PROIECT

ANALIZA PERFORMANŢEI ŞI
EVALUAREA UNUI PROIECT DE
INVESTIŢII DIRECTE

STUDENT:DRAGOMIR ANA-MARIA

AN III,GRUPA 1558, SERIA D

 Cuprins
Rezumat.....................................................................................................................................4
Introducere................................................................................................................................ 5
1. Caracteristicile industriei farmaceutice ...................................................................................6
1.1. Segmentare: tipuri de medicamente / destinaţia medicamentelor / tipuri de
medicamente vs tratamente, etc......................................................................................6
1.2. Tendințe ale industriei (ciclicitate, prețul medicamentelor, reducerea poluarii chimice,
medicamente inovatoare).................................................................................................9
1.3. Producția și actorii principali ai pieței..............................................................................10
1.3.1. Global...................................................................................................................10
1.3.2. Europa..................................................................................................................11
1.3.3. Regional (Europa Centrală și de Est, Balcanii din afara Uniunii Europene, Africa
de Nord, Orientul Mijlociu, alte piețe emergente)...............................................11
1.4. Consumul de medicamente..............................................................................................11
1.4.1. Factori determinanți ai consumului.....................................................................11
1.4.2. Preferințele consumatorilor(segmentarea geografică a preferințelor)...............12
2. Contextul macroeconomic (de ex. România) ..........................................................................12
2.1.1. Perspective macroeconomice (istorice și previzionate: creșterea PIB, inflație,
șomaj, rata de schimb, PIB per capita).................................................................12
2.1.2. Mediul de afaceri (politic, social, fiscal, reglementări etc.; analiza de tip
”PESTEL”ar fi utilă)...............................................................................................13
2.1.3. Forța de muncă (competențe profesionale: educaționale, tehnice, lingvistice
etc.)......................................................................................................................14
3. Piața medicamentelor - farmaceutică .....................................................................................15
3.1.1. Producători de medicamente existenţi................................................................15
3.1.2. Producării de compuşi farmaceutici.....................................................................16
3.1.3. Infrastructuri și logistică.......................................................................................16
3.1.4. Comportamentul consumatorilor........................................................................17
3.1.5. Segmentarea pieței (precum 2.1)........................................................................17
4. Analiza performanțelor întreprinderii......................................................................................18
5. Prezentarea proiectului de investiție în domeniul farmaceutic...............................................34
5.1.1. Analiza SWOT.......................................................................................................34
6. Principalele ipoteze privind vânzările, veniturile și costurile aferente proiectului de
investiție...................................................................................................................................37
6.1. Estimare investiție inițială.................................................................................................37
6.2. Determinarea ratei de actualizare pentru proiectul de investiție.....................................38
6.3. Estimarea vânzării și a costurilor.......................................................................................39
7. Descriere sintetică a modelelor financiareutilizate pentru evaluarea investiției.....................40
7.1. Evaluarea proiectului de investiții folosind criteriile VAN, RIR, TRA, IP, Pragul de
rentabilitate financiară.....................................................................................................40

8.Analiza de senzitivitate....................................................................................................41
9.Prag de rentabilitate.........................................................................................................42
10.Simularea Monte Carlo....................................................................................................43
11.Analiza proiectului de investiții folosind arborele de decizie.........................................45
12.Opțiuni de abandon.........................................................................................................46

13.Concluzii..........................................................................................................................47

2
14.Bibliografie..........................................................................................................................48

3
 1. REZUMAT

Lucrarea noastră are drept obiectiv realizarea unui studiu de fezabilitate a societății
comerciale “BIOFARM SA” în vederea realizării unei investiții privind dezvoltarea unui
laborator propriu de testare a formulelor medicamentoase și de realizare a produselor de
brand. Investiția constă în achiziționarea unor echipamente și aparaturi noi, precum și în
modernizarea celor existente.
Ne-am propus să ajutăm acționarii în decizia de finanțare analizând astfel performanța
firmei, diagnosticul financiar al rentabilității și riscului în teorie și practică, cu o referire
particulară la BIOFARM.SA și la modul în care ei pot fi utilizați în scopul maximizării valorii
agentului economic.
În cadrul prezentării generale a companiei, am punctat momentele-cheie de pe parcursul
întregii sale activități,din 1921 până în prezent. În cadrul diagnosticului juridic am pus accent
pe relațiile juridice ce apar între agenții cu care relaționează firma.
Prezentarea produselor, a principalilor concurenți, clienți, furnizori ai firmei, modul de
aprovizionare și distribuire a produselor din această industrie, cota de piață deținută de
societate fac parte din diagnosticul comercial.
În cadrul diagnosticului tehnologic, am luat în vedere calitatea tehnologiei existente, uzura
fizică și morală a echipamentelor.
În ceea ce privește diagnosticul resurselor umane am specificat structura conducerii și a
personalului în subordine.
În cadrul diagnosticului financiar, am analizat și interpretat evoluția indicatorilor echilibrului
financiar, a performanțelor financiare, a indicatorilor de risc și rentabilitate în perioada 2007-
2011.
Pentru a demonstra că investiția propusă este una fezabilă, am supus-o analizei în mediu cert
și incert. Privind analiza în mediu cert, am interpretat semnificația principalilor indicatori
(valoarea actualizata netă, indicele de profitabilitate, rata internă de rentabilitate, termenul de
recuperare) precum și maniera în care aceștia sunt utilizați în alegerea proiectelor de investiții.
În cadrul analizei în mediu incert, am abordat modele de analiză precum tehnica scenariilor,
analiza de sensibilitate dar și o metodă mai complexă, simularea Monte Carlo.
Un alt capitol este dedicat unor instrumente relativ noi de analiză a proiectelor,
opțiunile reale. Ne-am ocupat în principal de fundamentarea și evaluarea opțiunilor reale de
amânare, de abandon și de extindere. În urma calculelor efectuate, am constatat că deținerea

4
celor trei opțiuni reale conferă proiectului valoare suplimentară față de valoarea de bază
calculată.

1.INTRODUCERE

Scurt istoric:

Biofarm este unul dintre primii producători români de medicamente și suplimente

alimentare. De peste 80 de ani, Biofarm este alături de specialiștii din România în cursa
pentru descoperirea celor mai bune soluții pentru menținerea sănătății oamenilor.
Compania, fondată în 1921, s-a concentrat pe dezvoltarea, producerea și comercializarea atât
a unor branduri puternice, cat și a unor produse generice.
În anul 1936, firma GEDEON-RICHTER din Timișoara, care fuzionase în 1924 cu firma
Gea Krayer, se unește cu alte laboratoare existente și cu alți acționari în cadrul „Societății
Române pe Acțiuni” și începe producția pe teritoriul sediului central al societății în strada
Logofat Taut nr.99, București, și pe platforma din Bd. Iancu de Hunedoara iar în anul 1956 se
înființează o nouă secție în str.Tineretului nr.1 cu scopul de a produce, pentru prima dată în
țară, extracte din plante, tincturi, substanțe pure, produse uz veterinar, care în 1957 ia
denumirea de Fabrica de Medicamente Galenica.
Anul 1996 anunță unirea fabricilor de medicamente Galenca și Biofarm ,acest lucru ținând
numai până în 1997 când procentul de 40% din capitalul social al Biofarm S.A., deținut de
F.P.S., a fost achiziționat de firma Shapiro Bancorp LLC . Astfel S.C.BIOFARM S.A. devine
o companie cu capital privat 100%.
În prezent, Biofarm este unul dintre primii 10 producători români existenți pe piața
farmaceutică din România, o piață dinamică și foarte competitivă. Compania este certificată
în conformitate cu cerințele standardului EN ISO 9001:2000 și ale Ghidului privind buna
practică de fabricație (GMP) pentru toate liniile de producție. De asemenea, acțiunile sale sunt
listate la Bursa de Valori Bucuresti – Categoria I.

5
 2. Caracteristicile industriei farmaceutice
2.1. Segmentare: tipuri de medicamente / destinaţia medicamentelor / tipuri de
medicamente vs tratamente, etc.

Tipuri de medicamente

S.C. BIOFARM S.A. produce și comercializează atât medicamente de uz uman și veterinar

cât și diferite produse chimice. În cadrul societății se realizează circa 230 de produse,
cuprinzând principala gamă de substanțe biologice active, în cele mai diverse forme
farmaceutice, cunoscute pe plan mondial: soluții injectabile, pulberi liofilizate, comprimate,
drajeuri, soluții oftalmice, soluții otice și nazale, capsule gelatinoase moi, suspensii, siropuri,
tablete turnate, spray-uri. Produsele S.C. BIOFARM S.A. acoperă principala gamă de produse
biologic active, pentru 18 grupe terapeutice principale. Dintre acestea se pot menționa:
- modificatoare ale secreției bronșice,
- preparate cu vitamine,
- preparate utilizate în medicația ORL,
- coleretice și colecistokinetice,
- hepatoprotectoare,
- hormonale și antihormonale,
- antialergice,
- produse pentru tratament dermatologic.
S.C. BIOFARM S.A. produce 13 mari grupe de medicamente care includ: enzime, hormani,
anticoagulante, hepatoprotectoare, colecitostochinetice, tonifiante ale sistemului nervos și
vascular, energizante, antiinflamatoare și antibacteriene, antianemice, vitamine, tincturi,
extracte, cardiotonice, citostatice.

Destinația medicamentelor:

Compania S.C. BIOFARM S.A. are încheiate contracte de vânzare anuale cu cei mai puternici
distribuitori de pe piața farmaceutică, care au o bună putere de desfacere a produselor în
farmacii. Astfel, în 2011 distribuția s-a desfășurat preponderent cu primii 10 distribuitori
(1.Mediplus, 2.Farmexpert, 3.Fildas, 4.Relad, 5.Farmexim, 6.Polisano, 7.ADMFarm,
8.Europharm, 9.Ropharma, 10.PharmaFarm.), conform clasificării pieței farmaceutice, dintr-
un total de aproximativ 150.

6
În funcție de statutul lor, clienții cărora le sunt adresate produsele BIOFARM se împart în
firme distribuitoare, consumatori finali, iar o pondere de 5% din volumul vânzărilor se
îndreaptă către spitale.

Majoritatea acestor comercianți și-au creat în timp și lanțuri proprii de farmacii, însă numărul
acestora deține o pondere de doar circa 25% din numărul total al farmaciilor în care se
comercializează produsele BIOFARM.
Spitalele dețin doar 20% din volumul de vânzări, datorită neatractivității acestui sector,
amenințat permanent de blocajele financiare concretizate în neplata la termen a datoriilor
către furnizorii de medicamente. Pentru produsele cu care BIOFARM aprovizionează spitalele
(ca unic furnizor), se încasează contravaloarea acestora pe loc.
Furnizorii Biofarm

Pe lângă efortul de a menține stocurile la un nivel optim, compania și-a îndreptat atenția spre
îmbunătățirea condițiilor și modului de lucru cu furnizorii, astfel :

Portofoliu furnizori în 2010 : 105 furnizori pentru materii prime și ambalaje (aproximativ. 80
% surse import și 20 % surse indigene)

Furnizorii au fost selectați în funcție de calitate, documente transmise, prețurile cele mai mici
și condițiile de plată optime. BIOFARM colaborează cu următorii furnizori de ambalaje:

Polirom Co.

- hârtie și folii adezive, ambalaje din carton simplu și ondulat, funii de legat;
Argo-Rom Plastics S.A.

- flacoane din PE, PVC, flacoane din PP pentru soluții injectabile sterilizabile la 120 °C, flacoane cu
picurător;

Stirom S.A. București

- recipiente din sticlă de diferite capacități;

7
Saint-Gobain, Franta

- gama largă de recipiente din plastic. Pe fondul diminuării considerabile a activității industriei
chimice din țara noastră, aprovizionarea cu materii prime se realizează prin importuri de la firme
străine (80%), restul necesarului fiind acoperit prin achiziții de la firmele românești (18%)
incluzând la această categorie și reprezentanțele firmelor străine, iar circa 2% reprezintă materii
prime produse chiar în incinta societății BIOFARM (o mare parte a extractelor de origine
animală).Lista furnizorilor de materii prime grupați după produsele oferite se prezintă astfel:

Hoffmann La Roche, Elvetia

- acid ascorbic (vitamina C), acid nicotic, betacaroten, pantotenat de calciu;

Colorcon, Anglia

- vitamine;

S&D, Anglia

- estradiol, hidrocortizon;

Dolner, Elveția

- acetoftalat de celuloză;

ICE, Italia

- bila de bovine;

Loba, Spania

- clorhidrat de naftoză, dimetil sulfoxid;

Aarhus Olie, Danemarca

- cebao;

Diosinth, Danemarca

- efedrina HCI, heparina, oxitocina;

Induken, Canada

- silimarina;

Magitech, România

- CMC 300-600;

Medchim, România

8
- atropina sulfat.

2.2.Tendințe ale industriei (ciclicitate, prețul medicamentelor, reducerea poluarii chimice,

medicamente inovatoare).

Portofoliul Biofarm cuprinde peste 200 de produse care acoperă aproximativ 61 de arii
terapeutice.

Produsele Biofarm sunt recunoscute și apreciate de generații întregi de pacienți / consumatori

atât pentru calitățile lor terapeutice, cât și pentru prețurile accesibile. Printre cele mai
cunoscute produse Biofarm se numară: Colebil®, Triferment®, Bixtonim®, Cavit®,
Carmol®, Anghirol® precum și mai nou apărutele pe piață Devaricid®, Sennalax®,
Carbocit®, Difebiom® cu Luteina și Hepatoprotect®. În comparație cu alte fabrici de
producere a medicamentelor, Biofarm are prețuri mai scăzute.
BIOFARM și-a poziționat produsele pe piața medicamentelor având un preț inferior
comparativ cu cele ale concurenței, de aceea printre clienții BIOFARM se regăsesc
segmentele de populație cu venituri medii și mici. Categoria suplimenților nutritivi se
adresează, însă, și celor cu venituri peste medie, deoarece ei pot aloca sume de bani
suplimentare în direcția achiziționării de produse care să le asigure o structură sănătoasă a
elementelor nutritive din organism.

Reducerea poluării chimice de către societatea BIOFARM s-a realizat prin următoarele:

- tratarea biologică a apelor uzate,

- refacerea sistemului de canalizare,

- refacerea sistemului de ventilație,

- achiziționarea aparaturii speciale de monitorizare a emisiilor,

- achiziționarea aparaturii speciale de monitorizare a apei uzate si freatice,

- amenajarea unor depozite pentru deșeuri reciclabile,

- amenajare depozit deșeuri pentru turte de filtrare, cărbune epuizat și alte deșeuri
destinate depozitării în halda,

- refacere gospodarie de apă,

9
 - amenajare halda ecologică,

- alte măsuri pentru diminuarea emisiilor difuze și modernizarea stației de aer.

Investitiile realizate în ultimii patru ani la intreprinderea de medicamente SC BIOFARM SA,

de peste 11,4 mil USD, sunt orientate în principal spre modernizarea secțiilor de producție și
alinierea standardelor de calitate la normele europene. Garanția împlinirii acestor deziderate
este dată de calitatea și pregătirea performantă a persoanelor din conducerea societății precum
și a celor implicate în cercetare și producție.

Creșterea de piață în valoare în următorii ani va fi data de noile medicamente inovatoare.

Compania BIOFARM își va lărgi gama de produse prin crearea de noi produse generice,
achiziția de licențe de la alți producători sau contracte de manufacturing, având ca obiectiv
principal consolidarea poziției BIOFARM în piața farmaceutică din România și în piețele
externe prin devoltarea unui portofoliu competitive, bazat pe nevoile reale ale pieței.
Prin urmare lansarea de noi produse și îmbunătățirea portofoliului sunt punctele cheie ale
strategiei de dezvoltare a companiei. Lansarea unui nou produs presupune investiții
semnificative, Biofarm a reușit să mențină trendul ascendant al profitabilității, câștigând cote
de piață în zone terapeutice noi, în prezent, produsele companiei acoperă peste 50 de arii
terapeutice, pe 11 dintre acestea Biofarm fiind lider, iar pe alte 5 deținând cote semnificative
de piață cu șanse reale de a deveni lider.

2.3.Producția și actorii principali ai pieței

2.3.1. Global

Producția companiei este destinată în proporție de 80% farmaciilor, restul reprezentând

livrarile de produse cerute în mod constant de spitale. Spitalele deținând astfel doar 20% din
volumul de vânzări, datorită neatractivității acestui sector, amenințat permanent de blocajele
financiare concretizate în neplata la termen a datoriilor către furnizorii de medicamente.
Pentru produsele cu care BIOFARM aprovizionează spitalele (ca unic furnizor), se încasează
contravaloarea acestora pe loc. Produsele BIOFARM acoperă o mare varietate de clase
terapeutice fiind destinate, în funcție de acestea, unei largi palete de consumatori, eterogenă
atât din punct de vedere al categoriei de vârstă cât și al afecținilor de care aceștia suferă.

10
Diagnosticul de producție trebuie să țină cont de caracterul produselor, sortimentele de
produse, lucrări sau servicii diferite și de tipul de metode pentru a le produce. Cu laboratoare
de cercetare de cel mai înalt nivel și linii de producție moderne, BIOFARM se regăsește în
topul primilor 3 producători români de soluții și suspensii pentru administrare orală fiind cel
mai important producător român de capsule gelatinoase moi și unul dintre cei mai mari
fabricanți de comprimate și drajeuri din România.

2.3.2. Europa
Biofarm urmărește în special dezvoltarea relațiilor cu parteneri strategici din Europa de Est și
de Vest. Unul dintre obiective fiind diversificarea în permanență a piețelor de export.
2.3.3.Regional (Europa Centrală și de Est, Balcanii din afara Uniunii Europene, Africa
de Nord, Orientul Mijlociu, alte piețe emergente)

Produsele Biofarm sunt prezente în 10 țări: Armenia, Azerbaijan, Belarus, Kazahstan,

Lituania, Republica Moldova, Mongolia, Rusia, Ucraina și Ungaria.

2.4. Consumul de medicamente

2.4.1.Factori determinanți ai consumului

Promovarea unui stil de viață care să maximizeze, în limitele unor condiții date, sănătatea,
bunăstarea și împlinirea umană, reprezintă un obiectiv a cărui realizare presupune acțiune
conjugată a disciplinelor medicale și comportamentale, a factorilor economici, politici, sociali
și culturali.

Programul OMS “Sănătate pentru toți” se bazează, în mare măsură, pe capacitatea oamenilor
de a-și cunoaște și optimiza stilul propriu de viață, de a corija deficiențele constatate în
structurarea lui, de a opera modificări, remodelări, în sensul realizării unui stil de viață
sănătos. Stilul de viață are o importanță majoră în determinarea stării de sănătate a oamenilor.
Astfel, ponderea celor patru factori determinanți ai sănătății este următoarea:

1. stilul de viață – 51%

2. factorul biologic – 20%

3. mediul ambiant – 19%

11
 4. sistemul îngrijirilor de sănătate – 10%

2.4.2. Preferințele consumatorilor(segmentarea geografică a preferințelor)

Algocalminul este primul medicament aflat în topul listei de preferințe a consumatorilor

români fiind urmat de Seretide (împotriva afecţiunilor respiratorii) și de Nurofen care poate fi
procurat fără rețetă. De altfel produsele cosmetice se afla în topul preferințelor dar și
vitaminele. În topul preferințelor consumatorului se află și: Paracetamolul, Aspenter,
Parasinus, Enap, Antinevralgic, Tertensif. Toate aceste medicamente înregistrează vânzări
mari și în afară.

Medicamentul pentru astm este urmat, in top, de Mabthera (pentru cancer), Pegasys
(hepatita), Crestor (colesterol).

Printre alte medicamente raportate de curând prin sistemul de avertizare rapidă se numără:
fenazepamul, o benzodiazepină vândută ca benzodiazepină „legală”, ca „substanţă chimică
pentru cercetare” și sub forma medicamentului controlat diazepam, precum și fenibutul –
un anxiolitic administrat în tratamentul dependenţei de alcool în Rusia, vândut online ca
„supliment alimentar”.

3. Contextul macroeconomic

3.1.1.Perspective macroeconomice (istorice și previzionate: creșterea PIB, inflație,

șomaj, rata de schimb, PIB per capita)

Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii
de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final. Conform unui studiu, românii
cumpără medicamente de patru ori mai puțin în comparație cu europenii, aceștia investesc foarte
puțin în sănătatea lor. Creșterea PIB-ului influențează creșteri considerabile în domeniul
vânzărilor a medicamentelor fabricate. Producția și consumul vor crește în urma creșterii PIB-ului,
prețurile vor scădea iar rata inflației va fi în scădere.
În urma creșterii producției, firmele își măresc capacitatea de deschidere, șomajul va scădea iar
cererea va crește.

3.1.2.Mediul de afaceri (politic, social, fiscal, reglementări etc.; analiza de tip

”PESTEL”ar fi utilă)

12
Mediul politic:
Nu puține campanii electorale au inclus în programele lor referiri directe la stimularea
economiei naționale prin atragerea unor investitori strategici.
Sectorul farmaceutic nu face excepție, dovada fiind amplele mișcări de preluare a unor
producători autohtoni de către mari grupuri internaționale. Politica națională a
medicamentului abordează problemele majore ale următoarelor domenii: îmbunătățirea și
consolidarea legislației sectorului farmaceutic, armonizarea cu cerințele Uniunii Europene,
creșterea disponibilității și accesibilității medicamentelor, încurajarea consumului rațional de
medicamente, definirea, îmbunătățirea și consolidarea reglementarilor privind politica de
prețuri.

Mediul social:
Ca element al macromediului unei întreprinderi, studierea aspectelor sociale oferă un
ansamblu de informații substanțiale referitoare la caracteristicile psihografice ale clienților
efectivi sau potențiali ai respectivei întreprinderi. Din acest motiv, încercarea de a caracteriza
publicul țintă doar prin prisma trăsăturilor sale demografice este sortită eșecului, analiza
efectului conjugat al celor două componente asigurând însă, premisa unei înțelegeri a
profunzimii fenomenului social.

Studiul reliefează că românii adoptă mai degrabă o atitudine pasivă decât una activă față de
menținerea sănătății. Astfel, doar ceva mai mult de jumătate din români au respectat orele de
somn (52.4%) sau au avut mese regulate (51.9%), în timp ce mai puțin de jumătate dintre
aceștia (45.2%) au ținut un regim alimentar echilibrat în ultimele 12 luni. Aproape unul din
trei români au făcut un control medical periodic (31.0%) și cam tot atâția au făcut exerciții
fizice/jogging/fitness/sport (29.0%) sau au ținut post pentru menținerea sănătății (28.3%) în
ultimele 12 luni.

Persoanele cu vârsta de peste 50 de ani sunt mult mai preocupate în menținerea sănătății în
comparație cu persoanele din celelalte categorii de vârstă. Cu excepția exercițiilor fizice - care
par a fi apanajul tinerilor până în 30 de ani și a aportului regulat de vitamine - unde nu se
constată diferențe pe categoriile de vârstă, persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 si 65 de ani
practică într-o proporție semnificativ mai mare toate celelalte activități de menținere a
sănătății.

13
Ca metode de menținere a sănătății, atât bărbații cât și femeile se comportă similar în ceea ce
privește respectarea orelor de somn și a regimului alimentar echilibrat. Cu toate acestea
bărbații sunt mai predispuși decât femeile la mese regulate și exercitii fizice, în timp ce
femeile au o înclinație mai mare către post si aport regulat de vitamine ca metode de
menținere a sănătății.

În ceea ce privește activitățile considerate a fi cele mai potrivite pentru menținerea sănătății,
pe primele locuri se situează regimul alimentar echilibrat (59.7%), exercițiile fizice (50.3%) și
mesele regulate (47.7%). 36.0% dintre respondenți consideră controlul medical periodic ca
fiind important pentru menținerea sănătății, în timp ce aportul regulat de vitamine este
considerat ca fiind o modalitate de menținere a sănătății de 17.9% dintre respondenți.

3.1.3.Forța de muncă (competențe profesionale: educaționale, tehnice, lingvistice etc.)

Marii producatori ai pietei farmaceutice s-au vazut nevoiti a opera restructurari ale
fortei de munca, datorita implementarii treptate a normelor GMP. La baza deciziei de
reducere a personalului a stat pe de o parte, cresterea gradului de automatizare a liniilor de
productie, iar pe de cealalta parte, rationalizarea costurilor aferente factorului uman
(implementarea GMP presupunând semnificative eforturi financiare).
Specificul activitatii BIOFARM impune apelarea la un personal calificat, care sa
corespunda cerintelor în continua schimbare ce intervin în procesul productiei de
medicamente, specializarea angajatilor constituindu-se într-un factor determinant al calitatii
produselor oferite de organizatie si, implicit, al succesului acesteia pe piata de referinta.
BIOFARM are, în prezent un numar de 395 de angajati, dintre care :
o 125 de angajati (32%) – personal administrativ;
o 270 de angajati (64%) – personal productiv.
La nivel organizatoric, BIOFARM are constituite departamentele traditionale specifice
fiecarui agent economic aflat în calitate de producator: de personal, financiar-contabil, de
marketing si vânzari, de aprovizionare, de IT, de managementul calitatii, de cercetare-
dezvoltare, de protectia muncii.
La nivel operativ, de o importanta cruciala sunt laboratoarele – locul de testare a
formulele medicamentoase. De asemenea, desfasurarea tuturor proceselor ce intervin în cadrul
productiei necesita o atenta organizare si coordonare, astfel încât o buna pregatire a
personalului direct implicat se impune ca o conditie absolut necesara. Nu trebuie neglijata nici

14
importanta angajatilor cu rol de supraveghere, întretinere si reparatie a echipamentelor de
productie.
In prezent Biofarm este condusa de Danut Vasile in calitate de Presedinte si Director
General. La buna functionare a societatii mai contribuie si Daniela Tolea-director de vanzari,
Gabriela Carp-manager de marketing si dezvoltarea afacerilor, Tufaru Camelia-director de
productie si intretinere, Stanescu Carmen-director de aprovizionare, Morosanu Dragos
Constantin-director IT, Cristescu Mihai-manager administrativ.

4. Piața medicamentelor-farmaceutică

4.1.1. Producători de medicamente existenți

Principalii competitori pe piața farmaceutică în 2009.

15
4.1.2. Producării de compuşi farmaceutici

Principalii producători de compuși farmaceutici sunt: Tis Farmaceutic, Aix Prodimpex SRL.

4.1.3. Infrastructuri și logistică

Infrastructura in cadrul Biofarm:

Sectia Comprimate. In aceasta sectie s-a continuat perfectionarea tehnologiilor de
obtinere a comprimatelor prin metoda granularii umede,prin includerea circuitului tehnologic
a echipamentelor nou achizitionate.
Sectia Produse Parenterale. In aceasta sectie se realizeaza atat pulberi pentru solutii si
suspensii injectabile,cat si substante active din clasa cefalosporinelor,solicitate de clinicieni,cu
pondere mare in cifra de afaceri.
Sectia Biosinteza. In cadrul acestei sectii se realizeaza un produs pe baza substantei
active Nystatium,fabricat printr-un process de biosinteza urmat de separarea prin extractie si
purificare a principiului active.
Sectia dermato-cosmetice. Preventia si ingredientii activi din produsele dermo-
cosmetice au un rol esential .In cadrul acestei sectii se realizeaza un produs pe baza
substantei active Glucan. Glucanul este o substanta obtinuta din drojdia de bere care de-a
lungul timpului a fost folosita ca agent imunostimulator. El stimuleaza formarea de colagen si
elastina, reduce adancimea ridurilor si o protejeaza impotriva radiatiilor UV.

16
 Sectia Unguente-Supozitoare. Fabricatia unguentelor,cremelor si gelulilor are loc pe 2
fluxuri:de uz uman si un flux de uz veterinar.Pentru distribuirea amestecului in tuburi sunt
folosite echipamentele COMADIS C 970 si C 135.Pentru obtinerea supozitoarelor sunt
utilizate echipamentele pentru distribuirea amestecului in plachete:SARONG SAAS\15 si
SARONG SG 12.
4.1.4. Comportamentul consumatorilor

Prin mărcile sale bine concepute și administrate, Biofarm și-a creat o reputație favorabilă și
notorietate, crescând astfel încrederea în rândul cumpărătorilor, clienților și consumatorilor
săi.

Mărcile Biofarm facilitează schimbarea comportamentului consumatorilor prin crearea

încrederii, cunoașterii, a unei conexiuni emoționale sau prin reducerea riscului de confuzie.

Cunoscând foarte bine importanța mărcilor sale, Biofarm investește permanent în crearea,
protejarea și promovarea propriilor branduri
În prezent, Biofarm are numeroase mărci proprii (verbale, combinate, figurative) și sloganuri
înregistrate la OSIM, OHIM si WIPO, multe dintre ele fiind prezente pe piața farmaceutică
românească de peste 50 de ani.

4.1.5.Segmentarea pieței
Portofoliul Biofarm cuprinde peste 200 de produse care acoperă aproximativ 61 de arii
terapeutice.

Biofarm este lider de piață pe 11* arii terapeutice: Produse cu calciu, Coleretice și
colechinetice, Decongestionante nazale, Digestive (inclusiv enzime), Vitamina A, Pediatrice,
Vitamina E, Antiseptice și antiinfecțioase bucale, Inhalanți, Soluții otice cu corticosteroizi,
Combinații cu Vitamina D, Inhibitori de prolactină și alte combinații cu corticosteroizi.
Mărcile tradiționale ale companiei cum ar fi Colebil®, Triferment® si Bixtonim® sunt
prezente în topurile celor mai bine vândute produse.

În peste 9 decenii de experiență și tradiție pe piața românească, produsele Biofarm sunt

recunoscute și apreciate de multe generații de pacienți.

17
 5.ANALIZA PERFORMANTELOR INTREPRINDERII

Diagnosticarea rentabilităţii şi riscului unei întreprinderi presupune o analiză

financiară complexă. Analiza poziţiei şi a performanţei financiare a oricărei entități este foarte
importantă pentru acţionari, furnizori sau instituții bancare, deoarece prezintă o imagine
globală a activităţii întreprinderii.
Datele utilizate pentru efectuarea unei astfel de analize financiare sunt bilanțurile
entității și conturile de profit si pierdere.
În cadrul analizei societății BIOFARM.SA am luat în considerare bilanțurile și
conturile de profit și pierdere aferente exercițiilor financiare ale anilor 2007-2011.

1. ANALIZA BILANȚULUI
Pentru început am sintetizat bilanţul contabil din cei 5 ani de activitate ai întreprinderii luaţi în
discuţie si am obținut valorile prezentate mai jos:
Bilanțul în valori nominale:

18
Partea de activ a bilanțului în valori nominale:

Partea de pasiv a bilanțului în valori nominale:

19
 Ținând însă cont de rata inflației, am realizat bilanțul sintetizat și în valori reale pentru
a oferi o imagine cât mai concludentă, continuă şi pentru a putea analiza evoluţia în timp a
societății. Acesta se prezintă astfel:

20
Partea de activ a bilanțului în valori reale:

Partea de pasiv a bilanțului în valori reale:

21
 Valorile concretizate în aceste bilanțuri relevă în ambele cazuri majorarea activului,
respectiv pasivului de la o perioadă la cealaltă cu unele excepții. Practic în anul 2011 faţă de
anul 2010 se înregistrează un activ total mai mare cu aproximativ 5.86%, care poate fi pus pe
seama creșterii activelor circulante. Creșterea pasivului este determinată de evoluția în același
sens a datoriilor curente.
Pentru a da o imagine cât mai clară a structurii bilanţului, am raportat fiecare element
al activului/pasivului, la total activ/pasiv.

Partea de activ

22
Partea de pasiv

Activul este format în medie din imobilizări 54,49% din care în medie 42,47%
imobilizări corporale;45,39% active circulante,și 15,8% creanțe.
Observăm faptul că imobilizările în perioada analizată scad de la an la an. Scăderea
aceasta este una constantă, înregistrând o valoare de aproximativ 12,34%.
De altfel este evidentă o creștere semnificativă de la an la an a activelor circulante cu
aproximativ 17%.
Pasivul are drept componente cu o pondere mare capitalul propriu (aproximativ 87%),
fără modificări periodice majore, și datoriile curente cu o pondere medie de 9,5%.
2. ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE
Poziţia financiară a unei întreprinderi este caracterizată pe baza a 4 indicatori
fundamentali:
a) ACTIVUL NET CONTABIL (SN);
b) FOND DE RULMENT (FR);
c) NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR);
d) TREZORERIA NETĂ(TN).

23
 Din calculul acestor indicatori, am obținut următoarele rezultate exprimate în valori
atât nominale cât și reale, ilustrând astfel o imagine mai bună asupra modificărilor survenite
anual.

a)Activul net contabil

Situaţia netă reprezintă acea partea din activul total finanţată pe baza capitalurilor
proprii şi totodată prezintă valoarea aportului iniţial al acţionarilor la care se adaugă rezervele,
primele şi rezultatul exerciţiului.
ANC = Total Activ – Total Datorii = IMOnete + ACR + Ch.Av. – DAT – DCR –Ven.Av =
CPR + PRCh.
Am calculat valoarea acestui indicator cât şi a celorlalţi în valori reale (ţinând cont de
inflaţia înregistrată în România între anii 2007-2011), ilustrând astfel o imagine mai bună
asupra modificărilor survenite anual.

Valoarea averii acţionarilor a scăzut pe fondul scăderii imobilizărilor corporale în perioada

2007-2008, dar mai ales a rezultatelor nesatisfăcătoare ale companiei din această perioadă
datorată crizei financiare. Începând cu anul 2009 această valoare crește treptat cu aproximativ
6% în anul 2011 față de 2010.

b)Fondul de rulment (FR)

Fondul de rulment este cel mai sugestiv indicator pentru a reflecta poziţia financiară a
companiei pe termen lung.
În cazul bilanţului contabil al societății BIOFARM SA, întâlnim atât nevoi
(înregistrate în partea de activ), cât şi resurse (înregistrate în partea de pasiv), atât pe termen

24
lung cât şi pe termen scurt. Fondul de rulment este definit că diferenţa dintre pasivele
permanente şi activele permanente:
FR = Pasive permanente – Active permanente = CPR + DatTL – IMOnete

Situaţia din anii precedenţi ai fondului de rulment este una favorabilă, acesta fiind pozitiv în
perioada 2007-2011. Firma a avut autonomie financiară păstrându-şi resurse permanente în
ambii ani, ba chiar crescându-și aceste resurse cu o rată reală de 14.6% de la o periadă la alta.

Se poate afirma că întreprinderea a luat o poziţie ofensivă în cadrul politicii de finanţare.

Fondul de rulment poate fi descompus şi calculat că fond de rulment propriu şi împrumutat

(străin) :

Aceşti indicatori pun în evidenţă faptul că societatea apelează la finanţare externă şi că

ezistă dependenţă faţă de creditori (nu are autonomie financiară).
După cum se poate observa fondul de rulment propriu este în creştere în perioada
analizată în paralel cu o scădere a celui împrumutat ceea ce arată o îmbunătăţire la nivelul
resurselor firmei.
Fondul de rulment împrumutat înregistrează o valoare negativă în perioada 2007-
2009.

c) Nevoia de fond de rulment

Nevoia de fond de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, arătând
măsura în care nevoile pe termen scurt pot fi acoperite de resursele pe termen scurt (fără a lua
în considerare disponibilităţile şi creditele bancare pe termen scurt).
Structura necesarului de fond de rulment cuprinde, pe de o parte, stocurile (de materii
prime, produse finite, semifabricate) a căror valoare incorporează cheltuielile de fabricaţie şi,
pe de altă parte, creanţele.

25
NFR = Alocări temporare (în stocuri şi creanţe) – Surse temporare (mai puţin credite
bancare curente) = (Stocuri + Creanţe) – Dat. de exploatare (Dat.față de salariaţi, stat,
furnizori, acţionari).

Rezultatele aferente perioadei 2007-2011 sunt pozitive ceea ce indică faptul că întreprinderea
nu dispune de resurse temporare excedentare.
Se observa însă o scădere drastică de la anul 2009 la 2010 datorată scăderii elementelor de
activ implicate și creșterii datoriilor pe termen scurt.

d) Trezoreria netă
Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi
echilibrate şi eficiente.
Ea releva calitatea echilibrului general al întreprinderii atât pe termen lung cât şi pe termen
scurt, fapt ce poate fi dedus şi din formula de calcul:
TN = FR – NFR = ATz – PTz

Trezoreria netă pozitivă reflectă o bună realizare a echilibrului financiar, respectarea regulii
de finanțare și degajarea unor disponibilități monetare regăsite într-o trezorerie excedentară.
În această situație se urmărește plasarea trezoreriei în condiții de eficiență, lichiditate și
securitate. În perioada analizată se observă că TN are o valoare pozitivă, în aceste condiții
crește capacitatea de autofinanțare a întreprinderii, precum și valoarea averii acționarilor.
Rezultatul pozitiv al trezoreriei vine în urma unei activităţi financiare sănătoase astfel firma
putând să-şi acopere în orice moment nevoia de fond de rulment din resurse permanente.

26
3. ANALIZA PERFORMANȚEI FINANCIARE
Performanța financiară a unei întreprinderi este caracterizată pe baza a 3 indicatori
fundamentali:
a) EBITDA(earnings before interests, taxes, depreciation and amortization)
b) EBIT (earnings before interests and taxes)
c) PROFITUL NET (PN)

Pentru compania S.C. BIOFARM S.A. am folosit abordarea anglo-saxonă, deoarece este cel
mai des folosită în practică şi răspunde cel mai bine la determinarea indicatorilor calculaţi
ulterior:
o EBITDA ( earnings before interests, taxes, depreciation and amortization) reprezintă
câştigul brut din activitatea de exploatare, fără să fie afectat de amortizări sau
provizioane.

Se observă creșterea acestui câștig în perioada analizată. Astfel se înregistrează o creștere

constantă de la an la an cu aproximativ 3,19% iar în anul 2011 avem o creștere a câștigului cu
2,53% față de anul 2010.
o EBIT (earnings before interest and taxes) reprezintă câştigul din activitatea de
exploatare, cu luarea în calcul a amortizărilor şi provizioanelor, înainte de dobânzilor
şi a impozitului pe profit.
o EBIT= EBITDA-(Amortizari+Provizioane)

o Acest indicator a avut aceeași evoluție cu cel precedent, în sensul scăderii lui cu 20% față de
perioada de bază.

o PN (rezultatul net) reprezintă câştigul final obţinut de întreprindere după acoperirea

tuturor cheltuielilor, inclusiv a impozitului pe profit.
o PN= EBIT – Dobânzi – Impozit pe profit = EBT – Impozit pe profit

27
Pentru societatea BIOFARM.SA s-a înregistrat o creștere a profitului de la an la an, fiind o
situație pozitivă din punct de vedere economic.
Creșterea înregistrată a acestuia este cu 7% în anul 2011 față de 2010, în medie profitul net
crește cu aproximativ 4-5% de la an la an pe parcursul perioadei analizate.
Pentru a face faţă nevoilor sale de finanţare, o întreprindere trebuie să-şi utilizeze propriile
resurse sau să procure resurse din exterior. Dacă ne referim strict la sursele interne, putem
vorbi de un potenţial de dezvoltare al activităţii de exploatare, iar indicatorul ce măsoară acest
potenţial este capacitatea de autofinanţare (CAF).
CAF–ul are o bogată valoare informaţională, deoarece măsoară capacitatea întreprinderii de a-
şi finanţa creşterea economică. Se calculeaza dupa formula:
o CAF= PN+ Cheltuieli nemonetare- Venituri nemonetare

Compania are o capacitate de autofinanţare pozitivă în fiecare an, fiind în creștere de

la un an la altul. O creștere puternică a capacității de autofinanțare se înregistrează în perioada
2009-2010, astfel această valoare este în 2010 cu 15,87% mai mare față de 2009.

ANALIZA CASH-FLOW-URILOR ÎNTREPRINDERII

Abordare anglo-saxonă împarte cash-flow-ul în variaţia de cash rezultată din

operaţiunile de gestiune, din operaţiuni de investiţii şi operaţiuni finanţare.
CF = CFgest + CFinv + CFfin

Cash-flow-ul de gestiune este poate cel mai important cash-flow el fiind rezultat din
activităţii de exploatare. Acesta se determina prin două metode: direct şi indirect. Metoda
directă face propriu-zis diferenţa dintre toate veniturile incasabile şi toate veniturile plătibile.
CFgest = Încasări din vânzări - Plăti către furnizori - Plăti către salariaţi/stat- Plata
impozitelor pe profit - Plata dobânzilor - Alte plati aferente exploatării
Metoda indirectă foloseşte pentru determinarea cash-flow-ului de gestiune date deja
prelucrate cum ar fi profitul net, amortizarea şi provizioanele (CAF) şi variaţia nevoii de fond
de rulment.

28
 CFgest = CAF – ∆NFR = PN + Amortizări şi provizioane nete – venituri financiare
– (ΔNFR).

Pe parcursul perioadei analizate se observă un CF al gestiunii pozitiv, acesta crește de la an la

an cu o singură excepție în care înregistrează o scădere cu 8% în anul 2010 față de 2009.
Astfel întreprinderea înregistrează în perioada analizată un excedent al încasărilor din
exploatare.
Cash-flow-ul de investiţii se determina tocmai din această diferenţa dintre încasările
din urmă cesiunii sau rambursării de active fixe şi plăţile pentru achiziţia lor.
CFinv = Încasări din vânzarea imobilizărilor – Plăți pentru achiziţia de
imobilizări + Dobânzi şi dividende încasate
CFinv = Venituri financiare (aferente imobilizărilor financiare) - ∆ Imobilizări
brute

La nivelul activităţilor de investiţii, întreprinderea S.C. BIOFARM S.A. înregistrează

în perioada analizată un excedent al încasărilor față de plăți în perioada 2008-2010 după care
înregistrează un deficit al încasărilor față de plăţi în 2011 datorat în principal de investiţiile
realizate de companie.
Cash-flow-ul de finanţare se poate împărţi totodată în cash inflow-uri generate de
majorările de capital social sau prin contractarea de noi împrumuturi, în timp ce cash outflow-
urile provin din rambursarea de împrumuturi pe termen lung şi mediu. Diferenţa dintre
acestea reprezintă modul de calcul a cash-flow-ului de finanţare.
CFfin = ∆ DAT + ∆CS – Dividende = ∆ DAT + ∆CPR – PN

29
 Cash-flow-ul de finanţare are valori negative în fiecare an datorită faptului că profitul
net depăşeşte valorile variațiilor CPR-ului şi DAT-ului, astfel investiţiile realizate de
companie sunt autofinanțate, întreprinderea având un surplus de resurse financiare.
În final cash-flow-ul întreprinderii este suma celor trei cash-flow-uri de gestiune, de
investiţii şi de finanţare şi este egal cu modificarea trezoreriei nete.

Cash-flow-ul total al întreprinderii prezintă un excendent al încasărilor în anul 2008,

datorat în special excedentului din activitatea curentă de gestiune. În perioada 2009-2010,
cash-flow-ul total al firmei prezintă un deficit al încasărilor datorat deficitului din activitatea
curentă de gestiune înregistrat în această perioadă.

Cash-flow-ul disponibil

Cash-flow-ul disponibil (CFD) reprezintă rezultatul diferenţei dintre încasările şi

plăţile generate de întreaga activitate a întreprinderii de gestiune (exploarare, financiare,
excepţionale) şi operaţii de capital (investiţii, dezinvestiţii, finanţare).
Pentru a determina CFD după origine, trebuie avut în vedere că din acest cash-flow de
exploatare trebuie finanţate şi creşterea economică dar şi activele circulante nete.
CFexpl = EBIT – Impozit +Amo = PN + AMO + DOB
CFD = CFexpl – ΔIMObrute – ΔACRnete
În raport cu destinaţiile sale, cash-flow-ul disponibil poate fi împărţit în CFD pentru
acţionari şi CFD pentru creditori.
CFD = CFDact + CFDcr

30
 Cash-flow-ul disponibil urmează acelaşi trend ca şi cash-flow-ul întreprinderii, firma
având disponibilităţi pe parcursul celor 5 ani analizați în proiect. Acesta înregistrează o
creștere cu 61,25% în anul 2009 față de 2008 și o scădere puternică cu 53,14% în anul 2010
față de 2009 după care înregistrează din nou o scădere. Cu toate acestea cash-flow-ul
disponibil este pozitiv pe întreaga perioadă analizată.

DIAGNOSTICUL RENTABILITĂŢII

Rentabilitatea întreprinderii este caracterizată pe baza indicatorilor prezentați în cele

ce urmează.

a) ROA( Return of Assets)

Reprezintă eficiența utilizării capitalurilor totale puse la dispoziţia întreprinderii, atât
de proprietari, cât şi de creditori, ţinându-se cont de economiile fiscale. Este un indicator de
cuantificare a eficienţei activelor firmei.
EBIT (1  t )
ROA 
CPR  DAT

b) ROE ( Return of Equity)

Ratele de rentabilitate financiară exprimă eficiența utilizării capitalurilor puse la
dispoziţia întreprinderii de către proprietarii acesteia. Remunerează proprietarii întreprinderii
prin distribuirea de dividende către aceştia şi prin creşterea rezervelor (a averii proprietarilor).

𝑃𝑁1
𝑅𝑂𝐸 =
𝐶𝑃𝑅0

Pentru o investiţie de 100 de lei în activul economic al întreprinderii acţionarii şi

creditorii au înregistrat un câştig net de 10,64 în 2011, iar la o invesţie de 100 lei în capitalul
companiei câştigul este de 11,95 lei.

Rate de marjă, rotaţie şi structură

Rata marjei nete – exprimă eficienţa globală a întreprinderii, respectiv capacitatea sa de
a realiza profit şi de a rezista concurenţei.

31
 𝑃𝑁
𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑚𝑎𝑟𝑗𝑒𝑖 𝑛𝑒𝑡𝑒 =
𝐶𝐴

Numărul de rotaţii a ACR, prin cifra de afaceri este:

Dobânda este deductibilă din materia impozabilă a profitului şi în consecinţă, se

calculează o rată de dobândă netă de economia fiscală pe care această deducere o generează.
Rentabilitatea economică a întreprinderii îndatorate este mai mare decât cea a unei
întreprinderi neîndatorate ( finanţare 100% din capitaluri proprii) 1.
Dacă ROA este mai mare decât rata dobânzii la credite avem efect de levier financiar
întrucât pot fi folosite resursele financiare procurate de la împrumutători cu un grad suficient
de eficienţă astfel încât să poată plăti costul datoriilor şi în plus să rezulte un spor de
rentabilitate. Dacă însă este mai mică această rată de rentabilitate economică, atunci apare o
înrăutăţire a performanţelor 2.
Regula de aur în finanţe: ROE>ROA>k>Rdob>Rinflaţiei, regulă ce reiese din modelul
Modigliani&Miller din care reiese corelaţia dintre ROE, ROA şi Rdob, aceasta fiind corelată
cu relaţia dintre ROA şi Rata inflaţiei.
o Dacă ROA > Rdob  ROE > ROA, Efect de levier
o Dacă ROA < Rdob  ROE < ROA, Efect de măciucă, de bumerang
Cum activul economic s-a constituit din capitaluri proprii şi din cele împrumutate, tot
astfel rentabilitatea economică este o rezultantă a rentabilităţii financiare şi a remunerării
datoriilor 3.

1
Stancu Ion–Finanţe, Editura Economică, Ediţia a patra, Bucureşti, pag.761, 2007
2
Dragotă Victor, Dragotă Mihaela –Abordări practice în finanţele firmei , Bucureşti, pag.56-57 ,2005
3
Dragotă Victor, Dragotă Mihaela –Abordări practice în finanţele firmei , Bucureşti, pag.59 ,2005

32
 În cazul nostru rata rentabilităţii economice este mai mare decât rata dobânzii. De
asemenea, în perioada 2009-2010 este parţial respectată regulă de aur în finanţe întrucât
ROE> ROA> Rdob , astfel: 11,95% >10,64% > 7,04% (pentru 2011).

DIAGNOSTICUL RISCULUI

Riscul unei întreprinderi se determină pe baza indicatorilor prezentați mai jos.

Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi asuma obligaţiile pe termen

lung. Aceasta se apreciază prin gradul de îndatorare şi levier.

DAT DAT
Gradul de indatorare = Levier =
DAT  CPR CPR

Gradul de îndatorare a scăzut în perioada 2007-2008, ca urmare a scăderii datoriilor pe

termen lung. Acesta se menține constat în 2009 după care crește în 2010 și iar scade în 2011
tot din cauza scăderii datoriilor pe termen lung din anul 2011.
Lichiditatea reprezintă capacitatea companiei de a-şi achita obligaţiile pe termen scurt
sau cele care vor deveni scadente în termen scurt. Lichiditatea poate fi apreciată prin
calcularea ratelor de lichiditate (curentă, rapidă sau imediată).
ACR
Lichiditatea curenta = * 100
DCR
ACR  Sto Clienti  Disponib
Lichididatea rapida = *100  *100
DCR DCR
ACR  Sto  Clienti Disponib
Lichididatea imediata = *100  *100
DCR DCR

33
 Lichiditatea generala a societății BIOFARM.SA a crescut în intervalul 2008-2010,
datorându-se în principal creșterii datoriilor pe termen scurt de la un an la altul.
Lichiditatea intermediară a scăzut în intevalul 2007-2008, din cauza scăderii creanțelor
si disponibilităților coroborată cu scăderea datoriilor curente. Apoi acestă lichiditate
înregistrează creșteri de la un an la altul în perioada 2009-2011.
Lichiditatea imediată a crescut în intevalul 2009-2010 datorită devansării indicelui
datoriilor curente de către cel al disponibilităților. Această lichiditate a crescut în această
perioadă și datorită creșterii disponibilităţilor băneşti ale societăţii. În anul 2011 se
înregistreză o scădere a lichidității cu 86% datorită scăderii disponibilităților bănești ale
societății din această perioadă.

6. Prezentarea proiectului de investiție în domeniul farmaceutic

6.1.1.Analiza SWOT

a)Analiza SWOT a diagnosticului juridic:

Puncte forte:
Acte de constituire corespunzătoare mărimii și intereselor firmei.
Relații contractuale cu terții corecte și de durată medie.
Absența litigiilor.
Îndeplinirea la timp a obligațiilor bugetare.
Puncte slabe:
Predominanța produselor generice.
Gradul redus de inovare.
Subfinanțarea din sistemul medical.
Oportunități:
Odată cu îmbătrânirea evidentă a populației, vor avea loc creșteri ale costurilor cu asistența
medicală.

34
Atractivitatea acțiunilor prin calitatea lor de titluri defensive, fiind un refugiu în condițiile în
care piața înregistrează o tendință descendentă.
Atât pentru biofarm, dar și pentru întreg sistemul farmaceutic a avut loc cea mai mică scădere
de venituri în anul 2009.
Amenințări:
Datorită subfinanțării din sistemul medical, amenințările apar datorită faptului că nu mai pot fi
respectate toate regulile și cerințele de calitate care sunt ridicate și în continuă creștere ce
presupun modernizări ale sistemului farmaceutic, cât și o aparatură de laborator modernă.

b)Analiza SWOT a diagnosticului de resurse umane:

Puncte forte
Personalul cu studii superioare deține ponderea cea mai mare și anume un total de 40%, ceea
ce este foarte bine pentru întreaga firmă.
Oportunități de dezvoltare profesională prin programe naționale și internaționale (traininguri,
intershipuri, mobilități, resurse de studiu).
Definirea posturilor, a organigramei, a zonelor de responsablitate, formarea echipelor sau a
grupurilor de muncă și instruirea angajaților.
Integrarea personalului nou angajat în mediul companiei.
Certificările și experiența profesională în cadrul conducerii companiei Biofarm.

Puncte slabe:
Extinderea lentă a companiei Biofarm, fiind prezentă doar în 7 țări până în prezent, dar și
inexistentă unor sucursale la nivel național.
Oportunități:
Existența unei game destul de largi de selecție din care pot fi selectați noii angajați.
Campanii de marketing care să promoveze imaginea și valorile Biofarm, atrăgând potențiali
angajați.
Amenințări:
Schimbări legislative naționale și internaționale care pot volatiliza relevanța trainigurilor
oferite angajaților, obligați astfel la o pregătire profesională continuă și la o receptivitate
promptă la orice noutate în legătură cu sectorul farmaceutic și a produselor farmaceutice.

35
c)Analiza SWOT a diagnosticului comercial:
Puncte forte:
Furnizarea unei largi palete de servicii, flexibile la specificitățile fiecărui client și de o înaltă
calitate.
Canalele eficiente de comunicare internă și externă.
Portofoliu de clienți extrem de variat prin prisma domeniului de activitate, al dimensiuni, al
caracterului național/internațional, ceea ce face firma să fie robustă la șocuri în economie sau
la pierderea unui client individual.
Selectraea continuă a furnizorilor pe criterii de piață.
Puncte slabe: Reclamele și publicitatea sunt insuficiente.
Oportunități:
Piața autohtonă încă în formare, promițând cel puțin pentru viitorul apropiat, un potențial de
dezvoltare semnficativ.
Implicarea în diferite campanii publicitare care să promoveze o imagine favorabilă, loială și
deschisă a firmei în cadrul sectorului în care activează.
Amenințări:
Concurența din partea firmelor Zentiva și Labormed.
d)Analiza SWOT a diagnosticului financiar:
Puncte forte:
Ritmul de creștere destul de mare al cifrei de afaceri, ceea ce demonstrează că (1) firma are în
continuare un potențial de dezvoltare semnificativ și (2) evoluția cifrei de afaceri nu este
influențată de ciclicitatea economică (și-a menținut trendul crescător în plină criză financiară).
Ritmul de creștere al profitului net care după anul 2010 când a avut o scădere a început să
crească din nou în plină criză financiară.
Puncte slabe:
Creșterea chelutielilor pe toată perioada analizată.
Rate artificiale ale rentabilității financiare, fără semnificație economică și care nu pot fi
interpretate în scopuri de previziune.
Oportunități:
Piața în continuu avânt, cu o probabilitate de saturație relativ îndreptată în viitor.

36
Amenințări:
Competiția dintre principalii concurenți va crește susținut, dar acest lucru poate exercita
presiuni cu privire la instituirea de jaloane în cadrul performanțelor farmaceutice și a
inovațiilor.

7.PRINCIPALELE IPOTEZE PRIVIND VÂNZĂRILE, VENITURILE

ȘI COSTURILE AFERENTE PROIECTULUI DE INVESTIȚIE

7.1.1.ESTIMARE INVESTIȚIE INIȚIALĂ

Societatea BIOFARM.SA investește în anul 2011 în dezvoltarea unui laborator

propriu de testare a formulelor medicamentoase și de realizare a produselor de brand.
Investiția constă de fapt în achiziționarea unor echipamente și aparaturi noi, precum și în
modernizarea celor existente.
Se va dori achiziționarea unui utilaj pentru dozarea în capsule. Societatea a decis să
realizeze această investiție pentru a-și extinde poziția pe piața românească în domeniul
producerii de produse medicamentoase și pentru că atât eficiența terapeutică, cât și calitatea
produselor farmaceutice să fie în conformitate cu cerințele Europene.

37
 Toate echipamentele achiziționate și modernizările efectuate urmăresc realizarea unui
echilibru între cost și beneficiile obținute în urma utilizării acestora, precum și creșterea

productivității.

Investiția inițială totala este de 8.200.000 RON, iar durata de viață a proiectului este
de 5 ani (2012-2016),ținând cont de calitatea echipamentelor și a serviciilor oferite si de
prețul total oferit pentru achiziționarea de la un singur furnizor a tuturor echipamentelor, s-a
optat pentru alegerea ofertei companiei S.C. Usven Ag Germania, cu o ofertă totală în sumă
de 8.200.000 RON. Finanțarea investiției se va realiza 48% din capital împrumutat și 52% din
surse proprii de finanțare.

7.1.2.DETERMINAREA RATEI DE ACTUALIZARE PENTRU PROIECTUL DE

INVESTIŢIE

Pentru acest proiect de investiții vom folosi ca metodă de determinare a ratei de

actualizare, costului mediu ponderat al capitalurilor. În acest sens am aplicat formula costului
mediu ponderat al capitalurilor de mai jos:
𝑐𝑚𝑝𝑐 = ∑𝑛𝑖=1 𝑥𝑖 ∗ 𝑘𝑖 , 4
unde:
xi = ponderea sursei de finanțare în total capital investiți
ki = costul respectivului capital

4
Dragotă, V., Obreja, L., Ciobanu, A., Dragotă, M., „Management financiar vol. 2: Politici financiare de
întreprindere”, Ed. Economică, Bucureşti, 2003; pag 61

38
Pentru această companie am considerat costul capitalurilor proprii fiind ROE (media pe
ultimii x ani), iar cel al capitalurilor imprumutate Rd (1-t), unde t=16%.5
Am obţinut un K=13,9 %.

7.1.3.ESTIMAREA VÂNZĂRILOR ȘI A COSTURILOR

Pentru a realiza o analiză în mediu cert și incert, trebuie mai întâi să estimăm cash-
flow-urile disponibile aferente proiectului de investiții pentru perioada 2012-2016, ipoteza
finanțării a investiției din surse proprii și surse împrumutate.
Investiția va fi autofinanțată în sumă de 7.200.000 restul de 1.000.000 fiind o linie de
credit pentru achiziția de echipamente Alpha Bank – cu o rată a dobânzii (Robor 1m + 6%).
În ceea ce privește evoluția cifrei de afaceri generată de investiţie, am considerat că
aceasta va crește cu 30% în următorii 3 ani pană la atingerea capacității maxime de producție.
Acest lucru se datorează plusului de calitate și imagine a produsului, coroborat cu o campanie
de reclame și publicitate adecvată in acești 3 ani.
În perioada 2009-2011, am calculat o medie a cheltuielilor variabile în cifra de afaceri,
de 50%.Bazându-ne pe aceste date istorice, am considerat aceeaşi pondere (50%) constantă a
cheltuielilor variabile în cifra de afaceri pe toată perioada de exploatare a proiectului.
În previzionarea cheltuielilor fixe, am considerat cheltuieli fixe în valoare de 373.800 lei în
primul an, cu menţiunea că în anii următori se va înregistra o creștere a acestora cu 7%,
specifică domeniului de activitate al firmei. Suma reprezintă cheltuieli de mentenanță și
cheltuieli cu salariile personalului angajat.
Cheltuielile cu amortizarea au un nivel anual de 1.640.000 lei, în termeni nominali,
având în vedere metoda de amortizare liniară.
Cota de impozit pe profit este estimată la 16% pentru fiecare an al perioadei de
analiză. În anii de exploatare ai proiectului, nu se realizează investiții suplimentare în
imobilizări.
Întrucât media ponderată a duratei de rotație a NFR în anii 2007-2011 este de 60zile,
am considerat ca investiția în active curente nete se determină aplicând o durată medie de
rotație a NFR prin cifra de afaceri anuală de 60 zile (investiţia realizată nu modifică
substanţial condiţiile exploatării). Durata scade cu 2 zile în fiecare an.

5
Dragotă, V., Obreja, L., Ciobanu, A., Dragotă, M., „Management financiar vol. 2: Politici financiare de
întreprindere”, Ed. Economică, Bucureşti, 2003; pag 128 - 144

39
 Valoarea reziduală am estimat-o la 3.940.164 lei care provine dintr-un preţ de
revânzare a utilajului de 3.280.000 lei şi o recuperare a NFR de 1.184.964 lei, având în
vedere evoluția preconizată a pieței second-hand a liniilor de producție ale medicamentelor.

7.1.4.DESCRIERE SINTETICĂ A MODELELOR FINANCIARE UTILIZATE

PENTRU EVALUAREA INVESTIȚIEI

7.1.5.Evaluarea proiectului de investiții folosind criteriile VAN, RIR, TRA, IP

Valoarea actualizată netă pozitivă arată câștigul efectiv în unități monetare de

1.200.655 lei comparabile cu cele de la momentul actual, de care va beneficia societatea în
cazul în care investește în această linie de producție de medicamente. Pe de o parte, rata
internă de rentabilitate de 18,22% este mai mare decât rata de actualizare (RIR>K, adică în
cazul nostru 18,22% >13,9%.), ceea ce este un aspect favorabil.

Pentru a ține cont de efortul investițional realizat de întreprindere, un alt

indicator relevant este indicele de profitabilitate. Acest indice are valoarea 1.15 și ne certifică
faptul că investiția este profitabilă.

40
Pentru a exprima riscul de lichiditate al proiectului, am determinat termenul de recuperare
care este de 4 ani și 8 zile. În plus, în condițiile în care luăm în considerare actualizarea,
termenul de recuperare este de 4 ani și 245 zile.
RIR modificată este de 17,04%, această valoare fiind situată peste costul capitalului propriu.
În concluzie, indicatorii aleși pentru analiză în mediul cert arată că investiția merită realizată,
toate criteriile de selecţie sugerând acest lucru.
În acelaşi timp am calculat indicatorii de mai sus în situaţia utilizării unor valori reale.
Astfel am obţinut următoarele CFD-uri pe care le vom actualiza cu rata reală de actualizare.

8.Analiza de sensitivitate

În cadrul analizei de sensibilitate, am stabilit următorii factori de influență:

Pentru fiecare dintre indicatorii luaţi în calcul cifra de afaceri (lei), cheltuielile variabile /CA,
cheltuieli fixe (lei) şi rata de actualizare – am considerat o variaţie de +/- 20% şi +/-10% fata
de valoarea considerată la analiza proiectului de investiţie în mediul cert.

În cele din urmă am obținut matricea VAN pentru diferite variații față de starea inițială.

41
Dintre toţi indicatorii analizaţi, cel mai mare impact asupra valorii indicatorilor de
performanţă ai investiţiei îl are modificarea ponderii cheltuielilor variabile in CA. De
asemenea, trebuie menţionat că impactul modificării acestor indicatori nu este unul foarte
ridicat, neînregistrându-se valori actualizate nete negative. Prin urmare, proiectul nu prezintă
un risc ridicat deoarece chiar şi la evoluţii nefavorabile VAN-ul nu înregistrează valori foarte
scăzute aşa cum se poate observa şi din graficul de mai jos.

9.Pragul de rentabilitate (contabil şi cel financiar) pentru investiţie

Mărimea critică a pieţei, a segmentului de piaţă, a preţului unitar, a cheltuielilor

variabile unitare, a costurilor fixe şi a duratei de rotaţie a activelor circulante, aferente
proiectului de investiţie, la care se obţine acoperirea cheltuielilor totale din veniturile totale
reprezintă pragul de rentabilitate contabil al investiţiei.
Pentru manageri, acest prag reprezintă adesea un indicator de apreciere a riscului investiţiei,
respectiv dacă cifra vânzărilor este superioară sau nu acestui “punct mort” sub care nu s-ar
implementa proiectul de investiţie
Pragul de rentabilitate financiar arata mărimea critică a pieţei, a segmentului de piaţă, a
preţului unitar, a cheltuielilor variabile unitare, a costurilor fixe şi a duratei de rotaţie a
activelor circulante, aferente proiectului de investiţie, pentru care valoarea actualizată a
încasărilor din livrări, inclusiv din vânzarea pe piaţa secundară a investiţiei este cel puţin
egală cu valoarea actualizată a plăţilor materiale, salariale, financiare şi fiscale, inclusiv a
capitalului investit.

42
 Pragul de rentabilitate financiar (pentru care VAN este egală cu zero) este măsura
minimă a performanţei ce trebuie atinsă în exploatarea investiţiei pentru a se conserva
capitalul investit.

10.SIMULAREA MONTE CARLO

Simularea Monte Carlo este poate cea mai complexă formă de analiză în mediul incert. Faţă
de celelalte metode, simularea Monte Carlo foloseşte rezultate importante din teoria
probabilităţilor, cum ar fi teorema numerelor mari şi teorema limita centrală.
În principiu, fiecărei dintre variabilele considerate a avea o evoluţie incertă îi este atribuită
o variabilă aleatoare care respecta o anumită distribuţie. Pe baza distribuţiei de probabilitate
se poate obţine printr-o extragere o valoare aleatoare pentru variabilă în cauză. Procedând în
acest fel de un număr destul de mare de ori pentru variabilele considerate, se vor putea calcula
un număr destul de mare de valori pentru VAN pentru a putea construi, cu aproximaţie, o
distribuţie de probabilitate. Odată ce este construită distribuţia de probabilitate se poate
construi P(VAN<0), o informaţie de interes pentru orice investitor.
Simularea Monte Carlo a fost realizată în soft-ul Microsoft Excel, cu menţiunea ca
pentru a randomiza parametri aleşi am luat valorile din scenariul de bază, am stabilit apriori
intervalul de variaţie pentru fiecare dintre acestea şi am folosit funcţia RÂND() pentru a
genera un număr aleator care să conducă la obţinerea diferitelor valori.
Parametrii ce au suferit modificări în cadrul analizei Monte Carlo sunt piaţa,
segmentul de piaţă aferent investiţiei, preţul unitar real şi costul variabil unitar. Aceşti patru
parametri au fost modificaţi în diferite proporţii pentru fiecare dintre cei 5 ani de previziune,
intervalele de variaţie fiind prezentate în tabelul ce urmează:

De asemenea este de apreciat faptul că se înregistrează o probabilitate foarte mică de apariţie

a situaţiei în care VAN-ul devine negativ, caz nefavorabil în care realizarea investiţiei nu ar
duce nici măcar la recuperarea sumei investite, şi implicit proiectul ar trebui respins
(probabilitatea că VAN să fie negativ este de fapt o probabilitate cumulată determinată ca
sumă a probabilităţilor individuale de apariţie a VAN în intervalele negative, calculate la
rândul lor pe baza frecventelor relative de apariţie).

43
Prin analiza frecventelor de apariţie a valorilor înregistrate de VAN în diferite intervale egale
şi asocierea de probabilităţi pentru fiecare dintre aceste intervale am obţinut histograma
repartiţiei VAN.

44
11.Arborele de decizie

În analiza investiţiei în mediul cert se observa că în primul an de exploatare a

proiectului se înregistrează vânzări reduse care duc la un CFD negativ, lucru care duce la
necesitatea elaborării unui studiu de fezabilitate în baza căruia să se fundamenteze mai bine
începerea investiţiei sau stoparea iniţiativei. În acest scop se aloca probabilităţi celor două
alternative determinate astfel:
rd ur
p 1 p  ,unde
ud ud

Rata de crestere (u) = 103,63% (reprezentand 1 + 3,63%), 3,63% fiind rata anuala de crestere
a cifrei de afaceri a sectorului de activitate.
Rata de scadere (d) = 1/u = 96,49%

Conform formulelor de mai sus probabilităţile asociate celor două variante posibile
sunt de 91,12 pentru implementarea proiectului de investiţie şi 8,88% pentru renunţarea la
iniţiativa. În condiţiile implementării proiectului am considerat cu o probabilitate de 50% că
ne vom situa în scenariul de bază (cel din mediul cert) şi cu probabilităţi de 25% că ne vom
situa fie în scenariul favorabil fie în cel nefavorabil. Astfel vom obţine o probabilitate de
91,12% * 50% = 45,56% pentru scenariul de bază, respectiv probabilităţi de 91,12% * 25% =
22,78% pentru scenariile alternative.
CFD-ul pentru scenariul optimist a fost determinat pornind de la CFD-urile din
scenariul de bază care au fost înmulţite cu rata de creştere calculată mai sus.
Analog cele din scenariu pesimist au fost calculate folosind rata de scădere. Am
calculat VAN atât pentru fiecare scenariu în parte, cât şi pentru situaţia în care am renunţat la
iniţiativa de a înveşti. În final am determinat media ponderată a VAN şi am obţinut o valoare
de 395,803 lei.

45
12.Opţiunea de abandon

Măsură a flexibilității manageriale de intervenție asupra investiției în timpul derulării

acesteia, îi recunoaștem importanța și plusul de valoare pe care îl acordă investiției inițiale
prin posibilitatea de încetare a exploatării, evitând astfel formarea de cash flow-uri nule,
precum și recuperarea parțială a investiției sub forma valorii lichidative. În situația
materializării scenariului pesimist, o astfel de opțiune ataşată proiectului ne oferă posibilitatea
limitării eventualelor pierderi.

Se estimează că în urma vânzării investiţiei în scopul de a recupera atât activele fixe cât şi
activele circulante se obţine o valoare recuperabilă în opţiunea de abandon de 8.100.000 lei.
Posibila vânzare va avea loc în anul al doilea al investiției. Prin luarea în considerare a
opţiunii de abandon se obţine o valoare mai mica a speranţei VAN, aceasta scăzând de la
395.803 lei la 201.067 lei.
Valoarea opţiunii de abandon = 201.067 – 395.803 = -194.736 lei.

46
 13.CONCLUZII

În urma studiului de fezabilitate realizat, în condițiile previzionării corecte a

indicatorilor, putem concluziona că investiția este utilă și benefică pentru întreprindere.
BIOFARM.SA își va mări linia de producție și va imbunătăți calitatea produselor sale datorită
efectuarii acestei investiții.
Toate criteriile de evaluare în mediu cert susțin realizarea achizițiilor și a modernizărilor
pentru dezvoltarea laboratorului propriu.
Din studiul efectuat, se observă faptul că întreprinderea având o capacitate mare de
autofinanțare și neoferind dividende, își poate permite realizarea investiției, fără a considera
acest fapt un efort financiar deosebit. În perspectivă privind, nu este un proiect care necesită
foarte multe eforturi, deoarece observăm faptul că se amortizează rapid afectând în sens
pozitiv activitatea și performanța companiei S.C. BIOFARM S.A.
În urma analizei de mediu cert, s-a decis acceptarea acestui proiect, deoarece îndeplinește
toate criteriile de evaluare (VAN>0, RIR>k, IP>0).
Prin urmare s-a analizat oportunitatea contractării de credite și a majorării capitalului pentru
investiția propusă. Se constată că VANA>VAN, deci este mai bine să se apeleze la un credit
pentru realizarea investiției.
Valoarea investiției se va recupera, iar indicele de profitabilitate supraunitar arată efectul
pozitiv al acesteia.
Rentabilitatea investiției este susținută și prin rata internă de rentabilitate, superioară ratei de
actualizare cerută de acționari. Toți indicatorii susțin investiția.
Prin aplicarea unui astfel de proiect de investiții ce va determina eficientizarea condițiilor de
lucru, îmbunătățirea calității producției și creșterea indicatorilor de performanță,
BIOFARM.SA își va extinde poziția pe piața românescă în domeniul producerii de produse
medicamentoase, își va fideliza clienți importanți și va rămâne în continuare unul dintre
brandurile de succes pe acest segment.

47
14.BIBLIOGRAFIE

1. Dragotă, V., Obreja, L., Ciobanu, A., Dragotă, M., „Management financiar vol. 1:
Analiză financiară şi gestiune financiară operaţională”, Ed. Economică, Bucureşti,
2003;
2. Dragotă, V., Obreja, L., Ciobanu, A., Dragotă, M., „Management financiar vol. 2:
Politici financiare de întreprindere”, Ed. Economică, Bucureşti, 2003;
3. Dumitrescu, D., Ciobanu, A., “Evaluarea întreprinderilor”, Ed. Economică,
Bucureşti, 2002;
4. Stancu, I., Armeanu, D., “Finanţe : Suport de curs : vol. 3 : Gestiunea financiară a
întreprinderii”, Ed. Economică, Bucureşti, 2003;
5. Stancu, I., “Finanţe. Pieţe financiare şi gestiunea portofoliului. Investiţii directe şi
finanţarea lor”, Ediţia a 4-a, Ed. Economică, Bucureşti, 2007;
6. Vintilă, N., “Evaluarea şi finanţarea investiţiilor directe”, Ed. ASE, Bucureşti,
2009;
7. www.bnr.ro
8. www.bvb.ro
9. www.kmarket.ro
10. www.primet.ro
11. www.zf.ro

48