Scanned by CamScanner

II. CONTRACTUL DE DONAŢIE -

Probleme teoretice -

1. Noţiune
Contractul de donaţie este contractul prin care una dintre părţi
(donator) îşi micşorează în mod irevocabil patrimoniul său cu un drept,
mărind patrimoniul celeilalte părţi (donatar), cu acelaşi drept, tară a urmări
să primească ceva în schimb.
Donaţia este un contract solemn, unilateral, cu titlu gratuit, libe-
ralitate.

2. Obiectul contractului; condiţii de formă

Bunul ce formează obiectul contractului trebuie să fie în circuitul civil,
să fie determinat sau determinabil, posibil, licit, să existe sau să poată exista
în viitor. Dacă bunul este individual determinat, donatorul trebuie să aibă
calitatea de proprietar; în caz contrar, donaţia este nulă absolut.
Conform art. 813 C.civ., toate donaţiile se fac prin act autentic.
Consimţământul ambelor părţi trebuie manifestat în formă autentică; cerinţa
formei autentice este prevăzută "ad validitatem", sub sancţiunea nulităţii
absolute.
După moartea donatorului, nulitatea unei donaţii pentru vicii de formă
poate fi acoperită prin confirmare, ratificare sau executare voluntară de
moştenitorii sau reprezentanţii donatorului.
în cazul în care donaţia se încheie între absenţi, prin ofertă şi acceptare
separate, acestea trebuie să fie făcute în formă autentică. Acceptarea trebuie
să aibă loc în timpul vieţii donatorului, altfel oferta devine caducă.
Pe lângă acestea, pentru ca donaţia acceptată prin înscris separat să
producă efecte, se mai cere ca actul de acceptare să fie comunicat
donatorului, în timpul vieţii lui.

mm •.
m y-:Sx ■
 Dacă donaţia are ca obiect bunuri mobile, se mai cere ca obiectele
mobile donate să fie trecute într-un stat estimativ semnat de donator şi care
să cuprindă descrierea şi evaluarea lucrurilor mobile dăruite.
Dacă donaţia are ca obiect un imobil, cerinţele privind forma autentică
trebuie respectate în toate cazurile.

3. Capacitatea părţilor
In materia donaţiilor există anumite incapacităţi speciale de a
dispune şi de a primi.
Astfel, minorii şi persoanele puse sub interdicţie judecătorească nu pot
încheia contracte de donaţie; la fel, nu poate dispune prin donaţie, în
favoarea tutorelui, minorul nici după ce a ajuns la majorat, cât timp nu s-a
dat descărcare de gestiune tutorelui de autoritatea tutelară.
Nu au capacitatea de a primi donaţii persoanele neconcepute şi
persoanele care n-au dobândit personalitate juridică; cetăţenii străini şi
apatrizii nu pot primi donaţii având ca obiect un teren. De asemenea,
medicii, farmaciştii şi preoţii care au tratat sau asistat o persoană în boala
din care moare nu pot primi donaţiile făcute de bolnav în favoarea lor.
Minorii şi interzişii au dreptul de a primi donaţii, dar nu au exerciţiul
acestui drept; donaţiile făcute lor se acceptă de reprezentanţii săi legali sau
de ascendenţii lor de orice grad.
Surdo-mutul care nu ştie să scrie trebuie să fie asistat de un curator
numit de autoritatea tutelară, iar persoanele juridice pot primi donaţii numai
dacă obiectul lor corespunde scopului acelei persoane
juridice. . ... ; .
în cazul în care nu se respectă aceste dispoziţii intervine sancţiunea
nulităţii relative (minori; incapabili) sau cea a nulităţii absolute (persoane
juridice; medici,,preoţi, farmacişti; străini).

4. Principiul irevocabilităţii donaţiilor

Liberalităţile între vii sunt, prin esenţa lor, irevocabile. In materia
donaţiilor, irevocabilitatea priveşte atât efectele, cât şi esenţa contractului,
fiind o condiţie de valabilitate a contractului. în cazul încăl-
"^rUcestui principiu, sancţiunea este nulitatea absolută a întregului
contract, nu doar a clauzei incompatibile.
Clauzele incompatibile cu principiul irevocabilităţii sunt: condiţiile
potestative (pur potestativă sau simplă), plata datoriilor viitoare
nedeterminate, dreptul de a dispune de bunul donat, dreptul de denunţare
unilaterală a contractului.
Clauzele permise în cazul donaţiilor sunt: donaţia cu termen,
condiţia cazuală sau mixtă, plata datoriilor prezente, clauzele de inali-
enabilitate, donaţia cu rezerva uzufructului etc.
Contractul de donaţie între soţi poate avea ca obiect numai bunurile
proprii ale soţului donator şi art. 937 C. civ. prevede că donaţiile între soţi
pe timpul căsătoriei sunt revocabile. Revocarea se poate realiza prin
voinţa unilaterală a soţului donator; donaţia devine definitivă şi
irevocabilă din momentul morţii donatorului, deoarece numai ei o poate
revoca, oricând pe timpul vieţii, inclusiv după decesul celuilalt soţ.
Legea interzice expres, sub sancţiunea nulităţii absolute, donaţiile
conjunctive, donaţiile deghizate şi cele prin interpunere de persoane. Se
prezumă de lege că sunt persoane interpuse copiii soţului donatar dintr-o
altă căsătorie şi acele rude ale soţului donatar care ar avea vocaţie
succesorală legală în caz de deces.

5. Diferite tipuri de donaţii

a) Donaţiile deghizate
Donaţia este deghizată când conform actului public apare încadrată
într-o operaţiune juridică cu titlu oneros. Actul public este simulat, fictiv,
iar actul secret este real, adevărat; de exemplu, o vânza-re-cumpărare
simulată poate ascunde o donaţie.
Donaţia deghizată, dacă întruneşte condiţiile generale de validitate
ale contractelor, este valabilă. Totuşi, ea este supusă regulilor de fond
prevăzute pentru donaţii; de asemenea, se consideră că şi forma autentică
trebuie respectată întotdeauna, deci şi în cazul donaţiilor deghizate.
b) Donaţiile prin interpunere de persoană
în acest caz, simulaţia vizează persoana adevăratului donator. De
aceea, contractul aparent se încheie cu o persoană interpusă, iar prin
contractul real se prevăd adevăratele părţi ale contractului de donaţie.
145
 Sunt aplicabile toate condiţiile de fond şi de formă pentru donaţii,
care se voi* aprecia în raport cu adevăratul donatar.
Legea prezumă absolut că sunt persoane interpuse părinţii, copiii şi
soţul persoanei incapabile; aceste persoane devin incapabile de a primi
donaţii de la donator, prin intermediul acestei prezumţii.
c) Donaţiile indirecte
Donaţiile indirecte sunt acte juridice încheiate cu intenţia de a
gratifica, dar pe calea unui act juridic diferit de contractul de donaţie. In
acest caz nu se cere respectarea forme autentice, însă trebuie respectate
regulile de fond ale donaţiei.
Actele pentru realizarea donaţiilor indirecte sunt: renunţarea la un
drept, remiterea de datorie şi stipulaţia în favoarea unei terţe persoane.
d) Darurile manuale
Darul manual este o categorie specială de donaţie pentru validi-
tatea căreia se cer două elemente: acordul de voinţă al părţilor şi
tradiţiunea, predarea bunului dăruit.
Deci darurile manuale sunt contracte reale. Nu este necesară res-
pectarea regulilor de fond ale donaţiilor.
Obiectul darului manual îl poate constitui numai un bun mobil
corporal susceptibil de tradiţiune. Dacă obiectul se află deja în mâinile
donatarului, darul manual este valabil prin simplul acord de voinţă al
părţilor. Tradiţiunea se poate realiza şi printr-o tradiţiune im-
plicită(înmânarea cheilor sau a cărţii de identitate).
în ceea ce priveşte darurile de nuntă, în practică s-a decis că ele
urmează a fi considerate bunuri comune ale soţilor în cote egale, pentru
că sunt dobândite în timpul căsătoriei, dacă dispunătorul a prevăzut ca
bunurile donate să devină comune, şi bunuri proprii, dacă nu sa
prevăzut nimic.

6. Efectele contractului de donaţie

Ca efect al donaţiei, dreptul care formează obiectul contractului se
transmite din patrimoniul donatorului în cel al donatarului.
Donatorul are obligaţia să predea bunul dăruit potrivit clauzelor
contractuale şi să-1 păstreze până la predare. în principiu, el nu are
obligaţia de garanţie pentru evicţiune. Prin excepţie, donatorul dato-
rează garanţie dacă şi-a asumat expres această obligaţie, dacă evicţiu-
146
 _________________________________________Contractul de donaţie
nea provine din faptul său personal, în cazul dolului şi dacă donaţia este cu

sarcini.
în principiu, donatarul nu are nici o obligaţie, ci numai îndatorirea
"de recunoştinţă". Dacă însă donaţia este cu sarcini, atunci el va trebui să
execute sarcinile stabilite în contract. Sarcina poate fi prevăzută fie în
favoarea donatorului, fie în favoarea unui terţ.
în caz de neexecutare a sarcinii, se poate cere executarea ei, cu
daune-interese, sau revocarea donaţiei pentru neexecutarea de obligaşi'
7. Cauzele legale de revocare a donaţiilor
a) Revocarea pentru ingratitudine
Cauzele de revocare pentru ingratitudine sunt limitativ prevăzute de
art. 831 C.civ. Acestea sunt: atentat la viaţa donatorului; delicte, cruzimi
sau injurii grave; refuz de alimente.
Acţiunea în revocare pentru ingratitudine este o pedeapsă civilă, este
o acţiune personală, iar titularul acţiunii îl poate ierta pe donatar; acţiunea
nu se poate intenta decât împotriva autorului faptei şi nu produce efecte
retroactive faţă de terţi.
b) Revocarea pentru survenienţă de copil
Donaţia se revocă de drept în cazul în care donatorul nu avea nici un
copil şi ulterior i se naşte un copil (art. 836 C.civ.). Ea operează de drept,
neputând fi înlăturată printr-o clauză contrară. în caz de litigiu, instanţa
constată revocarea, dacă condiţiile prevăzute de lege sunt îndeplinite. în
practică s-a decis că în cazul adopţiei unui copil ulterior încheierii
donaţiei nu intervine revocarea.
Revocarea produce efecte retroactive de la data încheierii con-
tractului de donaţie, atât pentru părţi, cât şi pentru terţi.
 • . . 1
. . i. ... J
■■;■' ■ ■ '

- Practică judiciară -
1) Condiţie rezolutorie. Dreptul de a cere rezoluţiunea.
Clauza expresă că bunurile transmise vor reveni donatoarei în cazul
când căsătoria încheiată cu donatorul se va desface din vina acesteia, are
caracterul unei condiţii rezolutorii.
Dreptul de a cere să se constate rezoluţiunea transmisiunii este de
natură patrimonială şi transmisibil moştenitorilor.
(T.S., col. civ., Decizia 396/1952, în Repertoriu, 1952-1969, p.
397)

2) Donaţie. înzestrarea copiilor. Necesitatea actului autentic.

înzestrarea copiilor de către părinţi constituind un act cu titlu
gratuit, urmează că, potrivit art. 813 C. civ., trebuie să fie făcută prin act
autentic, formalitate esenţială, a cărei neîndeplinire atrage nulitatea
donaţiei, ce poate fi invocată de orice parte interesată.
Forma autentică a actului de donaţie fiind cerută de lege în mod
imperativ, dovada existenţei unei donaţii nu poate fi făcută cu martori,
chiar dacă există un început de dovadă scrisă. De asemenea o donaţie
făcută prin act sub semnătură privată nu poate fi validată printr-un act
confirmativ al donatorului.
în ceea ce priveşte bunurile mobile, trebuie îndeplinită condiţia
prevăzută în art. 827 din Codul civil, de a fi trecute într-un act estimativ
(art. 813, 827 C. civ.)
(T.S., col. civ., Dec. nr. 600/1952, CD, 1952-1954, p. 40)

3) Raport. Donaţie deghizată. Intenţia testatorului.

Prin simplul fapt al deghizării sale, o donaţie nu este presupusă a fi
scutită de raport. Totuşi intenţia defunctului de a permite unui anumit
moştenitor rezervator să cumuleze rezerva cu partea disponibilă a
succesiunii poate să rezulte din împrejurările de fapt ale pricinii, unite cu
împrejurarea ca a făcut donaţia sub fonna unui act de vânzare.
Judecătorii fondului sunt chemaţi să aprecieze şi să decidă dacă
intenţia donatorului a fost ca moştenitorul să fie sau nu scutit de raportul
donaţiei (art. 751 C. civ.).
(T.S., col. civ., Decizia 805/1953, în Repertoriu, 1952-1969,
p. 380)

4) Donaţie. Incapacitatea donatorului.

Art. 812 C. civ. sancţionează cu nulitate absolută numai libera-
lităţile făcute în favoarea incapabililor arătaţi în art. 810 C. civ., iar nu şi
liberalităţile făcute minorilor. Potrivit art. 815 C. civ., donaţiile făcute
minorilor se acceptă de tutore sau de părinte; această dispoziţie de
ocrotirea intereselor unor incapabili, alţii decât cei la care se referă art.
812 C. civ., este sancţionată şi ea , în caz de nesocotire, cu nulitatea, dar
cu o nulitate relativă, care poate fi invocată exclusiv de incapabil.
(T.S., col. civ., Dec. 84/1954, CD. 1952-1954, p. 54)

5) Revocare. Ingratitudine.
Revocarea donaţiei pt. ingratitudine nu poate fi admisă decât numai
împotriva acelora dintre donatori care s-au făcut vinovaţi de
ingratitudine(art. 829 şi 831 C. civ.).
(T.S., col civ., Decizia 681/1955, în Repertoriu, 1952-1969,
p. 380)
■

6) Bunuri imobile. Lipsa actului autentic.

Dacă donaţia de bunuri imobile este făcută fără act autentic nu-
litatea ei nu poate fi acoperită prin procesul verbal încheiat cu prilejul
transcrierii actului(sub semnătură privată) de transmitere a imobilului
(art. 813 C.civ.)
(T.S., col. civ., Decizia 747/1955, în Repertoriu, 1952-1969, P-
379)
 7) Donaţie deghizată.
Atunci când o donaţie se realizează prin transcrierea dreptului de
proprietate asupra altei persoane decât aceea care plăteşte preţul imo-
bilului, ceea ce se donează este preţul, iar nu imobilul. Pentru aceasta
este însă necesar ca donaţia să fie concomitentă cu plata preţului. în
consecinţă, dacă transcrierea dreptului de proprietate pe numele do-
natarului se face după un timp îndelungat de la încheierea vânzării şi
plata preţului la care donatarul nu a luat parte, ceea ce se donează este
imobilul, nu preţul.
(T.S., col. civ., dec. nr. 1555/1955, C.D., p. 76)
■

8) Donaţii între soţi. Revocabilitate. Consecinţe.

Donaţiile între soţi sunt revocabile oricând. Această revocare
având caracter unilateral, donatorul, în lipsa unei dispoziţii contrare a
legii, poate s-o facă oricând, atât împotriva soţului donator, cât şi îm-
potriva succesorilor acestuia, iar pentru a putea revoca, nu este necesar
să existe ingratitudinea din partea donatorului, ca în cazul celorlalte
donaţii (art. 973 C. civ.)
(T.S., col. civ., Decizia 1649/1955, în Repertoriu 1952-1969, p.
380)

9) Donaţie deghizată. Criterii de apreciere. Preţ.

Pentru a se putea constata caracterul deghizat al unei donaţii este
necesar să se verifice dacă pretinsul cumpărător avea posibilităţi ma-
teriale de cumpărare şi dacă preţul vânzării era corespunzător bunurilor
transmise.
(T.S., col. civ., Decizia 243/1956, în Repertoriu, 1952-1969, p. 380)

10) Donaţie între soţi. Revocare. Termen şi forme.

Donaţiile făcute între soţi în timpul căsătoriei fiind revocabile,
facultatea de revocare poate fi exercitată şi după încetarea căsătoriei
şi chiar după decesul soţului donator, putând fi expresă, dar şi impli-
cită, de exemplu, pe calea unui legat în favoarea altei persoane
(art. 937C. civ.). , ;.. .
(T.S., col. civ., Decizia 1665/1956, în Repertoriu, 1952-1969, pag.
380)
150

J
 11) Formă. Autentificare.
Donaţia unui imobil trebuie să fie făcută în formă notarială, iar
nevaliditatea autentificării atrage şi nulitatea operaţiei juridice in-
tervenite (art. 813 C. civ.)
(T.S., col. civ., Decizia 2237/1956, în Repertoriu, 1952-1969,
pag. 379)

12) Donaţie. Succesiune. Scutire de raport.

Drepturile donatarului.
Transmisiunea dreptului de proprietate, care formează obiectul
donaţiilor, operându-se în puterea contractului, potrivit regulii generale
relativă la contractele translative de drepturi reale, imobilul dăruit a ieşit
din patrimoniul donatorului prin efectul donaţiilor între vii,
nemaigăsindu-se în masa succesorală la decesul acestuia.
Dispensa de raport fiind valabilă în limita cotităţii disponibile,
moştenitorul rezervatar este obligat să justifice că bunurile de care
părintele său nu a dispus cu titlu gratuit, nu sunt suficiente pentru a-i
întregi rezerva şi să ceară, în cadrul procesului de partaj, să se opereze
reducţiunea.
Prin urmare, rezoluţiunea dreptului de proprietate fiind eventuală
până în momentul reducerii donaţiilor, exerciţiul dreptului de propri-
etate al donatarului cu toate prerogativele sale este pe deplin garantat
(art. 846, 971 C. civ.).
(T.S., civ., Dec. 36/1958, C.D.,p. 117).

13) Scutire de raport. Mod de stabilire.

Scutirea de raport poate fi expresă, dar ea poate să rezulte şi im-
plicit, o atare formă de dispensă de raport fiind şi facerea liberalităţii
sub forma unui act oneros, care implică, în general, până la dovada
contrară, intenţia donatorului de a avantaja pe donatar, deoarece bu-
nurile dobândite cu titlu oneros nu sunt supuse raportului, ci doar
reducţiunii, dacă se dovedeşte că în realitate actul oneros a constituit
o donaţie deghizată.
(T.S., col. civ., Decizia 1274/1959 în Repertoriu, 1952-1969,
p.380)
 14) Convenţie. Caracterizare.
Donaţie cu sarcini. Contract comutativ.
Un act poate fi caracterizat contract de donaţie cu sarcini sau contract
comutativ cu titlu oneros, după cum sarcinile respective -ţinând seama şi de
caracterul aleator al actului - sunt egale sau aproape egale cu valoarea
bunurilor transmise, între cele două prestaţii stabilindu-se un raport de
echivalenţă economică.
In raport de această constatare, se va trage concluzia dacă actul
trebuie sau nu să îmbrace fonna autentică.
(T.S., col. civ., Decizia 1294/1959, nepublicată, în Repertoriu,
1952-1969, p. 381)

15) înzestrare. Probe. Act sub semnătură privată.

Nevalabilitatea confirmării.
înzestrarea copiilor de către părinţi constituie un act cu titlu ■ gratuit şi
nu poate avea loc decât prin act autentic. Neîndeplinirea acestei formalităţi
esenţiale atrage nulitatea donaţiei, care poate fi invocată de orice parte
interesată.
Forma- autentică fiind cerută de lege "ad validitatem" urmează că
dovada existenţei unei donaţii nu poate fi făcută cu martori, chiar dacă
există un început de dovadă scrisă.
De asemenea, o donaţie făcută prin act sub semnătură privată nu
poate fi validată printr-un act confirmativ al donatorului (art. 813 Cod
Civil).
(T.S., col. civ., Decizia 65/1962, nepublicată, în Repertoriu, 1952-
1969, p. 379)

16) Donaţie. Acţiune în revocare pentru ingratitudine. ... •■ .

Termen de introducere.
, Orice donaţie poate fi revocată pentru ingratitudine în cele trei cazuri
prevăzute de art. 831 C. civ., printre care figurează şi "refuzarea fară cuvânt
a alimentelor", atunci când donatorul se află "în lipsă", (în speţă donatoarea
era bătrână, inaptă de muncă şi fară mijloace de existenţă).
Fiind vorba de o obligaţie continuă, care încetează pentru donatar la
moartea donatorului sau când acesta a dobândit bunuri suficiente pentru a-
şi asigura întreţinerea, înseamnă că - întrucât în speţă
donatara a refuzat în mod continuu să presteze întreţinere donatoarei, care
a fost şi este astfel tot timpul în lipsă - nu pot fi'aplicabile dispoziţiile art.
833 alin. 1 în privinţa termenului în care trebuie introdusă, sub sancţiunea
decăderii, cererea de revocare.
(T.S., col. civ., Dec. 1572/1968, R.R.D. nr. 4/1969, p. 178).

17) Transferarea unei sume depuse pe libretul CEC.

Retragerea unei sume de bani de pe un libret CEC şi transferarea ei
pe libretul CEC al altei persoane are semnificaţia juridică a unei donaţii.
în speţă, transferul sumei s-a dispus în aceeaşi zi în care ea a fost rettasă,
efectuându-se prin comunicare telegrafică între agenţiile CEC. (T.S., s.
civ., Decizia 647/1969, în Repertoriu, 1969-1975, p.l54)

18) Donaţii între soţi. Revocare. Termen şi forme.

Potrivit art. 937 C. civ., donaţiile făcute între soţi în timpul căsătoriei
sunt, în principiu, revocabile. Donatorul, spre deosebire de cazurile de
revocare prevăzute de art. 829 C. civ. nu este ţinut să motiveze revocarea,
ea fiind posibilă chiar şi în lipsa unei atari clauze.
Soţul donator poate să revoce donaţia şi după încetarea căsătoriei şi
chiar după decesul soţului donatar, deoarece simpla manifestare de voinţă
a donatorului produce în mod valabil revocarea.
Aşa fiind, revocarea poate să fie expresă, neîndoielnică, dar este
posibilă şi revocarea tacită, implicită, rezultând din orice act ulterior al
donatorului din care să se poată constata voinţa acestuia de a revoca
donaţia anterioară.
La revocarea tacită este însă de importanţă decisivă identificarea
exactă a bunului, adică atât actul anterior al donaţiei, cât şi actul ulterior
al donatorului să se refere la acelaşi bun.
(T.S., s. civ., Decizia 551/1970, nepublicată, în Repertoriu,
1969-1975, p. 135)

19) Dar manualin. Transferul proprietăţii.

Tradiţiunea bunului.
Pentru transferul de proprietate, la darul manual este necesară
tradiţiunea lucrului. Prin "tradiţiune" nu trebuie să se înţeleagă neapărat o
deplasare fizică a bunului, cum ar fi preluarea obiectului din mâ-
 na donatorului, efectele sale juridice putând fi realizate şi printr-o tradiţie
implicită, de exemplu atunci când donatorul ar înmâna donatarului cheile
unei casete sau prin identificarea unui tablou pe care donatorul şi-a
manifestat în mod neechivoc voinţa de a-1 transmite, fară a fi dat jos de pe
perete(art. 644 C. civ.)
(T.S., s. civ., Decizia 580/1971, nepublicată, în Repertoriu, 1969-
1975, p. 134)

20) Deosebire de contractele sinalagmatice.

Spre deosebire de contractele sinalagmatice, unde cauza fiecă-
reia dintre obligaţiile părţilor constituie executarea prestanţei promise
de către cealaltă parte, în contractele cu titlu gratuit cauza obligaţiei
celui care dispune constă în intenţia de a mări patrimoniul celui grati-
ficat, fară a primi în schimb o contraprestaţie. *
(T.S., s. civ., Decizia 1231/1971, în Repertoriu, 1969-1975, p. 133)

21) Donaţie cu sarcini. Neîndeplinirea sarcinilor. Consecinţe.

Dacă donatorul nu a îndeplinit sarcinile pe care şi le-a luat, în măsura
sarcinilor stipulate, donaţia oneroasă este un contract sina-lagmatic, în
cadrul căruia dacă una din părţi nu-şi execută obligaţia, cealaltă parte, în
virtutea condiţiei rezolutorii tacite, care este subînţeleasă în orice contract
sinalagmatic, are alegere fie a sili partea ce nu şi-a îndeplinit sarcina să-şi
respecte obligaţia luată, fie să ceară rezoluţia contractului(art. 829, 1020 şi
1021 C. civ.)
(T.S., s. civ., Decizia 1573/1971, nepublicată, în Repertoriu, 1969-
1975, p. 135)
■ ..

22) Dar manualin. Obiect. Predarea unor sume de bani.

Valabilitate.
Darul manual constituie o excepţie de la regula că donaţiile se fac,
sub sancţiunea nulităţii, prin act autentic. Un asemenea dar poate avea ca
obiect bunuri mobile corporale, cu excepţia titlurilor la purtător şi a
biletelor de bancă, a căror transmisiune are loc de la mână la mână.
Sumele de bani predate direct sau prin virament la Oficiul pentru
construirea şi vânzarea locuinţelor pe seama altei persoane au caracte-
154
 J:
— unui dar manual pentru a cărui v a l a b i l i t a t e Z
ml
1111 1 vaia
l 77—
DiIitate nu este necesară forma
a
autentica.
Darul manual ca formă de realizare a donaţiei, poate fi afectat de
sarcini pe care donatorul este ţinut să le aducă la îndeplinire, în caz contrar
donatorul având dreptul să ceară, cf.-art. 1021 C civ fie executarea lor, fie
rezoluţiunea donaţiei.
(T.S., s. civ., Decizia 1349/1972, în Repertoriu, 1969-1975 p. 133-
134)
■
■

23) înzestrarea copiilor. Forme. Darea

în folosinţă a unui bun.
în sistemul codului civil neputându-se vorbi de o obligaţie naturală a
părinţilor de a-şi înzestra copiii, care să se transforme, prin executare
voluntară, într-o obligaţie civilă, urmează că darea în folosinţă a unor
imobile fară respectarea dispoziţiilor cuprinse în art. 813 C.civ. nu poate fi
considerată altfel decât ca o simplă îngăduinţă, care poate fi revocată.
(T.S., s. civ., Dec. nr. 2396/1972, în Repertoriu, 1969-1975, pag.
135).

24) Acceptare. Persoane juridice. Statul. Consecinţe.

Potrivit art. 814-817 C. civ., actul juridic având ca obiect o donaţie ia
fiinţă din momentul acceptării, iar liberalităţile făcute persoanelor juridice
nu pot fi acceptate decât în condiţiile prevăzute de lege.
în acelaşi timp, prin Decretul 478/1954 se reglementează condiţiile în
care se pot face donaţii către stat (art. 1 şi 4).Neîndeplinirea condiţiilor
expres prevăzute atrage nulitatea absolută a actului juridic încheiat, aceasta
putând fi invocată de orice persoană interesată sau ridicată de instanţă din
oficiu.
(T.S., Decizia 59/1973, nepublicată, în Repertoriu, 1969-1975, P-
135)

25) Bunuri comune ale soţilor.

Cumpărare cu contribuţia părinţilor.
Prezumarea unei donaţii. Beneficiar.
în cazul în care la dobândirea unui bun în timpul căsătoriei au
contribuit şi părinţii unui soţ, această contribuţie nu poate fi socotită
155
r

altfel decât ca o donaţie făcută în favoarea exclusivă a copilului lor, cât timp
nu s-a dovedit că ei au arătat în mod expres că înţeleg să gratifice pe ambii
soti (art. 31 lit. b) şi f) Codul familiei). (T.S., s.c, Dec. 1778/1974, R.R.D.
nr. 5/1975, p. 65) NOTĂ. în acelaşi sens: T. S., se, dec. nr. 2078/1977,
R.R.D. nr. 5/1978, p. 56; dec. nr. 1289/1978, R.R.D. nr. 3/1979, p. 52; dec.
nr. 2022/1981, C.D., p. 123; E. Safta-Romano, Examen teoretic al
practicii judiciare referitoare la contractul de donaţie, R.R.D. nr. 6/1989,
p. 170.

26) Succesiune. Donaţie. Raportarea fructelor.

Potrivit art. 762 C. civ., fructele şi dobânzile bunurilor supuse
raportului nu se datorează decât din ziua deschiderii succesiunii.
Din menţionata prevedere legală se poate deduce că ceea ce a urmărit
legiuitorul a fost să confirme intenţia dispunătorului care, atunci când a
făcut o donaţie, nu a putut gândi să interzică donatarului dreptul de a
percepe fructele sau veniturile lucrului donat. Prin urmare, raportul lucrului
nu produce efecte retroactive cu privire la fructele şi veniturile anterioare
deschiderii succesiunii.
Aceeaşi soluţie se impune şi în situaţia în care s-a donat numai nuda
proprietate, iar fructele şi veniturile au fost culese de donatar în timpul vieţii
donatorului, deoarece, în acest caz, este prezumată îngăduinţa donatorului cu
privire la posibilitatea acordată donatarului de a se folosi, parţial sau total, de
fructe sau venituri (T. S., s. civ, Decizia 232/1975, comentată de I. Mihuţă,
Probleme de drept din practica pe anul 1975 a secţiei civile a Tribunalului
Suprem, R.R.D. nr. 12/1976, p. 32).
NOTĂ. Problema care se pune în legătură cu aplicarea menţionatului
text de lege, atunci când este vorba de un bun producător de fructe donat fără
dispensă de raport este aceea dacă, începând de la data deschiderii
succesiunii, se raportează numai fructele produse de acel bun după această
dată sau şi fructele produse anterior, adică şi cele dintre data efectuării
donaţiei şi data deschiderii succesiunii.
In speţa soluţionată de Tribunalul Suprem, reclamantul a cerut
partajarea moştenirii rămase după defunctul său tată, cu obligarea pârâţilor
de a raporta la masa succesorală atât bunurile donate în nudă proprietate, cât
şi uzufructul pe care şi-1 rezervase autorul în timpul
156
vieţii sale dar pe care donatorii pârâţi şi l-au însuşit. Tribunalul judeţean
Vâlcea, prin încheierea de admitere în principiu a acţiunii a c0nstatat
calitatea de moştenitori a celor în cauză, precum şi componenţa masei
succesorale, reţinând că defunctul a făcut în timpul vieţii unele donaţii,
care urmează a fi reduse, apoi, prin sentinţa civilă ar. 6/1974, a respins
acţiunea pe motiv că judecarea fondului a devenit imposibilă, deoarece
reclamantul a refuzat să achite onorariul de expertiză pentm efectuarea
loturilor.
Recursul reclamat de reclamant împotriva atât a încheierii de
admitere în principiu, cât şi a sentinţei finale, a fost însă admis de instanţa
supremă, care le-a casat cu trimitere spre o nouă judecare. S-a reţinut ca
primă deficienţă neexercitarea de către tribunalul judeţean a rolului activ,
întrucât nu a explicat reclamantului consecinţele la care se expune prin
refuzul său de a suporta costul expertizei. Cu privire la încheierea de
admitere în principiu a acţiunii, s-a reţinut netemeinicia ei în legătură cu
alcătuirea masei succesorale. Referitor la bunurile donate de autor fară
dispensă de raport unora dintre moştenitor pârâţi, instanţa supremă a făcut
precizarea că trebuie aduse la masa succesorală numai fructele produse de
acele bunuri după deschiderea succesiunii, şi anume chiar dacă obiectul
donaţiei 1-a format numai nuda proprietate, în cazul care ele au fost
însuşite de către donatari cu îngăduinţa donatorului. Sub acest aspect,
adaugă instanţa supremă, nu este posibilă cenzurarea modului în care
donatorul a înţeles să dispună de fructele bunurilor sale, personal sau prin
altul.
(C. Turianu, C. Turianu, Contracte speciale. Practică judiciară
27) Donaţie.
adnotată, Raport. Scutire. Forma în care se dispune.
pag. 224).
întrucât raportul este întemeiat pe intenţia presupusă a donatorului,
scutirea de raport rezultă din interpretarea acestei voinţe. Ea poate să
rezulte fie dintr-o clauză expresă cuprinsă în actul de donaţie sau într-un
act ulterior, fie, implicit, din modul în care donatorul a creat folosul gratuit
în favoarea descendentului, dacă se poate deduce în mod neîndoielnic
intenţia sa ca folosul creat să fie peste partea ereditară a beneficiarului (art.
751 C. civ.).
 28) Dar manualin. Caracter şi consecinţe.
Darurile manuale, odată făcute, devin irevocabile. în consecinţă ele
devin bunuri proprii ale persoanei gratificate, iar cel ce le-a făcut nu poate
să pretindă restituirea lor.
(T.S., s. civ., Decizia 1291/1978, nepublicată, în Repertoriu 1975-
1980, p. 97)

29) Dar manualin. Sume de bani depuse pe numele unui

minor. Ridicarea lor ulterioară de către părinte.
Depunerea de către părinte a unei sume de bani la CEC pe numele
copilului minor are caracterul unei liberalitaţi făcute în favoarea acestuia,
adică al unui dar manual, minorul devenind astfel titular al depunerii.
împrejurarea că ulterior părintele ridică o parte din sumă nu prezintă
relevanţă sub aspectul dreptului minorului, care rămâne titular al depunerii.
într-o atare situaţie, părintele, făcând operaţiunea de ridicare a banilor, se
comportă ca un împuternicit, iar suma ridicată rămâne în continuare
proprietatea minorului.
(TX, s. civ., Decizia 757/1979, în Repertoriu, 1975-1980, p. 97)

30) Donaţie. Raport. Imobil. Divorţ. Prescripţie achizitivă.

Invocare. Inadmisibilitate.
Legiuitorul nefacând distincţii, descendenţii raportează liberali-tăţile,
indiferent de data primirii darurilor.
Este neraţional ca o instituţie reglementată prin lege, cum este aceea a
raportului liberalităţilor, să fie anihilată, la cererea celui obligat la raport,
prin aplicarea altor dispoziţii, cum sunt cele referitoare la prescripţia
achizitivă.
Prescripţia achizitivă are drept scop sancţionarea pasivităţii pro-
prietarului care, timp îndelungat, lasă bunuri în posesia altor persoane care
nu au un titlu de proprietate.
Or, pe data actului de liberalitate dreptul s-a transmis de la donator la
donatar, astfel că acesta are posesiunea ca atribut al unui drept real, iar nu
ca uzurpator, pentru a se justifica prescripţia achizitivă.
Liberalitatea făcută descendentului este raportabilă, ca urmare a
decesului donatorului (art. 751 C. civ. ), dar este irevocabilă (art. 801
158
^____■■-----;---------"—I—;------------■------------------Contractul de donaţie
C. Civ. ), de regula cat timp donatorul este în viaţă. Drept consecinţă este
exclusă şi orice posibilitate de întrerupere a cursu.ui tenului prescripţiei
achizitive, meat dacă acesta ar opera, totdeauna donatarul ar înlătura
obligaţia sa de a raporta darul, după o posesiune îndelungată, ceea ce ar fi
împotriva instituţiei legale a raportului, care asigură egalitatea între
moştenitori.
în speţă, deci, greşit instanţele au reţinut că pârâta n-are obligaţia de a
raporta imobilul în litigiu dacă, după ce i-a fost dăruit, 1-a posedat timp de
30 de ani
(Ţ.S., s. civ., Dec. 387/1985, R.R.D. nr. 12/1985, p. 69)
■■ i

31) Contract de donaţie. Dar manualin. Condiţii.

Nerecunoaşterea darului manual de donator ori
moştenitorii lui. Cui revine sarcina probei.
1. Potrivit art. 644 C. civ., proprietatea bunurilor se dobândeşte
şi se transmite prin succesiune, prin legate, prin convenţie şi prin
tradiţiune.
Darul manual, varietate a contractului de donaţie, se încheie valabil şi
se execută prin remiterea efectivă a bunurilor de la donator la donatar, fără
îndeplinirea vreunei formalităţi.
în cazul special al darului manual, efectuarea tradiţiunii realizează
transmiterea proprietăţii, acordul de voinţă fiind materializat în tradiţiunea
însăşi.
Sumele de bani consemnate la CEC pot constitui obiect al unui dar
manual (cu accepţiunea de bun corporal), în condiţiile în care lichidarea
soldului libretului CEC al donatorului, concomitent cu constituirea soldului
libretului CEC emis pe numele donatarului, au semnificaţia juridică a unei
donaţii.
2. în legătură cu proba darului manual, este de precizat că, în
ipoteza în care donatorul sau moştenitorii săi nu recunosc însăşi vali-
ditatea darului manual, sarcina probei le incumbă, ei urmând să dove-
dească faptul ca donatarul a furat obiectul sau că acesta a ajuns in po-
sesia frauduloasă ori precară a donatarului (în favoarea acestuia
operând excepţia dedusă din dispoziţiile art. 1909 alin. 1 C. civ. care
dispune că lucrurile mişcătoare se prescriu prin faptul posesiunii lor).
:
(T.S., s. civ., Dec. 1515/1986, R.R.D. nr. 6/1987, p. 66)
 32) Revocare. Teren trecut în proprietatea statului.
Citarea în cauză şi a statului. îndatorirea instanţei.
Desfiinţarea, pentru orice motiv, a unei convenţii are drept con-
secinţă repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii acesteia.
în cazul unui act prin care s-a transmis proprietatea asupra unui
imobil, în temeiul prevederilor art. 30 şi 31 din Legea nr. 58/1974
desfiinţarea actului respectiv are drept urmare reîntoarcerea în propri-
etatea transmiţătorului atât a construcţiei, cât şi a terenului care, odată cu
înstrăinarea construcţiei, a trecut în proprietatea statului, motiv pentru
care litigiile având ca obiect desfiinţarea unei asemenea convenţii se
dezbat în condiţii de opozabilitate faţă de stat.
în cauză, prin act autentic, reclamanta a donat pârâtului casa de
locuit, terenul în suprafaţă de 960 mp trecând în proprietatea statului.
In litigiul pentru revocarea donaţiei a fost citat şi statul prin con-
siliul popular care a preluat terenul respectiv, iar prin hotărârea pro-
nunţată, instanţa, dispunând revocarea donaţiei, a menţionat expres în
considerentele şi dispozitivul hotărârii că imobilul donat şi terenul ce a
trecut îri proprietatea statului, revin în proprietatea reclamantei.
Obligarea reclamantei de a plăti statului despăgubirile eventual
primite pentru teren, nu se circumscrie în dispoziţia de restabilire a
situaţiei anterioare ce trebuie cuprinsă în hotărârea judecătorească de
desfiinţare a convenţiei, preluarea terenului şi stabilirea despăgubirilor
cuvenite proprietarului transmiţător, ca şi plata acestora fiind efectuate în
cadrul altor raporturi de drept şi nu prin convenţia de litigiu.
(T.S., s. civ., Decizia nr. 153 din 23.01.1988)
(R.R.D. nr. 2/1989, pag. 63-64)
■

33) Contract de donaţie între soţi. Revocare. Condiţii.

Potrivit art. 937 C. civ., donaţiile făcute între soţi în timpul că-
sătoriei sunt în principiu revocabile, donatorul nefiind ţinut să motiveze
revocarea, care este posibilă chiar şi în lipsa unei atare clauze. Voinţa, în
acest sens se poate exprima în mod neîndoielnic, expres, dar şi tacit,
implicit, rezultând din orice act ulterior al donatorului. Cererea de
restituire a bunului donat exprimă cu evidenţă voinţa donatorului de a
revoca donaţia. (T. S., s. civ., Decizia 659/26.03.1988, în R.R.D. nr.
1/1989, p. 66)
160
 "JJJpar manualin. ;-----——- —
L
K^br*?'"'
Suma de bani înmânată unui tert nP

Z 'gft
manual poate avea drept obiect
0anll
proprietate nu este neapărat nevoia!
Jferul de

mâna donatorufui, #££5 1 efectiv în

donato--direct vânzătorului
pe seama cumpărâtoruluiStW' entnl validitatea darului manual
nefiind necesară forma autentică
<K.ft A 2/1989, pag. 63)
■

35) Donaţie cu sarcina întreţinerii. Revocare.

Acţiunea în anularea unei convenţii pentru vicii de voinţă este o
acţiune personală, dar are caracter patrimonial, deci poate fi exercitată
de moştenitori.
Acelaşi caracter personal îl are şi acţiunea în rezoluţiunea unei
convenţii, implicit a unei donaţii pentru neîndeplinirea sarcinilor, aşa câ
şi această acţiune este transmisibilă prin deces, întocmai ca orice alt
drept patrimonial, moştenitorilor care o pot exercita direct şi nu doar să
o continue dacă ar fi fost introdusă de autorul lor.
Acţiunea în revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii de
întreţinere nu poate fi confundată cu acţiunea în executarea sarcinii de
întreţinere care, faţă de caracterul ei strict personal, poate fi exercitată
numai de beneficiarul întreţinerii şi doar continuată de moştenitori.
(C.S.J., s. civ., Decizia 218/1990, nepublicată, în C. Turianu,
Contracte speciale. Practică juridică adnotată, p. 219)

36) Bunuri comune ale soţilor.

Sume de bani depuse Ia CEC pe numele copiilor minori
Autoturism câştigat pe libretul CEC. Stabilirea naturii juridice a
actului soţilor de depunere a unor economii la CEC, în timpul
căsătoriei, pe numele copiilor lor minori, depinde de intenţia şi scopul
depunătorilor.
Dacă scopul nu a fost gratificarea minorilor, atunci sumele de
bani nu au ieşit din V^o^co^ c0nsti-
Dacă soţii au avut intenţia ae <x giaunv r > tuie dar mantu si
sumele depuse Ia CEC aparţm, de la data respect.-
vă, minorilor.
161
 In funcţie de voinţa reală a soţilor la data efectuării depunerilor la
CEC, pe numele copiilor, şi, deci, în raport cu natura actului juridic
efectuat, se stabileşte caracterul autoturismului câştigat pe libretul CEC.
(C.S.J., s. civ., Decizia 132/1991, Dreptul 6/1992, pag. 84)
37) Donaţie imobiliară. Cauză.
Nulitate absolută pentru cauză ilicită.
Proba cauzei ilicite, neprevăzută în actul de donaţie, incumbă
persoanei care susţine că acesta ar fi fost cauza. Proba cauzei ilicite se face
prin orice mijloc de probă.
(C.S.J., Decizia 39/1994)
în speţă, reclamanta a susţinut că donaţia este lovită de nulitate
absolută, întrucât a fost încheiată de autorul său pentru a o determina pe
pârâtă să întreţină relaţii intime cu el.
în conformitate cu dispoziţiile art. 948 din Codul Civil, printre
condiţiile de valabilitate ale unei convenţii este prevăzută şi aceea de a
avea o cauză licită, iar potrivit art. 965 Cod Civil obligaţia fără cauză sau
întemeiată pe o cauză falsă sau ilicită nu poate avea nici un efect. Cauza
este ilicită, potrivit art. 968 din Codul Civil, când este prohibită de lege sau
este contrară bunelor moravuri sau ordinii publice.
Potrivit art. 967 din Codul Civil, convenţia este valabilă, chiar dacă
nu este prevăzută expres cauza, care este prezumată până la dovada
contrarie.
De regulă cauza obligaţiei şi cauza actului juridic sunt conforme cu
ordinea de drept. Ca urmare, sarcina dovedirii ilicităţii sau a imoralităţii
cauzei incumbă părţii care se prevalează de ele; principiul îl constituie
deplina libertate de probaţiune, cu orice mijloace de probă.
Astfel, incumba reclamantei obligaţia dovedirii cauzei ilicite sau
imorale, fapt pe care aceasta nu 1-a tăcut; dimpotrivă, s-a dovedit în cauză
existenţa unei cauze licite la încheierea actului.
(în Buletinul Jurispr., 1994, p. 45-49)

38) Contract de donaţie. Coproprietate.

în proprietatea pe cote-părţi, fiecare coindivizar are un drept exclusiv
asupra cotei-părţi ideale ce i se cuvine din bunul indiviz.
162
 Dreptul exclusiv menţionat cuprinde şi posibilitatea pentru
coindivizar de a dispune de cota sa printr-un act de înstrăina-
re(vânzare, donaţie).

în aceste condiţii, actul prin care s-a donat cota ideală din imobil este
valabil, donatorul substituindu-se în drepturile donatorului, iar drepturile
celorlalţi coindivizari rămân neatinse.
Nici împrejurarea că imobilul a fost atribuit unuia dintre coindivizari
nu justifică concluzia pentru anularea actului de donaţie.
Actul de donaţie, confirmând calitatea donatorului de coproprietar
asupra imobilului, atribuirea acestuia în lotul celuilalt coindivizar poate
avea drept consecinţă nu anularea acrului de donaţie, ci plata către
donatorul coindivizar a echivalentului cotei sale.
(C.S.J., s. civ., Decizia 1306/1995)

39) Donaţie cu sarcină. Acţiune în anulare. Moştenitori.

Acţiunea în anularea unui act de donaţie cu sarcina de întreţinere
aparţine numai donatorului şi nu trece către moştenitorii săi decât în cazul
când fusese pornită de donator însuşi (art. 829 C. civ.).
(T. reg. Cluj, col civ., Decizia 4686/1955 în Repertoriu, 19521969, p.
381)

■■

40) Donaţie cu sarcini. Revocabilitate.

Renunţare la dreptul de a cere revocarea pentru
neîndeplinirea sarcinilor.
Legea nu opreşte ca într-un act de donaţie cu sarcini să se prevadă că
donatorul renunţă la dreptul de a cere revocarea donaţiei pentru
neîndeplinirea sarcinilor.
mtmr
. în consecinţă, într-o asemenea situaţie, donaţia trebuie considerată
revocabilă numai pentru alte cauze prevăzute de lege (ingratitudine,
naştere de copii).
(Trib. reg. Suceava, Decizia 1569/1956, în Repertoriu, 19521969, p.
381)
 41) Donaţie cu sarcină de întreţinere.
Păstrarea pentru donator a uzufructului viager.
Act în evacuarea donatorului. Inadmisibilitate.
Dreptul de uzufruct viager asupra imobilului, imobil pe care tatăl îl
donează fiului său cu sarcina de întreţinere, nu-i conferă donatarului
dreptul de a-1 evacua pe donator pe motiv că acesta nu are dreptul la
folosinţa imobilului, atunci când înţelesul convenţiei dintre părţi este acela
ca părţile contractante să locuiască împreună, în vederea prestării obligaţiei
de întreţinere a tatălui de către fiul său.
Donatorul are însă dreptul să încaseze de la fiul său contravaloarea
folosinţei imobilului(art. 517 şi urm. şi art. 813 şi urm. C. civ.)
(Trib. Braşov, Decizia 80/1958 în Repertoriu, 1952-1969, p.381)

42) Donaţie între soţT. Act simulat. Nulitate.

Ţinând seama de împrejurarea că soţul, prin act de. vânzare, a
transmis imobilul proprietatea sa, sorei soţiei sale, iar aceasta a re-vândut -
la câteva zile - acelaşi imobil soţiei primului vânzător, în mod just instanţa
de fond, în raport şi cu situaţia materială a părţilor, a ajuns la concluzia că,
în realitate, pentru a înlătura dispoziţia legală a revocabilităţii unor
asemenea donaţii, soţii au recurs numai la forma a două acte cu titlu oneros,
sora donatoarei servind ca persoană interpusă ceea ce atrage nulitatea
transmisiunilor efectuate prin acte încheiate în frauda legii (art. 937, 1307
C. civ.).
(Trib. Ploieşti, Dec. 277/1967, R.R.D. nr. 10/1967, p. 152).

43) Simulaţie. Donaţii deghizate. Condiţii de valabilitate.

Simulaţia, care prin ea însăşi nu constituie o cauză de nulitate, duce
totuşi la nulitate atunci când se dovedeşte că a avut de scop a frauda legea,
eludând prohibiţiunea bazată pe o piedică legală.
Prin urmare, donaţiunile deghizate, adică ascunse sub forma unui
contract cu titlu oneros (în speţă vânzare-cumpărare de imobil), sunt
valabile dacă părţile pot să dispună şi să primească cu titlu gratuit şi
dacă asemenea donaţii au o cauză licită.
(T. M. Bucureşti, s. III civ., Dec. 1855/1968, R.R.D. nr. 7/1969,
p.167).
164
 44) Acţiune în reducţiune. Invocarea donaţiei deghizate
sub forma unui act cu titlu oneros.
Atunci când în acţiunea de reducţiune a eredelui rezervatar se pretinde
că defunctul a făcut o liberalitate excesivă sub forma unui act cu titlu
oneros (în speţă contract de vânzare-cumpărare), reclamantul nu se poate
baza, spre a dovedi existenţa donaţiei deghizate, pe simplul fapt că preţul
este inferior valorii reale a bunului vândut, ci trebuie să stabilească fie că
preţul este fictiv, fie că este atât de disproporţionat în raport cu valoarea
bunului vândut, încât în realitate nu există preţ (art. 847-848, 1303 C. civ.).
(TJ. Hunedoara Dec. 255/1969, R.R.D. nr. 7/1969, p. 164)
■

45) Concubinaj. Căsătorie ulterioară a părţilor.

Simplul fapt că între persoanele care trăiau în concubinaj s-a efectuat
o donaţie nu este relevant pentru a se conchide că actul este
nul, având o cauză imorală..
Pentru a se ajunge la o atare concluzie, este necesar să se fi dovedit că
încheierea contractului a avut loc pentru determinarea uneia dintre părţi să
înceapă şi să continue legături de concubinaj cu cealaltă parte.
Dacă, după încheierea actului de donaţie, părţile s-au căsătorit, această
împrejurare exclude, cu atât mai mult, ideea că prin perfectarea
contractului s-a urmărit determinarea uneia din părţi să intre sau să rămână
în relaţia de concubinaj cu cealaltă parte.
Cât priveşte faptul că încheierea actului de donaţie s-ar fi făcut în
vederea căsătoriei, acesta nu poate constitui o cauză imorală.
(TJ; Timiş, s. civ., Decizia 1273/1971, în Repertoriu, 1969-1975,
p. 145-146)
46) Acţiune în rezoluţiune. Liberalitate. Donaţie cu sarcini.
Contract de întreţinere. Diferenţe.
Obligaţiile succesorilor debitorului.
Caracterizarea înţelegerii privind înstrăinarea unui imobil în schimbul
prestării întreţinerii - drept donaţie cu sarcini sau contract de întreţinere - se
face ţinând seama de raportul dintre valoarea bunului înstrăinat şi
cuantumul prestaţiilor efectuate până în momentul în care s-a ivit
diferendul între creditor şi debitorul întreţinerii.
' \ CC .
 în cazul în care s-a reţinut că este vorba despre un contract de
întreţinere, acţiunea în rezoluţiune a acestuia, intentată de creditorul
întreţinerii împotriva succesorilor debitorului, trebuie să fie soluţi 0, nată în
lumina prevederilor art. 1094 C. civ.
(TJ. Timiş, Dec. 717/1974, R.R.D. nr. 2/1975, p . 41)

47) Donaţie. Dar făcut înainte de căsătorie între viitorii soţi.

Regim,
Obiectele făcute cadou de către unul dintre soţi, celuilalt soţ, înainte şi
în vederea încheierii căsătoriei, au devenit bunuri personale ale soţului căruia
i-au fost oferite şi, odată cu încheierea căsătoriei, nu şi-au pierdut acest
caracter, ele intrând şi rămânând în categoria "bunurilor proprii". Chiar dacă
obiectele respective ar fi fost donate în vederea căsătoriei, odată cu
încheierea acesteia s-a consolidat dreptul de proprietate asupra lor dobândit
de beneficiarul donaţiei; ca atare, soţul donator nu le mai poate pretinde pe
calea unei acţiuni în rezoluţiunea donaţiei pentru neîndeplinirea condiţiei ce
o afecta, atâta timp cât aceasta s-a realizat.
• (TJ. Timiş, Dec. nr. 785/1976, R.R.D. nr. 11/1976, p. 61)

48) Donaţie cu sarcină.

Decesul donatorului înainte de executarea acesteia.
în situaţia în care o persoană donează alteia o sumă de bani pentru
construirea unei locuinţe, sub condiţia ca donatorul să se mute şi el în acea
locuinţă, există un contract de donaţie cu sarcină.
într-o atare situaţie, dacă înainte de a se fi construit locuinţa, donatorul
decedează, donatarul nu poate fi obligat să restituie succesorilor donatorului
suma primită, întrucât, prin decesul donatorului, donaţia cu sarcină s-a
transformat într-o donaţie fără sarcină.
(T. J. Arad, Decizia 851/1981, în Repertoriu, 1980-1985,
p. 97-98) -

49) Adopţie ulterioară a unui copil. Consecinţe. ;

Nerevocarea de drept.
Dispoziţia art. 836 C. civ., potrivit cărora orice donaţie prin acte între
vii făcute de persoane ce nu au copii sau descendenţi în momentul facerii lor
sunt revocate de drept, dacă donatorul, în urma do-
166
nati
f "îZ Z ^ ^^r^hiar când a legitimat un copil natural
prin^căsătorie subsecventă, sunt aplicabile - avându-se în vedere art. 63 C
fam. - numai în cazul în care donatorul, ulterior donaţiei, dobândeşte un
copil din căsătorie sau din afara căsătoriei, chiar şi postum.
Reglementarea aceasta nu este însă aplicabilă şi în cazul în care,
ulterior donaţiei, donatorul a adoptat un copil, deoarece această categorie
de copii nu se include în enumerarea limitativă a textului art. 836 C. civ.
(TJ. Vâlcea, Decizia 1384/1981, în Repertoriu, 1980-1985, p.97)

50) Succesiune. Excludere pentru nedemnitate.

Revocarea donaţiei pentru ingratitudine.
Donatar alienat mintal.
Nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 655 şi art. 831 C. civ.,
pentru ca eredele donator să fie considerat nedemn şi, pentru acest
considerent, să fie exclus de la succesiune şi, apoi, să se revoce - pentru
ingratitudine - şi donaţia de care a beneficiat, atunci când acesta este
alienat mintal şi, deci, nu se poate considera că fapta sa a fost comisă cu
intenţie.
(TJ. Mureş, Dec. 365/1982, R.R.D. nr. 9/1983, p. 46-52)

51) Donaţie deghizată. Consecinţe.

în cazul în care doi concubini încheie un contract de vânzare-
cumpărare între ei pentru un imobil, actul nu poate fi declarat nul în mod
absolut, ca bazat pe o cauză ilicită (pentru continuarea relaţiilor de
concubinaj), chiar dacă se face dovada că între părţi au existat relaţii de
afecţiune, că donatara 1-a îngrijit efectiv pe concubin, bolnav de o boală
cronică gravă, iar la o lună de la perfectarea actului părţile
s-au căsătorit. &
(TJ. Suceava, Decizia 940/1982)
Prin acţiune, reclamanta solicita declararea veto»'tu absolute a
contractului de vânzare-cumpărare, ca fund o donape deghrzata, ba
zată pe o cauză imorală, aceea de ^S^Stnpărătoarei
. In fapt, vânzătorul, grav bolnav, a 3 ani, iar apoi a
hmp de 8 ani, după care s-au căsătorit, el trama m
167
27

decedat. Actul în discuţie s-a întocmit cu o lună înainte de a se căsâ, tori, iar
pârâta a convieţuit în continuare cu defunctul, îngrijindu-1 efectiv până la
deces.
Pentru aceste motive, tribunalul a respins acţiunea reclamantei fiica
defunctului, care în timpul bolii nu 1-a îngrijit.
(în Repertoriu, 1980-1985, p. 97)

52) Revocare pentru injurii grave. Condiţii.

Potrivit art. 831 pct. 2 C. civ., donaţia poate fi revocată pentru
ingratitudine, prin aceasta înţelegându-se - între altele - şi "delicte, cruzimi
sau injurii grave", săvârşite de donatar faţă de donator.
Simplele certuri între părţi sau împrejurarea că donatarul 1-a ameninţat
pe soţul donatoarei nu atrage revocarea donaţiei pe baza menţionatului text.
(T. Jud. Hunedoara, Decizia 877/1983, în Repertoriu, 19801985, p. 97)

53) Contract de donaţie. Donatar major, debil mintalin.

Acceptarea donaţiei. Condiţii.
în cazul în care donatorul intenţionează să doneze un imobil
(construcţie, cu destinaţie de locuinţă), rezervându-şi uzufructul viager al
bunului donat, iar donatarul, deşi major şi nepus sub interdicţie, este totuşi
debil mintal - în imposibilitate de a-şi apăra interesele -motiv pentru care a
fost desemnat un curator ad hoc, acesta din urmă nu poate accepta donaţia,
ce depăşeşte limitele unui act de administrare, fără o încuviinţare în atare
sens a autorităţii tutelare (art. 155 alin. 2 Codul familiei).
întrucât până la data soluţionării cauzei în recurs, autoritatea tutelară nu
şi-a dat acordul pentru acceptarea donaţiei, acţiunea prin care donatorul
(proprietar al imobilului) cere autorizarea - în vederea întocmirii contractului
de donaţie pentru acel imobil - este nefondată şi, în consecinţă, admiţându-se
recursul şi modificându-se sentinţa instanţei de fond, se respinge acţiunea.
(TJ. Timiş, Dec. 493/1984, R . R . D . n r. 4/1985, p. 61)
 —■--------------------------------------------------Contractul de donaţie
54) Dar manualin. SarcinăTAd^bU^------------------------------------
întrucât este evident că pârâta a primit, de la reclamant, suma de
49.500 lei sub forma darului manual cu sarcină, respectiv de a-i face
menajul, îndatorire ce, din vina ei, nu a fost respectată decât o perioada
scurtă (aproximativ trei săptămâni), se modifică sentinţa instanţei de fond
şi, m temeiul art. 830 C. civ., se admite acţiunea şi se revocă darul
manual, cu obligarea pârâtei de a restitui reclamantului suma de 49.500
lei.
(TJ. Braşov, Dec. 993/1984, R.R.D. nr. 7/1985, p. 70)
■

55) Contract de donaţie. Imobil.

Cunoaşterea de către donator a faptului că este iminentă
începerea urmăririi penale, săvârşind o infracţiune
acuzatoare de prejudicii, de curând descoperită. Consecinţe
cu privire la actul de donaţie.
D. S., cu care pârâtul M. Gh. a colaborat la săvârşirea infracţiunii
cauzatoare de prejudicii, a fost arestat la 10 septembrie 1982, apoi
cercetat şi condamnat de Tribunalul judeţean Hunedoara.
Faptele comise de pârâtul M. Gh. au fost descoperite ulterior, dar
este fără posibilitate de tăgadă că el a aflat de arestarea lui D. S. la 10
septembrie 1982 şi bănuia că va fi. şi el tras la răspundere pentru sus-
tragerile făcute împreună cu D. S.
Este deci evident că pârâtul M. Gh. prin contractul de donaţie în
discuţie, încheiat la 24 decembrie 1982, a încercat să sustragă de la
urmărire silită bunul înstrăinat, acesta fiind mobilul adevărat al întocmirii
contractului de donaţie, iar nu alte considerente de ordin personalin.
Donatarei pârâte N. L. (fiica pârâtului M. Gh.) nu îi era necesară donaţia,
mai ales că privea un imobil din altă localitate decât domiciliul din Deva
al pârâtei N. L. şi al familiei sale.
Intenţia pârâtului M. Gh. de a sustrage imobilul de la urmărirea
silită, care apărea inevitabilă, fiind evidentă, chiar dacă nu sunt apli-
cabile prevederile art. 975 C. civ., contractul este nul conform art. 968
din acelaşi cod, deoarece s-a urmărit fraudarea avutului public şi, astfel,
cauza era nelicită.
Cum prima instanţă a aplicat greşit legea, datorită unei insuficiente
analize a adevăratelor raporturi dintre părţi, recursul unităţii re-
clamante se admite şi sentinţa se modifică, în sensul admiterii acţrurp" şi
constatarea nulităţii contractului în discuţie
(TJ. Hunedoara, Dec. 1147/1986, R.R.D. nr. 9/1987, p. 76)
-

56) Drept de proprietate. Donaţia unei locuinţe cu

menţinerea uzufructului pentru donator.
Pretinderea de la donatar a contravalorii îmbunătăţirilor
efectuate de către donatorul-uzufructuar.
Inadmisibilitate
In situaţia în care donatorul a donat o locuinţă donatarului, dar şi-a
menţinut uzufructul bunului donat pe tot timpul vieţii sale, iar uzufructuarul
a efectuat la acea locuinţă o serie de lucrări de amenajări şi îmbunătăţiri, el
nu poate pretinde - cât timp uzufructul este in fiinţă - contravaloarea lor de
la nudul proprietar, pe de o parte, în temeiul art. 545-546 C. civ., nudul
proprietar are obligaţia de a suporta doar efectuarea unor reparaţii capitale -
care afectează structura de rezistenţă a clădirii -, iar în cauză este vorba de
lucrări de îmbunătăţiri şi amenajări, în valoare de 51.300 lei. Pe de altă
parte, din moment ce potrivit art. 539 alin. 2 C. civ. uzufructuarul nu poate,
la încetarea uzufructului, să pretindă nudului proprietar vreo despăgubire
pentm îmbunătăţirile efectuate, cu atât mai mult atari despăgubiri nu se
datorează cât timp uzufructul este încă în fiinţă.
Dreptul uzufructuarului de a pretinde nudului proprietar contra-
valoarea îmbunătăţirilor efectuate s-ar putea naşte doar dacă, anterior
expirării termenului pentru care a fost constituit, uzufructuarul ar renunţa la
dreptul său, întrucât, în asemenea ipoteză, o atare contravaloare ar putea
constitui o contraprestaţie din partea nudului proprietar, în schimbul
renunţării uzufructuarului la dreptul lui de uzufruct.
(TJ. Timiş, Dec. nr. 40/1987, R.R.D. nr. 5/1987, p. 67)

57) Ingratitudine. Revocare. Termen.

Potrivit art. 833 alin. 1 C. civ., cererea de revocare a donaţiei pentru
ingratitudine trebuie făcută în termen de un an din ziua când donatorul a
cunoscut faptul.
întrucât agresiunea pârâtului asupra reclamantului(pentru care
pârâtul a şi fost condamnat la 1 an şi 6 luni închisoare), a avut loc la 23
septembrie 1986, acţiunea pentru revocarea donaţiei, depusă şi
170
 Z
î^risttată la instanţa dTfoSl7^-r7 C°ntractul de
formulată.
1987, este tar-
donatie 2ma de 6 «*»»brie

(Trib. Jud. Hunedoara, Decizia civilă 429/19*»,

(în R.R.D. 5/1989, pag, 61) w/1988)
.............

58) Garantare pentru evicţiune. Drept de folosinţă.

Potrivit legii, in principiu, donatorul nu este obligat să răspundă faţă
de donatar de evicţiune. El urmează totuşi să răspundă când a promis
expres garanţia, când evicţiunea provine din faptul său şi în cazul unei
donaţii cu sarcini, dar numai până la valoarea acestora (art. 828 C. civ.).
(T.M.B., s. III. civ., Decizia 918/J990, în Culegere, 1990, p. 63)
59) Lipsa unui consimţământ valabil. Nulitate. Probe.
O condiţie esenţială pentru validitatea unui act juridic este con-
simţământul valabil al părţii care se obligă. Consimţământul nu este
valabil când este dat prin eroare, smuls prin violenţă sau surprins prin doi
(art. 948 şi 953 C. civ.)
(T.M.B., s. IV. civ., Decizia 1212/1991)
In speţă, reclamanta a solicitat prin acţiune anularea unui act prin
care donase statului un apartament deoarece a fost făcut în urma pre-
siunilor exercitate asupra ei.
Prima instanţă a respins acţiunea, reţinând din probele administrate
că donaţia a fost făcută de reclamantă pentru a nu suporta cheltuielile
mari cu reparaţiile aduse imobilului şi cărora nu le putea face faţă, iar nu
pentru că s-ar fi exercitat asupra ei presiuni fizice sau morale.
Recursul declarat de reclamantă a fost respins ca nefondat, cu
motivarea că, în situaţia dată, reclamanta, neavând posibilitatea de a plăti
suma datorată cu titlu de reparaţii, a considerat că singura soluţie
acceptabilă pentru ea era donarea apartamentului, ceea ce a şi tăcut, ftră
a se fi exercitat asupra ei nici un fel de constrângere.
(în Culegere, 1991, p. 79-80) ■
 60) Declaraţie de trecere a unui bun imobil în proprietate
statului. Intitulare ca act de donaţie. Constatarea nulităţii.
Acţiune în revendicare.
Potrivit art. 801 C. civ., donaţia este un contract translativ d e
proprietate, solemn, prin care o persoană numită donator v micşorează
patrimoniul cu un bun sau mai multe, în mod gratuit î definitiv, în
favoarea altei persoane numită donatar, care îl acceptă.
Deşi este un act unilateral, sub aspectul numărului de voinţe este un
contract bilateral care, pentru a fi valabil, trebuie să îndeplinească atât
condiţiile generale prevăzute de art. 948 C. civ., cât şi pe cele particulare
prevăzute prin dispoziţii speciale şi care îmbracă forma solemnă a
înscrisului autentic. Astfel, potrivit art. 814, donaţia nu obligă pe donator şi
nu produce nici un efect decât din ziua în care va fi acceptată. Această
acceptare poate fi făcută sau în cadrul actului de donaţie sau printr-un act
autentic posterior, caz în care donaţia nu are efect decât din ziua în care
actul de acceptare se va fi comunicat donatorului.
In speţă, cedarea dreptului de proprietate s-a făcut de către donatori în
favoarea Ministerului de Finanţe printr-un act autentic, dar donatorul nu a
acceptat-o de asemenea printr-un act autentic şi nu le-a comunicat
donatorilor acordul de acceptare, aşa că donaţia a rămas fară efect. In atare
situaţie prima instanţă, sesizată cu cererea reclamanţilor de a se constata
nulitatea actului de donaţie din anul 1949, precum şi faptul că au rămas
proprietarii imobilului din litigiu, a respins acţiunea , reţinând, între altele,
că nu s-a făcut dovada unor violenţe care să se fi exercitat asupra lor.
Recursul reclamanţilor a fost însă admis, iar sentinţa modificată în
sensul că s-a constatat nulitatea actului intitulat "declaraţie". Totodată a fost
respinsă cererea de constatare a dreptului de proprietate asupra imobilului,
întrucât reclamanţii au deschisă calea acţiunii în revendicarea imobilului
(T.M. Bucureşti, s. IV civ., Dec. 1406/1992, Culegere, 1992, pag.
150).

61) Nulitate relativă. Condiţii. Bunuri mobile.

Chiar dacă actul de donaţie a fost semnat numai de soţie, iar nu şi de
soţul ei, acesta este perfect legal, art. 35 din C. fam. instituind în
172
favoarea soţilor un mandat tacit de cW^ti0 A • •---------------------------------------------~
Isupra bunurilor mobile comune P admimstrare
* folosinţă (TJ.
Maramureş, Decizia 99/1993)
în speţă, prin contract autentificat la notariat, reclamanta în ca litate ^
Propne ara a donat unei persoane jnridice două cazace de fiert rachiu.
Autentificarea s-a făcut la notariat, organ abilitat în acest scop m faţa
căruia părţile ş.-au exprimat liber consimţământul, nefiind afectat de
violenţa fizica sau morală.
Nu are relevanţă faptul că actul de donaţie a fost semnat numai de
reclamanta, iar nu şi de soţul ei, având în vedere că este vorba de bunuri
mobile comune.
Acţiunea în anulare pentru viciu de consimţământ este şi prescrisă,
avându-se în vedere art. 9 din Decretul 167/1958.
(în Doctrina şi jurisprudenţa României, 1989-1994, p. 206)

62) Contract de donaţie (înzestrarea copiilor).

Terenuri agricole. Neîntocmirea actului autentic. Consecinţe
cu privire la aplicarea Legii fondului funciar şi a raportului
donaţiilor.
In cazul în care, anterior cooperativizării agriculturii, copiii au fost
înzestraţi de părinţii lor cu terenuri agricole, fară a se fi întocmit, în acest
sens, acte autentice, după reconstituirea dreptului de proprietate, în
condiţiile Legii nr. 18/1991, copiii înzestraţi pot cere ieşirea din
indiviziune doar cu privire la terenul agricol ce mai rămăsese în
patrimoniul părinţilor lor, fară a putea fi obligaţi să raporteze la masa
succesorală şi terenurile agricole cu care fuseseră înzestraţi. (TJ.
Teleorman, Dec. 295/1993 Dr. nr. 1/1994, p. 98-103) NOTĂ. Donaţia
făcută în scop de "înzestrare", dar nulă potrivit art. 813 C. civ. şi altor
legi în vigoare la data încheierii contractului, nu are cum să fie
raportabilă. în cazul în care o asemenea "donaţie" ar aduce atingere
rezervei succesorale s-ar putea cere de asemenea constatarea nulităţii
absolute (totale) a contractului, iar nu numai reducţiunea liberalităţii în
măsura în care ar depăşi cotitatea disponibilă.
(ase vedea Fr. Deak, op. cit, p. 96) ^