1/5

INTRODUCERE

În centrul Bucureştiului, la intersectia strazilor Covaci şi Soarelui se află un ansamblu de trei

clădiri, vecine cu ansamblul Curtea Veche. Clădirile se află într-o zonă centrală, valoroasă din punct de
vedere istoric şi arhitectural, care, în momentul de faţă, nu este folosită la adevărata ei valoare. În ultimii
ani, lucrările superficiale la care a fost supus centrul istoric au condus la degradarea imaginii zonei.
Acţiunile de revigorarea arhitecturală şi funcţională a unor spaţii nefolosite precum intervenţiile ARCUB –
Hanul Gabroveni sau Cărtureşti – Casa Chrissoveloni sunt necesare pentru consolidarea imaginii centrului şi
pot atrage după sine un nou val de utilizatori.

În baza reglementarilor de funcţionare aflate in vigoare, Centrul Istoric este o arie

predominant pietonală unde accesul auto este permis ocazional, pentru aprovizionare, dimineaţa. Acest lucru
limitează diversitatea accesibilităţii la nivel de mobilitate şi îngrădeşte, în mare parte a timpului, posibilele
categorii de utilizatori, la turişti şi tineri. Astfel şi categoriile de funcţiuni predominante din centrul vechi
sunt fie alimentaţie publică şi loisir, fie o forma de comerţ inhibat, minimal. Din acest motiv, activitaţile din
Centrul Vechi sunt limitate, însă asta nu înseamnă că acestea nu pot fi vitalizate prin introducerea de
concepte inovatoare şi funcţiuni hibride care sunt slab reprezentate în momentul de faţă în aria de studiu.

Străzile Covaci şi Soarelui, deşi fac parte din zona Lipscăniei, au un statut de străzi
secundare, adiacente zonelor puternic frecventate. În ultimii ani, intervenţiile de pe aceaste străzi au fost
favorabile (City Grill şi Bazaar) şi au respectat materialul arhitectural existent. Cu toate acestea, o
regenerare în adevăratul sens al cuvântului nu a avut loc nici în această parte a Centrului Istoric şi există
în continuare mult potenţial nefolosit. Crearea unui nou pol de atracţie in aceasta zonă ar aduce beneficii
pe termen lung în vederea dezvoltării Centrului Vechi.

Pe parcursul anilor, clădirile-subiect au fost modificate, legăturile funcţionale dintre acestea au

avut de suferit şi în momentul de faţă spaţiile care sunt utilizate funcţionează separat. Concursul are ca
scop găsirea celor mai bune răspunsuri în vederea regenerării ansamblului din strada Covaci. Ceea ce se
cere este o rezolvare conceptuală la nivel de funcţiuni şi de fluxuri de utilizare (clienţi, vizitatori, turişti,
etc), cât şi realizarea unor conexiuni spaţiale între funcţiunile propuse. Se caută punerea în valoare a
fondului construit existent şi abordarea conceptului de clădire istorică dintr-o perspectivă contemporană.

2/5
 SUBIECTUL CONCURSULUI

Ansamblul format din cele 3 clădiri şi curţile interioare are în momentul de faţă procentul de
ocupare al terenului de 73% şi coeficientul de utilizare de 3,29 (coeficienţii admişi in regulamentul Zonei
Protejate 26A sunt următorii: POT:80%; CUT: 2,5 pe străzile comerciale, cu loturi înguste şi pe străzile
flancate de instituţii publice sau cu funcţiuni mixte, CUT poate atinge valoarea de 3,5). Suprafaţa
construcţiei la sol este de 1049 mp şi suprafaţa construită desfăşurată este de 4730 mp. Cele 3 corpuri au
înalţimi diferite şi anume: corp A –10,40m(S+P+1E+M), corp D –9,35m(S+P+1E), corp E –17,75m(S+P+4E+M) –
aceasta fiind una din cele mai înalte clădiri din Lipscănie, are şi cea mai mare valoare de reutilizare.
Corpurile A şi D sunt alipite la calcan faţă de parcelele învecinate. Corpul E este retras faţă
de aliniamentul parcelei pe latura de Sud cu o distanţă variabilă, între 2,83 şi 2,44m. Pe latura de E el este
retras faţă de aliniamentul parcelei pe latura de E cu o distanţă variabilă, între 6,52 şi 7,03m şi parţial
alipit la calcan. Accesul pietonal în imobil se realizează atât din str. Covaci cât şi din str. Soarelui. Accesul
auto pe teren nu este posibil decât pentru aprovizionare. Clădirea beneficiază de toate utilităţile necesare
pentru funcţionare.

3/5
 SCOPUL CONCURSULUI

Din punct de vedere al viziunii asupra amplasamentului, se pot sublinia următoarele nevoi
generale: Valorificarea şi revitalizarea ansamblului sunt cerinţele de bază de la care se va porni in procesul
de proiectare. Se caută o un scenariu care sa regândească relaţiile spaţiale şi funcţiunile celor trei clădiri,
astfel încât acestea să raspundă la cerinţele actuale de atractivitate şi flexibilitate în exploatare. Se
doreşte obţinerea unor spaţii cu funcţiuni mixte, capabile de adaptare la nevoile mereu in schimbare ale
societăţii.
Scenariile dinamice şi flexibile stau la baza concursului şi crearea unui mecanism arhitectural,
mai degrabă decât conceperea unei soluţii standard, monofuncţionale, ar trebui sa fie punctul de plecare
pentru toate soluţiile prezentate. Pentru reintegrarea ansamblului în circuitul zonei, cele 3 elemente care
compun ansamblul trebuie să conlucreze şi să se potenţeze reciproc. De aceea accentul ar trebui să cadă pe
un concept inovator, inedit, unificator care să se dezvolte pe legăturile dintre clădiri, mai degrabă decât
determinarea unei soluţii „corecte”.
Scopul şi obiectivul concursului sunt de a găsi şi premia cele mai bune şi inedite idei pentru
spaţiile date, care îndeplinesc criteriile expuse în documentele puse la dispoziţie. Propunerile câştigătoare
nu fac obiectul punerii în practica, nu vor fi realizate ca atare, ci vor deveni baza pentru tema de
proiectare. Autorilor nu le va fi încredintata misiunea de şef de proiect. Beneficiarul îşi rezervă dreptul de
a-şi desemna dintre câştigători un eventual consultant în momentul demarării proiectului, solutiile
caştigatoare fiind teme de proiectare in viitor.

Toate soluţiile participante ar trebui să îndeplinească următoarele ceriţe:

• Realizarea unui concept care poate fi argumentat din punct de vedere economic;
• Realizarea unei strategii spaţiale, arhitecturale, urbane cât mai realiste, obţinute în urma analizarii
zonei din punct de vedere socio-economic şi istoric. Se caută respectarea pe cât posibil a recomandărilor din
regulamentele în vigoare pentru a se evita propunerile nepotrivite contextului, aceste reglementari având
însă caracter orientativ şi nu limitativ;
• Implementarea unor noi funcţiuni, sau funcţiuni care în momentul de faţă nu sunt suficient reprezentate
în zonă, dar care „sa faca priză” cu aceasta;
• Introducerea conceptului de funcţiune mixtă, dinamică – hibridul reactiv – în centrul vechi;
• Obţinerea de noi legaturi spaţiale între elementele care compun ansamblul;
• Crearea unor soluţii flexibile în amenajare care să permită utilizatorilor viitori să işi adapteze spaţiul la
nevoile lor;

4/5
• Mărirea spaţiului utila colo unde este posibil şi eliminarea elementelor parazit;
• Pentru o mai bună abordare, concurenţii sunt invitaţi să consulte prevederile regulamentelor in vigoare
(PUG, PUZ) unde se pot găsi categoriile de intervenţii permise, cât şi elementele care nu pot suferi
intervenţii majore. Este important ca tratarea ansamblului să fie respectuoasă faţă de zona în care se află
şi să pună în valoare materialul istoric existent.
CRITERII DE EVALUARE
• Respectarea temei şi îndeplinirea cerinţelor enumerate mai sus;
• Claritatea conceptului şi a exprimării vizuale a acestuia;
• Integrarea propunerii în contextul studiat;
• Originalitatea propunerii din punct de vedere funcţional şi spaţial;
• Capacitatea de adaptabilitate a soluţiei la scenariile viitoare;
• Preocuparea faţă de mediul înconjurător şi integrarea elementelor de eficienţă energetică;
• Realizarea unui concept arhitectural vivace, cu posibile valenţe de pol magnetic la nivel urban;
• Alegerea funţiunilor şi relaţionarea dintre acestea;
• Crearea unui ansamblu coerent în întregimea sa;

LIVRABILE

Concursul, fiind unul de idei, nu implică realizarea de proiecte arhitecturale detaliate ci de

propuneri cu caracter general, volumetric, în plan funcţional şi spaţial. Pentru înscrierea în concurs,
participanţii nu vor depune mai mult de 3 planşe A0, un scurt text explicativ (nu mai mult de 2500 de
cuvinte care sa includă şi o argumentare economica a soluţiei) şi o planşă A2 care sa rezume propunerea si
care va conţine elemente de tip text şi imagine care să faciliteze inţelegerea proiectului.
Fiecare participant are libertatea de a alege piesele relevante pentru soluţia propusă. Toate
piesele (plan de situatie, planuri, secţiuni, faţade) vor fi redate la o scară convenabilă (1:200,1:500, 1:1000),
dar care să permită citirea. Pe langă acestea se vor prezenta la alegere: imagini tip randare, scheme,
diagrame, repartiţii de fluxuri şi funcţiuni, sau axonometrii, care sa faciliteze inţelegerea spaţiilor create şi
a materialităţii. Nu se cer detalii structurale sau amenajari interioare detaliate, data fiind natura
concursului, si anume concurs de idei.
În mod obligatoriu fiecare planşa va avea codul alfa-numeric (3 litere 3 cifre) notat in colţul
dreapta jos al paginii.

5/5