Proiect pentru unitatea de învățare 4

Clasa: a VIII-a
Temaunității: Poezia lirică. Mijloace de îmbogățire a vocabularului
Numărul de ore: 14 ore
Competențe:
4. Organizarea/desfăşurarea/utilizarea diverselor strategii de învăţare autonomă a limbii, prin observare directă şi exersare.
7. Respectarea normei ortografice, ortoepice, semantice, gramaticale, punctuaţionale, stilistice a limbii române literare.
8. Lectura, audierea şi interpretarea textelor literare şi nonliterare, în limita standardelor de conţinut.
9. Operaţionalizarea terminologiei lingvistice şi literare, în limita standardelor de conţinut.
Subcompetențele vizate:
4.1. Utilizarea dicţionarului (explicativ, enciclopedic, de expresii şi locuţiuni, de proverbe, de maxime, de citate) în scopul formării abilităţii
de învăţare a limbii.
7.1 Respectarea regulilor ortografice, ortoepice, punctuaţionale, gramaticale, a normei semantice şi stilistice în textul produs (oral şi scris).
8.2 Comentarea textului liric, a fragmentului de text epic sau dramatic.
9.1 Integrarea adecvată, conştientă a terminologiei lingvistice şi literare în textul produs.
9.2 Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.
Unitățile de conținut:
Elemente de limbă română: 2
Studiul textului: 3
Comunicare: 2
Ateliere: 5
Textele de studiat: Monosilab de toamnă de George Bacovia, Note de toamnă de George Bacovia, Temă pentru acasă de Nicolae Dabija,
O,mamă de Mihai Eminescu, Arcadie Suceaveanu- Elegie de toamnă
Resurse:Manual pentru clasa a VIII-a Limba și literatura română,T.Cartaleanu, M.Ciobanu, O.Cosovanu, Știința, 2013;
Curriculumul la Limba și literatura română pentru clasele gimnaziale, clasa a VIII-a, Știința, 2010;
Ghidul profesorului Limba și literatura română, T.Cartaleanu,Știința, 2008;
Ghid de implementare Limba și literatura română, Liceum, 2014;
Evaluare finală: 1 (Eseu reflexiv)
Lecția/data Tema lecției Activitați de învățare: exerciții, Resurse Activități de evaluare curentă Tema pentru
sarcini de timp acasă
1/04.11 Studiul lingvistic al textului Evocare: 5 min. Scrierea liberă Învățați pe de
Lectura expresivă a textului rost poezia
Monosilab de toamnă de Realizarea sensului: 23 min. Brainstorming Monosilab de
George Bacovia Exercițiul 6 pag. 42 toamnă de
Exercițiul 7 pag. 42 Promptitudinea răspunsurilor George
Exercițiul 1 pag. 43 (SENSURILE Bacovia
TEXTULUI)
Reflecție: 10 min.
Exercițiul 2 pag. 43 (SENSURILE Prezentare orală
TEXTULUI)
Extindere: 7 min.
Exercițiul 5 pag. 42

2/04.11 Studiul lingvistic al textului Evocare: 5 min Determinarea competențelor de Încadrați

Creaţi axa lexicală a motivului scriere și lecturare poezia
Monosilab de toamnă de tăcerii prin cuvinte din text. Monosilab de
George Bacovia Realizarea sensului: 20 min. Comentarea fragmentelor de text toamnă de
- Selectaţi din text cuvinte ce George
creează imaginea auditivă. Bacovia într-o
serie tematică,
- Ce cuvinte sugerează cromatica atructurală și
textului? Interpretarea semnificaţiei textului de atmosferă
- Extrageţi din text un epitet cu tipic
bacoviană
valoare de simbol.
Aprecieri reciproce (referințe la
- Personificările? alte texte :
- Ce sugerează figurile de stil Rar, Decor,
menţionate? Amurg, Din
- Ce legătură stabiliţi între titlu şi urmă)
text?
- Realizaţi lectura textului fără
versurile monosilabice.

3/06.11 Studiul literar al textului
Monosilab de toamnă de
George Bacovia
-Ce aţi observat? La ce nivel se
modifică textul?
- Ce fel de rimă desprindeţi din
text? 10 min.
Reflecție:
Cercul pe roluri
Muzicienii
-Dacă aţi avea posibilitatea să
realizaţi o melodie pentru această
operă ce instrumente muzicale veţi
încadra la interpretare şi de ce
anume acestea?
Pictorii
-Dacă aţi fi pictori şi va trebui să
redaţi o imagine în baza textului –
ce veţi reprezenta pentru a transmite
mesajul aşa cum se desprinde din
text?
Jurnaliştii
-Dacă v-aţi întîlni cu poetul ce l-aţi
întreba după ce aţi studiat opera sa?
Literaţii
-Dacă aţi avea posibilitatea să
modificaţi textul „Monosilab de
toamnă” ce aţi modifica-unde şi
cum?
Extindere:
Exercițiul 5 pag. 25 10 min.
Evocare: 7-8 min. Determinarea competențelor de Exercițiul 3
Elevii vor explica efectul expresiv comunicare și argumentare/ pag. 44
al îmbinărilor – frunze de metal, Comentariul textului
20-22
 tăcerea grea, în van, lampa plînge. min.
Actvitate frontală
7 min.
Realizarea sensului: Capacitatea de creare a unui text
Exercițiul 1 (SEMNELE 8 min. coerent
TEXTULUI) pag. 43
Reflecție:
Exercițiul 5 pag. 43 (SEMNELE
TEXTULUI)
Extindere:
Exercițiul 4 pag. 43 (SEMNELE
TEXTULUI)
4/07.11 Meditația Evocare: REBUS. Pe verticală 7-8 min. Brainstorming Determinați
cuvîntul ,,Meditație” imaginile
O,mamă de Mihai Eminescu Realizarea sensului: artistice dintr-
Prezentare PPT, definiții 10-11 o meditație la
min. Determinarea nivelului de competenţă alegere.
particularitățile meditației. lectorală
Reflecție:
20 min.
Studiul lingvistic și literar al
textului. Particularități de limbaj.
Elemente de versificație. Imagini Aprecieri reciproce
artistice.
Acrostihul cuvîntului meditație.
Extindere: 6 min
Microfonul sonor:
Elevii primesc microfonul să spună
ce gîndesc după lectura textului.
5/11.11 Elegia Evocare: 5-10 Sistematizarea informaţiei Decodificați
Definiția elegiei. Particularități min semnificațiile
Arcadie Suceaveanu- Elegie
Realizarea sensului: unei elegii la
de toamnă 15-20 alegere.
Elevii analizează textul şi
formulează concluzii în legătură cu min Lectura expresivă a textului
particularităţile de vocabular, a
procedeelor artistice și a
semnificaţiilor textului, pornind de
la rolul pe care îl joacă această Competenţa lectorală
creaţie în viaţa oamenilor:
Reflexie: 3-5 min
 Elevii completează un ciorchine cu
sentimentele şi stările dominante ale
eului poetic.
Extindere:
Comentarea citatului: Poezia este 8-10
chipul sufletului. (Girel Barbu) min

6/13.11 Studiul creativ al textului Evocare: 7-8 min. Aprecieri reciproce Exercițiul 11
Lectura expresivă a textului. pag. 35
Note de toamnă de George Exercițiul 1 pag. 44
Bacovia Realizarea sensului:
Elevii demonstrează prin versuri că, 20-22
în poezie, atmosfera e funebră, min.
copacii cîntă jalnic, funerar, toamna Comentarea ortogramelor şi a
este mohorîtă și înfrigurată. 8 min. punctogramelor
Reflecție:
Exercițiul 12 pag. 35 7 min.
Extindere:
Precizarea rimei şi măsurii
versurilor
Selectarea versurilor care fac
referire la universul tomnatic.

7/14.11 Atelier de lectură și scriere Profesorul împarte elevilor fişe de 45 min Capacitatea de argumentare Selectați
evaluare a compunerii în care sunt complexă citatul preferat
Temă pentru acasă de Nicolae trecuţi anumiţi itemi specifici din Temă
Dabija caracterizării unui personaj literar şi pentru acasă
explică elevilor cum trebuie să le de Nicolae
folosească: scriind sintagma ce Dabija
conţine caracterizarea sau notând cu
x, ca fiind utilizată de autor, în
căsuţa corespunzătoare acestuia din
tabel, în dreptul autorului.

Trăsături Caracte
Caracteriz
Autor de rizare
are fizică
limbaj indirectă

Profesorul roagă un elev să

numească un autor, coleg al său,
care trebuie să ia loc pe scaunul
pregătit din faţa clasei şi care va citi
compunerea.
Autorul citeşte compunerea. Ceilalţi
elevi sunt atenţi şi notează în tabel.
Autorul care a terminat de citit
primeşte şi răspunde la întrebările
adresate de colegi, apoi numeşte un
alt autor.
Elevii sunt invitaţi să discute,
potrivit tabelelor, cine a reuşit să
utilizeze mai multe procedee de
caracterizare, dacă au fost comise
greşeli, ce este important de ştiut
când compunem un astfel de eseu,
principalele concepte operaţionale
8/17.11 Atelier de lectură și scriere Comentați într-un eseu de o pagină. 45 min Capacitatea de a crea un text Infomați-vă
citatul preferat din Temă pentru coerent despre tipurile
Temă pentru acasă de Nicolae acasă de Nicolae Dabija de texte
Dabija jurnalistice.

9/18.11 Știrea Evocare: 5 min. Se evaluează coerenţa ideilor Fiecare grupă

Profesorul realizează pe tablă un formulate şi corespunderea va primi o
ciorchine plecând de la cuvântul- acestora la momentul solicitat, imagine
cheie texte jurnalistice (știre, calitatea exprimării decupată
articol, reportaj, interviu, anunţ dintr-un ziar și
publicitar, slogan publicitar) patru cuvinte,
Realizarea sensului: 15 min. elevii trebuind
Profesorul le propune elevilor să realizeze o
sfaturi pentru redactarea unui știre, pornind
reportaj și a unei știri. (Anexa 1; de la imaginea
Anexa 2) și cuvintele
Elevii explică validitatea acestora și primite.
relevanța lor.
Extindere: 15 min.
Reporterii primesc informație
despre un caz de violență într-un
liceu din capitală. Echipa
(cameraman, reporter) este trimisă
la fața locului. Doi elevi au
următoarea sarcină:
– relatarea cazului (Ce s-a
întâmplat? Unde şi când s-a
întâmplat? Care sunt părţile
implicate în caz / conflict? Ce l-a
determinat pe personajul X să
acţioneze în acest mod? Ce fapte
sunt importante? Ce fapte lipsesc
pentru înţelegerea cazului? Cum
este soluţionat cazul?)
– prezentarea opiniilor părţilor
implicate în întâmplare, ale
 martorilor ocular.
– raportarea cazului respectiv la
anumite norme morale şi
legislative;
– exprimarea punctului de vedere al
celui care realizează comunicatul
de presă vizavi de întâmplările /
evenimentele transmise auditoriului

Reflecție: 8 min.
Elevii apreciază daca pot sau nu să
înmîneze premiul Micii jurnaliști
pentru știrea realizată și
argumentează răspunsul.

10/18.11 Reportaj Evocare: 7-8 min. Interpretarea, comentarea, analiza Prezentați

Elevilor li se propună să comenteze faptelor și evenimentelor pentru lecția
citatul : Întâi de toate, reportajul următoare un
este o poveste. O poveste pe care tu, reportaj pe
reporterul, o spui pentru că ai fost care îl
acolo, ai văzut, ai aflat, ai auzit, ai considerați cel
simţit, ai mirosit, ai gustat… Şi cel mai original.
mai important e să-l faci pe cititor
,,să simtă” ceea ce ai simţit tu, ,,să
audă” ce ai auzit tu, ,,să vadă” ce
ai văzut tu… (M.Voirol)
Realizarea sensului: 20-22
Elevii sunt împărțiți în trei grupuri. min.
 Primul grup are sarcina de a
realiza o știre în baza reportajului
pentru buletinul informativ al orei
19.00 al unui post de televiziune.
(Sunt prezentate mai multe variante
pentru a se scoate în evidență
diferitele modalități de interpretare
ale aceleași informații. )
 Grupul al doilea reliefează
importanța și rolul mass-mediei în
societatea actuală.
  Grupul al treilea conturează
aspectele negative ale mass-mediei.
Reflecție: 8 min.
Se prezintă elevilor informații
despre reportajul literar și
jurnalistic.
Extindere:
Elevii prezintă similitudinile și 7 min.
deosebirile dintre reportajul literar
și jurnalistic într-o diagrama Ven

11/18.11 Conspectul Evocare: 7 min Interogarea frontală (conversaţie Aduceți

Definiția conspectului catihetică, euristică). pentru data
Realizarea sensului: 20 min Promptitudinea oferirii viitoare
1. Care este scopul răspunsurilor. informații
conspectului? Evaluări verbale despre
- să memorizez informaţia care vine aranjarea în
din partea profesorului sau a pagină a
colegilor care acordă întrebări la conspectului.
lecţie;
-să las suficiente date care să-mi
permită să înţeleg ceva ce nu am 8 min
reuşit să înţeleg lalecţie;
- să petrec cât mai puţin timp
studiind notiţele în viitor;
-să mă orientez uşor în conspect,
dacă totuşi sunt nevoit să revăd
materialul studiat 7 min
Reflecție:
Elevii stabilesc o listă de cerinţe
faţă de conspectul optimal:
1. Eliminarea redundanţei
- Evită repetiţiile
- Ignoră gândurile reformulate
(i.e. propoziţiile care au
acelaşi sens ca şi propoziţia
pe care ai scris-o deja)
- Ignoră metaforele, figurile
de stil şi orice altceva care
 nu contribuie la calitatea
mesajului
2. Clasificarea informației
- Ceea ce trebuie să
memorizăm
- Ceea ce putem găsi oricînd
Extindere:
Elevii stabilesc un șir de reguli
pentru crearea unui conspect.
Reguli de bază:
1. Conspectul nu este o dictare,
nu trebuie să scrii tot ce ți se
spune.
2. Conspectul nu este o
competeție de compresie a
datelor (nu trebuie să ticsești
cît mai mult text pe pagină)
3. Poți alcătui un tabel sau un
grafic nu doar atunci cînd
profesorul spune ,,Alcătuiți
un tabel!”
4. Faci notițe atunci cînd
consideri tu că datele sunt
utile.

12/20.11 Procesul verbal Evocare: 7 min Determinarea competențelor de Elevii vor

Tehnica ȘTIU-VREAU SĂ ȘTIU- comunicare avea ca
AM ÎNVĂȚAT Calitatea și corectitudinea sarcină să
Realizarea sensului: 20 min răspunsurilor completeze un
Elevii primesc un proces verbal și proces verbal
identifică ce conține acesta. lacunar din
Se atrage atenția asupra structurii Ședinta de
procesului verbal. alegere a
Reflecție: 8 min șefului clasei.
Stabilirea regulilor de redactare a
unui proces verbal.
Extindere: 7 min
Elevii completează ultima rubrică
,,AM ÎNVĂȚAT” din tabel.
13/21.11 Probă de evaluare. Eseu Data_____________ 45 min Recapitularea
reflexiv Test de evaluare materiei
Clasa_____________ studiate
Numele și prenumele
_________________

Meditați, într-n eseu, asupra

citatului: A fi om este o artă sau un
destin?
14/22.11 Analiza probei

Mi-e sete, mi-e departe, mi-e tîrziu.

Aprinde, maică, în noapte crizanteme
Și-ascultă cum pe prunduri de argint
Se-ngînă clar o curgere de vreme.
Cum cineva în lucruri suflă încet
Și-apoi rostește, sincopat, ninsoare.
Secunda se-ngrelează de trecut
Și frunza-i înspre seară căzătoare.
Poeti întîrziați la hanuri reci
Luna noiembrie o beau, tîrzie,
Și galbenu-i îngînă, din salcîmi,
Ca pe-un sublim fragment de elegie.
Părul iubitei pare întîrziat,
Auzi în cer cum ruginește-o liră!
În umbra stelei fața mi-o îngrop,
Salcîmii doar cu ghimpii mai respiră.
Arcadie Suceaveanu- Elegie de toamnă
ANEXA 1

Câteva sfaturi:
- Construiește imagini, arată-le cititorilor ce vezi, descrie. Dar evită pasajele lungi de descriere, cu siguranţă sunt obositoare și irelevante;

- ,,Într-o descriere nu neglijaţi oamenii. Ei pot fi prezenţi și prin absenţa lor: blocuri abandonate, o curte de biserică năpădită de buruieni etc. (…) Sunt
situaţii în care absenţa este mai puternică, mai evocatoare decât prezenţa.” (Sorin Preda)

- Exploatează vocile. Citatele dau viaţă textului și totodată autenticitate;

- Fii atent la cifre. Nu spune nimeni că ele trebuie să lipsească, dar nu abuza. Nu ele sunt cheia reportajului tău. Nu pentru ele te-ai dus la faţa locului, le
puteai afla probabil și fără să ieși din birou. Vulgarizează cifrele. Ce înseamnă să spui 30 de milioane de dolari? Câţi știu ce înseamnă acești bani. Ai putea
să exemplifici ce se poate cumpăra cu ei;

- Gândește-te că textul tău ești chiar tu. După ce scrii textul împrumuţi cititorului ochii tăi, urechile tale, nasul tău. Practic te împrumuţi pe tine pentru
câteva momente de lectură. Apoi citește-ţi textul ca și cum n-ai fi fost acolo, fii tu cititorul căruia te-ai împrumutat. Citește și vezi dacă simţi exact ce ai
simţit în momentele în care ai fost la faţa locului. Dacă nu simţi, rescrie, înseamnă că textul e prost;

- Ca ultim sfat, nu considera aceste sfaturi ca fiind absolute și valide în orice condiţii. Experienţa este cel mai bun sfat.

ANEXA 2

Ce este ştirea?

1) Ştirea înseamnă informaţie pură. Fără aceasta, niciun ziar nu ar putea avea pretenţia să existe. Elementul central al unei ştiri îl reprezintă
faptele (“ce s-a întâmplat”), nu opiniile.

2) ABC-ul. Ştirea este răspunsul la câteva întrebări: cine? (a făcut), ce? (a făcut), când? (a făcut), unde? (a făcut), de ce? (a făcut) şi cum? (a
făcut). Fără aceste răspunsuri, nu putem vorbi de o ştire completă.

3) Nu orice fel de informaţie poate fi o ştire. Ca să fie considerată ştire, informaţia trebuie să aibă o mulţime de calităţi (news value,
newsorthiness). S-a ajuns, prin consens, la concluzia că noutatea este cea mai importantă calitate a unei ştiri. Tocmai de aceea, cea mai redusă
definiţie a ştirii ar putea fi: ceva despre care am aflat abia acum. Ştirea e ca îngheţata: dacă n-o mănânci repede, se topeşte.

O caracterizare concisă a ştirii oferă şi francezul Pierre de Noye, care spune că informaţia de presă trebuie să fie: importantă, interesantă, nouă
şi adevărată.

Cum redactăm o ştire. Piramida răsturnată – cea mai eficientă schemă

Dacă n-ai reuşit să prinzi cititorul cu prima frază, poţi să consideri că ai scris degeaba tot textul. Primele 30 de cuvinte sunt vitale pentru a
câştiga atenţia celui care citeşte.
Tehnica piramidei răsturnate constă în prezentarea celor mai importante informaţii în chiar introducerea ştirii, după care urmează date
explicative, complementare, de context şi alte detalii.

Redactarea ştirii sub forma piramidei răsturnate este o soluţie adecvată cititorului modern, mereu sub presiunea timpului, care vrea să afle
repede ce s-a întâmplat şi după aceea, dacă mai are timp, să afle de ce şi cum s-a întâmplat.

Cele trei părţi esențiale ale unei ştiri scrise sub forma piramidei răsturnate:

a) Lead – introducerea sau capul ştirii;

b) Corpul ştirii - dezvoltă introducerea;

c) Final – trebuie să fie memorabil.

Lead-ul (atacul sau primul paragraf) este nucleul informativ esenţial, care sintetizează principalele informaţii. El trebuie să fie atât informativ
cât şi incitativ. În esenţă, lead-ul trebuie să capteze atenţia cititorului şi să îl invite la lectură.

Corpul ştirii conţine date care explică şi aprofundează introducerea, explicaţiile care ajută la situarea evenimentelor în context şi o serie de
date secundare care întregesc imaginea faptului. Background-ul îşi are locul tot în această zonă a ştirii.

Finalul fixează în mintea cititorului evenimentul. El trebuie să fie memorabil.