Cuprins

Introducere .................................................................................................................................... 2
CAPITOLUL I: Prezentarea Băncii Comerciale Carpatica ..................................................... 3
1. Istoric şi informaţii generale ................................................................................................ 3
2. Organizare şi conducere ....................................................................................................... 5
3. Aspecte legate de resursele umane ....................................................................................... 8
4. Activitatea comercială .......................................................................................................... 9
5. Descrierea situaţiei concurenţiale şi a cotei de piaţă .......................................................... 12
6. Dependenţa băncii faţă de un client/grup de clienţi ........................................................... 13
7. Diagnosticul financiar al BC Carpatica .............................................................................. 14
7.1 Evoluţia macroeconomică a sistemului financiar-bancar ........................................... 14
7.2 Elemente de evaluare generală .................................................................................... 15
7.3 Situaţia financiar-contabilă a băncii............................................................................ 17
CAPITOLUL II: Analiza indicatorilor de performanţă financiară ....................................... 21
1. Definirea conceptului de performanţă ................................................................................ 21
2. Definirea şi calculul indicatorilor de performanţă ............................................................. 25
2.1. Indicatori semnificativi ai contului de rezultate ............................................................ 26
2.2 Sistemul ratelor de expresie a performanţelor bancare ................................................ 27
Concluzii ................................................................................................................................... 41
Anexe ........................................................................................................................................ 44
Bibliografie................................................................................................................................ 50
Introducere

Sistemul bancar este un segment indispensabil în cadrul economiei, avându un rol

important în cadrul pieţei financiare. Buna funcţionare a întregii economii este indisolubil legată
de crearea unui sistem bancar funcţional, performant, bine consolidat. În aceste condiţii,
monitorizarea performanţelor tuturor entităţilor economice a obţinut un rol din ce în ce mai
important. Această monitorizare devine vitală în condiţiile în care mediul financiar-bancar este
supus unei concurenţe înverşunate şi unor riscuri variate şi necunoscute care pot avea o influenţă
negativă asupra activităţii.
Am ales această temă ca urmare impactului pe care îl au instituţiile bancare în cadrul
sistemului economic, precum şi a necesităţii stabilirii unui sistem de diagnosticare a activităţii
acestora, sistem care să reprezinte baza stabilirii unor soluţii în cazul producerii unor riscuri
neprevăzute. De asemenea, subiectul cercetării este motivat şi de situaţia economică actuală,
instrumentele de măsurare a performanţei necesitând perfecţionare continuă.
Obiectivul principal al acestei lucrări a fost stabilirea unui set de indicatori de măsurare a
performanţelor unei instituţii bancare, având drept suport situaţiile financiare ale Băncii
Comerciale Carpatica, care să demonstreze necesitatea stabilirii unui model de analiza a
rezultatelor activităţii.
În primul capitol al acestei lucrări, respectiv „Prezentarea Băncii Comerciale Carpatica”,
am descris activitatea băncii, în dinamică, pentru a creiona o imagine de ansamblu a acestei
instituţii.
Capitolul II, „Analiza indicatorilor de performanţă financiară”, prezintă, pe lângă o scurtă
definire a conceptului de performanţă corelat cu cel de risc, obiectivul propus al acestei lucrări,
respectiv identificarea acelor indicatori care reflectă cel mai bine performanţa unei instituţii
bancare.
Acest proiect de cercetare se încheie cu prezentarea recomandărilor stabilite pe baza
rezultatelor obţinute în urma calculării indicatorilor de performanţă financiară, precum şi a
concluziilor generale desprinse din lucrare.
 CAPITOLUL I

Prezentarea Băncii Comerciale Carpatica

1. Istoric şi informaţii generale

Banca Comercială Carpatica S.A şi-a început activitatea în data de 15 iulie, anul 1999, cu
sediul central în Sibiu, fiind o bancă privată autorizată de către Banca Naţională a României să
efectueze operaţiuni financiar-bancare1 astfel încât să ofere persoanelor fizice şi juridice o gamă
cât mai completă de servicii bancare.
Încă de la momentul înfiinţării, BC Carpatica şi-a propus promovarea inteligenţei
autohtone, a capitalului uman şi financiar, dovedind transparenţă, operativitate şi adaptabilitate
în rezolvarea problemelor partenerilor săi de afaceri. Potrivit raportului anual din 2008, misiunea
băncii este de a-şi consolida imaginea de bancă românească, cu vocaţie naţioanlă, care se impune
printr-un spirit european, punând la dispoziţia clienţilor- în special întreprinderilor mici şi
mijlocii şi populaţiei - o gamă diversificată de produse şi servicii. De-a lungul timpului, BC
Carpatica şi-a definit un set de valori propriu, care a fost adoptat şi împărtăşit de toţi angajaţii
băncii.
BC Carpatica s-a remarcat pe piaţa bancară oferind, atât persoanelor fizice cât şi celor
juridice, produse şi servicii de bună calitate, adaptate cerinţelor clienţilor, rapiditate în efectuarea
operaţiunilor prin intermediul unor proceduri necomplicate şi flexibilitate în afaceri. În politica
băncii, clientul reprezintă un partener egal de afaceri. Acest lucru este benefic pentru creşterea
încrederii populaţiei în serviciile oferite de bancă.
Potrivit rapoartelor BNR din anul 2010, BC Carpatica face parte din categoria băncilor cu
capital majoritar privat autohton, alături de Banca Transilvania, Libra Bank şi Banca Comercială
Feroviară, şi se situează pe poziţia a doua în această categorie, în funcţie de activul net bilanţier,
după Banca Transilvania.
Pentru a asigura o ofertă diversificată de servicii financiare eficiente, s-a luat decizia
consolidării unui grup financiar puternic, în cadrul caruia BC Carpatica este piesa centrală.
Grupul are următoarea structură:
 SSIF Carpatica Invest SA: societate de servicii de investiţii financiare, înfiinţată în anul
1996. Conform datelor Bursei de Valori din Bucureşti, la sfârşitul anului bursier 2007 este
clasată în topul primelor 10 companii de brokeraj din ţară;

1
Potrivit art.7 din Actul Constitutiv, domeniul principal de activitate al băncii este efectuarea de operaţiuni bancare
şi financiare: cod CAEN 6419- Alte activităţi de intermedieri monetare
 S.C. Carpatica ASIG S.A: societate înfiinţată în anul 1996, cu capital integral privat, facând
parte iniţial din puternicul Holding Atlassib; în prezent, societatea dispune de un portofoliu vast
de asigurari generale;
 Romticket: furnizor de servicii în domeniul tichetelor de masă; a devenit parte afiliată în
anul 2006;
 S.C. Carpatica Life SRL: societate de brokeraj pe piaţa pensiilor private fondată în anul
2007, societatea fiind autorizată pentru toate tipurile de fonduri private de pensii;
 SAI Carpatica Asset Management S.A: înfiinţată în luna august 2007, este cea mai tânără
membră a Grupului, şi are ca obiect de activitate administrarea investiţiilor şi a portofoliilor
individuale.
Segmentul de piaţă vizat de BC Carpatica este reprezentat de întreprinderile mici şi
mijlocii, dar şi de persoanele fizice, în acest sens BC Carpatica oferind o gamă diversificată de
produse.
Împrumuturile oferite de BC Carpatica provin atât din surse proprii, cât şi din finanţări
externe. În ceea ce priveşte finanţarea externă, BC Carpatica a semnat acorduri de finanţare cu
Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Eximbank Romania, Fondul German Român, Banca
Mondială, Fondul Internaţional de Dezvoltare Agricolă, Black Sea Trade and Development
Bank, European Fund for Southeast Europe, cu scopul de a aduce clienţilor săi noi posibilităţi de
a contracta servicii şi produse în condiţii avantajoase.
BC Carpatica şi-a început activitatea ca o bancă de nivel mediu, care a progresat rapid, şi
care a reuşit să se integreze pe piaţa românească în scurt timp. Astfel, în anul 2002 a obţinut
distincţia Euromarket Award, distincţie care a confirmat realizările remarcabile în afaceri, în
cadrul Forumului Uniunii Europene-EuroMarket 2002, desfăşurat la Bruxelles. Cea de-a doua
distincţie este obţinută în luna februarie, anul 2007, la Frankfurt, respectiv premiul The Arch of
Europe, la categoria Gold. Acest premiu reprezintă recunoaşterea calităţii unui management
performant şi a inovaţiei promovate de către BC Carpatica.
Din anul 2004 până în prezent, BC Carpatica este cotată pe piaţa bursieră Bursa de Valori
Bucureşti, sub simbolul de tranzacţionare BCC, acţiunile sale fiind listate la categoria I, începând
cu 26 aprilie 2005, fiind incluse în indicele BET-C2.

2
Bucharest Exchange Trading Composite Index: al doilea indice dezvoltat de Bursa de Valori Bucureşti (BVB),
creat pentru a reflecta evoluţia de ansamblu a tuturor societăţilor listate la BVB (cu excepţia Societăţilor de Investiţii
Financiare). A fost creat şi datorită creşterii numărului de societăţi listate la BVB.
2. Organizare şi conducere

Legea bancară nr. 58/1998 prevede că : „organizarea şi conducerea băncilor se stabileşte

prin actele constitutive ale băncilor, în conformitate cu legislaţia comercială şi cu respectarea
dispoziţiilor prezentei legi (art. 21)”.
BC Carpatica dispune de o amplă reţea teritorială, pentru a facilita accesul clienţilor la
produsele şi serviciile instituţiei. Astfel, banca îşi desfăşoară activitatea cu ajutorul sucursalelor,
agenţiilor şi reprezentanţelor. Pe lângă aceste unităţi teritoriale, reţeaua BC Carpatica cuprinde şi
o serie de canale alternative de distribuţie, precum ATM-urile3 şi ASV-urile4. Evoluţia acestora
este prezentată în tabelul următor:
Tabel nr.1: Reţeaua teritorială a BC Carpatica
An Sucursale Agenţii Reprezentanţe ATM-uri ASV-uri

2008 64 41 131 226 33

2009 50 28 120 231 33

2010 55 116 - 232 33

Sursa: Situaţiile financiare anuale ale BC Carpatica

Reţeaua teritorială a băncii reuşeşte să acopere toate reşedinţele de judeţ, oraşele
importante, pătrunzând şi în zona rurală (sub 100.000 locuitori), prin intermediul Proiectului de
Finanţare Rurală, finanţat de Banca Mondială.
Cu toate acestea, pe fondul crizei economice, la nivel naţional, sistemul bancar a înregistrat
o scădere în rândul rezultatelor financiare, acest trend descrescător fiind atenuat prin intermediul
unei redimensionări a reţelelor teritoriale, majoritatea băncilor renunţând la unele unităţi
teritoriale, după cum este precizat în raportul anual BNR, din 20105.
În condiţiile acestea, BC Carpatica şi-a ajustat reţeaua teritorială, în anul 2010, prin
transformarea reprezentanţelor în agenţii. De asemenea, fost nevoită să apeleze la închiderea
unor unităţi teritoriale, situându-se pe locul al doilea din acest punct de vedere. Astfel, reţeaua
teritorială s-a diminuat din 2008 până în 2010 cu circa 35%.
Până la sfârşitul anului 2009, BC Carpatica a fost organizată sub forma unui sistem unitar,
organismele care asigurau conducerea superioară fiind următoarele: Adunarea Generală a
Acţionarilor, Consiliul de Administraţie şi Comitetul de Direcţie.

3
Automated Teller Machines, un dispozitiv electromagnetic care permite, cu ajutorul cardurilor, retragerea de
numerar sau obţinerea de informaţii cu privire la situaţia conturilor ş.a
4
Automat de schimb valutar, dispozitiv ce permite clienţilor să schimbe valută (euro, dolari americani, lire sterline
şi franci elveţieni) contra lei, funcţionând asemănător cu ATM-urile.
5
Băncile au renunţat la 255 de unităţi pe parcursul anului 2010, potrivit raportului anual BNR din 2010.
 Adunarea Generală a Acţionarilor reprezenta organul suprem de conducere, cu rol
deliberativ, format din totalitatea acţionarilor, având drept scop determinarea problemelor
generale privind activitatea băncii.
Structura acţionariatului şi ponderea fiecăruia în capitalul social, pe parcursul celor trei ani
luaţi în considerare, sunt următoarele:
Tabel nr.2: Ponderea fiecărui acţionar în capitalul social
2008 2009 2010
An
Acţionar
Ilie Carabulea 36,26% 36,45% 41,29%
Albu Alin 9,99% 10,05% 7,13%
Tănase Corneliu 9,85% 9,90% 11,22%
Olivo Lucio 7,88% 7,92% 5,77%
Olivo Gian Antonio 6,54% 6,58% 4,79%
SC.Atlassib.SRL 2,27% 3,71% 4,55%
SC.Atlantic Travels.SRL 2,11% 0,31% -
Alţii 25,10% 25,08% 25,25%

Sursa: Situaţiile financiare anuale ale BC Carpatica

Potrivit acestor date, Ilie Carabulea este acţionarul majoritar al BC Carpatica şi
preşedintele Consiliului de Supraveghere.
În mod direct, acesta posedă, la sfârşitul anului 2010, un număr de acţiuni de
1.299.097.478, reprezentând 41,29% din acţiunile băncii, iar în mod indirect, 4,55% din acţiuni,
în număr de 143.042.518, prin intermediul SC.Atlassib.SRL pe care o deţine.
Conform art.120 din Legea 31/1990, acţionarii îşi exercită dreptul lor de vot în cadrul
Adunării Generale a Acţionarilor, proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă.
Consiliul de Administraţie, organ de administrare, este compus dintr-un număr impar de
administratori care sunt aleşi din rândul acţionarilor. Consiliul se întruneşte lunar, sau oricând
este nevoie, la sediul central al băncii.
Comitetul de Direcţie este subordonat şi numit de Consiliul de Administraţie şi reprezintă
organul colectiv de conducere operativă a băncii. Componenţa Consiliului de Administraţie şi a
Comitetului de Direcţie în anii 2008 şi 2009 este următoarea:
Consiliul de Administraţie:
 Nicolaie Hoanţă: Preşedinte până la 28.09.2009;
 Viorel Grigore: Membru şi preşedinte din 29.09.2009 până la 31.12.2009;
 Membrii: Ilie Carabulea, Maria Priveghiu, Ioan Gândilă, Nicolae Nan, Ion Dobrică (până
la 18.07.2009), şi Doina Toader (01.05-31.12.2009).
Comitetul de Direcţie:
 Nicolaie Hoanţă: Preşedinte până la 10.10.2009;
 Membrii: Gheorghe Cismaru, Camelia Aron (01.06.2008- 14.09.2009).
Începând cu anul 2010, BC Carpatica a întreprins un proces de reorganizare amplu, în
vederea îmbunătăţirii performanţelor activităţii, la nivel central şi teritorial. Astfel, a fost ajustată
reţeaua teritorială şi s-a apelat la externalizarea unor activităţi precum paza, curăţenia sau
transportul valorilor.
Structura organizatorică a fost, de asemenea, modificată. În urma Adunării Generale a
Acţionarilor (14.11.2009) a avut loc reorganizarea BC Carpatica, sistemul unitar alcătuit din cele
trei organisme menţionate mai sus fiind înlocuit cu un sistem dualist, format din Consiliul de
Supraveghere (structura neexecutivă) şi Directorat (structura executivă).
Conform Actului Constitutiv, art. 18, Conducerea Bancii revine în exclusivitate
Directoratului, care îndeplineşte actele necesare pentru realizarea obiectului de activitate, cu
excepţia celor rezervate de lege în sarcina Consiliului de Supraveghere.
Consiliul de Supraveghere supraveghează activitatea Directoratului, precum şi respectarea
prevederilor legale ale Actului Constitutiv şi hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor în
desfaşurarea activităţii Băncii.
Componenţa celor două organisme se prezintă în felul următor:
Consiliul de Supraveghere:
 Preşedinte: Ilie Carabulea;
 Membrii: Nicolae Petria, Doina Toader, Ioan Trenca.
Directorat:
 Preşedinte: Nicolae Surdu;
 Vicepreşedinte: George-Romeo Ciobănaşu;
 Membrii: Georgiana Mincu, Gheorghe Cismaru, Ion Dobrică.
Pe lângă acestea, funcţionează şi trei comitete de lucru - Comitetul de Audit, Comitetul de
Remunerare şi Nominalizare şi Comitetul de Supraveghere a Riscului - subordonate Consiliului
de Supraveghere, alcătuite din membrii ai consiliului. Comitetul de Audit are funcţie
consultativă cu privire la strategia şi politica băncii în cadrul sistemului de control intern,
auditului intern şi auditului financiar extern.
Potrivit Codului de Guvernanţă Corporativă din 2010, ca organ consultativ al Consiliului
de Supraveghere, Comitetul de Remunerare şi Nominalizare are atribuţii de evaluare, consultare
şi elaborare de propuneri în domeniul nominalizării membrilor Consiliului de Supraveghere,
Directoratului şi al Directorilor executivi cu funcţii cheie în bancă, precum şi a remunerării
acestora în conformitate cu reglementările în vigoare.
În ceea ce priveşte Comitetul de Supraveghere a Riscului, principalele sale atribuţii sunt
legate de administrarea şi controlul riscului la nivelul instituţiei, având ca funcţie principală
asistarea Consiliului de Supraveghere cu privire la îndeplinirea sarcinilor referitoare la
administrarea controlului intern al băncii.

3. Aspecte legate de resursele umane

Pe parcursul celor trei ani analizaţi, indicatorii de resurse umane au înregistrat următoarea
evoluţie:

Evoluţia nr. angajaţilor

2500
2000
2217
1500 1930
1542 Nr. Angajaţi
1000
500
0
2008 2009 2010

Figura nr. 1: Evoluţia numărului angajaţilor

Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale ale BC Carpatica
După cum se poate observa, numărul angajaţilor a înregistrat o traiectorie descendentă.
Aceasta este cauzată, în primul rând, de închiderea unor unităţi teritoriale şi, în al doilea rând, de
disponibilizările efectuate odată cu adâncirea crizei economice. Acest fenomen este observabil şi
la nivelul sistemului bancar naţional, în anul 2009 băncile disponibilizând 3724 de angajaţi, iar
în anul 2010, 1145 de angajaţi, conform rapoartelor BNR din anii 2009 şi 2010.
Angajaţii BC Carpatica sunt în proporţie de 90% angajaţi cu studii superioare finalizate şi
restul de 10% cu studii în curs de desfaşurare (Figura nr. 2). Media de vârstă a angajaţilor se
situează în jurul vârstei de 30 de ani, BC Carpatica promovând tinerii talentaţi cu spirit
antreprenorial. Majoritatea contractelor de muncă sunt încheiate pe perioadă nedeterminată,
deoarece prioritate pentru posturile superioare o au vechii angajaţi ai băncii. Noii angajaţi, ce
ocupă poziţii de entry-level beneficiază de contracte încheiate pe o perioadă determinată.
 Structura angajaţilor BCC după nivelul
de pregătire

9%
Studii medii/gimnaziale
Studii superioare

91%

Figura nr.2: Structura angajaţilor BCC după nivelul de pregătire

Sursa: Raportul de Guvernanţă Corporativă din anul 2010
Toţi angajaţii băncii beneficiază de training-uri de specializare şi de teambilding-uri ce au
ca scop consolidarea relaţiilor dintre aceştia. Conform rapoartelor băncii, programele de training
au vizat îndeplinirea obiectivelor cu privire la:`
 Adaptarea angajaţilor la cerinţele postului;
 Perfecţionarea pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază;
 Dobândirea unor cunoştinţe avansate, moderne, pentru desfăşurarea activităţilor
profesionale.
Pentru a fi îndeplinite aceste obiective, BC Carpatica a organizat programe obligatorii de
instruire în cadrul centrelor interne de pregătire profesională, dar şi programe externe, în
colaborare cu lectori şi instituţii din exterior. Banca dispune de 5 centre interne de pregătire
profesională pe linii de activitate financiar-bancară, respectiv operaţiuni, creditare, protecţie
bancară, management.
Apărarea drepturilor prevăzute în legislaţie, respectiv a intereselor angajaţilor, sunt
asigurate de trei reprezentanţi aleşi în condiţiile stabilite de Codul Muncii. Între managament şi
angajaţi nu au existat elemente conflictuale, relaţiile dintre aceştia fiind reprezentate de o bună
colaborare pe plan profesional.

4. Activitatea comercială

Liniile de activitate pe care se desfăşoară activitatea comercială a BC Carpatica sunt

următoarele: tranzacţionare şi vânzări, activitate bancară comercială, activitate de retail, plaţi şi
decontări.
Gama de produse a BC Carpatica se adresează atât persoanelor fizice cât si celor juridice.
Astfel, oferta băncii este următoarea6:

6
http://www.carpatica.ro/, data accesării: 15.12.2011
 În ceea ce priveşte creditele, acestea se împart în două categorii:
a) Credite pentru persoane fizice:
 Credite pentru nevoi personale: Prosper, Overdraft pe card de debit, Card de
credit, Onesmart;
 Credite pentru achiziţii de bunuri: credit auto;
 Credite de investiţii imobiliare: Casa 9, Prima casă.
b) Credite pentru persoane juridice:
 Credite după tipul afacerii: Creditul pentru Colectivităţi locale;
 Credite după obiectul de activitate: Agricol;
 Credite speciale: Creditul Plafon Global Multioption, Creditul pentru investiţii,
Linia de credit, Creditul pentru capital de lucru la termen, Creditul Plafon
Capital de lucru- nevoi nominalizate, Credite pe documente comerciale;
 Credite din surse externe: BEI, BIRD, FIDA, EFSE, Salonic.
Printre serviciile bancare oferite se numără:
a) Cash management
 Operaţiuni de încasări şi plăţi cu numerar în lei şi în valută;
 Operaţiuni de schimb valutar pentru persoane fizice;
 Operaţiuni de numerar prin Western Union;
 Redistribuire de numerar la alte instituţii de credit pe bază de convenţii scrise;
 Depozitare de valori şi documente de valoare de la persoane fizice sau juridice.
b) Transferuri de fonduri
 Transferuri intra-bancare;
 Transferuri inter-bancare în lei prin intermediul Serviciului Electronic de Plăţi;
 Transferuri interne şi internaţonale în valută prin intermediul reţelei SWIFT şi
a băncilor de corespondenţă.
c) Operaţiuni pe piaţa valutară inter-bancară
 Operaţiuni de schimb valutar în cont cu clienţii nebancari- la vedere;
 Operaţiuni de schimb valutar în cont cu clienţii nebancari- la termen;
 Operaţiuni de schimb valutar prin intermediul punctelor de schimb valutar şi al
automatelor de schimb valutar;
 Tranzacţii forward şi swap valutar.
d) Operaţiuni cu titluri de stat:
 Operaţiuni de custodie a titlurilor de stat;
 Operaţiuni de constituire a gajului asupra titlurilor de stat;
  Operaţiuni de vânzare/cumpărare cu titluri de stat în contrapartidă cu clienţii
nebancari, persoane fizice sau persoane juridice;
e) Tranzacţii specifice pieţei de capital:
 Decontarea specială a operaţiunilor cu valori mobiliare;
f) Alte servicii:
 Analizarea şi decontarea biletelor la ordin şi a cambiilor;
 Deschideri de acreditive în lei şi în valută;
 Remiterea spre încasare a borderourilor cu cecuri barate, bilete la ordin, cambii
şi alte documente;
 Efectuarea de plăţi către furnizorii de utilităţi;
 Deschideri de conturi de disponibilităţi;
 Confirmări de solduri din extrase de cont (persoane fizice şi juridice);
 Consultarea de date CIP la cererea clienţilor (persoane fizice şi juridice);
 Verificarea autenticităţii bancnotelor străine;
 Transfer de bani în Western Union în EURO, USD, RON;
 Plata facturilor prin ghişeele BCC.
În anul 2009 a avut loc o modernizare a serviciilor de carduri, respectiv sistemul informatic
al băncii a fost conectat online cu sistemul procesatorului de carduri. Astfel, cardul de debit a
devenit un instrument electronic de plată ataşat direct contului curent, iar disponibilităţile băneşti
pot fi contactate prin două modalităţi, în timp real: cardul de debit şi Internet Banking7.
În anul 2010 a avut loc modernizarea şi securizarea serviciilor de carduri, prin finalizarea
certificării EMV8 pentru terminalele POS, această acţiune având drept finalitate, prin creşterea
numărului de comercianţi acceptanţi şi a securităţii tranzacţiilor, dezvoltarea semnificativă pe
linia acceptării la plată. Astfel, BC Carpatica a reuşit să se alinieze la standardele internaţionale,
serviciile oferite fiind îmbunătăţite considerabil, banca devenind un jucător important pe piaţa de
acceptare a cardurilor ( se situează în top 10 în sistemul bancar din punct de vedere al reţelei de
bancomate).
Obiectivele BC Carpatica pentru anul 2011, potrivit raportului anual 2010, în ceea ce
priveşte lansarea unor noi produse, pun accent, pe lângă fidelizarea clienţilor, consolidarea
situaţiei financiare, concomitent cu maximizarea calităţii produselor şi a serviciilor oferite.
Astfel, pentru persoanele fizice, se au în vedere produse de economisire (Contul de economii
Contfort), soluţii de cash management( pachetele CONTe, TOP) şi depozitul cu dobânda fixă.

7
Aproximativ 25% din ordinele de plată iniţiate de clienţii băncii sunt derulate prin Internet Banking.
8
Europay, MasterCard, Visa; consorţiu format din 3 companii care sponsorizează, la nivel global, standardele
internaţionale pentru tranzacţiile financiare electronice.
 Persoanele juridice vor beneficia de credite pentru investiţii, credit pentru Capital de lucru
la termen, credit plafon pentru capital de lucru. Direcţiile principale în care BC Carpatica se va
dezvolta vor fi în continuare cele care au în vedere creditarea, cardurile, transferul de bani şi
managementul activelor.
Analizând activitatea de vânzare, rezultă că portofoliul BC Carpatica este alcătuit
preponderent din creditele acordate agenţilor economici, respectiv IMM-uri, PFA, asociaţii
familiale, companii mari. În anii 2008, 2009 şi 2010, creditele acordate agenţilor economici au
reprezentat 88% din activitatea de creditare, creditele oferite populaţiei având o valoare de 12%.
Pe fondul crizei economice, activitatea de creditare a avut de suferit, aflându-se pe un
trend descrescător. Astfel, volumul portofoliului de credite acordate agenţilor economici a
înregistrat o scădere de 17,23% în 2009 faţă de 2008, şi de 8,39% în 2010 faţă de 2009.
Activitatea de creditare a populaţiei a înregistrat de asemenea un trend descrescător, scăderea
fiind de 16,84% în 2009 faţă de 2008 şi de 10,95% în 2010 faţă de 2009.

Evoluţia portofoliului de credite (mil lei)

1393.7
1153.6 1056.8
Credite agenţi
economici
190 158 140.7 Credite populaţie

2008 2009 2010

Figura nr. 3: Evoluţia portofoliului de credite

Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale ale BC Carpatica

5. Descrierea situaţiei concurenţiale şi a cotei de piaţă

Conform obiectului de activitate, concurenţii sunt reprezentaţi de totalitatea băncilor

comerciale din sistemul bancar românesc, piaţa pe care concurează fiind piaţa produselor şi
serviciilor bancare din ţară.
Potrivit rapoartelor anuale ale BNR din 2008, 2009 şi 2010, cota de piaţă a BC Carpatica în
funcţie de valoarea activelor din sistemul bancar românesc a înregistrat un nivel de 0,8% în anul
2008, 1,1% în 2009 şi 0,9% în 2010, ocupând poziţia 18 în cadrul sistemului bancar românesc.
 În ceea ce priveşte produsele băncii, la sfârşitul anului 2010, ponderea pe piaţă este
următoarea:
 1,21%- cota de piaţă pe depozite;
 0,96%- cota de piaţă pe creditele acordate persoanelor juridice;
 0,14%- cota de piaţă pe creditele acordate persoanelor fizice.
Cota de piaţă pentru creditele acordate a înregistrat un trend descrescător, scăzând de la
0,73% în anul 2009 la 0,56% în anul 2010. Cota de piaţă pentru depozite a înregistrat acelaşi
trend descrescător, de la 1, 61% în 2009 la 1.21% în 2010.
Conform analizelor efectuate de BC Carpatica, principalii concurenţi pe sectorul business
şi servicii sunt următorii:
 Credite persoane juridice: Banca Transilvania, CEC Bank, Raiffeisen Bank;
 Credite persoane fizice:Banca Transilvania, Piaerus Bank;
 Depozite: Banca Transilvania, Garanti Bank International N.V, Alpha Bank;
 Carduri debit: Bancpost, Raiffeisen Bank, Banca Românească;
 Internet Banking: CEC Bank, Millenium Bank, Banca Transilvania.
Cu toate că pe piaţa bancară se manifestă o concurenţă puternică, BC Carpatica deţine o
poziţie bună în rândul băncilor din România, ocupând, în funcţie de cota de piaţă, locul 18 în
sistemul bancar românesc.

6. Dependenţa băncii faţă de un client/grup de clienţi

Conform raportului anual din 2010, dependenţa băncii faţă de o persoană/grup de persoane
fizice sau juridice este percepută ca o expunere, în sensul că orice pierdere înregistrată de acestea
ar avea un impact negativ asupra veniturilor societăţii. Aceşti clienţi sunt economic
interconectaţi în sensul că:
 Una dintre persoane exercită putere de control, direct sau indirect, asupra celorlalte;
 Valoarea împrumuturilor, cumulată, reprezintă un singur risc pentru bancă; în cazul în care
o entitate întâmpină dificultăţi de rambursare, celelalte vor întâmpina dificultăţi similare;
Un grad de expunere mare atinge sau chiar depăşeşte pragul de 10% din fondurile proprii
ale băncii. La 31.12.2010, conform raportului anual din acel an, banca înregistrează expuneri
mari faţă de următorii:
 Clienţi: BNR, Ministerul Finanţelor Publice, Black Sea Trade and Developement Bank,
Cec Bank S.A, Primăria Bucureşti;
 Grupuri de clienţi aflaţi în legătură: Grup Avicola Sivita, Grup Roman, Grup Marex, Grup
Erste, Grup Carpatica, Grup Pro Auto Industries.
7. Diagnosticul financiar al BC Carpatica

7.1 Evoluţia macroeconomică a sistemului financiar-bancar

Activitatea BC Carpatica din cei trei ani luaţi în considerare a stat sub semnul crizei
economice mondiale, care a afectat România inclusiv în anul 2010, an în care majoritatea ţărilor
din Uniunea Europeană depăşiseră efectele negative ale acesteia. Astfel, câteva repere
importante care au marcat mediul economic în această perioadă, potrivit rapoartelor anuale ale
BNR au fost:
 În anul 2010, sistemul bancar românesc s-a aflat sub presiunea exercitată de măsurile de
austeritate aplicate de autorităţile române, măsuri care au vizat reducerea salariilor,
disponibilizări în sectorul bugetar, creşterea cotei standard a TVA, alături de trendul ascendent al
şomajului, deprecierea monedei naţionale şi scăderea veniturilor polulaţiei;
 Inflaţia, pe parcursul celor 3 ani, s-a situat peste ţinta stabilită de BNR. Astfel, în anul
2008, rata inflaţiei s-a situat cu 1,5% peste limita superioară a intervalului de variaţie de 3,8%, în
anul 2009 a depăşit limita cu 0,24%, iar în anul 2010 cu 3,46%, ţinta fiind, în ambii ani, de 3,5%.
Se poate observa că în anul 2010 s-a înregistrat cea mai mare rată a inflaţiei, respectiv 7,96%,
această creştere semnificativă fiind efectul secundar al măsurilor luate de Guvernul ţării, în
special de creşterea TVA cu 5 procente.

Evoluţia ratei inflaţiei

9.00%
8.00%
7.00% 7.96%
6.00%
5.00% 6.30%
4.00% 4.74% Rata inflaţiei
3.00%
2.00%
1.00%
0.00%
2008 2009 2010

Figura nr.4: Evoluţia ratei inflaţiei

Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale ale BNR
 Deficitul bugetar al României a fost în anul 2010 de 33,3 miliarde de lei, fiind diminuat în
raport cu anul 2009, de la 7,4% la 6,5% din PIB;
 Conform rapoartelor anuale BNR, s-a constatat deprecierea monedei faţă de principalele
valute - Euro, USD- din cauza scăderii încrederii investitorilor în economiile din centrul şi estul
Europei şi a creşterii deficitului bugetar.
 Depreciera monedei a continuat şi pe parcursul anului 2009: în raport cu euro, deprecierea
anuală a fost de 6,1% (11% în anul 2008), valoarea minimă fiind de 4,0296 lei / euro şi valoarea
maximă de 4,3127 lei / euro. La 31.12.2009, paritatea leu / euro a fost de 4,2282. Faţă de dolarul
american, deprecierea a fost de 3,6%, (16% în 2008), valoarea minimă fiind de 2,7883 lei/ USD
şi valoarea maximă de 3,4257 lei/USD. La 31.12.2009, paritatea leu/USD a fost de 2,9361.
Moneda naţională a început anul 2010 la valoarea de 4,2282 unităţi pentru un euro şi l-a
încheiat la 4,2848 unităţi. Pe parcursul anului, cursul de schimb a atins valoarea maximă de
4,3688 lei/euro (luna iunie), iar valoarea minimă ajungând la valoarea de 4,0653 lei/euro (luna
martie). Comaprativ cu dolarul american, deprecierea monedei naţionale a fost, în anul 2010, de
9,1%, (3,6% în 2009), valoarea minimă fiind de 2,8388 lei/ USD (luna ianuarie) şi valoarea
maximă de 3,5697 lei/USD în luna iunie;
 Volumul creditelor neperformante, pe ansamblul sectorului bancar, ca urmare a situaţiei
delicate a economiei, a înregistrat o creştere semnificativă (rata creditelor neperformante a atins
un prag maxim în anul 2010 de 11,9%, cu 4% mai mare decât în 2009). În aceste condiţii,
băncile au fost nevoite, în primul rând, să mărească valoarea provizioanelor în detrimentul
profitabilităţii şi, în al doilea rând, să manifeste o atitudine mult mai prudentă în ceea ce priveşte
acordarea de noi credite;
 Pentru prima dată din 1999, sistemul bancar a încheiat anul 2010 cu o pierdere netă de 305
milioane de lei, comparativ cu anul 2009, an în care s-a înregistrat un câştig net cumulat de 815
milioane de lei. Astfel, la sfârşitul anului 2010, 22 de unităţi bancare au înregistrat pierdere şi
doar 20 profit.
În concluzie, anul 2010 a reprezentat cea mai dificilă perioadă pentru băncile din Romania
după 1999, un an marcat de falimente judiciare, de reorganizări sau de fuziuni ale firmelor, dar şi
de asanarea pieţei bancare autohtone şi întarirea sistemului de supraveghere.
Într-un context economic dificil, direcţiile de acţiune ale BC Carpatica, au vizat adaptarea
la cerinţele pieţei, identificarea celor mai bune căi de gestionare sănătoasă a afacerii şi găsirea de
soluţii pentru clienţii săi.

7.2 Elemente de evaluare generală

 Profit/pierdere. BC Carpatica a fost afectată într-o mare măsură de situaţia economică
internaţională. Astfel, în anul 2008 a înregistrat un profit de numai 801.922 lei, iar în anii 2009 şi
2010 au fost înregistrate pierderi, 21.140.214 lei în 2009, respectiv 154.472.708 lei în 2010.
Aceste pierderi au fost influenţate de nivelul ridicat al cheltuielilor cu provizioanele, care au fost
constituite din cauza creşterii costului riscului de credit9, având, aşadar, un impact negativ asupra
performanţelor activităţii. Astfel, faţă de 2009, provizioanele constituite pentru creditele
neperformante au înregistrat valori de cinci ori mai mari în anul 2010, ajungând la valorea de
211,51 mil. lei (38,7 în 2009), ceea ce a determinat adâncirea pierderii cu 630%;
 Cifra de afaceri. Acest indicator a înregistrat în anul 2009 o creştere de 11% faţă de anul
2008 (517.153 mii lei în 2009, faţă de 465.660 în 2008), scăzând însă, pe parcursul anului 2010,
cu 12,5% faţă de anul precedent, ajungând astfel la valoarea de 452.456 mii de lei;
 Venituri totale. Acestea au înregistrat creşteri pe parcursul celor trei ani, crescând cu
30,4% din anul 2008 până în anul 2010 (574.724 mii lei în 2008, 604.619 mii lei în 2009 şi
749.358 mii lei în 2010);
 Cheltuieli totale. Nivelul cheltuielilor băncii a crescut în 2009 cu 9,02% faţă de anul
anterior, ca urmare a creşterii nivelului dobânzilor la produsele de economisire, ajungând la
valoarea de 625.729 mii lei, faţă de 573.943 mii lei în anul 2008. Pe parcursul anului 2010,
cheltuielile totale au crescut considerabil, creşterea de 44% fiind consecinţa creşterii
semnificative a nivelului provizioanelor aferente riscului de credit. Valoarea acestora la sfarşitul
anului 2010 a fost de 903.473 mii lei.

Elemente de evaluare generală

mil lei
1000

800

600 Cifra de afaceri

Venituri totale
400 Cheltuieli totale
200 Profit/Pierdere

0
2008 2009 2010
-200

-400

Figura nr. 5: Elemente de evaluare generală

Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale ale BC Carpatica

9
Riscul de credit reprezintă riscul înregistrării de pierderi de către Bancă, ca urmare a neîndeplinirii de către un
client sau un alt partener a obligaţiilor contractuale. Riscul de credit este implicit unor produse bancare tradiţionale –
credite, angajamente de credit şi alte datorii contingente, cum sunt acreditivele – şi instrumentelor financiare
derivate;
 Pentru a caracteriza cât mai bine evoluţia BC Carpatica, au fost evidenţiaţi, în rapoartele
anuale, doi indicatori semnificativi, respectiv indicatorul de lichiditate şi de solvabilitate.
Lichiditatea reprezintă capacitatea de plată a băncii, pe termen scurt, din activele curente;
cu alte cuvinte lichiditatea se poate defini drept „proprietatea elementelor patrimoniale de a fi
transformate în bani”10.
În ceea ce priveşte solvabilitatea, acest indicator reflectă abilitatea băncii de a-şi onora
obligaţiile la termenele scadente.
Evoluţiile acestor indicatori sunt prezentate în graficul de mai jos.

Lichiditate/Solvabilitate
16.00%
14.3%
14.00% 12.32%
12.00% 12.4%
10.00%
Lichiditate BCC
8.00%
6.00% Solvabilitate BCC
4.00% 3.73%
2.00% 1.15% 1.89%
0.00%
2008 2009 2010

Figura nr. 6: Evoluţia indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate;

Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale ale BC Carpatica
Se poate observa că valorile acestor indicatori se află peste cerinţele minime reglementate
de BNR (lichiditate ≥1%, solvabilitate ≥10%). Cu toate acestea, mărimea indicatorilor nu
depăşeşte cu mult valoarea minimă stabilită de BNR, cu alte cuvinte, situaţia financiară a băncii
nu este una tocmai bună, resimţindu-se efectele crizei economice.
Şi pe ansamblul sistemului bancar cei doi indicatori s-au menţinut peste limita minimă
reglementată, ceea ce înseamnă că sistemul bancar românesc poate fi considerat unul solid. La
sfârşitul anului 2010, lichiditatea a fost de 1,35%, în scădere faţă de 2009 (1,38%), iar
solvabilitatea a înregistrat valoarea de 15,02%, faţă de 14,67% în anul 2009.

7.3 Situaţia financiar-contabilă a băncii

Potrivit situaţiilor financiare anuale ale BC Carpatica, acestea au fost întocmite la 31
decembrie 2008, 2009 respectiv 2010 în conformitate cu prevederile Legii Contabilităţii nr.
82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, planului de conturi aplicabil
instituţiilor de credit aprobat prin Ordinul BNR nr 13/2008, cu modificările şi completările

10
Păvăloaia, Willi, Păvăloaia, Daniel. Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii. Iaşi, Editura Tehnopress, 2006,
p.182.
ulterioare, respectiv Ordonanţa de urgenţă nr 99 din 6 dec 2006 referitoare la instituţiile de credit
şi adecvarea capitalului cu modificările şi completările ulterioare.
Factorii macroeconomici menţionaţi au influenţat negativ evoluţia financiară a băncii,
aceasta focusându-se pe menţinerea stabilităţii economico-financiare. În aceste condiţii, banca a
fost nevoită să-şi adapteze strategiile la un mediu economic aflat în declin.
Evoluţia principalelor poziţii bilanţiere pe parcursul celor 3 ani analizaţi este următoarea:
a) Activul bilanţier
Tabel nr.3: Situaţia comparativă a principalelor elemente de activ (mil lei)
Activ 2008 2009 2010 2009/2008 2010/2009

Creanţe asupra clientelei 1337 1223 957 -9% -22%

Casa, disponibilităţi la băncile centrale 610 819 499 34% -39%

Active imobilizate 120 147 163 23% 11%

Creanţe asupra instituţiilor de credit 79 17 80 -78% 371%

Alte active(inclusiv titluri de stat) 142 1395 1234 882% -12%

TOTAL 2288 3601 2933 57,4% -18,6%
Sursa: Rapoartele anuale ale BC Carpatica şi calcule proprii
Potrivit acestor date, se poate observa că totalul activelor bilanţiere a crescut în anul 2009
cu 57,4% faţă de perioada precedentă. În anul 2010 însă, s-a înregistrat o scădere a activelor cu
18,6% faţă de anul 2009.
Creanţele asupra clientelei au înregistrat o scădere constantă pe parcursul celor 3 ani, de
9% şi respectiv 22%. Ponderea acestora în totalul operaţiunilor bancare reflectate în bilanţ a
scăzut semnificativ, de la 58% în anul 2008, la 33% la sfârşitul anului 2010. Această situaţie
poate fi explicată de regresul activităţii de creditare, ca urmare a impactului crizei economice,
manifestat printr-o scădere a veniturilor agenţilor economici şi a diminuării veniturilor
bugetarilor.
Casa şi disponibilităţile la băncile centrale au înregistrat o creştere pe parcursul anului
2009 de 34%, deţinând o pondere de 23% din totalul activelor. La sfârşitul anului 2010, s-a
manifestat o scădere considerabilă a acestora de 39%, ponderea lor ajungând la 17% în bilanţ.
Rezerva minimă obligatorie la BNR deţine ponderea cea mai importantă din acest post bilanţier.
Activele imobilizate au înregistrat creşteri de-a lungul celor 3 ani analizaţi, ajungând în
anul 2010 la o valoare de 163 mil lei, adică o pondere de 6% din totalul activelor.
Postul Alte active a înregistrat o creştere de 882% faţă de anul 2008. Această creştere s-a
datorat, conform raportului anual din anul 2009, achiziţiei de instrumente financiare emise de
stat, cu venit fix, şi a investiţiei în obligaţiuni corporative în scopul diversificării portofoliului
băncii. Pe parcursul anului 2010, acest post a înregistrat o scădere de 12%, ca efect al scăderii
deţinerii de obligaţiuni de stat cu dobândă, obligaţiunilor benchmark şi a certificatelor de
trezorerie cu discount. Ponderea acestora în activul bilanţier este de 42% în anul 2010.

Evoluţia activului bilanţier

mil lei
1600
1400
1200
1000
800
600 2008
400 2009
200 2010
0
Creanţe asupra Casa, Active imobilizate Creanţe asupra Alte active
clientelei disponibilităţi la instituţiilor de
băncile centrale credit

Figura nr.7: Evoluţia activului bilanţier

Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale Carpatica
b) Pasivul bilanţier
Tabel nr.4: Situaţia comparativă a principalelor elemente de pasiv (mil lei)
Pasiv 2008 2009 2010 2009/2008 2010/2009

Datorii privind clientela 1799 2274 2404 26,4% 5,7%

Datorii privind instituţiile de credit 163 985 243 504% -75,3%

Capital propriu 238 279 237 17,2% -15,1%

Alte pasive 59 63 49 6,8% -22,2%

Datorii constituite prin titluri 29 0 0 -100% 0%

TOTAL 2288 3601 2933 57,4% -18,6%

Sursa: Rapoartele anuale ale BC Carpatica şi calcule proprii

Datoriile privind clientela au înregistrat un trend ascendent pe parcursul celor trei ani, din
2008 până în 2010 crescând cu 33,6% şi atingând, la 31 dec 2010, o pondere de 82% din totalul
pasivului bilanţier. Această situaţie se datorează creşterii depozitelor la termen, de la 1.152 mil
lei în anul 2008, la 2.054 mil lei la sfârşitul anului 2010.
Datoriile privind instituţiile de credit au înregistrat o creştere substanţială în anul 2009, pe
fondul crizei de lichiditate manifestată pe piaţa interbancară. Astfel, pentru a acoperi nevoia de
lichiditate, BC Carpatica a apelat la împrumuturile de tip REPO11, acestea atingând la 31 dec
2009 un sold de 804 mil lei, potrivit raportului administratorilor din 2009. Aceste datorii au
scăzut pe parcursul anului 2010 cu 75,3%, soldul operaţiunilor REPO având o valoare de 88 mil
lei. Pe lângă acest tip de împrumut, datoriile privind instituţiile de credit mai cuprind şi depozite
ale băncilor, sume datorate din operaţiuni cu cecuri sau carduri şi împrumuturi financiare de la
bănci. Ponderea acestui post bilanţier în totalul pasivelor a fost de 7% în anul 2008, 27% în 2009
şi de 8% în 2010.
Creşterea capitalurilor proprii de 17,2% înregistrată în anul 2009 a fost consecinţa
majorării capitalului social cu suma de 28 mil lei, prin aport în numerar, respectiv prin emiterea
unui număr de 280 mil acţiuni cu preţul de 0,1 lei/acţiune. Această majorare a avut drept scop,
potrivit raportului administratorilor băncii, capitalizarea băncii pentru îmbunătăţirea rezistenţei la
şocurile macroeconomice şi susţinerea liniilor de afaceri ale acesteia. La 31 dec 2009, capitalul
social al băncii era de 228 mil lei, faţă de 201 mil lei în anul 2008.
În anul 2010 însă, capitalurile proprii au înregistrat o scădere faţă de anul precedent de
15%, ca urmare a pierderii din acel an.
Tot în anul 2010, au avut loc două majorări de capital social, prin aport în numerar, în
valoare de 86,5 mil lei, soldul ajungând la un nivel de 315 mil lei la sfârşitul anului. În structura
capitalului social, ponderea cea mai mare revine persoanelor fizice (aprox. 80% pe parcursul
celor 3 ani).
Datoriile constituite prin titluri, respectiv obligaţiunile corporative emise de bancă în anul
2006, au fost răscumpărate în anul 2009.

Evoluţia pasivului bilanţier

3000 mil lei
2500
2000
1500 2008
1000 2009
500 2010
0
Datorii privind Datorii privind Capital propriu Alte pasive
clientela instituţiile de credit

Figura nr.8: Evoluţia pasivului bilanţier

Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale ale BC Carpatica

11
Tranzacţii reversibile, având scopul de a injecta lichiditate. BNR cumpără de la instituţiile de credit active
eligibile pentru tranzacţionare, instituţiile luându-şi angajamentul de a le răscumpăra la o dată ulterioară, la preţul
stabilit la data tranzacţiei.
 CAPITOLUL II
Analiza indicatorilor de performanţă financiară

1. Definirea conceptului de performanţă

Termenul de performanţă, provenind din limba engleză de la verbul „to perform” 12,
presupune un nivel măsurabil al stabilităţii şi eficienţei activităţii bancare (din punct de vedere
decizional, legislativ, concurenţial), fiind adesea asociat cu reuşită, creştere, efort, optimizarea
raportului cost-beneficiu.
Profesorii universitari I.Verboncu şi M. Zalman consideră că, pentru a obţine o imagine cât
mai fidelă asupra performanţelor, măsurarea acestora trebuie să ţină seama de concepte precum
competitivitatea şi avantajul concurenţial. Pe lângă aceste concepte, noţiunea de performanţă
este indisolubil legată de cei de eficienţă şi eficacitate (Figura nr. 9). Astfel, toate aceste
elemente au nevoie de o reevaluare, dacă se doreşte obţinerea de performanţe, la nivel
managerial, economic, financiar.

Figura nr. 9: Interdependenţele dintre performanţe şi avantaj concurenţial;

Sursa: Verboncu, Ion, Zalman, Michael. Management şi performanţe. Bucureşti, Editura
Universitară, 2005, p.63.
De asemenea, performanţa activităţii unei bănci rezidă în modul în care este mobilizat şi
alocat capitalul, în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse, profitul având un trend ascendent,
iar riscurile fiind minimizate cât mai mult cu putinţă. De aici rezultă că obiectivul principal al
unei bănci este obţinerea de profit prin îndeplinirea obiectivelor propuse.
Astfel, performanţa poate fi definită drept „nivelul măsurabil de stabilitate al activităţii
unei bănci, caracterizat prin niveluri reduse ale tuturor categoriilor de risc şi o tendinţă generală
de creştere a profiturilor de la o perioadă la alta”13.

12
To perform - executarea unei sarcini. Prin substantivizare, devine „performance”- procesul îndeplinirii sarcinilor;
13
Rotaru, Constantin. Managementul performanţei bancare. Bucureşti, Editura Expert, 2001, p.53;
 Mediul în care o bancă îşi desfăşoară activitatea este unul incert, de unde rezultă că orice
decizie, acţiune, presupune asumarea unui risc. Astfel, relaţia dintre profit şi risc contribuie la
consolidarea unei imagini de ansamblu asupra performanţelor globale ale băncii.
Din Figura nr. 10 rezultă că divizarea celor două elemente- rentabilitatea capitalului şi
variaţia acesteia- stă la baza reprezentării unei imagini a structurii interne din cadrul băncii, cu
privire la riscuri şi beneficii. Nivelul rentabilităţii activelor este influenţat atât de factori
controlabili cât şi de cei necontrolabili (condiţiile economice generale, schimbări în mediul
concurenţial).
Schema reliefează principalele riscuri la care este expusă activitatea unei bănci şi care
influenţează nivelul performanţelor acesteia. Dintre acestea, cele care influenţează direct variaţia
câştigurilor sunt riscul de portofoliu (riscul de creditare, riscul ratei dobânzii şi cel de lichiditate)
şi cel de operare. Băncile care nu reuşesc să se adapteze la fluctuaţiile mediului economic şi care
nu practică un management al riscului performant, nu vor reuşi să-şi menţină un nivel
satisfăcător al performanţelor.

Figura nr.10: Relaţia risc-profit pentru evaluarea performanţei unei bănci;

Sursa: Rădoi, Mădălina-Antoaneta. Gestiune bancară. Bucureşti, Editura Economică,
2009, p.270.
 Aşadar, din această perspectivă, performanţa reflectă eficienţa întregii activităţi, sintetizând
influenţa directă sau indirectă a tuturor factorilor controlabili sau necontrolabili, care acţionează
asupra rentabilităţii activităţii. Ea reprezintă factorul determinant al activităţii, care creionează
evoluţia ulterioară şi influenţează poziţia în cadrul sistemului bancar.
În prezent, în condiţiile de instabilitate economică manifestate atât la nivel naţional cât şi la
nivel internaţional, riscurile asumate de către bănci înregistrează nivele mai mari faţă de
perioadele anterioare. Astfel, practicarea unui management activ şi performant, de către
manageri profesionişti, care să facă faţă provocărilor şi să asigure menţinerea pe piaţă prin
asigurarea unui anumit grad de stabilitate, reprezintă premize esenţiale ale activităţii bancare din
perioada actuală.

Manageri
profesionişti

Performanţe
Management
economico -
performant
financiare

Performanţe
manageriale

Figura nr. 11: Condiţionări generale management performant-performanţe în domeniu;

Sursa: : Verboncu, Ion, Zalman, Michael. Management şi performanţe. Bucureşti, Editura
Universitară, 2005, p.66.
Astfel, în vremuri de criză, managementul riscului devine, la nivelul băncilor, un element
important în vederea asigurării unei activităţi performante, comparativ cu perioadele economice
liniştite.
În accepţiunea BC Carpatica, riscul este privit, conform raportului anual din 2008, drept
posibilitatea ca o serie de factori interni sau externi să influenţeze negativ activitatea băncii,
având ca rezultat neîndeplinirea obiectivelor planificate, înregistrarea unor pierderi etc.
Având în vedere activitatea desfăşurată, BC Carpatica derulează procese de administrare,
managementul riscurilor fiind parte integrantă în cadrul proceselor decizionale şi de afaceri.
La nivelul băncii, au fost identificate cinci categorii de riscuri semnificative:
 Riscul de credit;
 Riscul de piaţă, având drept componente riscul de preţ, riscul valutar şi riscul ratei
dobânzii;
 Riscul de lichiditate;
 Riscul operaţional;
 Riscul reputaţional.
Având în vedere că pentru bănci riscurile reprezintă pierderi, acestea sunt înregistrate în
contabilitatea bancară într-un mod specific, astfel14: provizioanele sunt constituite de către bancă
pe măsura pierderilor constatate sau posibile; de asemenea, provizioanele se constituie pe fondul
costurilor înregistrate, care, la rândul lor, influenţează rezultatele, diminuându-le (Figura nr. 12).

Pierderi Provizioane Costuri Rezultate

Figura nr. 12: Constituirea provizioanelor;

Sursa: Basno, Cezar, Dardac, Nicolae. Produse, costuri şi performanţe bancare. Bucureşti,
Editura economică, 2000, p.105
Aşadar, provizioanele se creează pentru a acoperi o pierdere potenţială, latentă. Acestea
pot fi constituite prin dotaţii (rezerve), fiind mai extinse deoarece sunt practicate în domeniul
creditelor acordate, sau prin reevaluare.
Determinarea gradului de expunere a băncii în faţa riscurilor, a stabilităţii şi a eficienţei
activităţii se poate realiza utilizând o serie de indicatori, cantitativi şi calitativi. Performanţele
bancare pot fi măsurate, aşadar, prin intermediul a două instrumente, respectiv contul de profit şi
pierdere şi sistemul ratelor.15 Analiza performanţelor începe cu analiza contului de profit şi
pierdere şi a indicatorilor economico-financiari (calculaţi pa baza informaţiilor din cont), alături
de bilanţul şi notele explicative la situaţiile financiare 16.
Contul de profit şi pierdere este un document contabil de sinteză, care măsoară
performanţele activităţii (reflectă veniturile, cheltuielile, profitul/pierderea), fiind inclus în
situaţiile financiare de închidere a exerciţiului financiar. Acesta are rolul de a furniza, alături de
bilanţul patrimonial, informaţii cu privire la poziţia financiară a societăţii, determinată de
rezultatele obţinute de aceasta, informaţii utile stakeholderilor organizaţiei (manageri, acţionari,
creditori, clienţi, angajaţi, stat,etc), care vor lua decizii economice în urma analizării acestor date
(Figura nr.13).
Studierea atentă a structurii şi a dinamicii activelor şi pasivelor băncii conduce la obţinerea
unor informaţii suplimentare privind profitul băncii şi expunerea la risc.

14
Basno, Cezar, Dardac, Nicolae. Produse, costuri şi performanţe bancare. Bucureşti, Editura economică, 2000;
15
Basno, Cezar, Dardac, Nicolae. Op. Cit., p. 119;
16
Vâlceanu, Gheorghe, Robu, Vasile, Georgescu Nicolae. Analiză economico- financiară. Bucureşti, Editura
economică, 2005, p. 237;
 Figura nr.13: Utilizatorii informaţiei bilanţului patrimonial
Sursa: Păvăloaia, Willi, Păvăloaia, Daniel. Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii.
Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii. Iaşi, Editura Tehnopress, 2006, p.51.
Analiza performanţelor prin intermediul ratelor are la bază „un raport între un indicator de
rezultate (profit/pierdere) şi un indicator care reflectă un flux de activitate (cifra de afaceri netă,
resurse consumate) sau un stoc (capital propriu, active totale etc)”17.
Performanţa, exprimată prin calculul indicatorilor de performanţă, poate fi evidenţiată prin
diverse comparaţii, astfel:
 Cu realizările proprii, în dinamică, raportate la perioade anterioare;
 Cu obiectivele stabilite;
 Cu rezultatele competitorilor.
Sintetizând, se poate spune că o bancă performantă este o bancă ce reuşeşte să asigure, în
primul rând, încheierea exerciţiului financiar înregistrând profit, şi, în al doilea rând, să menţină
un trend ascendent al acestuia. Profitul devine astfel „oglinda” unei bănci, expresia
performanţelor activităţii, având un impact major asupra încrederii publicului în banca
respectivă. Cu cât o bancă obţine rezultate favorabile, cu un trend constant sau ascendent, aceasta
atrage din ce în ce mai mulţi clienţi, asigurându-şi competitivitatea pe piaţă.

2. Definirea şi calculul indicatorilor de performanţă

Pentru oglindirea principalelor performanţe înregistrate în activitatea bancară, o bancă
recurge la determinarea unor indicatori de performanţă. Pe baza bilanţului din perioada analizată
şi a contului de rezultate, se pot identifica elementele necesare pentru determinarea acestor
indicatori. Există două instrumente cu care poate fi măsurat nivelul performanţelor bancare:
 Contul de rezultate;
 Sistemul ratelor.

17
Vâlceanu, Gheorghe, Robu, Vasile, Georgescu, Nicolae. Op. cit., p. 237;
2.1. Indicatori semnificativi ai contului de rezultate
Principalii indicatori calculaţi pe baza contului de rezultate sunt:
 Venitul net bancar (VNB);
 Rezultatul brut din exploatare (RBE);
 Rezultatul net bancar (RNB).
Venitul net bancar reprezintă venitul „ce se degajă din activitatea de intermediere
financiară şi de prestator de servicii al băncii, constituit din venituri nete din dobânzi şi asimilate,
cum ar fi comisioanele”18. Potrivit rapoartelor BNR, 3-5 % din produsul intern brut este obţinut
cu ajutorul venitului net bancar. În cadrul întreprinderilor, acest tip de venit poartă denumirea de
valoare adăugată.
Rezultatul brut din exploatare este rezultatul bancar determinat cu ajutorul venitului net
bancar din care se scad cheltuielile generale de exploatare. Acesta reprezintă un rezultat al
activităţii normale, curente a băncii, fiind independent de politica financiară a acesteia.
Rezultatul net bancar reprezintă rezultatul întregii activităţi bancare, luând în considerare
riscurile aferente. Astfel, rezultatul net se determină cu ajutorul rezultatului brut, din care se scad
cheltuielile cu provizioanele şi impozitele, şi se adaugă rezultatele excepţionale. Acesta este
rezultatul care urmează a fi repartizat de către Adunarea Generală a Acţionarilor. În cazul unei
pierderi, AGA stabileşte sursele din care se vor acoperi respectivele pierderi.
Pentru simplificarea calculelor, informaţiile necesare din contul de profit şi pierdere
corespunzător BC Carpatica pentru anii 2008, 2009 şi 2010, au fost sintetizate în tabelul nr 5.
Tabelul nr.5: Principalele categorii de indicatori din CPP(mii lei)
An
Denumire indicator 2008 2009 2010 2009/2008 2010/2009
Venituri nete din dobânzi 69.813 63.048 115.566 -9,69% 83,35%
+Venituri nete din comisioane 69.818 61.445 23.996 -11,99% -60,95%
+Venituri nete din operaţiuni de schimb 36.915 32.558 24.433 -11,80% 24,96%
= Venit net bancar 176.546 157.051 163.995 -11,04% 4,42%
-Cheltuieli generale de exploatare 152.694 139.466 106.895 -8,66% -23,35%
= Rezultatul brut din exploatare 23.852 17.585 57.100 -26,27% 224,71%
-Cheltuieli cu provizioanele 23.071 38.695 211.508 67,72% 446,60%
+Rezultate excepţionale 0 0 0 - -
-Impozit pe profit -20 30 64 - -
=Rezultatul net bancar 801 -21.140 -154.472 - -
Sursa: Rapoartele anuale ale BC Carpatica şi calcule proprii

18
Basno, Cezar, Dardac, Nicolae. Op. Cit., p.120.
 Pe baza acestui tabel, se poate constata că venitul net bancar a scăzut în anul 2009 faţă de
anul 2008 cu 11,04%. Această situaţie este consecinţa scăderii valorilor tuturor elementelor
componente, respectiv veniturilor nete din dobânzi, comisioane şi operaţiuni de schimb. Din
aceste date, rezultă o activitate comercială afectată de situaţia economică, în primul rând de
temperarea activităţii de creditare şi a scăderii încrederii polulaţiei în sistemul bancar.
Comparativ cu 2009, în anul 2010 venitul net bancar a crescut cu 4,42%, elementele
componente înregistrând, de asemenea, creşteri semnificative. Potrivit Situaţiilor financiare din
anul 2010, la data de 31 decembrie 2010, comisioanele, ca parte integrantă a ratei efective a
dobânzii, în valoare de 27.264.048 lei, nu au mai fost evidenţiate în poziţia Venituri din
comisioane, ci au fost reclasificate la poziţia Dobânzi de primit şi asimilate. Astfel se explică
scăderea cu aproximativ 70% a veniturilor din comisioane, precum şi creşterea cu 83% a
veniturilor din dobânzi. Cu toate acestea, creşterea venitului net bancar în anul 2010, semnifică
îmbunătăţirea activităţii comerciale.
În ceea ce priveşte rezultatul brut al exploatării, cu toate că au scăzut cheltuielile de
exploatare cu 8,66%, scăderea venitului net bancar din anul precedent, a determinat diminuarea
RBE cu 26,27%.
În anul 2010 însă, RBE a înregistrat o creştere substanţială, triplându-şi valoarea din anul
anterior. Această creştere este, în primul rând, efectul creşterii VNB, iar în al doilea rând, al
scăderii cheltuielilor de exploatare cu 23,35%.
Cu toate că RBE a înregistrat valori pozitive pe parcursul celor trei ani, cheltuielile mari cu
provizioanele constituite la nivelul băncii determinate de situaţia economică precară a ţării au
determinat valori negative ale rezultatului net bancar, respectiv banca a înregistrat pierderi
substanţiale (în anii 2009 şi 2010).

2.2 Sistemul ratelor de expresie a performanţelor bancare

Pentru determinarea indicatorilor de performanţă utilizând o astfel de exprimare, au fost
identificate patru categorii de rate, după cum urmează ( Basno, C., Dardac, N. 2000):
 Rate de profitabilitate;
 Rate de exploatare;
 Rate de structură;
 Rate de gestiune.
a) Principalii indicatori de performanţă, calculaţi sub forma ratelor de profitabilitate sunt
rentabilitatea economică, rentabilitatea financiară şi marja netă din dobânzi.
 Rata rentabilităţii economice, respectiv ROA (Return to Assets), este definită prin raportul
dintre profitul net şi activele totale bancare. Mai este denumită şi profitul la active.
 Profit net
ROA = *100
Active totale bancare

Această rată reprezintă o imagine de ansamblu a profitabilităţii unei bănci, respectiv a

rentabilităţii activelor bancare, adică, într-o exprimare mai precisă, la câte utilizări ale activelor a
fost înregistrat profit net. ROA „măsoară efectul capacităţii manageriale de a utiliza resursele
financiare şi reale ale societăţii bancare pentru a genera profit”19, fiind o expresie fidelă a
eficienţei activităţii, ce exprimă în mod direct rezultatul de îmbunătăţire a activelor, raportat la
un volum de resurse date.
Dimensiunea acestei rate se situează, de obicei, între 0,5% - 1,6%. S-a constatat că ROA
înregistrează valori mai mici, de regulă subunitare, în cazul băncilor de dimensiuni mari şi foarte
mari. În cazul băncilor de talie mică şi medie, ROA înregistrează valori supraunitare.
În ceea ce priveşte evoluţia acestui indicator, un trend ascendent poate semnifica atât
înregistrarea unor rezultate pozitive, cât şi asumarea unor riscuri mari, de forma unor politici
agresive de plasamente.
Pe de altă parte, un trend descrescăror trage un semnal de alarmă, în sensul că banca se
confruntă cu dificultăţi, înregistrează rezultate negative, având probleme în ceea ce priveşte
realizarea veniturilor.
Pe parcursul celor trei ani analizaţi, rentabilitatea economică a BC Carpatica a obţinut
următoarele valori:
801.922
ROA2008 = 2.287.695.364 lei * 100 = 0,04%
-21.140.214
ROA2009 = 3.600.839.886 lei * 100 = - 0,58%
-154.472.708
ROA2010 = 2.933.211.701 lei * 100 = - 5,27%

Se poate observa că rata rentabilităţii economice a înregistrat un trend descrescător pe

parcursul celor trei ani. Rezultă că banca se află în dificultate, a înregistrat pierderi doi ani
consecutiv, nereuşind să realizeze venituri considerabile care să acopere cheltuielile.
Scăderea considerabilă a rentabilităţii economice în anul 2010 a fost determinată de
pierderea de 154,5 mil lei şi de scăderea cu 19% a activului bilanţier.
Cu alte cuvinte, la 100 de lei active bilanţiere, BC Carpatica obţine în anul 2008 un profit
de 0,04 lei. Pe de altă parte, în anii următori, la 100 lei active, banca pierde 0,58 lei în 2009,
respectiv 5,27 lei în 2010.

19
Rotaru, Constantin. Op. cit., p. 96;
 Rentabilitatea financiară, respectiv ROE (Return to Equity) este definită prin raportul
dintre profitul net şi capitalurile proprii ale băncii. Mai este denumită şi profitul la capital sau
„rentabilitatea acţionarilor”.

Profit net
ROE = * 100
Capital

Această rată reprezintă o expresie a profitului bancar din perspectiva acţionarilor, care
„măsoară rezultatele managementului bancar în ansamblul său şi oferă o imagine asupra modului
de folosire a capitalurilor aduse de acţionari, efectul angajării lor în activitatea băncii”20.
ROE este considerat, în literatura de specialitate, drept cel mai important indicator al
performanţelor unei societăţi bancare, fiind o expresie a profitului net, în raport cu capitalul
societăţii, mai exact, profitul net pe care îl aduce o unitate monetară de capital.
Valorile acestui indicator se situează, de regulă, între 10% şi 30%. Cu privire la evoluţia
acestuia de la o perioadă la alta, un trend în creştere poate fi înregistrat în cazul băncilor care
apelează la împrumuturi pentru susţinerea activelor.
De asemenea, o valoare mare poate indica un capital mic, necorespunzător, ceea ce duce la
creşterea gradului de vulnerabilitate în faţa riscului de capital21.
Evoluţia ratei rentabilităţii financiare la BC Carpatica, pe parcursul anilor luaţi în
considerare, este urmatoarea:

801.922
ROE2008 = lei * 100 = 0,34%
237.976.717
-21.140.214
ROE2009 = lei * 100 = -7,57%
279.357.366
-154.472.708
ROE2010 = lei * 100 = -65,13%
237.159.494

În urma calculării acestei rate, se poate observa cu uşurinţă că aceasta nu se încadrează

între limitele normale, ba chiar cu mult sub acestea. De asemenea, rezultatele negative ale
exerciţiilor financiare din anii 2009 şi 2010 au determinat o valoare negativă a ratei, ceea ce
înseamnă că, în această perioadă, capitalul nu a fost investit într-un mod care să asigure
profitabilitatea băncii.

20
Rotaru, Constantin. Op. cit., p.95;
21
Riscul de capital (de solvabilitate) este riscul de a nu dispune de fonduri proprii suficiente pentru acoperirea
pierderilor. Situaţia aceasta apare în momentul în care banca îşi asumă riscuri prea mari în comparaţie cu
dimensiunile capitalului propriu.
 Valoarea negativă foarte ridicată din anul 2010 este rezultatul pierderii foarte mari datorate
creşterii provizioanelor pentru creditele neperformante, dar şi a scăderii capitalurilor proprii cu
15% faţă de anul precedent.
Într-o exprimare mai concretă, la 100 de lei investiţi în societate, acţionarii au un câştig, în
anul 2008, de 0,34 de lei. De asemenea, în anii următori, la 100 de lei investiţi, pierd 7,57 lei,
respectiv 65,13 lei.
Din perspectiva acţionarilor, situaţia băncii nu le oferă valorificarea investiţiilor, ba mai
mult, aceştia trebuie să facă noi infuzii de capital.
Şi la nivelul sistemului bancar situaţia indicatorilor de profitabilitate a înregistrat valori
descrescătoare în urma resimţirii efectelor crizei economice, respectiv a temperării activităţii de
creditare şi a creşterii volumului creditelor neperformante. În aceste condiţii, anul 2010 s-a
încheiat cu o pierdere de 305 mil.lei, ceea ce a determinat valori negative ale indicatorilor de
profitabilitate, ROA şi ROE (-0,16, respectiv -1,73).

ROA ROE
10 30
8 20
6 10
0
4
-10
2 -20
0 -30
-2 -40
-4 -50
-6 -60
-70
-8 2008 2009 2010
2008 2009 2010
ROE BCC 0.34 -7.57 -65.13
ROA BCC 0.04 -0.58 -5.27
ROE sistem
ROA sistem 17.04 2.89 -1.73
1.56 0.25 -0.16 bancar
bancar

Figura nr.14: Evoluţia indicatorilor de profitabilitate ROA şi ROE ( situaţie comparativă

BCC şi sistemul bancar naţional)
Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale ale BNR şi calcule proprii

 Marja netă din dobânzi, respectiv NIM (Net Interest Margin), reprezintă raportul dintre
veniturile nete din dobânzi şi activele valorificabile medii.

Venituri din dobânzi-Cheltuieli cu dobâzile

NIM = * 100
Active valorificabile medii
 Veniturile nete din dobânzi reprezintă diferenţa dintre veniturile din dobânzi şi cheltuielile
cu dobânzile. Activele valorificabile mai sunt denumite şi active purtătoare de dobândă, adică
toate acele elemente de activ care contribuie direct la realizarea veniturilor băncii. Sunt formate
din portofoliu de titluri de stat, plasamente interbancare, portofoliul de credite. De asemenea,
valoarea acestora mai poate fi determinată şi prin scăderea din activul total a activelor
nevalorificabile, respectiv a sumei dintre: casa, disponibilităţi la băncile centrale, mijloace fixe,
obiecte de inventar, decontări şi debitori şi alte active.
De regulă, NIM înregistrează valori cuprinse între 3% şi 10%. În cazul băncilor mari, din
cauza costurilor ridicate ale fondurilor, se observă o scădere a acestui indicator.
Evoluţia acestei marje în sens ascendent este consecinţa fie a unui management performant
al activelor şi datoriilor, deci a unei activităţi profitabile, fie a unui venit mare din dobânzi
rezultat pe seama creşterii activităţii de creditare. În acest ultim caz, este posibil ca banca să îşi fi
extins în mod necontrolat activitatea de creditare, sau să se fi angajat în activităţi riscante.
Un trend descendent este întâlnit fie în cazul „unei mari dependenţe de dobânzi pe termen
scurt şi pasive volatile”22, respectiv a cheltuielilor mari cu dobânzile, fie este expresia unei
atitudini prudente a băncii, care se materializează în venituri din dobânzi mai mici.
La BC Carpatica, pe parcursul celor trei ani, valorile înregistrate de către marja netă din
dobânzi23 sunt următoarele:

205.176.350-135.363.600 69.812.750
NIM2008 = lei * 100 = lei *100 = 4,5%
1.555.062.107 1.555.062.107

309.023.216-254.975.041 54.048.175
NIM2009 = lei * 100 = lei *100 = 2,08%
2.592.770.392 2.592.770.392

279.379.964-163.814.058 115.565.906
NIM2010 = lei * 100 = lei *100 = 5,18%
2.232.484.140 2.232.484.140

Conform acestor calcule, se poate constata că, exceptând anul 2009, valorile acestui
indicator sunt comparabile cu nivelurile considerate normale, respectiv valori cuprinse între 3%
şi 10%. Scăderea NIM în anul 2009 a fost consecinţa scăderii veniturilor din dobânzi cu 22,6%,
ca urmare a unei atitudini prudente în ceea ce priveşte activitatea de creditare din timpul crizei
economice şi a creşterii volumului activelor valorificabile.

22
Basno, Cezar, Dardac, Nicolae. Op cit., p,127;
23
Activele valorificabile, necesare calculării marjei nete din dobânzi, au fost obţinute prin diferenţa dintre activul
total bilanţier şi următoarele active nevalorificabile: casa, disponibilităţi la băncile centrale, imobilizări necorporale,
imobilizări corporale, alte active, capital subscris nevărsat şi cheltuieli înregistrate în avans.
 În anul 2010 a fost înregistrată cea mai mare valoare a indicatorului, respectiv 5,18%, ca
urmare a dublării veniturilor din dobânzi.
În cadrul activelor valorificabile, ponderea cea mai mare este înregistrată de creanţele
asupra clientelei (aproximativ 50%), iar cea mai mică pondere de către participaţiile deţinute de
bancă (aproximativ 0,3%).
Pentru a reda o imagine cât mai fidelă şi completă a activităţii societăţii bancare, pe lângă
aceste trei rate, se mai întâlnesc, în literatura de specialitate, o serie de indicatori de
profitabilitate precum: multiplicatorul capitalului, rata profitului şi gradul de utilizare a
activelor24.
 Multiplicatorul capitalului, respectiv EM (Equity Multiplier) se calculează ca raport între
activele totale ale băncii şi capitalurile proprii. Mai poartă denumirea de efect de pârghie/levier.

Active
EM =
Capital

Acest indicator este unul de structură şi „măsoară gradul în care atragerea şi utilizarea de
noi resurse conduce la o creştere a rentabilităţii capitalului”25, adică de câte ori îşi multiplică
banca, prin atragerea de resurse, capitalul investit.
Acest indicator se modifică direct proporţional cu ponderea capitalului în totalul activelor
bancare şi invers proporţional cu ponderea capitalului în totalul pasivelor bancare. „Cu cât
ponderea capitalului este mai mare, cu atât banca se bazează mai puţin pe resurse atrase şi, astfel,
riscul băncii este mai mic”26. Dacă ponderea capitalului este mai mică, acest lucru semnifică atât
un risc bancar mai mare, cât şi un efect de pârghie mai mare.
Băncile mari înregistrează un nivel mai mare al efectului de pârghie (>20%), iar băncile de
dimensiuni mici o valoare situată între 10% şi 20%.
Se poate observa că între cei trei indicatori prezentaţi (ROA, ROE, EM) există o anumită
corespondenţă. Astfel, efectul de pârghie poate fi determinat de raportul dintre ROE şi ROA.
Ba mai mult, în momentul în care se conosc valorile a doi dintre aceşti indicatori, se poate
afla valoarea celui de-al treilea.

24
Rotaru, Constantin. Op.cit.;
25
Rotaru, Constantin. Op.cit., p.97;
26
Dardac, Nicolae, Moinescu, Bogdan. Politici monetare şi tehnici bancare.
http://www.ase.ro/upcpr/profesori/756/PMTB cig.pdf, data accesării: 24.01,2012;
 În ceea ce priveşte evoluţia acestuia la BC Carpatica, valorile obţinute sunt următoarele:

2.287.695.364
EM2008 = lei = 9,61
237.976.717
3.600.839.886
EM2009 = lei = 12,89
279.357.366
2.933.211.701
EM2008 = lei = 12,36
237.159.494

Din aceste calcule, se poate observa că indicatorul a înregistrat o creştere de 34,13% în

anul 2009 faţă de 2008, iar în anul 2010, comparativ cu 2009, o uşoară scădere (-4,11%).
Creşterea din anul 2009 este consecinţa creşterii volumului activelor cu 57,40%, ceea ce
înseamnă că banca se bazează mai mult pe resurse atrase, ceea ce determină un risc bancar mai
mare şi, implicit, un efect de pârghie mai mare. Cu toate că şi capitalul propriu a înregistrat o
creştere în anul 2009, ritmul acesteia a fost inferior ritmului de creştere a activelor (17,39%
comaprativ cu 57,40%).
În anul 2010, situaţia este aproximativ aceeaşi, uşoara scădere a indicatorului fiind cauzată
de scăderea ambelor elemente componente. Astfel, activele bancare au scăzut cu 18,54%, mai
rapid decât capitalurile proprii, care au înregistrat o scădere de doar 15,12%.
 Rata profitului, respectiv PM (Profit Margin), se calculează ca raport între profitul net şi
veniturile totale. Mai poartă denumirea de marjă netă.

Profit net
PM = * 100
Venituri totale

Acest indicator reflectă profitul pe o unitate monetară din total venituri. Mărimea acestuia
depinde în primul rând de „ raportul dintre veniturile şi cheltuielile băncii şi, în al doilea rând, de
structura veniturilor şi costurilor activităţii bancare”27. Reprezintă, de asemenea, un instrument
important de analiză în momentul în care se urmăreşte reducerea costurilor activităţii băncii.
Valoarea acestui indicator este influenţată de presiunea fiscală, de gradul de concurenţă din
sistemul bancar şi de performanţa băncii28.
În mod normal, dimensiunea acestui indicator este situată în jurul valorii de 10%, iar
performanţa bancară creşte direct proporţional cu valoarea acestuia.

Acest indicator a obţinut următoarele rezultate la BC Carpatica:

27
Rotaru, Constantin. Op.cit. p.98;
28
Dardac, Nicolae, Moinescu, Bogdan. Op cit.
 801.922
PM2008 = lei * 100 = 0,14%
574.724.447

Având în vedere că între performanţa unei bănci şi rata profitului există o relaţie de
proporţionalitate directă, în situaţia de faţă, BC Carpatica nu poate fi numită o bancă profitabilă.
În cei trei ani analizaţi, anul 2008 a fost singurul an în care banca a înregistrat profit, an în
care rata profitului a fost de 0,14%, valoare destul de mică, comparativ cu valorile normale ale
acestei rate. Dimensiunea redusă a profitului din acel an a fost rezultatul cheltuielilor în creştere,
cauzate, la rândul lor, de creşterea provizioanelor.
Bc Carpatica nu a reuşit, în anii următori, să reducă nivelul cheltuielilor, ba mai mult
acestea au crescut cu peste 57% faţă de anul 2008, mai rapid comparativ cu veniturile, care au
înregistrat o creştere de doar 30% până în anul 2010.
 Gradul de utilizare a activelor, respectiv AU (Asset Utilisation) se determină ca raport
între activul total şi venitul total.

Venituri totale
AU = * 100
Active totale

Acest indicator reflectă capacitatea unei bănci de a obţine venit, mărimea acestuia
depinzând de structura activelor şi de randamentele plasamentelor efectuate, respectiv achiziţia
de acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat etc.
Trendul pe care l-a înregistrat acest indicator pe parcursul celor trei ani analizaţi este
următorul:

574.724.447
AU2008 = lei * 100 = 25,12%
2.287.695.364
604.618.933
AU2009 = lei * 100 = 16,79%
3.600.839.886
749.357.947
AU2010 = lei * 100 = 25,55%
2.933.211.701

Scăderea gradului de utilizare a activelor în anul 2009 comparativ cu 2008 este consecinţa
creşterii mai rapide a activelor totale comparativ cu veniturile (situaţie determinată de creşterea
activelor valorificabile cu 67%) care au înregistrat o creştere de doar 5% (faţă de creşterea
activelor de 57%).
 În anul 2010, creşterea veniturilor cu 24% comparativ cu 2009, a condus la creşterea
acestei rate, cu toate că activele au scăzut cu 19% (scădere determinată şi de scăderea activelor
valorificabile cu 14%).
Se poate observa că între indicatorii prezentaţi se stabilesc legături care pot fi constituite
într-un model de evaluare a performanţelor unei bănci, pornind de la indicatorul cel mai
semnificativ, respectiv rentabilitatea financiară.
Aşadar, aceşti indicatori se pot diviza, prin intermediul elementelor componente,
reflectându-se impactul pe care îl are fiecare element (venituri, cheltuieli, active etc) asupra
performanţei globale a societăţii bancare (Figura nr. 15).
Potrivit figurii de mai jos şi având în vedere modul de calcul al indicatorilor menţionaţi,
rezultă:

ROE = profit net / capital

ROA= profit net / active totale ROE = ROA * EM
EM = active totale / capital EM= ROE / ROA

ROA = profit net / active totale

PM = profit net / venituri totale ROA= PM * AU
AU = venituri totale / active totale

Figura nr 15: Model de evaluare a performanţelor bancare

Sursa: http://www.ase.ro/upcpr/profesori/976/IC%202%20Indicatori_profitabilitate.pdf
b) O doua categorie de rate de expresie a performanţelor activităţii unei bănci este
reprezentată de ratele de exploatare, care au drept obiect „evaluarea costului resurselor şi a
randamentului utilizărilor”29.
La nivel general se pot calcula trei astfel de rate de exploatare: costul mediu al depozitelor,
randamentul mediu al creditelor şi marja credite-depozite.
 Costul mediu al depozitelor reprezintă raportul dintre dobânzile datorate clientelei,
respectiv cheltuielile cu dobânzile şi suma medie a depozitelor.

Dobânzi datorate clientelei

Costul mediu al depozitelor = * 100
Suma medie a depozitelor

Valoarea acestui indicator variază atât în funcţie de nivelului dobânzii pe piaţă cât şi în
funcţie de raportul dintre pasivele şi activele sensibile la modificările ratei dobânzii.
Activele sensibile reprezintă instrumentele de credit care au dobânzi variabile, precum
creditele, obligaţiunile pe termen scurt, iar pasivele sensibile sunt fie depozitele cu dobândă
variabilă, fie împrumuturile primite de la alte bănci.
Costul mediu al depozitelor înregistrează o valoare ridicată în cazul problemelor de
lichiditate sau în cazul modificărilor în structura pasivelor.
În urma calculării acestui indicator, valorile obţinute de aceste pe parcursul celor trei ani
sunt următoarele:

135.363.600
Costul mediu al depozitelor2008 = lei * 100= 11,67%
1.160.328.022
254.975.041
Costul mediu al depozitelor2009 = lei * 100= 13,68%
1.863.515.748
163.814.058
Costul mediu al depozitelor2010 = lei * 100= 7,95%
2.059.395.296

Valoarea acestui indicator a înregistrat o creştere în anul 2009 faţă de anul 2008, pe seama
creşterii, în proporţii diferite, a ambelor elemente componente. Astfel, dobânzile datorate
clientelei au crescut cu 88,36% (datorită creşterii cu 63,64% a dobânzilor clientelei
nefinanciare), iar depozitele cu 60,60% (datorită creşterii cu 61,39% a depozitelor la termen)
În anul 2010 are loc o scădere destul de mare a ratei, de 41,89%, pe fondul scăderii cu
35,75% a dobânzilor datorate clientelei în raport cu creşterea depozitelor cu10,51%.

29
Basno Cezar, Dardac, Nicolae. Op cit., p. 128;
 Se ştie că acest indicator variază în funcţie de nivelul dobânzii pe piaţă, pentru depozitele
plasate. Astfel, evoluţia ratelor de dobândă acordate de BC Carpatica este următoarea:
Tabelul nr.6: Evoluţia ratelor de dobândă la depozite, la BC Carpatica
An
2008 2009 2010
Tip depozit RON Valută RON Valută RON Valută
Depozite la vedere 0%-21% 0%-6,7% 0%-22% 0%-7,5% 0%-15% 0%-5%

Depozite la termen 2%-21,5% 1%-5,75 0%-22% 0%-8,01% 0%-11% 0%-5%

Sursa: Prelucrare după Situaţiile financiare anuale ale BC Carpatica

Se poate observa, pe baza acestui tabel, că ratele dobânzilor au crescut în anul 2009
comparativ cu anul 2008, atât la depozitele la vedere cât şi la cele la termen, costul mediu al
depozitelor, înregistrând, după cum am arătat, o uşoară creştere. De asemenea, în anul 2010,
ratele de dobândă au scăzut considerabil, determinând scăderea indicatorului.
 Randamentul mediu al creditelor este calculat ca raport între dobânda încasată de la clienţi
şi suma medie a creditelor.

Dobânzi încasate de la clientelă

Randamentul mediu al creditelor = * 100
Suma medie a creditelor

Dimensiunile acestui indicator pot fi influenţate de modificările dobânzilor pe piaţă,

influenţă direct proporţională, sau de raportul dintre activele sensibile şi cele nesensibile.
Activele nesensibile nu sunt influenţate de modificările ratei dobânzii pe piaţă şi cuprind
numerarul, creditele cu dobândă fixă etc.
În cazul în care această rată înregistrează o valoare mare, acest lucru poate reprezenta un
număr mare de credite riscante, pe când o valoare scăzută poate fi expresia unei activităţi
prudente în ceea ce priveşte acordarea creditelor sau existenţa a numeroase credite cu probleme.
În cazul BC Carpatica, situaţia se prezintă în felul următor:

205.176.350
Randamentul mediu al creditelor2008 = lei * 100 = 15,35%
1.336.760.628
309.023.216
Randamentul mediu al creditelor2009 = lei * 100 = 25,26%
1.223.272.789
279.379.964
Randamentul mediu al creditelor2010 = lei * 100 = 29,21%
956.631.097
 În dinamică, randamentul mediu al creditelor a înregistrat o traiectorie ascendentă astfel: în
primii doi ani, respectiv 2008 şi 2009, creşterea de 65,56% a fost determinată de creşterea cu
50,61% a veniturilor din dobânzi precum şi de scăderea cu 8,49% a valorii creditelor, volumul
portofoliului de credite reducându-se 8,7% pe fondul crizei economice.
În anul 2010 s-a înregistrat o scădere a ambelor elemente din cadrul raportului, veniturile
din dobânzi scăzând cu 9,59%, mai lent decât valoarea creditelor care a înregistrat o scădere de
21,80%, ceea ce a determinat, în final, creşterea randamentului creditelor.
Se poate observa că acest indicator nu înregistrează valori foarte ridicate, ceea ce poate
sugera că banca are o atitudine prudentă în ceea ce priveşte activitatea de creditare.
În ceea ce priveşte evoluţia ratelor dobânzilor percepute de BC Carpatica pentru creditele
acordate (evoluţie de care depinde randamentul creditelor), situaţia este următoarea:
Tabelul nr. 7: Evoluţia ratelor de dobândă la creditele acordate de BC Carpatica
An 2008 2009 2010
Indicator RON Valută RON Valută RON Valută

Rata dobânzii la 7,25%-30% 4,95%-16% 2,75%-45% 0,75%-25% 5%-45% 4,04%-25%

credite
Sursa: Prelucrare după situaţiile financiare anuale ale BC Carpatica
După cum se poate observa, ratele dobânzilor percepute de către BC Carpatica au
înregistrat creşteri mai accentuate în anul 2009 faţă de anul 2008, ceea ce a determinat şi o
creştere considerabilă a randamentului creditelor. Ritmul de creştere s-a redus însă, în anul 2010,
ceea ce a condus la o uşoară creştere, în aceeaşi măsură, a indicatorului.
c) A treia categorie de rate este cea a ratelor de structură.
 Rata comisioanelor este definită de raportul dintre totalul comisioanelor şi venitul net
bancar.
Comisioane
Rata comisioanelor = * 100
Venit net bancar

Acest raport reflectă situaţia băncii din punct de vedere al ponderii comisioanelor în
venitul net bancar. De asemenea, este pusă în evidenţă importanţa comisioanelor în activitatea
bancară.
Comisioanele reprezintă sume încasate de către bancă pentru operaţiunile pe care le
efectuează clienţii săi. Printre principalele tipuri de comisioane, se numără: comisioanele
percepute pentru gestionarea creditelor sau a conturilor sau pentru diverse operaţiuni (în
numerar, în cont curent etc).
Cu privire la rata comisioanelor, trendul înregistrat de către BC Carpatica este următorul:
 73.652.377
Rata comisioanelor2008 = lei * 100 = 41,72%
176.546.034
64.810.385
Rata comisioanelor2009 = lei * 100 = 41,27%
157.051.451
52.260.004
Rata comisioanelor2010 = lei * 100 = 31,26%
163.994.993

Această rată a înregistrat o evoluţie constantă în anii 2008 şi 2009, înregistrând o uşoară
scădere în anul 2009, de 1,08%. Scăderea a fost determinată de diminuarea comisioanelor cu
12%, în raport cu diminuarea mai lentă a venitului net bancar, respectiv cu 11,04%.
În anul 2010 are loc o scădere de 19,36% a veniturilor din comisioane, care, raportată la
creşterea venitului net bancar cu 4,42%, a condus la micşorarea ratei comisioanelor cu 32,01 %.
Această situaţie semnifică faptul că ponderea comisioanelor în venitul net bancar este una
destul de mare. În cadrul comisioanelor, ponderea cea mai mare este deţinută de comisioanele la
credite, respectiv aproximativ 60%.
De la această rată, considerată rata de bază, se poate calcula şi altă rată, după cum
urmează:
 Rata de structură ce exprimă contribuţia postului bilanţier „alte venituri” în totalul
veniturilor înregistrate de către bancă;
Plaja de variaţie a acestei rate se situează între 5% şi 10%. O traiectorie crescătoare indică
creşterea serviciilor bancare care au la bază comisioanele.

Alte venituri
* 100
Total venituri

Bc Carpatica a înregistrat următoarea evoluţie în ceea ce priveşte acest indicator:

1.477.592
Anul 2008 = lei *100 = 0,26%
574.724.474
2.122.706
Anul 2009 = lei *100 = 0,35%
604.618.933
1.868.711
Anul 2010 = lei *100 = 0,26%
749.357.947

Acest raport are o evoluţie relativ constantă, înregistrând o creştere în anul 2009 de
34,62%, pe fondul creşterii postului Alte venituri cu 45,66% şi a creşterii veniturilor totale,
într-un ritm mai lent, cu 5,20%. În anul 2010 revine la valoarea de 0.26%, ca urmare a scăderii
primului element cu 11,97% şi a creşterii veniturilor totale cu 23,94%.
Această rată înregistrează valori scăzute faţă de mărimile tipice, ceea ce înseamnă că banca
nu şi-a dezvoltat serviciile bancare bazate pe comisioane.
d) Categoria a patra şi ultima a ratelor este reprezentată de ratele de gestiune. Mai poartă
denumirea de rate de productivitate.
Există două rate generale de gestiune: rata cheltuielilor de salarii pe persoană şi rata
activelor pe salariat.
 Cheltuielile de salarii pe persoană, calculate prin raportul dintre cheltuielile totale de
personal şi numărul de salariaţi.

Cheltuieli totale de personal

Cheltuieli de salarii pe persoană =
Număr de salariaţi

Acest indicator a obţinut următoarele valori:

81.506.585
Cheltuieli de salarii pe persoană2008 = lei = 36.764,36 lei
2.217

76.194.421
Cheltuieli de salarii pe persoană2009 = lei = 39.478,97 lei
1.930

74.416.702
Cheltuieli de salarii pe persoană2010 = lei = 48.259,86 lei
1.542

Cheltuielile salariale pe persoană au înregistrat un trend ascendent, cauzat, în primul rând,

de reducerea numărului de salariaţi, pe fondul diminuării reţelei teritoriale şi a disponibilizărilor
efectuate odată cu adâncirea crizei economice.
Cheltuielile totale de personal au înregistrat, de asemenea, un trend descrescător, însă
într-un ritm mai scăzut comparativ cu numărul de personal, ceea ce a determinat, în final,
creşterea acestui indicator cu 31,27% pe parcursul celor trei ani.
În cadrul cheltuielilor de personal, ponderea cea mai mare este reprezentată de cheltuielile
cu salariile (aproximativ 78%), acestea scăzând pe parcursul celor trei ani cu 9,11%.
Astfel, în anul 2009, comparativ cu anul 2008, numărul de salariaţi s-a redus cu 12,95%,
iar cheltuielile totale de personal cu 8,70%.
În anul 2010, ritmul de creştere al numărului de salariaţi se accentuează, scăzând cu
20,10%, pe când cheltuielile totale de personal înregistrează o scădere de doar 2,33%.
 Activele pe salariat sunt determinate pe baza raportului dintre activele medii şi numărul de
salariaţi.
Active medii
Active pe salariat =
Număr de salariaţi

Valorile înregistrate de acest indicator la nivelul BC Carpatica sunt următoarele:

2.287.695.364
Active pe salariat2008 = lei = 1.031.887,85 lei
2.217
3.600.839.886
Active pe salariat2009 = lei = 1.865.720,15 lei
1.930
2.933.211.701
Active pe salariat2010 = lei = 1.902.212,52 lei
1.542

Aceeaşi situaţie este valabilă şi în cazul activelor pe salariat. Scăderea semnificativă a

numărului de salariaţi a determinat creşterea acestui indicator pe parcursul celor trei ani analizaţi.
Creşterea activelor cu 57,40% în anul 2009 în raport cu scăderea cu 12,95% a numărului de
salariaţi a determinat o creştere considerabilă, de 80,81% a acestui indicator. În anul 2010,
tendinţa de creştere se păstrează, însă scade în intensitate, situaţie determinată în primul rând de
scăderea accentuată a numărului de personal comparativ cu scăderea activelor cu 18,54%.
Cu alte cuvinte, în anul 2008, fiecare salariat a generat active în valoare de 1.031.887,85
lei, în anul 2009 de 1.865.720,15 lei, iar în anul 2010 valoarea activelor generate de fiecare
salariat ajunge la 1.902.212,52 lei.

Concluzii
 După cum am demonstrat, indicatorii de măsurare a performanţei bancare reflectă modul în
care sunt gestionate obiectivele propuse, prin determinarea unor aspecte legate de generarea
profitului, eficienţa financiară şi managerială, cu alte cuvinte, aspecte legate de viabilitatea
afacerii, în raport cu situaţia mediului economic la nivel naţional şi internaţional. Sistemul de
măsurare a performanţei utilizat mai poate conţine, alături de indicatorii financiari, indicatori
non-financiari, precum gradul de satisfacţie al clienţilor, climatul organizaţional, respectarea
normelor de mediu, motivaţia angajaţilor, etc.
În urma determinării setului de indicatori care să reflecte cel mai bine performanţa
instituţiei bancare analizate în dinamică, respectiv Banca Comercială Carpatica, s-a constatat că
situaţia delicată a mediului economic a reprezentat principalul factor al degradării eficienţei
activităţii, BC Carpatica, o bancă de talie medie, nefiind capabilă să-şi îndeplinească obiectivele
în termeni de performanţă.
Pierderile înregistrate doi ani consecutiv au fost consecinţa scăderii încrederii populaţiei în
sectorul bancar, rezultate negative fiind înregistrate pe ansamblul acestui sector, în principal din
cauza temperării activităţii de creditare. Aşadar, banca nu a reuşit să asigure un echilibru între
profitul operaţional şi pierderile din provizioane.
În aceste condiţii, pe lângă pierderile financiare, evidenţiate în rapoartele anuale, banca a
înregistrat pierderi şi la nivelul reţelei teritoriale, în sensul diminuării acesteia, la nivelul
resurselor umane, prin disponibilizări masive, echipa managerială, deşi experimentată, facând cu
greu faţă condiţiilor prezentate.
Consider că, pentru depăşirea acestei situaţii nefavorabile, BC Carpatica trebuie, în primul
rând, să asigure un echilibru între profitul operaţional, care a înregistrat rezultate pozitive şi
ascendente, şi pierderile foarte mari din provizioane, care au condus, în final, la pierderi
considerabile în anii 2009 şi 2010. Direcţiile de acţiune ar trebui să vizeze crearea unui
portofoliu de credite noi, de bună calitate. Astfel, ar trebui căutate alte surse de creditare, care să
fie funcţionale pe timpul crizei, precum firmele care aveau surse externe de creditare. De
asemenea, reţeaua de unităţi ar trebui atent supravegheată, în sensul creşterii profitabilităţii,
accentul fiind pus pe Centrala Băncii şi a regiunii Bucureşti.
O altă modalitate pentru eficientizarea activităţii ar presupune accentuarea activităţii de
marketing, în momentul de faţă, BC Carpatica nefiind promovată corespunzător. Astfel,
serviciile oferite ar reveni în atenţia consumatorilor de produse bancare, ceea ce ar determina
creşterea activităţii de vânzare, care, alături de o diversificare a gamei de produse, ducând la o
dezvoltare calitativă a băncii.
Toate aceste soluţii, însoţite de redresarea sistemului bancar, respectiv ieşirea din criză, ar
putea conduce la revenirea instituţiei bancare în sfera profitului.
 Pe măsura adâncirii crizei economice mondiale şi manifestarea acesteia în rândul ţărilor
europene, sitemul bancar românesc a fost expus consecinţelor nefaste ale acesteia. În acest
context, o instituţie bancară nu poate fi considerată viabilă decât printr-o monitorizare atentă a
performanţei în raport cu riscurile la care este supusă.
Potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare din 2011, publicat de BNR, s-a constatat
reluarea creşterii economice pe plan internaţional, cu evoluţii destul de diferite la nivelul ţărilor
şi regiunilor, tendinţele viitoare fiind marcate de incertitudine. Astfel, în anul 2010 s-a înregistrat
un ritm de creştere de 5,1%, faţă de -0,5% în anul 2009, însă, perspectivele indică o diminuare a
acestui ritm.
La nivel naţional, diminuarea ritmului de creştere a economiei mondiale, reprezintă, în
continuare, o provocare pentru stabilitatea financiară, România fiind una dintre ţările cu ritmuri
reduse de creştere. De asemenea, principala vulnerabilitate a sectorului bancar rămâne în
continuare riscul de credit. Însă, s-a constatat că portofoliile de credite s-au deteriorat, din punct
de vedere calitativ, într-un ritm mai lent spre deosebire de anul 2009, ceea ce se presupune a fi
un început al consolidării creşterii economice şi al întăririi gestiunii riscurilor bancare. Cu toate
acestea, sistemul bancar românesc poate fi considerat unul solid, nivelul solvabilităţii şi al
lichidităţii fiind conforme cu cerinţele prudenţiale.
Profitabilitatea, la nivel naţional, a înregistrat valori negative, începând cu luna mai 2010
(s-a înregistrat o pierdere de 516,4 mil lei) din cauza creşterii costurilor cu provizioanele şi a
deteriorării rezultatului din exploatare (situaţie observată şi la nivelul BC Carpatica). La sfârşitul
lunii martie, anul 2011, profitul operaţional a acoperit cheltuielile cu provizioanele, care au
înregistrat un trend descrescător, ceea ce înseamnă reintrarea în zona pozitivă a rezultatelor
aferente sectorului bancar. Dar, din cauza faptului că între creşterea economică şi resimţirea
efectelor pozitive ale acesteia asupra economiei şi, implicit, asupra sistemului bancar, există un
decalaj de timp, profitabilitatea rămâne la un nivel destul de scăzut.
Concluzionând, dezvoltarea economiei la nivel naţional precum şi dezvoltarea sistemului
bancar sunt două elemente interdependente: un sistem bancar sănătos, constituit din instituţii
bancare care înregistrează niveluri ridicate de performanţă economico-financiară, conduce la
crearea unei economii prospere, la fel cum creşterea economică duce la dezvoltarea sectorului
bancar.
 ANEXE

ANEXA 1: Contul de profit şi pierdere BC Carpatica, 2010

ANEXA 2: Bilanţ BC Carpatica, 2010
ANEXA 3: Contul de profit şi pierdere BC Carpatica, 2009
ANEXA 4: Bilanţ BC Carpatica, 2009
 Bibliografie:

Cărţi:
1. Basno, Cezar, Dardac, Nicolae. Produse, costuri şi performanţe bancare. Bucureşti,
Editura Economică, 2000;
2. Crecană, Cornel. Analiza afacerilor: industriale, agricole, comerciale, bancare.
Bucureşti, Editura Economică, 2002;
3. Dănescu, Tatiana. Gestionarea financiară a afacerilor. Cluj-Napoca, Editura Dacia,
2003;
4. Leoveanu, Valentin. Credit şi instituţii de credit. Bucureşti, Editura Bren, 2008;
5. Niţulescu, Gabriel, Dogaru, Cristian. Ghidul financiar-bancar. Bucureşti, Editura House
of Guides, 2005;
6. Păvăloaia, Willi, Păvăloaia, Daniel. Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii. Iaşi, Editura
Tehnopress, 2006;
7. Rădoi, Mădălina-Antoaneta. Gestiune bancară. Bucureşti, Editura Economică, 2009;
8. Rădoi, Mădălina-Antoaneta. Managementul produselor şi serviciilor bancare. Bucureşti,
Editura Economică, 2009;
9. Rădoi, Mădălina-Antoaneta. Management financiar-bancar. Bucureşti, Editura
Economică, 2009;
10. Rotaru, Constantin. Managementul performanţei bancare. Bucureşti, Editura Expert,
2001;
11. Ungurean, Pavel. Bănci, burse şi profit pe piaţa financiară. Cluj-Napoca, Editura Dacia,
2007;
12. Vâlceanu, Gheorghe, Robu, Vasile, Georgescu Nicolae. Analiză economico- financiară.
Bucureşti, Editura economică, 2005;
13. Verboncu, Ion, Zalman, Michael. Management şi performanţe. Bucureşti, Editura
Universitară, 2005.

Legislaţie:
1. ***, Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, publicată în Monitorul Oficial al
României, , nr. 121, din 32 martie, 1998, cu modificările şi completările ulterioare;
2. ***, Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, nr.
454 din 15 aprilie 2008;
Documente:
1. ***, Act constitutiv al B.C.C., Banca Comercială Carpatica;
2. ***, Cod de Guvernanţă Corporativă B.C.C., Banca Comercială Carpatica;
3. ***, Rapoarte anuale B.N.R., Banca Naţională a României;
4. ***, Rapoarte anuale B.C.C., Banca Comercială Carpatica;
5. ***, Situaţii financiare anuale B.C.C., Banca Comercială Carpatica;
Internet:
1. Dardac, Nicolae, Vascu, Teodora. Monedă şi credit. http://www.biblioteca-
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=99&idb=;
2. Dardac, Nicolae, Moinescu, Bogdan. Politici monetare şi tehnici bancare.
http://www.ase.ro/upcpr/profesori/756/PMTB_cig.pdf;
3. http://www.carpatica.ro/;
4. http://www.bnro.ro/Home.aspx;
5. http://www.ase.ro/upcpr/profesori/976/IC%202%20Indicatori_profitabilitate.pdf.