Sunteți pe pagina 1din 2

AEROSOLII

Aerosolii reprezinta starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-
un mediu gazos. Mediul gazos este obligatoriu; se mai numeste si mediul dispersant, in
care particulele solide sau lichide alcatuiesc faza „dispersa". Aerosolii pot fi naturali - cei
atmosferici si artificiali sau terapeutici. Aerosolii naturali sunt mai frecventi la mare sau
la munte. Aerosolii marini sunt alcatuiti din microparticule provenite din spuma valurilor
ce se sparg in larg sau pe coasta, particule care sunt antrenate de curentii de aer. Zona cea
mai bogata in aerosoli o constituie o fasie de plaja de 50 - 100 m. Acesti aerosoli contin
cloruri de Na, I, bromuri, alcaline, magneziu etc, fiind puternic ionizati de ultraviolete.
Aerosolii de padure sau munte sunt formati dintr-un centru invelit de o pelicula de apa
sau dintr-o particula de polen, pe care s-a depus substanta volatila (terebentina), care
elibereaza ozon in contact cu oxigenul. Aceeasi actiune au aici si radiatiile ultraviolete.
TEHNICA Sl APARATURA
Producerea aerosolilor artificiali se bazeaza tot pe folosirea aerului comprimat, la o
presiune mai mare de 2 - 3 atmosfere, care disperseaza fin, in microparticule, mediul
lichid. Aceasta pulverizare fina are loc in niste tuburi de sticla - pipe.
Proprietati: aerosolii sunt microparticule sub 1 micron, cu sedimentare lenta (viteza de
cadere = 1 cm/10 min.). Au miscare browniana, nu condenseaza pe suprafete reci si
strabat in mediul lichid cativa centimetrii, fara sa se dizolve; au sarcina electrica.
Actiunea este in functie de substanta medicamentoasa folosita: vasoconstric-toare
(adrenalina, efedrina); vasodilatatoare (miofilin, nitrit de sodiu); bronhodila-tatoare
(miofilin, MgSO4 etc); antiinflamatorie si antiinfectioasa (antibiotice); antialergica
(ACTH); sedativa (bromuri de calciu, Luminai).

INDICATII
O aerosolizare corecta echivaleaza cu o perfuzie medicamentoasa. Aerosolii sunt indicati
in bolile pulmonare (traheite, bronsite, supuratii pulmonare, astm bronsic) si in afectiunile
O.R.L. (sinuzite, rinofaringite, laringite, amigdalite).
PNEUMOTERAPIA
Este metoda care foloseste aerul comprimat sau rarefiat in scop terapeutic. Aerul rarefiat
se gaseste la inaltimi, alpinistii si aviatorii fiind obligati sa se adapteze. Aerul comprimat
exista in chesoane (la construirea podurilor), fiind intrebuintat si in cazul celor ce
lucreaza in clopote hidraulice etc. Terapeutic, s-au construit camere pneumatice, cu
actiune generala asupra intregului organism, unde exista conditii de aer modificat -
comprimat si rarefiat. S-au construit si aparate individuale, pneumatice, folosite in
afectiunile aparatului respirator.
Camerele pneumatice sunt incaperi construite din fier gros sau beton armat, prevazute cu
scaune, fotolii, banci, avand un aspect cat mai estetic; usa este masiva, din otel, si trebuie
sa se inchida perfect. Geamurile, groase, sunt prevazute cu cauciuc, tot pentru acest
motiv. in interior se afla un telefon de legatura cu exteriorul. Asistenta trebuie sa
supravegheze extrem de atent tot Tratamentul, care dureaza 105 minute si anume in 30 de
minute se creste presiunea, incet, pina la 03 - 05 atmosfere, 45 de minute este durata
stationarii, iar in cele 30 de minute ramase presiunea scade treptat, revenind la normal.
Este recomandabil ca aerul din camera pneumatica sa fie filtrat si usor incalzit, chiar
aromatizat cu extracte eterice de brad. Aerul comprimat intra
prin niste orificii situate in podea si iese printr-un ventil situat in tavan. Existenta unei
anticamere este asolut utila, ea fiind necesara in caz de accident (scoaterea unui bolnav
din camera, ceilalti ramanand sa continue Tratamentul). Sedintele se fac la 2 zile sau
zilnic, in total 15 - 20 de sedinte. Lectura este cea mai recomandabila ocupatie in camera
pneumatica.
Aparatele individuale sunt de diferite tipuri (Heyer) etc. Prin doua ventile, care se
manevreaza de catre bolnav, se permit inspirarea aerului comprimat si expirarea in aer
rarefiat sau invers. Aerul comprimat si rarefiat este continut in doi cilindri. in timp ce
terapia din camera pneumatica este pasiva, bolnavii respirand comod aerul modificat din
camera, terapia individuala cu aer rarefiat comprimat este o terapie activa, bolnavii
depunand un efort mai mic sau mai mare pentru aceasta. Mai retinem ca organismul se
poate adapta mult mai bine la aer comprimat cu mai multe atmosfere, dar aerul rarefiat nu
se poate suporta sub o presiune negativa de 1/2 atm.
ACTIUNE Sl INDICATII
Aparatul respirator, a) miscarile respiratorii sunt usurate si devin mai ample, in cazul in
care inspiratia se face in aer comprimat, iar expiratia in aer rarefiat. in alte situatii, cand
vrem sa realizam o adevarata gimnastica respiratorie, se impun bolnavului la aparatul
individual, inspiratia in aer rarefiat si expiratia in aer comprimat.
b) capacitatea vitala este marita in aerul comprimat!
c) aerul comprimat produce destinderea alveolara, ingreunand expiratia si usurand
inspiratia.
Aparatul circulator, crescand presiunea negativa intratoracica, este influentata presiunea
venoasa si se reduce staza. Ritmul cordului scade in aerul comprimat si creste in aerul
rarefiat.
Schimburile gazoase si metabolice: alveolele contin mai mult oxigen decat normal. De
asemenea, arderile din organism sunt accentuate. Scafandrii, care lucreaza in chesoane,
slabesc si simt nevoia de a se alimenta.
Sistemul nervos este foarte sensibil fata de aerul rarefiat. Apar greturi, voma, tremuraturi,
stari de excitatie sau inhibitie, care pot merge pana la exitus. Alpinistii, la ascensiuni mari
(Himalaya), au cazut deseori victime acestor grave tulburari.
Aerul comprimat are o actiune de sedare, bolnavii se simt linistiti, avand un somn bun.
Indicam un asemenea Tratament in: bolile cordului (insuficienta cardiaca, H.T.A.,
anevrisme, insuficienta coronariana); nefrite cronice; insuficienta hepatica; graviditate;
tuberculoza; ateroscleroza avansata.