 6 928 960
9 VENITURI DIVERSE 19 392 981.26 25 001 000 25 001 000
Sursă: prelucrare proprie după: http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-revenue-own-resources/.

Resursele proprii pe perioada 2015-2017 după cum bine putem vedea nu prezintă fluctuații
semnificative, ceea ce denotă o stabilitate financiară a veniturilor bugetului UE.
De asemenea, pentru anul curent, 2017 avem în total nevoie de venituri acumulate în valoare
de 134.490.371.363 EURO . Rata constantă a TVA-ului este în prezent de 0,30%, exceptând
Țările de Jos, Germania și Suedia care pe perioada 2014-2020 au stabilită rata resursei TVA la
0,15%.
Se precizează că pentru anul 2017 este nevoie de venituri acumulate în proporție de 85% din
VNB.

2.3 Angajamentele și plățile din cadrul Uniunii Europene.

Pe lângă venituri, ca în orice buget sunt înscrise și cheltuielile efectuate din bugetul Uniunii
Europene.
La data de 24 noiembrie 2015 a avut loc aprobarea bugetului pe anul bugetar 2016 de către
Consiliu. Adoptarea sa definitivă având loc în ziua următoare odată cu acordul dat și de
Parlamentul European.

10
 Conform datelor publicate, bugetul prezintă o valoare totală a angajamentelor de 155
miliarde de Euro și plățile în valoare de 143.89 miliarde Euro.13
Pe perioada 2014-2020 la nivelul cadrului financiar multianual cu privire la plafonul de
cheltuieli a rămas o marjă în valoare de 2,3 miliarde de Euro pe care Uniunea Europeană poate să
o folosească în cazul unor nevoi cu caracter imprevizibil.
În cele ce urmează este realizată o scurtă prezentare a principalelor angajamente și plăți din
cadrul bugetului annual al UE, după cum urmează:

Tabelul nr.2 Structura angajamentelor și plăților UE (miliarde Euro) pe anul 2016.

Denumire rubrică Angajamente Plăți

Creșterea inteligentă și favorabilă incluziunii 69.841 66.263
Creștere durabilă 62.484 55.121
Securitate și cetățenie 4.052 3.022
Europa globală 9.167 10.156
Cheltuieli administrative (la nivel de UE) 8.935 8.935
Instrumente speciale 0.525 0.389
Total: 155.004 143.885
Sursa: prelucrare propriu după: http://ec.europa.eu/budget/annual/index_en.cfm?year=2016

Structurarea bugetului UE din prezent este una favorabilă, întrucât îi permite să finanțeze
totalitatea acțiunilor sale prevăzute și neprevăzute.
Cum tema migranțiilor și a refugiaților este una de actualitate, UE oferă resurse de circa 4
miliarde de Euro pentru a veni în ajutorul țărilor membre și terțe.
Cu referire la combaterea terorismului, în cadrul bugetului UE pe anul 2016 se observă o
creștere importantă a fondurilor destinate pentru prevenirea unor asemenea riscuri. Spre
exemplu, fondul pentru securitatea internă s-a mărit în comparație cu anul precedent cu 64% la
rubrica angajamente și cu 46,7% la cea de plăți.
Și la nivelul domeniului agriculturii se observă o situație favorabilă la nivelul bugetului UE
deoarece acesta prevede sprijinirea fermierilor prin sum ape care o pune la dispoziție în această
direcție, și anume 698 milioane euro.

13
http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-annual-budget/2016/, accesat la data de 2.05.2017.

11
 Concluzii

Realizând o mică concluzie, putem spune că Uniunea Europeană de-a lungul existenței sale a
adus multe beneficii țărilor sale membre. De exemplu, a adus îmbunătățiri la nivel de stabilitate
politică, a consolidat economia unei țări etc.
În prezent, din sfera Uniunii Europene fac parte 28 de state membre.
Bugetul Uniunii Europene joacă un rol foarte important, întrucât este principalul act prin
intermediul căruia au loc finanțările acțiunilor/intervențiilor comunitare, precum și prioritățile
comunităților din punct de vedere politic.
La nivelul bugetului UE se regăsesc pe de o parte veniturile divizate în venituri proprii și alte
venituri, iar pe de altă parte sunt caracterizate angajamentele și plățile UE.
Diferitele tipuri de resurse proprii și metode de calculare a acestora sunt stabilite într-o
decizie a Consiliului privind resursele proprii. Acesta limitează, de asemenea, sumele anuale
maxime ale resurselor proprii pe care UE le poate ridica pe parcursul unui an la 1,20% din
venitul național brut al UE.
Bugetul UE este finanțat aproape în întregime prin resurse proprii.

12
 Bibliografie

 Fîrțescu., B., ,,Finanțe Publice”, Editura Tritonic Books, București, 2013;

 Fîrțescu., B., ,,Finanțe Publice Europene” (suport de curs, FEAA, Master:
Finanțe-Asigurări, 2017);
 European Union Public Finance 5th Edition (online);
 www.wikipedia.org;
 www.europa.eu;
 www.consilium.eu.

13