Sunteți pe pagina 1din 23

ETAPE DE CALCUL

1 Determinarea forţei tăietoare de bază pentru ansamblul clădirii pentru


metodologiile de nivel 1 şi 2
1)Valoarea factorului de comportare al structurii q se ia funcţie de natura structurii şi a
materialului din care este realizat, astfel:

Tabelul 6.1 Valori ale factorului de comportare adoptate în metodologia de


nivel 1
q
Tipul de structură
- structuri din zidărie simplă (nearmată) q = 1,5
- structuri din zidărie confinată (inclusiv cele q = 2,0
proiectate conform P2-75: Normativ privind
alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din
zidărie)

Valorile factorului q, indicate în tabelul 6.1, sunt valori aproximative (în general
acoperitoare), pentru structuri care nu respectă, decât parţial, regulile de alcătuire a
construcţiilor amplasate în zone seismice.

(2) Forţa tăietoare de bază într-o direcţie orizontală a clădirii se calculează conform P
100-1/2006.

Fb = γ I ⋅ S d (T1 ) ⋅ m ⋅ λ
unde:

Sd(T1) - ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale


- spectrul de răspuns elastic se corectează, conform P 100-1/2006, Anexa A, A.7, prin
înmulţire cu coeficientul η = 0,88, determinat admiţând că fracţiunea din amortizarea
critică este 8% .

- Sd(T1)= β(T)*ag *η /q
T1 - perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul vertical ce conţine direcţia
orizontală considerată
m- masa totală a clădirii, considerată la verificarea la ULS în cazul acţiunii seismice,

γI- factorul de importanţă - expunere al construcţiei, conform P 100-1/2006, 4.4.5.


γI-1.20 pt. cladiri de tip scoli (mai mult de 250 persoane), crese, gradinite, aziluri, etc. –clasa
II;
γI-1.00 pt. cladiri de tip curent-clasa III;

λ -factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin masa
modală efectivă asociată acesteia, ale cărui valori sunt:
λ = 0,85, pentru clădiri cu mai mult de 2 niveluri
λ = 1, pentru celelalte cazuri.

(3) Perioada fundamentală de vibraţie a clădirii în direcţia considerată T1, necesară pentru
stabilirea valorii spectrale Sd, se poate calcula cu expresia:
3
T1 = kT ⋅ H 4

în care:
kT -coeficient care are valorile 0,045 pentru structuri cu pereţi de beton armat şi pereţi de
zidarie

H-înălţimea clădirii (în metri) deasupra bazei (secţiune unde se admite că se încastrează
structura).
(4) Valoarea forţei seismice care acţionează la nivelul i se determină cu relaţia
aproximativă:
mi z i
Fi = Fb n
mi

∑m z
1
i i
H Zi

în care:
Fi -este forţa seismică orizontală static echivalentă de la nivelul i
Fb -forţa tăietoare de bază
n- numărul total de niveluri
mi -masa nivelului i
zi- înălţimea nivelului i faţă de baza construcţiei în modelul de calcul.
Figura 3.1 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului
pentru proiectare a pentru cutremure avand intervalul mediu de recurentă IMR = 100 ani –P100-
g
1-
2006
Spectre de raspuns normalizate conform P100-1-2006

TB<T≤ TC β = β0
( βo − 1)
pt. 0 ≤ T ≤ TB β (T ) = 1 + .
T B

2 Distribuţia forţelor seismice orizontale


Pentru calculul la acţiunea seismică în planul pereţilor, distribuţia forţei tăietoare de bază
pentru ansamblul clădirii (Fb), între pereţii structurali, in cazul planşeelor rigide în plan
orizontal se face proporţional cu rigiditatea la deplasări laterale a fiecărui perete.
2.1.Sectiuni active ale peretilor
-Pentru fiecare sectiune activa a peretelui, alcatuita fir din din inima si talpile acesteia, sau
numai inima peretelui, se calculeaza centrul de greutate, aria inimii, aria totala si momentul
de inertie propriu.

Sectiune activa pentru calculul NRd, Sectiune activa pentru calculul VRd
MRd
Y
Y
X
X

Sectiunea activa este alcatuita numai din


inima peretelui

Sectiunea activa este alcatuita din inima si


talpi

2.2.Relaţia efort unitar – deformaţie specifică (σ - ε)


1) Pentru calculul rezistenţei şi al rigidităţii secţiunilor elementelor structurale din zidărie, se
folosesc următoarele tipuri de relaţii "efort unitar – deformaţie specifică σ-ε" (legi
constitutive) care schematizează comportarea reală a zidăriei (valori caracteristice şi de
proiectare):
• liniară (figura 4.3a)
• liniar - dreptunghiulară (figura 4.3b)
• parabolic - dreptunghiulară (figura 4.3c)

Figura 4.3 Relaţia efort-deformaţie pentru zidăria solicitată la compresiune axială


Legea de formă "parabolic-dreptunghiulară " poate fi înlocuită cu o lege de formă "liniar -
dreptunghiulară " având valoarea:

µ= ε
2
ε m1,conv
=
3 ε m1 ε
mu
defineste ductilitatea zidariei
m1

f (ε )
f (ε ) = k
valoarea diagramei de proiectare
d
γ M
Valoarea deformaţiei specifice ultime (εmu) se va limita la:
• pentru elemente din argilă arsă din grupa 1 : εmu ≤ 3.5‰;
• pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2: εmu ≤ 2.0‰;
În cazurile în care forma legii σ-ε şi parametrii εm1 şi εmu nu sunt cunoscute (declarate de
furnizor), calculul rezistenţei şi rigidităţii tuturor părţilor/elementelor de construcţie din
zidărie se va face în următoarele condiţii:
• legea σ-ε va fi considerată "liniară" (figura 4.3a)
• valorile modulilor de elasticitate longitudinal şi transversal se vor reduce cu 25%
• deformaţia specifică ultimă εmu dată la (4) va fi luată egală cu:
- pentru elemente din argilă arsă din grupa 1: εmu = 0.8× 3.5 = 2.8 ‰;
- pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2: εmu = 0.8× 2.0 = 1.6 ‰;
• Ez = 1000 fk -pentru elemente din argilă arsă
• Gz = 0.4 Ez - Modulul de elasticitate transversal, pentru zidăria nearmată:

2.3.Rigiditatile peretilor de zidarie


Rigiditatea unui panou de zidărie solicitat la încovoiere cu forţă tăietoare se defineşte ca
valoarea forţei tăietoare care produce o deplasare a extremităţilor (∆) egală cu unitatea
R ≡ V (∆=1)
Rigiditatea laterala trebuie să fie evaluată luând în considerare:
-deformabilitatea din încovoiere;
-deformabilitatea din forfecare şi, dacă este cazul, deformabilitatea axială.
-Pentru calcule se poate folosi rigiditatea elastică a zidăriei nefisurate.
Rezultate mai exacte se obtin folosind rigiditatea zidariei fisurate; 1/2Ez; 1/2Gz
Montant in consola fixat numai la baza-rigiditate
1
R= 3
H + K. H
3E . I
z p G .A
z p

K=1.2 pt. sectiuni dreptunghiulare; K=2.0….2.5 pentru sectiuni I

• H - înaltimea panoului (montant/spalet)


• lp - lungimea panoului
• tp - grosimea panoului
• Ap - aria panoului de perete
• Ip - momentul de inertie al panoului de perete
• Ez - modulul de elasticitate longitudinal al zidariei
• Gz - modulul de elasticitate transversal al zidariei
1
R= 3
H + K. H
12E . Iz p G .A
z p

În cazul pereţilor compuşi din montanţi şi spaleţi, rigiditatea totală (echivalentă) este egală
cu suma rigidităţilor panourilor componente.

3.Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali NEd

-stabilirea incarcarilor pe placi in gruparea speciala, la nivel curent si la planseul de terasa:


ΣGi+0.4*ΣUi
-stabilirea panourilor aferente de descarcare a placilor pe sectiunea activa a peretilor;
-stabilirea valorilor N la baza fiecarui nivel.

4.Eforturi sectionale pentru perete independent: NEd, VEd, MEd pentru


fiecare tip de sectiune activa
Eforturile sectionale se pot calcula cu metode manuale sau cu programe de calcul: Fb (forta
taietoare de baza); .N (eforturi axiale ); V-forte taietoare de nivel; M (momente
incovoietoare)
Montant
E4
N4

FB E3
N3

H E2 N2

Z ≈0,667 H E1 N1

P
NB V N
M

λ = H / lp t talpa lw
tp
∆t
dr
lw
5.Rezistente de proiectare ale peretilor (rezistente unitare)

Tabelul 4.1 Nivelurile de cunoaştere şi metodele corespunzătoare de calcul

Alcătuirea
cunoaşte
Nivelul

CF
rii

Geometrie de Materiale Calcul factori de


detaliu încredere

KL1 Din proiectul Pe baza proiectării simulate Valori stabilite pe baza LF-MRS
Cunoa de ansamblu în acord cu practica la data standardelor valabile în perioada Calcul liniar CF=1,35
ştere original şi realizǎrii construcţiei realizării construcţiei
limitat verificarea şi şi
ă vizuală prin pe baza unei inspecţii în din teste în teren limitate
sondaj în teren teren limitate
sau dintr-un
KL2 releveu Din proiectul de execuţie Din specificaţiile de proiectare Orice metodă,
Cunoa complet al original incomplet şi dintr-o originale şi din teste limitate în conform
ştere clădirii inspecţie în teren limitată teren P 100 - 1/2006 CF=1,20
norma sau sau Calcul liniar
lă dintr-o inspecţie în teren dintr-o testare extinsă a calităţii sau neliniar
extinsă materialelor în teren
KL3 Din proiectul de execuţie Din rapoarte originale privind Orice metodă,
Cunoa original complet şi dintr-o calitatea materialelor din lucrare conform
ştere inspecţie limitată pe teren şi din teste limitate pe teren P 100 - 1/2006 CF=1,0
compl sau sau
etă dintr-o inspecţie pe teren dintr-o testare cuprinzătoare
cuprinzătoare
LF = metoda forţei laterale echivalente; MRS = calcul modal cu spectre de răspuns
În vederea stabilirii caracteristicilor materialelor din structura existentă utilizate la
calculul capacităţii elementelor structurale, în verificarea acestora în raport cu cerinţele,
valorile medii obţinute prin teste in-situ şi din alte surse de informare se împart la valorile
factorilor de încredere, CF, date în tabelul 4.1, conform nivelului de cunoaştere.
5.1. Valoarea rezistenţei (unitare) de proiectare la compresiune pentru
pereţii solicitaţi la încovoiere cu forţă axială (fd) se ia egală cu rezistenţa medie de
rupere la compresiune a zidăriei (fm) împărţită la factorul de încredere CF stabilit conform
tabelului 4.1.
În lipsa unor date obţinute prin încercări la lucrarea respectivă, rezistenţa medie la
compresiune a zidăriei se poate lua:
- fm = 1,3 fk, unde fk este rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei stabilită
conform CR 6-2006;
-Valoarea rezistenţei de proiectare la compresiune pentru pereţii solicitaţi la încovoiere cu
forţă axială (fd) se ia egală cu rezistenţa medie de rupere la compresiune a zidăriei (fm)
împărţită la factorul de încredere CF stabilit conform tabelului 4.1.

5.2. Valoarea rezistenţei de proiectare pentru pereţii solicitaţi la forţă


tăietoare se stabileşte în funcţie de mecanismul de rupere:

- 5.2.1.Pentru rupere prin lunecare în rost orizontal (fvd):


f vm
f vd =
γ M CF

unde fvm este rezistenţa medie de rupere la forfecare în rost orizontal iar γM se ia conform (2).
În lipsa unor date obţinute prin încercări in-situ la lucrarea respectivă, rezistenţa medie de
rupere la forfecare în rost orizontal (fvm) se poate lua egală cu:
- fvm = 1,33 fvk
în care
- cf. erata
σd -este valoarea efortului unitar mediu de compresiune
perpendicular pe
direcţia forţei tăietoare în element, la nivelul considerat, determinat
din gruparea de încărcări de proiectare, care se exercită pe zona
comprimată a peretelui care asigură rezistenţa la forţă tăietoare
fvk0 = 0,045 N/mm2. pentru zidăriile vechi cu cărămizi pline şi cu mortar de var;
(fvk0) în N/mm2
Tabelul 4.5-
pentru zidarii
dupa 1950
Elemente Mortar (G) de reţetă
pentru M10 M7.5 M5, 2.5
zidărie
Argila 0,3 0,25 0,2
arsa

Standardele de proiectare bazate pe calculul în stadiul de rupere (STAS 1031-50,STAS


1031-56, STAS 1031-71 - standarde anulate) dau direct valorile rezistenţelor medii de rupere
la forfecare în rost orizontal (fvm)

• fvd0 – rezistenta initială de proiectare la forfecare

fvd0=fvk0/ (γmxCF)=0,045/(3x1,35)=0,0112 N/mm2


• fvd –rezistenta de proiectare la forfecare

fvd= fvm/ (γmxCF)= 1,33 fvk /(γmxCF)=1,33( fvk0+0,7x σd)/ (γmxCF)=0,0148+0,23 σd

Pentru evaluarea siguranţei clădirilor existente coeficientul parţial de siguranţă pentru


zidărie se ia egal cu:
γM = 3,0 pentru zidăriile vechi cu cărămizi realizate manual şi mortar de var (orientativ,
anterior anului 1900);
γM = 2,75 pentru zidăriile vechi cu cărămizi presate şi mortar de var-ciment / ciment-var
(orientativ, între ani 1900÷1950);
γM = 2,5 pentru zidăriile recente (orientativ, după anul 1950).
- 5.2.2.Pentru rupere în scară sub efectul eforturilor principale de
întindere (ftd):
0.04f m
f td = (D.4)
γ M CF
unde fm este rezistenţa medie de rupere la compresiune a zidăriei stabilită ca mai sus.

6. Capacitatea de rezistenţă a pereţilor structurali de zidarie pentru forţe


seismice în planul acestora

6.1. Forţa tăietoare asociată cedării prin compresiune excentrică a unui


perete de zidărie nearmată solicitat de forţa axială de proiectare NEd se
calculează cu relaţia:
- cf. erata

unde
Hp
• λp = - factorul de formă al peretelui de zidărie
lw
unde
Hp înălţimea peretelui;
lw lungimea peretelui;
cp coeficient care depinde de condiţiile de fixare la extremităţi ale peretelui:
cp = 2,0 pentru perete consolă (montant);
cp = 1,0 pentru perete dublu încastrat la extremităţi (spalet);

6.2. Capacitatea de rezistenţă la forţa tăietoare a peretelui de zidărie


nearmată este dată de relaţia
Vf2 = min (Vf21,Vf22)
unde cele două valori se calculează după cum urmează :
6.2.1.Valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere prin lunecare în
rostul orizontal:
I. Valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere prin lunecare în rostul orizontal:
Rezistența la forfecare se realizeaza prin aderență si prin frecare pe întreaga zonă
comprimată (lc) a secţiunii orizontale a peretelui.

În cazul solicitării seismice, după inversarea sensului de acţiune, pe zona care a fost
fisurată în ciclul anterior (lw - lc) componenta datorată aderenţei (fvd0) a fost anulată şi
rezistenţa la forfecare este realizată numai prin efectul frecării ( µσ d ) Prin urmare în
cazul solicitării seismice rezistenţa în raport cu mecanismul de cedare în rost orizontal
este calculată cu expresia
1.33  l 
V f 2l =  f vk 0 ad + 0.7σ d  * t * lc cf. erata
CFγ M  lc 
unde
• lc = este lungimea zonei comprimate a secţiunii care ţine seama de efectul alternant al
forţei seismice, determinată cu relaţia
Md
lc = 1.5l w − 3
Nd
unde
- Md este momentul încovoietor de proiectare
- Nd este forţa axială de proiectare
• lad este lungimea pe care aderenţa este activă calculată cu relaţia.
lad = 2lc − lw

Dacă lad ≤ 0 valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere se calculează cu relaţia

Unde coeficientului de frecare are valoarea μ = 0.7 (μmed = 0.7÷0.8 cunoscut din
lucrările de specialitate şi folosit, ca atare, în reglementările anterioare din România - STAS
1031/56 -) este impărțit la factorul de încredere (CF) si la coeficientul de siguranță ( γ M ).
6.2.2. Valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere prin fisurare
diagonală (eforturi principale in sectiuni inclinate -în scară):
tl w f td σ
Vf 22 = 1+ 0
b f td
Unde
t= grosimea inimii montantului
lw –lungimea inimii montantului
b coeficient cu valori 1,0 ≤ b = λp ≤ 1,5;
b este un coeficient de corecţie care ţine seama de raportul dimensiunilor panoului din
zidărie cu valorile:
- b = 1.5 pentru h/lw ≥1.5
- b = 1.0 pentru h/lw< 1.0
- b = h/lw pentru 1.0 ≤ h/lw < 1.5 ·
înălţimea panoului din zidărie se va lua:
- h = htot pentru pereţii care lucrează în consolă
- h = hsp pentru spaleţii care pot fi consideraţi dublu încastraţi la extremităţi

Concluzii:
Capacitatea de rezistenţa a unui perete din zidărie nearmată este egală cu
rezistenţa la compresiune excentrică dacă valoarea forţei tăietoare Vf1 dată
este mai mică decât valoarea forţei tăietoare Vf2
Pereţii care satisfac condiţia de mai sus sunt definiţi ca pereţi cu comportare ductilă
(pereţi ductili)
Rezistenţa unui perete din zidărie nearmată este egală cu rezistenţa la forţă
tăietoare dacă valoarea forţei tăietoare Vf2 este mai mică decât valoarea
forţei tăietoare Vf1 .
Pereţii care satisfac condiţia de mai sus sunt definiţi ca pereţi cu comportare fragilă
(pereţi fragili).

Indicatorul R3i se calculează, pentru fiecare perete şi pentru fiecare direcţie, cu relaţia
Scap,i
R 3i =
Fb,i

7. Rezistenta de proiectare (capacitatea de rezistenţă) a pereţilor


structurali de zidarie nearmata la compresiune si incovoiere pentru forţe
seismice în planul acestora: MRd
Sectiune activa pentru calculul NRd, Sectiune activa pentru calculul VRd
MRd
Y Azc
Y
X Azc
yzc X
yzc
0.85*fd
0.85*fd

Sectiunea activa este alcatuita din inima si Sectiunea activa este alcatuita numai din
talpi inima peretelui

- Se determină aria zonei comprimate a peretelui : = N Ed


A zc
0.85. f d

-Se determină distanţa yzc de la centrul de greutate al peretelui (G) până la centrul de greutate
al zonei comprimate.(G1)
- Se determină rezistenţa de proiectare la încovoiere (MRd) cu relaţia

MRd = NEd yzc

8. Rezistenţa de proiectare la compresiune axială a pereţilor structurali din


zidărie nearmată: NRd
a) Secţiune oarecare

t
NRd = Φi (m) .A.fd

• Φi(m) - coeficientul de reducere a rezistenţei datorită efectului zvelteţei elementului


şi efectului excentricităţilor de aplicare a încărcărilor în secţiunile extreme (Φi);
respectiv, în secţiunea de la mijlocul înălţimii elementului măsurată de la bază (Φm);
• A - aria secţiunii transversale a elementului;
fd - rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei
b) Sectiune dreptunghiulara
t
NRd(l) =ф i(m)t fd
φ = 1 − 2 ei ei = eoi + ehi + ea ≥ 0.05t
i t
cu notaţiile:
ei0 - excentricitatea încărcărilor verticale ;
ehi - excentricitatea datorată forţelor perpendiculare pe planul peretelui ;
ea - excentricitatea accidentală ;

Pentru zidăriile executate cu toate tipurile de elemente şi de mortare, cu toate rosturile


umplute cu mortar, constanta de reducere a rezistenţei în secţiunea de la mijlocul înălţimii
peretelui фm va fi luată cu valorile care corespund valorilor maxime

Valorile coeficientului Φm pentru reducerea rezistenţei la compresiune


Zvelteţea Tipul Excentricitatea relativă em/t
(het/t)max zidăriei 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30
12 ZNA 0.80 0.70 0.59 0.49 0.38 0.28
15 ZC,ZIA 0.75 0.64 0.53 0.42 0.32 0.22

2
e = + ±
m
3 ei 0 ehm ea
unde notaţiile sunt următoarele:
het - înălţimea etajului ;
ehm - excentricitatea datorată efectului încărcărilor orizontale, în secţiunea de la mijlocul înălţimii
peretelui ;
Pentru valori intermediare ale raportului em/t valorile Φ se pot obţine prin interpolare. Nu
este permisă extrapolarea valorilor din tabel.

Determinarea excentricităţilor de aplicare a încărcărilor verticale


Încărcările din planşee se transmit pereţilor cu excentricităţi care provin din:
a. alcătuirea constructivă a structurii;
b. imperfecţiuni de execuţie;
c. efectele încărcărilor cu caracter local,

Pentru calculul rezistenţei pereţilor, efectele excentricităţilor se introduc prin coeficienţi de


reducere a rezistenţei calculate cu încărcările axiale.

-Excentricitate din alcătuirea structurii


Particularităţile alcătuirii/concepţiei arhitectural-structurale a clădirii pot produce eforturi
secţionale suplimentare (momente încovoietoare) prin:
• suprapunerea excentrică pe verticală a pereţilor la etajele adiacente (d1 în figura 6.4);
• rezemarea excentrică a planşeelor pe perete (d2 în figura 6.4) ;
• rezemarea pe perete a planşeelor cu deschideri şi încărcări diferite .
Valorile acestei excentricităţi pot fi evaluate, în cele mai multe cazuri, încă din faza de
proiectare preliminară.
Excentricitatea datorită suprapunerii pe verticală a pereţilor de la etajele adiacente se
produce
întotdeauna la pereţii de contur atunci când grosimea peretelui superior este mai mică. La
aceiaşi pereţi se produce şi excentricitatea datorită rezemării planşeului pe o singură parte a
peretelui. Excentricitatea datorită rezemării pe perete a planşeelor cu deschideri şi încărcări
diferite se dezvoltă pe pereţii care mărginesc încăperi cu deschideri şi/sau încărcări diferite
(de exemplu la pereţii coridoarelor centrale de la clădirile cu camere pe ambele faţade - şcoli,
cămine şi similare)

Nd + ∑ N2d2
ei 0 = 1 1

+ ∑ N2
N 1

d1 d2
N1 N2 eio =d2=(t/2-
N3 t/3)=t/6

unde notaţiile sunt următoarele:


N1 – încărcarea transmisă de peretele de la etajul superior;
d1 – excentricitatea încărcării N1
N2 - încărcările aduse de planşeul/planşeele care reazemă direct pe perete;
d2 – excentricităţile încărcărilor N2.

-Excentricitate din imperfecţiuni de execuţie (accidentală)


Principalele categorii de imperfecţiuni de execuţie care generează excentricitatea accidentală
a forţelor verticale (ea) sunt următoarele:
• deplasarea relativă a planurilor mediane ale pereţilor de la nivelurile adiacente;
• abaterile de la valoarea nominală a grosimii pereţilor;
• abaterile de la poziţia verticală a peretelui;
• neomogenitatea materialelor.

=
t
≥ 1.0cm = het
≥ 1.0cm
e a
30 e
a
300

unde:
-t - grosimea peretelui;
-het - înălţimea etajului

-Excentricitate din forţele orizontale perpendiculare pe plan


Excentricitatea provenită din momentul încovoietor maxim Mhm(i) dat de forţele orizontale
perpendiculare pe plan
=
M hm ( i )
e hm ( i )
N +∑N
1 2
unde notaţiile sunt următoarele:
N1 - încărcarea transmisă de peretele superior;
N2 - suma reacţiunilor planşeelor care reazemă pe peretele care se verifică

9. Forţa de lunecare verticală în secţiunea dintre inimă şi talpă (Lv,et), pentru


peretii cu sectiuni compuse se calculează, pentru un etaj, cu relaţia :
Si
Lv ,et = ∆M
Ii
unde
• ∆M = Minf - Msup cu:
Minf - momentul încovoietor de proiectare în secţiunea de la baza etajului pentru
-
care se calculează lunecarea;
- Msup - idem, în secţiunea de la baza etajului superior;
• Si - momentul static al secţiunii ideale a tălpii faţă de centrul de greutate al
secţiunii ideale a peretelui;
• Ii - momentul de inerţie al secţiunii ideale a peretelui.
Caracteristicile geometrice ale secţiunii ideale (Si şi Ii) se determină considerand că peretele
este alcătuit numai din zidărie (se neglijează elementele de confinare dacă acestea există).

Lv,et

10.Rezistenţa la forţa de lunecare verticală asociată încovoierii peretelui

Rezistenţa de proiectare la forţa de lunecare verticală la legătura între inima şi talpa pereţilor
cu secţiune compusă (I, L, T) şi/sau în secţiunile slăbite de şliţuri verticale se calculează pe
înălţimea unui etaj (VLhd) admiţând că eforturile unitare de forfecare sunt uniform distribuite
pe înălţimea etajului, cu relaţia:

unde notaţiile sunt următoarele :


het -înălţimea etajului;
tL -grosimea peretelui în secţiunea în care se calculează rezistenţa peretelui;
fvk0- rezistenţa caracteristică la forfecare a zidăriei sub efort de compresiune egal cu zero;
γM -coeficientul de siguranţă pentru material stabilit conform grupării de încărcări
11. Forta seismica de proiectare perpendiculara pe planul peretilor de
zidarie

FCNS (Z) =
γ . a g. β
CNS CNS.K Z

q m
CNS
CNS

La calculul fortelor seismice de proiectare care actioneaza perpendicular pe planul peretilor


structurali se va folosi factorul de importanta al cladirii(γIe) si urmatoarele valori ale
parametrilor β si q:
-pereti structurali exteriori rezemati in consola (calcane, frontoane): β=2.5; q=1.5;
- pereti structurali exteriori rezemati sus si jos; β=1.0; q=1.5
- pereti structurali interiori: β=1.0; q=1.5
z
k z = 1 + 2 * H - coeficient care reprezinta amplificarea acceleratiei seismice a
terenului pe inaltimea constructiei, in care:
• Z – cota medie a inaltimii peretelui la nivelul i;
H- inaltimea medie a acoperisului in raport cu baza

Pentru panourile din zidărie fără goluri de uşi sau ferestre, momentele încovoietoare de
proiectare produse de forţele perpendiculare pe planul peretelui (MSxd1 şi MSxd2) vor fi
calculate ţinând seama de:
a. condiţiile de fixare pe laturile panoului din zidărie;
b. alcătuirea peretelui în secţiune;
c. anizotropia zidăriei, exprimată prin raportul rezistenţelor unitare la întindere din încovoiere
perpendicular pe planul peretelui (μ = fxk1/fxk2)

Modelarea condiţiilor de fixare pe contur a panourilor din zidărie


alcătuite dintr-un singur strat se va considera după cum urmează:
a. continuitate completă:
- pe latura verticală, dacă peretele este ţesut cu un perete transversal care are cel puţin aceiaşi
grosime, şi este încărcat cu forţe verticale:
-. pe latura orizontală, la etajele curente, dacă pe perete reazemă un planşeu de beton armat;
b. continuitate parţială:
- pe latura verticală, dacă peretele este ţesut cu un perete transversal care are grosime mai
mică, dar cel puţin 50% din grosimea peretelui care se calculează sau cu un perete care nu
este încărcat cu forţe verticale, indiferent de grosimea acestuia.
- pe latura orizontală, dacă pe perete reazemă un planşeu cu rigiditate nesemnificativă în plan
orizontal
c. rezemare simplă:
- pe latura orizontală, dacă planşeul nu reazemă pe perete (peretele este executat după
decofrarea planşeului) sau pe straturile de rupere a capilarităţii
- la ultimul nivel, în cazul în care nu sunt prevăzute măsuri constructive speciale pentru
legarea planşeului de beton armat cu peretele din zidărie

În cazul pereţilor de subsol, pentru calculul momentului încovoietor dat de împingerea


pământului, peretele va fi considerat articulat sau încastrat la nivelul fundaţiei (în funcţie de
rezolvarea constructivă adoptată) şi încastrat elastic la nivelul planşeului peste subsol

12.Calculul momentelor incovoietoare la actiunea incarcarilor


perpendicular pe planul peretilor

La pereţii rezemaţi numai sus şi jos (liberi pe laturile laterale – lângă golurile de
uşă, de exemplu), planul de rupere este paralel cu rosturile de aşezare (fig. a), şi momentul
încovoietor se va determina cu relaţia
M Ed 1 = α W Ed hw2
în care notaţiile sunt:
α = 0.125 (→1/8) pentru cazul rezemării simple la ambele extremităţi (momentul maxim este
la mijlocul înălţimii peretelui);
α = 0.083 (→1/12) pentru cazul rezemării cu continuitate completă la ambele extremităţi
(momentul maxim este la reazeme);
WEd -este încărcarea de proiectare uniform distribuită perpendicular pe perete;
hw este înălţimea liberă a peretelui.

În cazul pereţilor rezemaţi pe trei sau patru laturi, momentele încovoietoare se vor
determina astfel:
a. pentru planul de rupere paralel cu rosturile de aşezare, în direcţia fxk1(fig. a),
momentul încovoietor pe unitatea de lungime a peretelui se calculează cu relaţia :

M Ed 1 = µα W Ed lw2

b. pentru planul de rupere perpendicular pe rosturile de aşezare, în direcţia fxk2 (fig. b.)
momentul încovoietor pe unitatea de înălţime a peretelui se calculează cu relaţia :

M Ed 2 = α W Ed lw2

în care notaţiile sunt:


α (vezi CR6- table 6.1.) este un coeficient care ţine seama de
- anizotropia zidăriei (raportul rezistenţelor μ = fxd1/fxd2 ≡ fxk1/fxk2);
- condiţiile de fixare pe laturile peretelui;
- raportul între înălţimea şi lungimea peretelui;
-lw este lungimea peretelui între reazeme;
-WEd este încărcarea laterală de proiectare pe unitatea de suprafaţă

Valorile coeficientului α pentru calculul momentelor încovoietoare normale pe planul peretelui


Tabelul 6.1
13.Rezistenţa de proiectare a pereţilor supuşi la încovoiere perpendicular
pe planul median (MRxd1 şi MRxd2)
Pentru calculul rezistenţelor de proiectare la încovoiere perpendicular pe planul peretelui
din zidărie (MRxd1 şi MRxd2), pentru toate categoriile de pereţi (structurali, panouri de
zidărie înrămată şi nestructurali), se vor folosi rezistenţele de proiectare la întindere din
încovoiere perpendicular pe planul zidăriei, fxd1, fxd2.
Valorile MRxd1 şi MRxd2 (în Nmm) se calculează, pentru o bandă din perete de lăţime
egală cu 1000 mm, cu relaţiile:
MRxd1 = Ww (fxd1+ σd)
MRxd2 = Ww fxd2
unde notaţiile sunt următoarele:
modulul de rezistenţă al peretelui (mm3);
σdp - valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune la mijlocul înălţimii peretelui
t - grosimea peretelui în mm.
Rezistenţe unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidăriei
Tabelul 4.6
Rezistenţa medie a mortarului
Tipul elementelor M10,M7.5,M5 M2.5
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2
Argilă arsă, pline sau cu 0.240 0.480 0.180 0.360
perforaţii verticale
Beton celular autoclavizat 0.100 0.200 0.075 0.150

Rezistenţele unitare de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul


zidăriei
f xk1 f xk 2
f xd 1 = f xd 2 =
γM γM
14.Verificarea sigurantei clădirilor cu pereti structurali din
zidarie pentru:
-stările limită ultime de rezistenţă şi de stabilitate (ULS);
- starea limită de serviciu (SLS).

14.1.Cerinta de rezistenta pentru efectele cutremurului in planul peretelui

Peretii structurali din zidărie vor fi proiectati pentru a avea, în toate


secţiunile, rezistenţele de proiectare la eforturi secţionale (NRd, MRd, VRd)
mai mari decât eforturile secţionale de proiectare (NEd, MEd, VEd) rezultate
din încărcările gravitaţionale şi efectele acţiunii seismice de proiectare
stabilite conform P100-1

În starea limită ultimă (SLU), valoarea rezistenţei de proiectare la forţă


tăietoare VRd a fiecărui perete structural, trebuie să satisfacă relaţiile:
VRd ≥ 1.25 VEdu VEdu =MRd /z

VEdu - valoarea forţei tăietoare asociată rezistenţei la compresiune e


secţiunii din zidărie simplă, confinată sau cu inimă armată, d
Z ţinând seama de suprarezistenţa armăturilor (1.25fyd);
MRd
VRd ≤ qVEd

VEd - valoarea forţei tăietoare determinată prin calculul structurii în


elastic liniar;
q - factorul de comportare utilizat pentru calculul structurii.
În cazul pereţilor structurali a căror rezistenţă de proiectare la încovoiere
MRd îndeplineşte condiţia
MRd ≥ qMEd
unde MEd este momentul încovoietor determinat prin calculul structurii în
domeniul elastic liniar, rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare VRd va fi
limitată la:
VRd = qVEd
Formarea mecanismului de disipare a energiei seismice prin localizarea zonelor
plastic potentiale la baza montantilor, este favorizata de faptul ca pentru cazul
cladirilor regulate se poate demonstra ca valoarea raportului dintre momentul
capabil într-o secţiune la cota z şi momentul capabil în secţiunea de încastrare
este superioara valorii raportului între momentul de rasturnare în secţiunea
respectiva şi momentul de rasturnare la baza.

Mr,z
Sectiunea z
Mr,cap,z

Sectiunea 0

Mr,o
Mr,cap,o
M cap ( z )
>
M r(z)

M cap ( z = 0 ) M r ( z =0 )
Relaţia reprezintă o premiză de realizare a cerinţei de dirijare a zonelor de
dezvoltare a deformaţiilor inelastice în secţiunea de la bază.
Gradul de acoperire a diagramei de momente de răsturnare depinde de valoarea
raportului între efortul unitar de compresiune din încărcările verticale (σ0) şi
efortul unitar de proiectare la compresiune (fd) şi este mai mare în cazul
clădirilor cu nniv≥ 3

13.2.Cerinţa de rezistenţă în raport cu solicitările perpendiculare pe planul


peretelui

Pentru panourile din zidărie fără goluri de uşi sau ferestre, momentele
încovoietoare de proiectare produse de forţele seismice perpendiculare pe planul
peretelui (MExd1 şi MExd2) vor calculate conform prevederilor din CR6-

Cerinţa de rezistenţă la acţiunea forţelor seismice perpendiculare pe plan,


este îndeplinită dacă sunt satisfăcute relaţiile:
MRxd1 ≥ MExd1
MRxd2 ≥ MExd2

unde MRxd1 şi MRxd2 sunt rezistenţele pe proiectare la încovoiere perpendicular pe


planul peretelui din zidărie determinate conform CR6-