Sunteți pe pagina 1din 3

IRIDOLOGIA

Dr. FLORIN BEBEŞEL - medic specialist în radiodiagnostic, iridologie, acupunctură şi Ayurveda

"Fiecare «anomalie» la nivelul irisului ne dezvăluie o suferinţă fizică a pacientului!"

Cauza de unde a pornit suferinţa

- Iridologia, un fel de "citit în ochi", este o metodă de diagnosticare cunoscută de multă vreme, dar cam
extravagantă, la o primă vedere. Există şi ceva ştiinţific în ea?

- Iridologia este o disciplină paradoxală, uneori, ca exactitate, dar nu oferă informaţii exacte, în limbajul
medical modern, respectiv, nu indică numele bolilor de care suferă subiectul examinat. Informaţia ei este
însă fundamentală şi de neînlocuit pentru un medic cunoscător. Iridologia are o mare greutate în gândirea
diagnostică a sistemelor holistice, cum este cel medical tradiţional extrem oriental. Ayurveda şi acupunctura
au integrat diagnosticarea funcţionării organismului după aprecierea irisului, încă din timpuri străvechi.
Folosită de practicienii medicali încă din Antichitate, iridologia s-a dezvoltat continuu, iar cercetătorii o
studiază cu mult interes în prezent, pentru că s-a dovedit că este o bună metodă de evaluare a stării de
sănătate. Din experienţa mea, circa 75% dintre pacienţi pot beneficia de aportul ei. Informaţiile aduse de
iridologie completează tabloul situaţiei pacientului, cu elemente suplimentare faţă de analizele obişnuite.
Pe mine, în particular, ca diagnostician, iridologia mă ajută, pot să fac multe observaţii paralele. Iridologia
îmi dezvăluie dintr-o privire situaţia întregului corp, dar şi funcţiile organismului, exact ca şi cum aş
recunoaşte munţii, văile şi apele pe o hartă. Prin iridologie putem descoperi probleme din naştere (conge-
nitale), slăbiciuni care ne pot afecta funcţionarea generală (adesea fără să ştim), probleme ale ţesuturilor,
felul cum vom reacţiona imunitar la diverse situaţii, capacitatea de a face faţă la boală, puterea la efort fizic
şi rezistenţa pe care o avem la stres.
Iridologia arată cauza de unde a pornit suferinţa pacientului (sau lanţul de suferinţe) - or nimic nu este mai
important decât să descoperim cauzele reale ale unei afecţiuni. Este bine să privim lucrurile obiectiv:
iridologia este integrată în context şi nu poate exista de una singură. În Extremul Orient, medicina
tradiţională foloseşte, pe lângă iridologie, şi studierea limbii, observaţia urechii, a pulsului arterei radiale,
pulsologia acupuncturală chineză etc. Informaţiile sunt privite în ansamblu şi apoi sunt corelate, pentru a
stabili corect cauza bolii şi tratamentul potrivit. Introducerea iridologiei în practica medicală modernă ar
putea aduce beneficii reale pacienţilor. Medicii ar avea astfel un punct de plecare foarte preţios şi o imagine
generală a sănătăţii bolnavului, care, altfel, poate fi obţinută doar după multe analize medicale şi
investigaţii, adică timp şi bani pierduţi. Mai mult, acea "vedere de sus" specifică iridologiei nu este posibilă
prin alte metode.

Hărţile organelor
- Ce semne particulare de pe iris vă îndrumă să descoperiţi afecţiuni manifeste sau viitoare?

- Partea anterioară (colorată) a ochiului este irisul. Iar irisul şi mucoasele lui ne pot oferi informaţii despre
starea de sănătate a organismului. Folosim hărţi ale reprezentării organelor pe iris. La examinare, putem
descoperi modificări de culoare (pete, raze colorate, inele), de structură, de relief, dispariţia unor porţiuni
întregi din iris sau doar apariţia de lacune, modificarea poziţiei pupilelor, deformarea lor etc., iar fiecare
"anomalie" la nivelul irisului ne dezvăluie o suferinţă fizică a pacientului!
De exemplu, la cabinet s-a prezentat un pacient ale cărui pupile (zonele negre din centrul ochiului) s-au
deformat şi s-au deplasat. Această informaţie m-a trimis la organele corespondente de pe harta ochiului şi s-
a dovedit că pacientul avea o afectare cronică a inimii. Un alt pacient prezenta o pată neagră ce arăta lipsa
ţesutului irisului, localizată pe hartă în locaţia corespondentă splinei. Am întrebat pacientul dacă ştie să aibă
vreo suferinţă a splinei, iar acesta mi-a spus că este diagnosticat de doi ani cu o tumoră a splinei. Semnul ce
apărea ca o gaură neagră în iris arăta că ţesutul splinei este foarte afectat, având distrugeri mari.
Dar iridologia ne relevă mai mult decât suferinţa unui organ! Acest aspect este de neînlocuit: ne arată
Constituţia Individuală şi, dacă există, problemele funcţionale, unele cu care ne naştem, altele dobândite.
Dacă le-am cunoaşte de la început, am avea un diagnostic exact şi am alege imediat tratamentul potrivit,
evitând medicamentele chimice, chiar şi intervenţiile chirurgicale, pentru că acestea nu se adresează cauzei
şi nu pot rezolva problema pacientului.
Constituţia Individuală este un concept foarte valoros, util în prevenirea îmbolnăvirilor şi a posibilelor erori
ale medicinei moderne. Medicina alopată nu valorifică principiile medicinelor tradiţionale (în special cele
ayurvedice), care spun: "Constituţiile Individuale folosesc la cunoaşterea tendinţelor fireşti pe care fiecare
om le are către anumite boli sau anumite reacţii la solicitări mai intense".
Medicinele tradiţionale orientale folosesc de mii de ani Constituţiile Individuale. Acestea şi-au dovedit
utilitatea şi au rezistat în timp pentru că sunt valoroase în prevenţie şi tratament. Sunt de părere că scopul
medicinei moderne este focalizat prea mult pe "reparaţii" locale şi scapă total din vedere întreţinerea
organismului şi prevenţia, de aceea nici tratamentele nu au efectul scontat.

- Cum se desfăşoară o diagnosticare prin iridologie?

- Examinarea irisului se face cu o lupă cu mare putere de mărire, cu un aparat fotografic profesional sau cu
un iridoscop. Se luminează puternic ochii şi se studiază pe rând. Examinatorul comunică cu pacientul în
cursul evaluării, îi oferă informaţii şi îi pune continuu întrebări. Dialogul cu pacientul îi permite o apreciere
mai exactă a situaţiei, a semnelor particulare existente şi a istoricului medical. Eu folosesc un formular amă-
nunţit (pe care pacientul îl completează singur, înainte de examinare), pentru a avea un tablou al trecutului
său medical, tratamentele pe care le urmează şi examinările făcute până acum de alţi medici. Formularul îl
citesc după ce evaluez irisul, pentru a avea o privire obiectivă asupra semnelor depistate. Atât persoanele
sănătoase, cât şi cele bolnave pot să beneficieze de aportul iridologiei. Această metodă completează
informaţiile existente, ajută medicul şi scurtează semnificativ drumul spre vindecare.

Drumul către cel mai bun tratament

- Spuneaţi că iridologia poate releva probleme ale pacientului care nu se pot depista prin analize de la-
borator... Cum este posibil acest lucru?

- Iridologia nu ne scuteşte de analize de laborator şi de investigaţii cu aparatură modernă, ci completează


tabloul cu informaţii unice, ceea ce o face foarte valoroasă în diagnosticare. Iridologia abordează omul ca un
întreg, nu doar pe aparate şi sisteme, aşa cum o face în mod curent medicina clasică. N-aş vrea să credeţi
că iridologia este o disciplină ce ţine loc de "oracol". Ea arată starea generală a organismului, resursele de
însănătoşire ale pacientului, indică analizele suplimentare de care avem nevoie şi îndrumă medicul în
alegerea celui mai bun tratament. Practic, prin iridologie, noi vedem multe aspecte legate de sănătatea
pacientului: puterea lui constituţională; nivelul de sănătate al întregului organism, ca structură unificată;
cum face faţă la stres; nevoile nutriţionale şi de elemente chimice în organism; localizarea toxinelor;
răspunsul organismului la tratament (cât de repede se vindecă afecţiunea şi cu ce rată de progres);
hiperaciditatea din organism; starea sistemului nervos şi a celui emoţional; situaţii şi condiţii ce se dezvoltă
cu mult înainte ca vreun simptom să apară în procesul de generare a bolii şi multe altele.

- Care sunt limitele iridologiei? Ce boli nu pot fi descoperite prin această metodă?

- Iridologia nu ne indică numele bolilor; nu ne dă indicii despre operaţiile suferite sub anestezie; nu depis-
tează graviditatea; nu descoperă calculii la vezica biliară; nu face analiza psihică a subiecţilor; nu ne spe-
cifică accidentele suferite, dar poate depista ţesuturile afectate; nu poate să indice o patologie specifică exis-
tentă; nu poate localiza cu exactitate paraziţii, germenii sau un proces bacterian în organism, dar ne arată
faptul că ţesuturile sunt în suferinţă şi gradul lor de afectare.

- După diagnosticare, ce terapii utilizaţi şi cu ce rezultate?

- În tratament folosesc remedii naturale din fitoterapie, Ayurveda, homeopatie şi medicina florală Bach. Am
tratat cu succes bolnavi de cancer, abandonaţi de medicina oncologică, şi din cei aflaţi sub tratament
citostatic; boli tiroidiene; probleme ale sistemului imunitar; boli dermatologice; afecţiuni digestive; reu-
matism; probleme ginecologice; boli ale prostatei etc. Rezultatele depind foarte mult de pacient.
Consecvenţa în tratament este condiţia succesului, iar rezultatele tratamentelor naturiste în bolile cronice vin
uneori în timp mai îndelungat. În schimb, tratamentele naturiste sunt lipsite de efecte secundare şi se
adresează întotdeauna cauzelor bolii, ceea ce asigură o stare de sănătate profundă şi durabilă.