Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1857 - Sir Charles WHEATSTONE introduce banda continua de hârtie ca suport de stocare si citire a datelor
(informatiei).
1938 - William HEWLETT si David PACKARD fondeaza HP într-un garaj din Paolo Alto, California. Konrad ZUSE
produce primul calculator ce utilizeaza codul binar.
1946 - Inginerii de la Universitatea Pennsylvania, bazându-se pe munca de pionierat a lui Atanasoff, prezintaENIAC,
primul calculator de uz general. (fig7)
1949 - John MAUCHLY dezvolta Short Code, primul limbaj de programare de nivel înalt.
ENIAC (Electronic Numerical Integrator and Computer)
- primul calculator digital de mare viteza. Dezvoltat în
cadrul universitatii Pennsylvania, masina era compusa din
peste 17.000 tuburi electronice, 70.000 de rezsitoare si
6.000 de întrerupatoare. Pachetul de 3 tone efectua 5.000
de adunari pe secunda.
1951 - John MAUCHLY si John ECKERT construiesc UNIVAC I, primul calculator comercial, ce va fi utilizat de
fiscul american. Grace Murray HOPPER dezvolta AO, ce translateaza programul în cod binar. În 1952 UNIVAC I
"prezice" cu acuratete ca la alegerile prezidentiale candidatul Dwight EISENHOWER va câstiga în fata lui Adlai
STEVENSON, în ciuda estimarilor specialistilor.
1951 - IBM produce modelul 650, primul calculator intrat în productie de masa. Compania a
produs 1.500 de exemplare pâna la scoaterea sa de pe piata.
fig 8
1955 - Narinder KAPANY produce fibra optica. American Airlines instaleaza prima mare retea de calculatoare,
construita de IBM, ce conecteaza 1.200 de terminale teletype-writer.
1956 - IBM dezvolta primul hard disc, denumit RAMAC. Programatorii de la IBM scriu limbajul de
programareFORTRAN.
1958 - Texas Instruments construieste primul circuit integrat. Bell Telephone lanseaza primul modem. Cercetatorii de
la Bell Labs inventeaza LASER-ul.
1960 - Digital Equipment Corporation dezvolta primul calculator comercial (PDP-1) dotat cu tastatura si monitor.
fig 9
1963 - Douglas ENGELBART dezvolta primul mouse la Stanford Research Institute. Doua decenii mai târziu
Macintosh-ul îl va face o componenta standard a calculatoruluiului. (fig9)
1965 - Digital Equipment Corporation construieste primul minicalculator la un pret de 18.000 USD. Este lansat
limbajul simplificat de programare BASIC; mai târziu al va deveni limbajul standard pentru PC-uri.
1969 - Apare ARPAnet, precursoarea Internet-ului (fig10). Apare asa-numita "bubble memory", ce permite
calculatorului sa retina informatia chiar dupa ce a fost oprit din functionare.
Unitatea de masura pentru a
informatiei se
numeste BIT.Trebuie
acceptata aceasta unitate de
masura la fel ca secunda,
kilogramul, metrul. Un bit
este o entitate care poate lua
numai valorile 1 sau/si 0 si
care reprezinta modul prin
care se codifica intern
informatia spre a putea fi
utilizata de calculator. Orice
informatie introdusa pe
calculator este transformata in
siruri de valori 1 si 0, pentru
uzul sistemului de calcul.
Operatorul de calculator nu
vede aceasta transformare.
Prin definitie, un sir de 8
biti formeaza 1 bytesau 1
octet.
1 KB = 1 KO = 1024 O = 1024
B.
KB = 1000B
MB = 1000 KB
GB = 1000 MB
TB = 1000 GB.
1970 - Este lansat primul floppy disc (fig11). INTEL pune la punct primul cip de memorie ca putea stoca 1024
deBIŢI de informatie. Este lansata imprimanta cu tambur. Bell Labs dezvolta Unix-ul.
1971 - Texas instruments lanseaza primul calculator de buzunar. Apar imprimantele cu ace. Niklaus WIRTH dezvolta
limbajul de programare PASCAL.
1972 - Ray TOMLINSON inventeaza e-mail-ul. Programatorii de la Bell Labs pun la punct limbajul de programare C.
De aici începe istoria microcalculatoarelor
fig 12
1973 - Apare în Franta primul microcalculator. Construit pe un microprocesor I8008, cu o memorie de 256 de biti,
putând fi extinsa pâna la 2kB.
1975 - În California apare primul sistem de calcul denumit Apple II - care a fost
numit calculator personal (PC)(fig12). IBM lanseaza imprimanta cu laser.
1977 - Bill GATES si Paul ALLEN fondeaza în mod oficial Microsoft.Apple lanseaza Apple II, primul calculator
personal (PC) preasmblat. Apple II va conduce piata de PC-uri pâna la aparitia IBM-PC (fig13).
1978 - Este lansat Wordstar, care devine în scurt timp cel mai popular procesor de texte.
fig 13
1980 - Firma IBM destina o echipa de 14 oameni pentru a realiza primul calculator personal al firmei. Acest calculator
realizat cu elemente externe concernului avea urmatoarele caracteristici: microprocesor de tipul I8088 de 16 biti (care
functiona la o frecventa de 4,77MHz.), o unitate de disc flexibil de 120 KO, o imprimanta de tip Epson, un monitor
monocrom si un sistem de operare realizat de firma Microsoft. Capacitatea de memorare era de 128 KO, care putea fi
extinsa pana la 640 KO.
INTERFAŢA este un dispozitiv carea asigura cuplarea a
doua dispozitive care au semnale diferite. Permite cuplarea
tastaturii, imprimantei, monitorului, mous-lui
1983 - Apple lanseaza Lisa, la un pret de 9.995 USD. Este primul calculator ce foloseste o interfata utilizator graficasi
un mouse. IBM realizeaza PC/XT.
INTERFAŢA GRAFICĂ este un produs software care
permite operatorului sa utilizeze calculatorul cu usurinta,
prin intermediul unor simboluri grafice.
1984 - IBM realizeaza un calculator bazat pe un microprocesor I80286, care functiona la 6Mhz., denumit IBM PC/AT.
Are loc debutul CD-ROM-ului. Apple lanseaza Macintosh. Apar primele modemuri de 2.400 baud-sec. Hewlett-
Packard lanseaza primele imprimante laser personale, LaserJet.
In anii care au urmat s-a actionat preponderent pentru
imbunatatirea tehnologiei: marirea frecventei de lucru (care duce implicit la marirea vitezei de lucru), marirea
capacitatii memoriei, marirea capacitatii discurilor fixe, marirea rezolutiei monitorului color, marirea si diversificarea
interfetelor cuplate la sistem.
1985 - Este fondata America Online(fig14). Microsoft dezvolta Windows 1.0 pentru IBM PC.
Bill GATES (fig15)si John SCULLEY, CEO Apple, semneaza un acord confidential ce da dreptul companiei
Microsoft sa foloseasca elementele grafice ale interfetei grafice Apple în Windows.
1988 - Microsoft lanseaza Windows 2.03, ale carui ferestre suprapuse declanseaza un lung proces (6 ani) cu Apple.
fig 15
1993 - Intel lanseaza tehnologia Pentium. Marc ANDREESSEN si Eric BINA lanseaza Mosaic,
primul browser Web grafic.
1995 - Microsoft lanseaza Windows 95 si Office 95. Este standardizata tehnologia DVD. Jeffrez BEZOS fondeaza
Amazon.com. Netscape devine companie publica.
Desi sistemele de calcul au o istorie bogata, majoritatea descoperirilor si facilitatilor care au condus la construirea
PC-ului dateaza din ultimii 50 de ani.
Asa cum am aratat anterior în 1951 John MAUCHLY si John ECKERT construiesc primul calculator comercial -
UNIVAC I. Acesta este prezentat la televiziunea nationala americana în ziua alegerilor din 1952. Pe masura primirii
rezultatelor competitiei prezidentiale americane, salariatii firmei REMINGTON RAND, producatoarea calculatorului
UNIVAC I, le introduceau în acesta, care era programat sa anticipeze cîstigatorul pe baza rezultatelor partiale.
UNIVAC a anticipat corect rezultatele si astfel a cîstigat imediat credibilitatea publicului american.
fig 18
Calculatoarele din prima generatie, cum a fost UNIVAC, prelucrau datele utilizând tehnologiile tuburilor cu
vid (fig18)experimentate pentru sistemele ABC, ENIAC si EDVAC. Aceste calculatoare erau numite
sisteme mainframe (cadru principal) datorita scheletului de metal utilizat pentru sustinerea tuburilor cu vid. Daca s-
ar utiliza si astazi tehnologia tuburilor cu vid, un sistem mainframe modern ar avea dimensiuni comparabile cu ale
unui zgârie-nori.
Stocarea datelor în calculatoarele din prima generatie se realiza pe tamburi magnetici.
Programele stocate erau scrise în limbaj masina, adica în secvente de 0 si 1 care reflectau direct contributie lui George
BOOLE. Fiecare producator crea propriul sau limbaj masina.
Catre sfârsitul anului 1944, John von NEUMANN (fig19), membru al proiectului Manhattan care a creat bomba
atomica si cosultant al multor lucrari stiintifice în timpul razboiului a vizitat proiectul ENIAC. În urma discutiilor
avute von NEUMANN a conceput o tehnica de stocare a programelor si a scris lucrarea "Prima schita raport despre
EDVAC", în care descria structura unui calculator digital.
fig 19
- o unitate de control care realiza transferul instructiunilor programului si a datelor între memorie si unitatea
aritmetica;
Grace HOPPER, care a lucrat în anii 40 la calculatorul MARK, a realizat în 1952 primul compilator - un program
care traduce limbajul de programare în limbaj masina. Compilatoarele au schimbat modul de programare, permitând
programatorilor sa introduca numere si litere în locul secventelor de 0 si 1.
În 1948, trei fizicieni ai laboratoarelor BELL au descoperit un nou tip de cristal numit germaniu. Germaniul nefiind
un conducator de electricitate atât de bun ca otelul sau cuprul, dar mai bun decât alte materiale cum ar fi sticla sau
cauciucul a fost denumit material semiconductor.
A urmat descoperirea altor materiale semiconductoare, inclusiv siliciul, care erau confectionate din
materii brute usor de procurat - pietre sau nisip. Cercetatorii au descoperit ca, prin adaugarea altor materiale unui
semiconductor (adica prin dopare), rezulta un material capabil sa actioneze ca un redresor sau amplificator electric.
Acest material a primit numele de tranzistor (fig21): si era în masura sa înlocuiasca tuburile cu vid.
fig 22
Dimensiunile tranzistoarelor erau mult mai mici (cam a cincizecea parte din dimensiunea unui tub cu vid), furnizau
mai multa energie si erau mai rezistente decât fragilele tuburi cu vid produse din sticla. Catre sfârsitul deceniului,
tranzistoarele au luat locul tuburilor cu vid din sistemele de calcul, televizoare, aparate de radio. Astfel aplicatiile care
utilizau tranzistoarele erau numite "în stare solida", întrucât tranzistoarele erau mai rezistente. Tehnologia "în stare
solida" a fost utilizata pentru construirea primelor supercalculatoare, destinate gestionarii unor cantitati mari de date
si efectuarii unor calcule rapide. În anul 1959, DIGITAL EQUIPMENT CORPORATION (DEC) a creat
minicalculatorul PDP-1 (fig22). În anii '60, calculatoarele mainframe din a doua generatie erau fabricate de companii
cum ar fi IBM, HONEYWELL si SPERRY-RAND (în prezent componenta UNISYS) fiind utilizate pe scara larga în
afaceri importante.
În cea de-a doua generatie de calculatoare, îmbinarea între limbajele de programare de nivel înalt cum ar fi COBOL si
FORTRAN si conceptul de program stocat inventat de von NEUMANN a dus la crearea unor sisteme de calcul de uz general,
foarte flexibile. Un astfel de program putea fi încarcat rapid în memoria calculatorului (construit pe tranzistori), putea fi rulat
usor si apoi înlocuit cu un alt program.
Tranzistoarele erau deja utilizate de aproximativ 12 ani, devenind mai compacte si mai fialbile pe masura
perfectionarii procesului de fabricatie. La sfârsitul anilor '50, tranzistoarele ajunsesera de dimensiuni foarte mici încât
a aparut ideea combinarii acestora într-un singur dispozitiv. Astfel în 1958, inginerul Jack KILBY a proiectat primul
circuit integrat, care continea trei componente într-un singur modul din siliciu de cuart.
fig 23
În acelasi timp inginerul Jack HOERNI descopera un mod de a fabrica tranzistoare plate, care
au permis construirea unor modele de circuite integrate plate - cipuri pentru calculatoare. Perfectionarea tehnologiilor
a determinat includerea unui numar din ce în ce mai mare de componente într-un cip. Astfel dimensiunile
calculatoarelor erau în continua scadere, dar pretul componentelor - în special al cipurilor ramânea destul de ridicat.
Un alt proces major al celei de-a treia generatii a fost crearea sistemelor de operare.
Acestea permiteau controlul instructiunilor de baza ale unui calculator, inclusiv deplasarea instructiunilor si datelor
între unitatea de prelucrare si memorie, tiparirea si citirea informatiilor de pe disc.
Cu toate progresele înregistrate de tehnologia sistemelor de calcul, pâna la calculatoarele personale moderne mai era
înca un drum lung de strabatut.
fig 24
NOTĂ
Trecerea de
la o
generatie la
alta nu are
loc peste
noapte.
Când a fost
inventat
tranzistorul,
existau înca
stocuri
întregi cu
tuburi cu vid
care asteptau
sa fie
utilizate.
Multe
calculatoare
din generatia
adoua
contineau
atât tuburi cu
vid, cât si
tranzistoare,
iar
tranzistoarel
e au fost
folosite
împreuna cu
circuitele
integrate la
construirea
calculatoarel
or din a treia
generatie.
Expresia magica a anilor '60 a fost time-sharing-ul. Datorita acestei tehnici, utilizatorii nu mai trebuiau sa "stea la
coada" ca sa lucreze la un calculator; calculatorul "trecea" de la un utilizator la altul, acordându-i fiecaruia câte un
scurt interval de timp. Întrucât calculatoarele lucreaza mai rapid decât oamenii, utilizatorii puteau lucra într-un ritm
constant fara sa observe ca sistemul "lucrase cu altcineva" în ultima zecime de secunda.
Un pas important al generatiei a treia a fost facut de inginerul Douglas ENGELBART (fig23), care a avut ideea ca
sistemele de calcul sa furnizeze datele de iesire prin intermediul unor dispozitive cu tuburi catodice similare
televizoarelor (nu la imprimanta) si care sa permita în acelasi timp utilizatorului sa manipuleze imagini si sa introduca
texte. În anul 1968, ENGELBART si-a sustinut proiectul într-o conferinta despre calculatoare, prezentând schema
unui sistem care continea o tastatura si un dispozitiv de indicare denumit mouse - confectionat din lemn (fig24)
În 1970, ENGELBART a proiectat mai multe interfete utilizator prevazute
cu mai multe ferestre (predecesoarele sistemului Windows), si a implementat un sistem de posta electronica bazat pe
un sistem mainframe.
Cu toate acestea marile companii de pe piata sistemelor de calcul - IBM, DEC, SPERRY - nu credeau înca în existenta
unei piete de desfacere pentru sistemele de calcul usor de utilizat si orientate pe imagini.
fig 25
La începutul anilor '70, dimensiunile circuitelor integrate erau în continua scadere. Tehnica integrarii pe scara larga
(LSI - large scale integration) a permis producatorilor sa includa sute de componente într-un singur cip. Aceasta
tehnica a fost înlocuita curând cu VLSI (integrare pe scara foarte larga - very large scale integartion), care permitea
includerea a sute de mii de componente într-un cip. Numarul componentelor dintr-un cip a ajuns de ordinul
milioanelor, prin utilizarea ULSI (integrarii pe scara ultra larga).
În anul 1970, o companie mica numita INTEL (în prezent cel mai mare
producator de cipuri din lume) a instalat toate componentele esentiale ale unui sistem de calcul într-un singur
cip: microprocesorul. În fig 25 este prezentat un microprocesor INTEL pe o pastila de aspirina.
Crearea microprocesorului a transformat în realitate viziunea lui ENGELBART privind calculatoarele personale.
Primul microprocesor comercial a devenit disponibil în 1971. Cu toate acestea primul calculator personal comercial
de succes - APPLE II - a fost produs abia în 1976. (fig26)
Peste câtiva ani, se va învata despre cea de-a cincea (si poate a sasea si a saptea) generatie de sisteme de calcul. În
acest moment, în lumea întreaga sunt testate tehnologiile necesare celei de-a cincea generatii. Oamenii de stiinta
lucreaza la proiecte de inteligenta artificiala - programe de calculator capabile sa gândeasca similar unei fiinte umane.
Acest proces poate dura ani multi; întrucât numeni nu stie cu exactitate cum functioneaza inteligenta umana, iar
programele de acest gen sunt dificil de creat.
Un alt domeniu de cercetare implica modul de construire a calculatoarelor: arhitectura sistemelor de calcul.
Calculatorul von NEUMANN continea un singur procesor, dar foarte multi ingineri sunt de parere ca urmatoarea
generatie va fi aceea a calculatoarelor cu prelucrare paralela care utilizeaza mai multe microprocesoare, permitând
astfel cresterea vitezei si a eficientei.
Este foarte posibil ca procesoarele viitorului sa fie fabricate folosind noi materiale. În acest sens, atât în domeniul
ingineriei electrice cât si în cel al sistemelor de calcul se desfasoara o competitie strânsa privind crearea unui
supraconductor viabil. Materialele supraconductoare reprezinta semiconductori care opun mult mai putina rezistenta
la trecerea curentului electric. O rezistenta mai mica înseamna mai putina caldura degajata, o viteza sporita si o
eficienta superioara.
O alta componenta a tehnologiei din generatia a cincea este dispozitivul de stocare optic. Stocarea optica utilizeaza
tehnologia laser pentru scrierea si citirea informatiilor. Dispozitivele cu laser au doua avantaje: capacitatea si
durabilitatea. Compact-discurile utilizate pentru stocare au o capacitate incredibila si pot contine o cantitate de
informatii de mii de ori mai mare decât discurle magnetice de aceeasi dimensiune. Laserul nu atinge defapt suprafata
discului, deci discurile optice sunt mai putin fragile decât alte forme de stocare a datelor. De fapt discurile optice
reprezinta numai începutul: deja a fost construit prototipul unui cub de stocare optica. Acesta poate contine un volum
de informatii de sute de ori mai mare decât discurile optice.
Sistemul de calcul - poate fi definit ca un ansamblu de echipamente (hardware sau hard) puse in functiune si
exploatate prin intermediul unui set de programe (software sau soft - fig 27) in vederea prelucrarii informatiilor.
Din punct de vedere functional procesorul trebuie sa fie format dintr-o unitate de comanda (care are rolul de
a dirija si coordona activitatea intregului sistem) si unitatea de prelucrare (care realizeaza operatiile aritmetice si
logice).
Datorita rolului procesorului intr-un sistem de calcul, in foarte multe situatii acesta mai este numit si unitate
centrala.
Microprocesorul (fig29)este un circuit integrat care
implementeaza cea mai mare parte a functiilor unui procesor traditional, adica este capabil sa efectueze operatii
aritmetice si logice sub controlul unui program. Este deci un procesor microprogramat.
- unitatea aritmetica si logica (UAL) sau operator binar este destinata pentru efectuarea operatiilor aritmetice si
logice;
- memoria temporara sau registre (o succesiune de circuite electronice care permit memorarea) are rolul de a
pastra anumite informatii pe timpul executiei unui program;
Pentru realizarea unui sistem de calcul cu ajutorul unui microprocesor este necesar ca acestuia sa i se aduge o
memorie si niste circuite de interfata pentru conectarea dispozitivelor periferice.
Magistrala reprezinta multimea conductorilor folositi in comun de mai multe unitati functionale pentru transmiterea
unor semnale binare.
MAGISTRALA
la adrese de memorie;
control.
Circuitele auxiliare intregesc functiile microprocesorului pentru ca acesta sa-si poata indeplini rolul de unitate centrala
a sistemului. Acestea asigura printre altele: generarea semnalelor de tact de sincronizare, amplifica semnalele,
gestioneaza intreruperile.
Memoria interna (unitatea de memorie) pastreaza pe timpul executiei unui program instructiunile acestuia si datele ce
se vor prelucra. Deci este "locul" in care se tin informatiile utilizate.
1) Memorie tip ROM (Read Only Memory) - este incarcata "din fabrica" cu date necesare sistemului de calcul la
pornire. Aceste date pot fi doar vizualizate de catre utilizatorul PC-ului, el neavand la dispozitie metode de modificare.
Este folosita pentru pastrarea unor programe speciale care asigura finctionarea sistemului de calcul. Continutul acestor
memorii nu poate fi distrus. La decuplarea tensiunii de alimentare continutul acestor memorii nu se pierde, de aceea
se mai spune ca este memorie nevolatila.
3) Memorie CMOS - face parte din unitatea de
memorie, fiind o memorie de tip RAM (citire/scriere),
volatila, Memoreaza informatiile necesare BIOS.
2) Memorie tip RAM (Random Access Memory) (fig16)- este numita si memorie cu acces aleator si contine programele
si datele utilizate la un moment dat al lucrului. Permite citirea si scrierea informatiilor in orice locatie a lor. Continutul
memoriei RAM este in continua schimbare, pe masura ce se lucreaza. ATENTIE: la intreruperea accidentala sau voita
a alimentarii calculatorului, continutul memoriei RAM se pierde ireversibil! Pentru a evita pierderea datelor, se
executa operatia de salvare a datelor pe suporturi (dispozitive) de stocare. Principalele caractersitici ale memoriei de
acest tip sunt: capacitatea de memorare (care trebuie sa fie cat mai mare) si timpul de acces (care trebuie sa fie cat
mai mic).
Sitemul de intrare - iesire asigura dialogul dintre utilizator si sistemul de calcul, adica prin intermediul lui se asigura
transmiterea informatiilor în unitatea de memorie si transmiterea rezultatelor prelucrarii din memorie pe suporturile
externe de informatie. Principalele componente ale acestui sistem sunt: circuitele de interfata (interfete)
sidispozitivele (echipamente) periferice.
- interfete de disc flexibil - asigura conectarea uneia sau a doua unitati de disc flexibil;
- interfata seriala - permite comunicatii seriale asincrone. De regula este folosita pentru conectarea mouse-lui;
Echipamentele periferice.
· CD-ROM
· monitorul (display)
- cu tub catodic (fig 36a)
· CD INSCRIPTIBIL
Este acel dispozitiv utilizat pentru stocarea datelor in cantitati foarte mari si pe termen nedeterminat de lung.
Hard discul foloseste ca suport de informatie - discurile de tip Winchester, care din punct de vedere fizic, tehnologic
sunt realizate dintr-un ansamblu de cel putin 2 discuri conectate rigid pe un ax. Acest ansamblu este încasetat si este
realizat pe discuri de 5,25 inch sau în cele mai multe cazuri pe discuri de 3,25 inch.
Uzual, veti intalni calculatoare cu hard discuri de capacitate 1.2 Gbytes, 2.1 Gbytes, 4 Gbytes si mai mult.
In afara de capacitatea de stocare, este de dorit ca unitatea de hard disc sa permita o scriere si o citire a informatiilor
cat mai rapida.
Unitatea de CD (CD-ROM)
Permite stocarea unei cantitati de informatie de aproximativ 600 - 700 Mbytes, pe termen nedeterminat de lung.
Accesul la date se face foarte rapid. Datele NU pot fi modificate de catre utilizator. Pentru a putea inscrie date pe un
CD, acesta trebuie sa fie de tipul CD INSCRIPTIBIL.
In afara de aceste suporturi de stocare a datelor, se mai utilizeaza de exemplu BANDA MAGNETICA si DISCUL
ZIP. Acestea sunt dispozitive cu capacitati de stocare mari, care se pot atasa in exteriorul unitatii centrale a
calculatorului, prin cuple speciale.
In dotarea unui sistem de calcul mai pot intra si alte echipamente ca de exemplu:
- MOUSE (fig42)
Aceste echipamente constituie dotarea multimedia a unui calculator. Cu ajutorul lor calculatorul poate sa ruleze
muzica la fel ca un aparat destinat special acestui scop, si permite actiuni care necesita o grafica pe calculator foarte
performanta.
- PLACA DE RETEA
- IMPRIMANTA
Este dispozitivul care se se ataseaza la sistemul de calcul si serveste la tiparirea
pe hartie a continutului fisierelor. Acestea pot fi LaserJet, InkJet (cu jet de cerneala), matriciale (cu ace), cu
sublimarea cernealii (foto digitala) si alte tipuri.
Acesta este un echipament destinat obtinerii de fisiere utilizabile din punctul de vedere a sistemului de calcul,
pornind de la informatia tiparita pe hartie, de la fotografii. Pagina tiparita sau fotografia sunt introduse in scanner,
"vazute" si analizate de un software specializat, ceea ce determina obtinerea de fisiere de tip imagine (sau chiar de tip
text - functie de tipul scanerului si softul folosit) utilizabile prin diverse programe.
Extensibilitatea reprezinta marimea spatiului disponibil într-un calculator pentru adaugarea de dispozitive de sitem
hard - periferice sau memorie.
Majoritatea utilizatorilor doresc sa achzitioneze sisteme de calcul cu posibilitati mari de extensie, deoarece aproape
sigur în viitor va fi necesara o putere de calcul mai mare decât în prezent.
Placile de extensie sunt placi cu circuite, care contin electronica ce comanda perifericele sau adauga memoria
suplimentara.
Unele fante sunt ocupate de placi care comanda componentele de baza ale sistemului, cum ar fi placa adaptor
video pentru monitor.
Dupa ce au fost instalate placile de baza, ramân fante libere, care sunt folosite pentru extensibilitatea sistemului
de calcul.
fig 50
Perifericele nu se pot conecta în orice port disponibil. De exemplu, monitorul se conecteaza la portul adaptor
video. Nu se poate conecta o imprimanta în portul adaptorului video.
fig 51
fig 52
Conexiunile sunt întotdeauna între conectori mama si conectori tata. Nu se poate cupla un cablu cu conector
tata (mama) cu un port cu conector tata (mama).
porturile paralele (fig52)trimit simultan toate datele, un octet o data, prin opt fire separate ale unui cablu. Porturile
paralele sunt de obicei denumite LPT (abreviere de la line printer). Daca exista un port paralel, acesta este numitLPT1,
al doilea va fi LPT2 etc. Porturile paralele sunt utilizate, în principal, în conectarea împrimantelor si nu pot transmite
datele în mod eficient pe distante lungi. Majoritatea porturilor paralele au 25 de pini.
fig 53
fi
g
5
5
porturile seriale trimit datele printr-un singur fir. Aceste porturi transfera datele mai încet decât porturile paralele, dar
mai eficient pe distante lungi. Exista porturi seriale cu 9 pini, dar si cu 25. De obicei aceste porturi sunt
denumite COM(prescurtarea de la cominications). Daca exista un port COM, acesta se va numi COM1, daca exista
doua, al doilea se va numi COM2 etc. Porturile seriale sunt folosite, de obicei, pentru conectarea imprimantelor seriale
(imprimante care folosesc o conexiune seriala), modemurilor si mouse-lui (fig53).
- portul SCSI permite transferul datelor la viteze mari. Porturile SCSI sunt
utilizate pentru conectarea dispozitivelor compatibile SCSI, cum ar fi unitati de disc fix externe, unitati de banda
magnetica, pentru copii de siguranta sau unitati CD-ROM Se pot conecta pâna la 8 dispozitive SCSI la un port SCSI
(desi controlerul este deseori considerat ca un dispozitiv, astfel ramânând 7 disponibile). Porturile SCSI nu sunt atât de
folosite ca celelalte tipuri de porturi, în parte pentru ca dispozitivele SCSI sunt scumpe.
- portul USB (Universal Serial Bus) permite conectare diferitelor periferice (camera WebCam, scaner,
imprimanta). Este un port care duce la standardizarea cuplarii cât mai multor periferice.
fig 56
NOTĂ: Problema transmiterii datelor ramâne înca de actualitate. O tehnologie interesanta, dar deocamdata costisitoare,
este cea laser. În loc de raze laser, oamenii de stiinta încearca sa foloseasca raze infrarosii (IR). Utilizarea IR este o
solutie "curata", dar prezinta un dezavantaj fata de conexiunile radio: obstacolele bruiaza transferul. (fig 56)
d. Taste cu actiune bine definita (Enter, Backspace,, Esc, Tab, Print Screen, Scroll Lock, Pause, Insert, Home,
Delete, End, Page Up, Page Down)
g. Blocul numeric
a. Tastele caracter au un scop usor de intuit. Apasarea unei taste determina receptionarea si afisarea pe ecran a
caracterului înscris pe tasta (litera, cifra, semn de punctuatie, caracter special). Denumirile caracterelor mai putin
cunoscutesunt prezentate alaturat.
d. Tastele cu actiune bine definita sunt taste pentru care gradul de standardizare a interpretarii lor este foarte
pronuntat. De exemplu tasta Backspace este interpretata de 99% din programe ca stergere a caracterului aflat în stânga
cursorului.
Acestea sunt semnificatiile cele mai des întâlnite ale tastelor prezentate. Totusi pot exista si programe ce le acorda un
alt înteles special.
e. Tastele de "alternare" a tastaturii reprezinta o inventie extrem de ingenioasa: în loc de a dubla numarul de taste
se adauga o tasta! Ele se folosesc astfel:
Dupa cum se poate observa alaturat, operatia a fost notata Ctrl-C, iar tasta "C" nu genereaza caracterul "C", ci o
comanda.
OBSERVAŢIE
Acesta este comportamentul majoritatii tastaturilor.Este, însa, posibil ca Num Lock sa reactioneze invers.
Mouse-ul, asemenea tastaturii, este un dispozitiv de intrare utilizat pentru "furnizarea de informatii" sistemului de calcul.
Acesta poate fi mai usor de utilizat decât tastatura, deoarece nu trebuie memorate comenzi sau combinatii de taste, se indica
un obiect sau o comanda pe ecran si se apasa butonul de mouse pentru selectie.
Majoritatea programelor sunt proiectate, acum, pentru a accepta mouse-ul. Desi se poate lucra numai cu tastatura, este mai
usor si mai atractiv daca exista mouse.
fig 59
Desi mouse-ul poate avea marimi si forme diferite, acesta poate fi bine manevrat.
fig 60
Mouse-ul poate avea doua sau trei butoane (fig59). Majoritatea programelor utilizeaza butonul din stânga
pentru a executa functii uzuale si butonul din dreapta sau din mijloc în scopuri speciale. În interior mouse-ul are o
bila de urmarire, care prin intermediul unui sistem electro-optic transforma miscarile mouse-lui în semnale pe care
sistemul de calcul le poate întelege. Unul dintre cele mai noi dispozitive tip mouse este conceput special pentru
navigarea prin Internet. Dispozitivul GyroPoint utilizeaza tehnologia giroscopului (fig60).
Programele proiectatate sa utilizeze un mouse afiseaza
pe ecran un indicator de mouse. Indicatorul poate fi o sageata sau alta forma, care au devenit din ce în ce mai
diversificate, care se misca pe ecran când se deplaseaza mouse-ul. În unele programe indicatorul îsi poate schimba
forma pentru a arata actiunea curenta (redimensionare a ferestrei, salvare etc.)
fig 61
Utilizatorii de laptop considera mouse-ul un dispozitiv incomod, deoarece necesita spatiu pe birou. Acestia prefera în
general dispozitivele trackball, care în esenta reprezinta un mouse rasturnat (utilizatorul roteste bila) (fig61).
Instrumentele trackball sunt încorporate în unele tastaturi si calculatoare laptop.
Terminologie mouse
Termen Definitie
Punctare Se depalaseaza indicatorul în pozitia
(indicare) dorita pe ecran
Clic Se apasa si se elibereaza butonul de
executie al functiilor curente
Dublu-clic Se apasa si se elibereaza butonul de
executie al functiilor curente de doua
ori, cat mai repede posibil.
Nota: viteza de actionare prin dublu-clic a mouse-lui se
poate configura, pentru a fi aleasa cea mai convenabila
optiune.
Deplasare Se apasa butonul de executie al
(drag) functiilor curente si se mentine apasat
cât timp se deplaseaza indicatorul într-
o alta pozitie
Eliberare Eliberarea butonului dupa deplasare
(drop)
fig
62
Producatorii de sisteme laptop experimenteaza si alte tipuri de dispozitive de indicare. Unele sunt prevazute cu
un trackpoint sau cu un buton GBH (se numeste astfel deaoarece este amplasat la intersectia literelor G, B si H de pe
tastatura). Un trackpoint se mai numeste si cap de stergere deoarece seamana cu o guma de creion. În ceea ce priveste
alte calculatoare portabile (laptop), dispozitivul de indicare este degetul aratator al utilizatorului. Pentru a deplasa un
cursor pe ecran, degetul se deplaseaza pe o mica suprafata de atingere (fig62).
OBSERVAŢIE
Deplasarii într-un anumit sens a mouse-lui îi corespunde o deplasare a indicatorului de mouse pe ecranul
calculatorului, care poate fi configurata în scopul miscarii cu o anumita amplitudine a acestuia. Uneori este necesara
deplasarea mouse-lui fara a deplasa indicatorul (în situatia când acesta ajunge prea aproape de marginea birului sau de
una din marginile suportului de mouse); este suficient sa se ridice mouse-ul, sa se deplaseze în directia necesara si sa se
puna înapoi pe birou pentru a continua lucrul. Deasemenea se pot schimba configurarile mouse-lui pentru lucrul cu mâna
stânga. în sensul ca butonul de executie al functiilor uzuale devine cel din dreapta.