-.

_
A
--.
I

sb
uploarled
EfEffigd

Dumbrava
minunati
Mihail Sadoveanu
7"za fu'*r*

Coleclie
coordonati gi editati de
DAN HERFORD

TEIF{
ffioe(Ed OE,gt€fIo
 MIHAILSADOVEANU

Dumbravaminunatl
An Director i crafici: Da! Herford
Lector: Smddda Crt€lina Herfurt
Lucrde *ecutatn la R.A. Monitorul Oficial

@ Edilua Mih.il Sadovedu,2013

irJo@mihailsadov€anu.com
w.nihaihadov€anu.con

DescricrerCIP a Bibliorsii NafioD.le a Rominiei

SADOVEANU, MI}IAIL
Dunbr.va minunat.i / \4 ihail Sadoveru. - Auorelri :
EdiruE Mihail Srdo\du, 20ll
IsBNgz8-606 93355-2-9 ' , a:-
.,. il
421.135.1-34
 Sevedecesoi rdw estedwdwiaLizwca

DoamnaMia Vasiliandd noilor sale cunogtinqe informalii despre

persoanasacu-n aerde tinerelenaivi.
...Acum doui.zeciqi trei de ani, cind a adus-o barza in casa
pirintilor domnieisale,i s-apus numeleMaria,inchipuili-vd!
Celedouasoqiide funclionari,prospirrrans[erari in rirgul nosll
.
de guvernulconservator, o ascultaucu inLeres, iecandinsein sine
rezervepersonaleasupraanilor, Numele li sepirea convenabil.
Un numedesrulde frumos,nu-i asa?
C u m a in ceputi ns aa i ngi na c eled in r ii c u v in t e d, u m n e a esi i
l-a sch i m b asir ngura.
C -o v oc emuz i c a lalu, g u in d u - ; b
i u z is o a r e le .
risp u n d e ato rdeauna:P e mi nema c h e a m aM ia ! S i M ia i- a r r im a s
numele.
Cinewaficea,atunci,observaliacdastadovedeste la copili .simqul
muzrcrr".
intr-adevir, doamnaMia Vasilianpoatemirturisi firi sfiah ci e
o muzicantddesivnrsiti! Toati lumearecunoaste cddumneaeiareo
vocefermecitoare!
De altminteri a gi urmat patru ani la conservator.CelebraTeodorini
o iubeasi-i preziceaun viitor strilucit. Era vorba,in familie. si fie
trimeasi la Milano.
Piriniii sd.ieraubogali,aveaumo$iemarein Buziu, l6nqi Leon-
te$ti.Echipagii,serviroriin livrele,guvernante... Cu astasla n;scur
qi a crescutMia Vasilian.
Adese4tatilsiu, boierAaastase,o lua pe genunchisi-i ardtapor-
tretelestrimogilor in rameovaleaunre.
 Din strilucirea de altidati ia rimas celpulin atata: o cresterenobili.
In condiqiilede odinioari, cisitoria cu Vasilianar fi apirut ca o
mezalianli.cacidomniasae niscurePapazoglu.
Avind insi in vedereatateasi atatealucruri, speculaliine{ericite,
inimiciiii politice,a trebuitsi seresemneze. Totuginu sepoatespune,
nu-i aga?ci Vasiliannu-i de familiebuni. E dintr-o foanebunefami-
lie, dimpotrivi, boieri moldoveni,insi oricineva recunoastecAPa-
pazoglue altceva:e un nume celebru.
In sfA.rgit,
principalule ci sesimtebine gi e fericiti. $iJorj ii satis-
facetoate capriciile...Altfel nici nu sepoate.El e cu cincisprezece
ani mai mareca ea;i a mai fost insurato dati.
I-a rimassi un copil.o {eriLacare- cum saspun? - caree un fel
de gh i m p ein r reei ... un c opi l ,v ai !des r udl e r e uc r e s c u r .
Astaaduceputini umbri vielii lor, nu-i aqa?Cici Vasiliana luat-o
din dragoste.Vizind impotrivireaei de la inceput,bietulJorj cizuse
DOrnav.
A trebuit si cedeze;si la nunti aveao toaletdapade frumoasi,a9a
de eleganta. incir o invidiautoareprierenele.
- Eu sunt cam dificili, incheiec-un zimbet dulce doamnaMia
Vasilian,qi am gusturideosebite.lmi placemai cu sami elegantasi
fine1a....Nuinqelegde cenu mai aduceca{eaua!urmd.easi.lt6nddin
I all cu vrolclune.
LasA,mata,madamVasilian,o potoli cucoanaceamai bitrini,
nu te deranja. Trebuiesavie.Pinaaiunceaimi rdsucesc rigara...
Mia Vasilianrropaimiruntelpin; Ia soneriesi apasiprelungpe
buton,inorrnrindsprincenele incondeiare
negru.Iar cucoana Emilja,
aruncind o privire fugard si cu diferite inqelesuricitre fiica sa,
madamNeicu, deschisepogetasi incepua cotrobii prin eaci.utind
o mici tabacheride argintin careqineatutun de calitateaa doua,
_DoamnaMiaVasilian,soliacunoscutuluiavocatdin tnrgulnostru,
observase privireacucoaneiEmilia qi z6mbi.I sepirea foarteciudat,
cum o mamaasade inalraqi de groasapoaLesi aibao lara a;a de
uscatd.si sublire- ca o ali... Las'ci am6ndouisunt ur2tesi firi
gustimbricare.Si au nisrepalirii ... Cum por nisrefemeide condigie
sd.poarteasemenea pi.lirii ?
Servitoarea, o feticd.vie cu mutrigoarade veveriti, intri piturin-
d u-9i;orqulalb.
 - Ati sunat,cuconili ?
- Ma chbre,ii rispunseblind Mia Vasilian,asteptamnisteca{ele
carenu ma1sosesc...
- indati, cuconiti....$i serwitoarea dispiru inddri.t.DoamnaMia
Vasilianficu doi pagispre{ereastradeschisi.
- Frumoasi zi, vorbi ea,totuti mi separepreacald.Ne aducesi
qerbetulde portocaleindati. Fetila astae foarte inteligenti gi-mi
cunoastetoategusrurile.$i cu servitorii,dragd.cucoaniEmilie, tre-
buie sdstii cum si te porti.
-ln ziuade azl nu mai sunt serwitoricaaltidati, observicucoana
Emilia.
DoamnaVasilianrispunsezimbind:
- Cu ai mei, eu sunt foarte multi.miti. La mine servitorii setem
de un si n g u rluc ru:s enu-ic onc edi e z . . .
Madam Neicu i9i strinse buzelesubtiri, ar fi vrut si rispundi
ceva.Dar sesrapinigi ticu.
- Cu toateacesrea si eu ii schimbdestulde des,cesi.fac? setin-
gui nevinovatdoamaaVasilian.De unii trebuie si mi despart.Mai
qr sami pe cei riu cresculinu-i pot suporta... La mine, dragema-
dam Neicu 9i dragi cucoani.Emilie, niiazurile sunt cu totul-dealti
naturi. Preamult n-am a mi pl6nge,dar totugi,trebuiesi $ti!i d, la
margineatirgului acestuianenorocit,trdiescnigtebitr6ni ridicoli,
piringii ,predecesoarei" mele.Nu treceao zi qi cereaului Jorj si le
trimeati copila, ci vor numaideci.tse vade pe Lintca lor, cd.Ilri"
Lizucalor nu pot trii ! Daci bietul copil nu a avutpartede o crestere
ingrijiti, numai bitrfii sunt de vini. De-acolo a venit cu niste murre
gi cu nigteobiceiuride @ranci,dragelemele,incat,drept si.vi spun,
mie mi-i gi groazi.Va inchipuilidumneavoastrd ce nu por punepe
eao broderii ori o panglicd!'E de admiscala ,,irstaei - areiaseani I
- si nu poati faceo reveren!;in fala unor persoanemai in virsti ?
Eu amfost crescutialtfel.Lucrurile acesreape minemt horipileazi !
Slujnicacu murri5oara de veveriteseivi in umbrau5ii,purrand
tablauacu dulceala5i cafele.
- Cuconiti, vorbi eadelicat,domnu locoten€ntMicus Laz6rin-
treabi daci binevoiti al primi.
* Cum nu ?Si.pofteasid;astezie ziuameade primire; dumnealui
e totdeaunabinevenit! rispunsedoamnaVasiliancu o vocepudntel
mai inaltd.
$i sdltind in rochia-i fognitoare,ficu doi pagispreusi. Cind zdri
uniforma verde,capul blond 9i lins gi obrazul rai gi pudrat al ofi-
terului,ficu un gestde poftire cu miinile qi zimbi dulce.
- Domnule Micug, nu te-amvd.zutde-un secol,cintd ea.fi tn-
nd.rulse opri uimit la doi pagi,intorc6nd pulin capul 9i ascultind
muzicaelasuluiei.
- Doamni, rispunseel ceremonios,suntfoartefericit ci nu m-ati
uttat...
. Cu cilciiele lipite, inclindndu-se,apuci ugor minuta intinsi a
doamneiVasiliangii siruti virfurile degetelor.Slujnicugaasezase
pe misula dintre cucoanetablaua9i seintorsese,privind cu admi-
ratie.CucoanaEmilia 5i madamNeicu sriteaucu lingurilelein mine
5i nu qtiaudacdar fi potrivit s, absoarbd qerbetul.lnsfirgit,il in-
g}\ird si,,pe clnd addogeau apa rrebuiroare,ofilerul se infaqiqi
fl-narntealor, elegant$rsolemn.
Schimbulde complimentecareurmd, migcirile rotunde,zimbi-
-
rile gi poftirile impri.gtiari, in salonagulgrenat,ca un abur de no-

8
 bili uitaresi voie-buni. Nimeni nu bigi de sami c6ndsestrecurase,
printre scaune,spre tablauacu;erbet, Lizuca, necazuldoamnei
Vasilian.
Era o fetili mirunlicd, insi. voinicd gi plinuln. Rochila de doc
albastrustiteastrimbi si in chip cu totul nepermispe trupulorul ei.
Botinulele ii eraupline de colb qi cu gireturiledesfncute.Colpnii
cizuseri gi aritau nistepiciorusepirlite de soare,cu genunchiinu
tocmai curali. Capu-i era foarte scurt tuns, biie[este, 9i arita in
rorunzimea lui feluritebulbucirurineregulare.Nasu;oru-imitirelar
{i ar-utnevoiede batistd,lucru pe care-ldovedeausi minecilerochi-
1ei.Gura-i eracammaresi obrajii prearogi.Nu eradelocfrumusici
gi delicatiduduiaLizuca.Numai ochii cd.prii,umbrili de genenegre,
aveauin ei cire-o micdfloarede lumind.
Firi. si steadelocin cumpind.si firi si.-i pesede nobila adunare,
Lizucapisi uEorinsdhotirit spremisugacu dulceaqd gi,infigindu-gi
doui degetein chisea,le scoaseimpodobitec-o bucati nestatornici
de gerbet.Tocmaicind seindelemiceas-o prindi cu gura9i cu limba
fd.ri a pierdenimic, slujnicutao ziri si dnduun fpdt.
- Ce-i, ma chBre? seintoarsecu miraredoamnaVasilian.
Dar cind vizu desprece eravorba,cind inplese cecontrastsi ce
sacrilegiu s-aprodusin salonasul sdugrenar, sangeleise ridicabrusc
in obraji qi-i fulgeri in ochi.
Ce inseamniasta,Eleno?vorbi eaapisat,c-o vocescizutd,dra-
matic.De cateori te-amficut atenti asupraacestorlucruri ?De ce-ai
inlemnit ? Ia-o ! ... Nu-nlelegi ci, daci o mai vdd o clipi, trebuiesi
chemagidoctorul ?Ah ! e cevaingrozitor ! ofti eacu deznidejde,in-
torcandu-sespremusafiri.E zadarnicorice; zadarnic! Nu gtiu cesi
mai fac cu copilulacesta. Uiraqi-.adumnearoasrri cu ce obiceiuri
mi-aveniLde la buniciiei.Eu i-amspusde mulreori lui ]ori cdcooi-
lul acesra e o rusinesi o nenorocjre. Chiarde aceeaTorj-nicl n-o mai
trimete la bitrini... E o hotdrnrepe carenu pot decit s-o aprob!
Cucoaneledideau din cap c-o ad6nci intelegerea lucrului; qi
oftari. Domnul Micug pirea nedumerit.El ar fi dorit sn radi. $i-i
pirea riu ci de pe fagadoamneiVasiliana pierit lumina.
Dar stip6.nacaseiera o {iingi fini 9i ingelegitoare.Cum vizu ci
Elenas-anipustit si a apucatpe copili in ghearecauliul, trigind-o
in salturiviolentesi neregulatespreintuneicul antreului,seintoarse
spredomnul Micugcu acelsuavzambetpe care,oricats-arsili, nuJ
poateaveanici o femeiedin t6rgul nosrru.
Domlule Micus.ziseea,dupaacesrintermezzo, te ros seas_
reptipurinpenaceri-oi aducedulceata d. *-.ur". p. ."r" Tr.ur_o
eu sineuri ieri. "rn
- e u a ce a s ta
ml nuti ....ras punsolile
e r u l.in c lin in d u - s e
ia r s i
-
saruranoungnrle tranclallrrr.
Ca_gicum aceasti. galanteriear fi fost un semnal,cucoanaEmilia
-
si madamNeicusepriviri gi seridicarideodara. lmporrivirile.oro_
testele,explicaqiile, nu rinurd preamult,'si.dupi iegirea
'amberele
celoroouacucoane, rn salonselicu un rastimpliniste,apoi rasuni
un rA.scristalin, semncd orice supirare se uitd des;i de les.repe
lumeaasta..-

sb
TH*{H
10
 DwdwiaLizucapldnwie;te
o expedipie
indrdzneagd

- Vini-ncoace, g6nganiadracului ! icnea

cu obidi slujnicuga,trignnd de o aripd.si
smucinddupaea pe Lizuca,Din priclra ra
si-ndur eu obserwaqii9i ociri I
Fetilaincepua scinci subfre,
intepenindu-sein picioaregi tri-
gi.ndu-seintr-o parte.
 - Lasi-mi ! Di-mi drumul ! Tu estio serwitoare...Am si te soun
la tara.
Da ? Ai sdmi spui? $i slujnicaii ficu vint inainre,aiutandu-se
putin si cu piciorul.Domnu'nu vinedegrabaacasiqi pini s-ain-
toarceel, iti spinzuritm noi cbelea-nbdy!,
Lizucaficu bot si intoarseo privire de uri pe sub sprincenelein-
crunlate.
Ag" strigi slujnicuta;te uili ca hoqii? Are dreptatecuconita.
_ .- I
Dihanie gi soi riu ce egti!
Prinzind iar pe copil de-opoali a rochiqei,ii ficu ceeacesechea-
mi un surub,risucindu-iin moalelecapuluiunghiaceamaresi mon-
turile degetelor.Vizind ci Lizucasestip6neqte inci, ii mai ficu unul
si. ma i.in d e sar.si mai i n ri s par,pi na i e s im li s u b d e g e r e le
m in ii
ceierlalte carneatremurindsi auzi lacrimileforforindin nesusorul
celneinsemnat.
-tr4ai na gi dobi.ndi, vorbi earizind, g-o plesnicu palmapeste
capultuns,Si te duci qi si te-ntorci c6ndte-oi chemaeu!
Lizuca sepoticni gi seizbi cu capul de perete.Apoi, smirciind,
.
igi.inghili 9i-9i stnpini lacrimile si intoarseiar piezig spre slujnici
Pnvuea(le ho!.
Dar lleanaintrasein cuhne si vorbeasublire 9i ndvalniccu bu-
cit;reasa.Duduia Lizuca putu si-si usucein voie lacrimilecu acea
parte.aminicilor cu carei9i Etergea si nasul.Apoi observi,aproape,
pe prietinul ei Patroclesi-i zdmbi.
Patrocleeraun boldeiroscat,cu picioarelescurte9i str6mbeqi cu
capulmare.Intre ochii omenesti,sprnncenalinegru,aveaadinci cre_
luri perpendicularesi anii si experienteleviegiiii incd.runliseriperii
cln turul Dotutul.
indati cevizu sur6sulduduii Lizuca,seapropiesi incepua-i linge
mdna,plini inci de qerbetde portocale
1vr-au
M - a u Darur
b d tu Lpi
!t lerl,
i eri ,orta
ofraLlzuca;
Li z uc a;m_au
m - a ubitut
batut sr
gi azr:
azri mi bat in ln
fiecarezi,.,.
Patrocleo inlelesecatotdeauna.Dupd ce-i curiti mina seintoarse
pe-labele de dinapoi,se inalrd.sesprijiniusorde pieprulferirei o
;i
m6ngnie,gtergindu-ide pe obrazurma lacrimiloisiiate.

t2
 a,3'"

- Patrocle,ii zise Lizuca; tata nu mai vine de la Bucuresti9i pe

bunicinu i-amvizut de muhl vreme.Nici nu nelasasi nemaiducem
pe-acolo,De cind a murit mama,noi petrecemtarereu.
Patroclescheuniugors-oprivi cu ochii lui frumosi,cercuiticu aur.
- Intr-adevir, rispunseel, petrecemfoarteriu.
- Pst! i-auzi ! vorbi iar Lizuca iniltind un deget.Mimica ride.
Mimica r6.detotdeauna.Mamanoastri nu ridea asa...
Fetilaramasecu urecheaarinrire,apoicdzupe ginduri. Si sopti
uqor - c6tri o umbri vagd., care-iapirusedeodatr:
- Tatd.,eu am auzitpe mimica riznnd in saloncu domnuMicus,..
CucoanaEmiliasi madamNeicu rocmaiieqeau de la vizita5i se
indreptauspreportita de la stradi. in trecere,bitrina isi pusemana
in crestetulcopilului:
Ce ai, fetiqo?intrebi ea;ai plins ?
Lizucarespinsemi.nacareo mingiia 9i privi piezissi firi priete-
nie spreceledoui cucoane,Nu rispunseqi setrasela o parte,urmatd
de tovarisul ei.
 Copil riu ! declari cucoanaEmilia - pe cind madamNeicu as-
culta atenti.r?sul cristalindin salonag.Deplin inlelesegi fncindu-gi
semnecu ochii, amindoui trecuri domol in stradasinguratici,sub
coplesitoarea cilduri a verii.
in urma lor, in fala caseicu persieneleldsate,Lizuca rimasegin-
ditoare,cu ochii atintili si cu sprinceneleusor incruntate,In preaj-
mi-i se desfi.surauciteva rizoare uscate,cu flori sirace gi ofilite.
Globuri de sticli colorati, indlqatein bege,risfringeau imaginiledi
forme ale copilului qi ciqelului.
D u d u iaL iz uc anu s rarumul ri n c u m p a n a ,
Patrocle,vorbi eainilqind lAngi nas arititorul miinii stingi,
eu nu maisrauaici.Mi duc la buniciimei.
Ciinele o priveatinti..
Fetila sestrecuri sprecerdaculde dindos,pe undeo scosese sluj-
nicuta,si trasedintr-un cotlonal ei o hiinuli qi o bereti.de lAni rosie.
Sepleci 9i-9iridici colpnii cizuli. Apoi iar rimase ginditoare.
Stind cumintepe coadi, Patrocleii urmirea toate miqcirile. in-
demnatde prevederea stipaneilui, seprelinse,nesimgitsi cu urechile
clipiuge, sprebucitirie, si seintoarsein scurt rimp, purtand delicat
in guri, numai de o margine,o felie mare de p6ne albi. Un glas
riguqit risuni in urma lui:
- Jibi! turba naibii! bati-te Dumnezeusete bari qi n-ai mai
ajunge! O bucati de lemnsuni cu zgomotin cerdacqi si.lti de c2teva
ori in capete,pe urmelecilelului. Patrocleintoarsecapul,inqelese ci
urmirirea inceteazi9i veni cu piinea la tovarigalui.
Patrocle,de ce duci piinea ln guri ?intrebd.rdzS.ndLizuca.
- Pentru ci n-am buzunar! ii rispunsecu ochii cilelusul, foarte
vesel.
- Atunci s-o strnngemla mine,s-avemla vremede nevoie,hotdri
duduiaLizuca;si primind de la Patroclepiinea, o agezicu griji intr-
un buzunaral hi.inuleirosie.Ne mai trebuieceva,urmi feti(a,$i pe
urm dfu g i m .Ne duc emi n l ume.l a bu n ic iin o ; r r i! . . .
Lizucacunogteatoatecotloanelecasei.Gdsiindatdcenusade care
aveamarenevoie,umplu cu ochi celilalt buzunaral hiinulei salesi
seintoarsespreportip de la stradi,
 - Tirilele, ori fiina, nu sunt bune, explici ea.Este o povestecu
copiiiratdcitipe carerni-ospuneabunicuta- s-acolosevedecdie-
purii 9i r.'ulpilelingeaudira de ffii gi de tiriti 9i copiii n-au mai putut
cunoagtedrumul inapoi. Ca si se cunoasci semnele,trebuie si
presuri cenugi. Hai si mergenr,Patrocle!
- Hai ! rispunse cilelul. $i iegiri amindoi pe portiti, pornind
pe-undrum lung si plin de peripegii.
 Sfat cu Sora-Soarelui

Vremeaera pe la toaci, dar cildur4 inci in toi, juca rotind ca

risfrdngerileunei ape raiaicepe deasupracaseloradormite.Ulila
ridica, pustie si singuratici, spre strd.lucireaasfintitului. Clopote
incepurd a bate dulce gi trisg de la bisericile tirgului. Fetigaseopri o
vremein loc, ascultind,
- Asa sunauclopotele9i atunci... gopti eacu ochii dugi.
Cei doi tovarigi trecuri domol pe cdrareadin margineaulitii pnni
sus in deal, Ia plopii lui Mihalcea. Acolo Lizuca se opri 9i bigd de
sami ci. s-a isprivit cenusa.
- Patrocle, ce facemnoi acum?intrebi €ape cilel.
Patrocleiqi scuturi urechilemari gi o privi,tinti:
- Nu qtiu, stipini !
Prin plopii tremuritori stribitu un freamit prelung. Duduia Li
zvcaz$e:
- De aiceatrebuie si apucim pe drunusorul de la st6nga.Chiar
9i frunzele plopilor se-ntorcintr-acolo. Pe urmi, avemsi trecem
printre livezi gi prin dumbravaBuciumenilor, qi indati ddm de cisuta
bunicilor.Daci am isprivitcenuqa. mergempini acolopi inapoinu
ne mai intoarcem. Acolo nu ne batenimeni gi bunicula are si plingi
gi are si se bucure ci am venit. Pe tine te dor picioarele Patrocle?
Nu.
- Nici pe mine. Hai si mergem,Uite, Patrocle, pe aiceadr-umul
e miritelpi ingustda-i mai frumosdeciLin tirg. Si la dreaptaqi la
stangas-auadunatpipqoi. Semigci.9i suni ca niste sibii. Dar eu

1.6
'rl'.,.
nu me tem. Ei ne indeamni inainte gi ne pot apdrade multe jivine
rele.Vezi tu ? pipusoii au si impiriteasi, Patrocle.O floaremaresi
mindri: bunicaziceaci o cheami Sora-Soarelui, Si ne oprim aici.
linga ea.Ce maifaci mara,SoraSoareluj?
Floareacu coroani aurieseclatini lin sprecopili, la adiereavin-
tului.
- imi parebine ci te gd.sesc inalti gi frumoasS.,
urmi. Lizuca.Noi
ne ducemla buniculasi la bunicul.
- Foartebine,aprobi floarea-soarelui.
Cici acasinu mai putemsta.Taraa bitut din picior la bunici si
nu mi mai lasi la dinsii. $i cnndera tata acasi,mimica sesfideacu
d6.nsul:tipa subtire,cereasi vindd livezilesi pidurea.Tata nu voia
9i ziceaci. sunt ale mele,rimase de la mama.Iar mimica tropiia
rnir-untel si seuiraholbarsi a cizur pe scaunlesinata: ;i ,r," " .a.i,
gi a stropit-o cu ap6,Pe urmi tata s-adus; iar mimica mi tot bitea,
dar eu nu pl6ngeam.Mi strecuramla Patrocle,in cugcalui, si stam
acoloascunsigi mi gindeamla mama,cares-adus pi nu s-amai in-
tors. Mamameaa murit, Sora-Soarelui !
Floarealisd.si cadi deasupracopilei doui petaleca nigtefluturi
de Iumini si cletini intristati din cap.
- Asa-i ci pe aici e drumu' la bunicii mei ?Atunci hai si mergem,
Patrocle,ci altfelintnrziem.
La doi pagide duduiaLizuca,ciqelulscurmarepedecu o labi un
musuroide furnici, apoi igi viri botul in el, mirosind.Indati incepu
si scuturedin capgi si pufneasci,lopdind la dreaptasi la st6.nga.
Lizucaincepua r6.de.
- Vezi, Patrocle,daci nu le dai pace,elete mugci. Staicuminte,
si.I le iau de pe bot si si le dau drumu in iarbd.Nu gtii mataci aici
esteqi impire.teasa furnicilor ? Si daci o scipim de primel'dii,ea ne
di u n fir de pai;si cind avemneroiededinsaindatdvinesane ajure.
cu toatefurnicile ei. Asa. Uite paiul. Hai si mergem.Rdmii sini-
toasd,Sora-Soarelui.

18
 Und.es-a ardtat Sfknta Miercwri

Cobor6.riprintre livezi, unde adiaumiresmecaldede cimbrisor

5i ceara, Gardurifoaneinalrede nuiele.cu stresind despini,seridicau
la dreaprasi la sringa.$i salciibatrane,cu formeciudare,i5i miscau
domol pleteleargintii, Lizuca stia ci silciile acesteasunt oamenisi
dihi n ii .in r e leni di
d n v remuriv ec hide o r r a jeL. e p r iv e ac u s lia las i
Ieasculra cum ofreazisi cum soptesc.
Dmmul celor doi tovarigi mai intirzie o vremelingi o adunare
linistitade ginginii marunresi rolii. punctatecu negru,
- Patrocle,acestea-s vacileDomnului, zisefetita.
- $tiu, dar haidesnmergem,ci acugiasfinteqtesoarele,rispunse
cilelul.
- Mergern,Patrocle,nu te supdra.Uite, pe coastade dincolo,se
vededumbrava.Acuqi aiungem.
Era in iur-uJe tdceresi singurd.tate;g-o lumini dulce se cernea
printre crengilesilciilor, Nu seauzeanici litrat de c6ne,nici chemare
de pasire.Parci intraseriin linutul unui basm...Deasupra,departe,
seplecacer-ulalbastruspredumbravi, curgind ca o api;9-o impi-
riteasi.pajuri.pluteape talazulacela,cu aripileneclintite.
Dar deodati,la o cotiruri, risiri cadin pimint o babi mi.runtici
qi mohorira,cu ochiimirireisi cu nasulcoroiat.Veneaincersprecei
doi tovarisi, sprijinindu-seintr-un toiegelalb. Patrocleciuli o clipd
urechile,mirii usor, apoi rimasecumintelAngi Lizuca.
La doi paside copil, bitrinica seopri si deschiseo guri firi dingi,
cu buzeleuscate9i supte.intrebi clitinind din cap:
- Asa-i ci te duci la bunicuqa?

19
 Lizucao privi uimiti. De undegtiabitrina cd eagi cu Patroclese
duc la bunicula? Apoi inqelese 9i zAmbi:
- A9a-i cdmataegtiSfintaMiercuri ?vorbi ea
fericiti. Pind acumanu te-amvizut niciodatj.,
\ flI dar acumate cunosc.Unde ti-i cilelugaceacu
t dinlii de fier 9i cu miselelede olel ?
S{inta Miercuri rispunse,z?mbind:
- Am lisat-o acasi,si-mi pdzeascigos-
podiria.
- Da ? ii rispunseLizuca.Noi nu ne
temem de dinsa, cd suntem oamenl

h
\'

I il',1
rrt

fl
{
 buni. Sirut m6na,Sfinti Miercuri, acusiasfinteste soarelesi patrocle
setemesenu inrirziem.
- Du-te, puiu babei, ii rispunse bitr6na pun6ndu_imina in
crestet.Mata egtio copilili orfani Einicijiti.
Cei doi tovarasitrecuri inainre.SIinraMiercuri ramaseo clioi
uirindu-sedupi ei. Parcasteteain cump.ind, nehorarari. Apoi apuca
la deal cu destuli greutate,trecupirleazul unei grddini.Lizucagi
_9i,
Patroclegrdbiri pasul.Livezile ri.maseriin urmi si ei aiunseri in
fundul viii, la o punte de lemn 9i la un pnriu careclipeagi gilgiia
prin ierburi gi printre maluri inalte de humi.
Broagtele,carestiteau de pazi la punte, siriri in api, una dupi
aha .L i zu caseopri .c u i ni mabaranda: p o i,v a z in dc i p a r r o c ler j-
manenepdsd.tor, inteleseci nu-i nici o primejdie.
- Eu, cu Patrocle,nu mi tem de nimica,murmuri Lizucagi trecu
PUnrea.
Vizu o clipi in api o fetiti fantastici.si un citel ciudat.gi firi si
sem irep r e am u l r.i nrrdi n i arbadumb r aii.
r
Mesteceni,plopi gi ulmi seridicau la dealpe costigd,cu ramurile
incurcatesi neclintitein vnlvoareaasfintitului.
De a co lod e s us ,c urgeaparc dpe s u ba r c u r iler a m u r ilo ru n p e -
ienienisde aperrandafirii.Si in ticereapoienirelor.pe un ghebde
pedurelbitran, o ciocinitoarevestisosireadrumelilor.
Ca gi cum erauasteptali,pisirele mirunte apiruri leginindu se
pe v6rfuri mlidioasede singer.Priveaupe Lizucacu ochigoricavir-
furi de aceqi-o intrebari roatedeodati ce cauti in impirdtia lor.
Insi Patrocleera acolo.Ridicindu-se pe picioarelede dinapoi,
himii la elede doui ori gi le ameninqd cu laba.
Rizind miruntel, pisirelele seficuri nevizute.Dar in furcaunui
mesteacinapim alt sti.p6.nal locului: un mierloi mirat, careseuita
la fetild cind cu ochiul drept,cind cu celsting. Era negru9i cu ciocul
galben.$i cu mareindrdzneali strigdinspre Lizuca, cu glisusoru-i
de fluier:
- Chiorchiosetohei !
.E cam obriznicut dumnealui...' gindi Lizuca. $!l intrebi cu
blindeli:

21
 - Ce !-am fdcut eu matale,de spui ci-s urnti qi incrucigati? Eu
sunro fetiti nacajiLa si mdduc la buniciimei.
Mierloiul siri pe o crenguli mai apropiatn,privi blind pe fetig qi
ciripi moalein gusi:
- Lizuci"... Lizttci,...
Fetila incepu a r6.de.Patroclesenipusti asupramesteaci.nului 9i
mierloiul sdgetiprin piienjenigulde aur spretainiqeledumbri.vii.
 Dwd,wiaLizwcagdsegte gazddbwnd
tn d.wtnbraod

lndati cesoarelescipi.ti dupd.culme,luna,alungatide pe tirimul

celilalt, iegiin risdrit la margineadumbrivii.
Niciodati Lizuca nu vizuse luna a9ade aproapegi asade mare.
O nelidgte i sefurigi in suflet. Spreasfinlit, in fundul pidurii, clipeau
inci [ire de jar sub spuzd:inrr-acolosesrrecurau nisimqirceledin
urmi pisirele, dindu-i buni-sara.$i cu toate ci sprerisdrit sein-
rogealuna si cregtea luminapestep6.claogoarelor,in pidure o umbri
tainici 9i deasiseintindea,izvorind din vii qi cotloanenecunoscute.
Lizuca sesimti pulintel infricogati.
- Ce ne facemnoi, Patrocle? intrebi. ea pe citel, Drumul nu se
marcunoaste.
Prin ugoaraintunecimeviorie, citelul ii atinsem6.nilecu botul si
o privi amical.Cu Patroclelingi. dinsa, n-aveade ce seteme.Asta
o vedeafoartebine duduiaLizuca.
- Patrocle,?i ziseea,eu gtiu ci tu egticilel vrednicqi viteaz;dar
ce ne facemnoi daci ne-om ritici in pidure ? Acu ar fi bine si cio-
plim o toaci de lemnde tei si s-o aninim intr-un virf de copac.Cdnd
batevintul, toacasuni qi bunicii ne cauti 9i ne gi.sesc. Dar nu putem
facetoaci, pentru ci n-am luat culit de-acasi..
- Se-n1elege, rispunsePatrocle,firi cuqitnu facemnici o ispravi.
Atunceace-i de {icut ? Iaca,in cer, Dumnezeua aprinslumi-
nirile, dar cirarea tot nu se ziregte. Asa nu putem sta, Eu zic si
ciutdm un culcus.
- Asta-i lucru preausor,rispunsePatrocle.
 - Bine; atunceahai s5.mergem.Dar cui putem noi ceregizduire
intr-o noapteca astasi in asasinguritd,gi ?
Cilelul porni inainte, adulmecAndprin iarbd. Copilila bngi de
samdci de^-oparte gi de alta a ciririi florile igi plecaserdcapetelesi
dormeau.intr-un coll de umbrnii apiru o luminita.
- Acolo trebuie si fie o cisuti pentru noi, murmuri duduiaLizuca.
Apropiindu-sede lumina licuriciului, cunoscuci seafli l6ngi o
scorburade richirab;rrana.Pletelelungi aleramurilorcjdeaucdtre
ea9i seclitinau alene.
Asta-i o casi foartebuni, mormii Patrocle.
Atunci Lizucaisi ceruvoie de la rd.chitd:
- Mitugd richiti, gopti eacu sfiali, ne dai voie sj. intrim in casi
la mata?
Richita o mingnielin qi ii didu drumul in scorburi..
 - Aicea-i foarte bine, Patrocle,grii fetita cuibirindu-se.Vid ci
estesaltea9ipernulide muqchi.Mi invilesc cu paltonasulsi-mi pun
beretain capqi pot dormi impiritegte. Uite, esteloc gi penuu tine.
Calelulinr; si el in scorbure,pefereastra,si seghemuiiingacopiJa.
Lizucaincepuiar a vorbi incet:
- Patrocle,eu cred ci nu trebuie si ne tememde mamaoidurii,
Aici is locuri curare...SfinraMiercuri sta aproape.$tii di ce mi
tem eu ?
- De cete temi ?
- De bursuc.Am auzit ci bursucu-i{oarteriu,
- N-are decit si vie, mormii cu dispret Patroclel am eu ac de
cojocullui !
Chiarin clipaaceea, Lizucadidu un lipit. O umbri risirise intr-o
dira de raze,rupaindcdtrescorbura, Din cind in cind seoprea,se
qi mi;cadoudcoarnelungisi drepre.
indlr,a
Lizuca abiaputu si ingXnecu spaimi:
- Iacabursucu,Patrocle!
C-un latrat scurt, Patrocle se gi repezise.Cornilele fantasmei
cd.zuri.Liz.ucao mai vizu numai o clipi. pribusindu-seniprasnic
spretufirisuri,
- $tiu eu cd Patroclenu setemede nimica! zimbi ea.
Seauzi glasulciqeluluitihnind risunitor in pidure.
 - Patrocle_! strigi fetila; nu mi lisa singurd.$i scoqAndcapuldin
scorbure. dudu^ia Lizucaastepra. in racereacuprinsului,inroarcerea
rovaraqului ei. [l auziintr-untirziu venind:rip-rip.Inrragifiind
;i
secuibiri langi ea.Apoi mormii nemultimit:
- N-a fost decit un iepure!
- Grozav se temeade mata,ir zrseLizuca cu admiratie,min-
giinduJ.
ln dumbravi seficuse deplini ticere si un intuneric tainic, prin
careLorusiochii r edeaucu usurint:.in ULcerea aceasta.
un greie.us
incepusi qnriiemelancolic,aproape.Lizucail ascultaatenti.
- Cinti frumusel,gopti ea.
- Da, dar nu preami lasdsi dorm, mormii patrocle.
- Nu qtiu de ce,dar mie nu mi-i somndeloc.Asa-i de frumos si
de bine... Eu n-am cunoscutniciodati dumbravaasta.Acum vid
ci-i o pddureca-npovegtilepe caremi le spuneamama... Nu mai
suni greierul.A ticut.
- A ficut foartebine,ingini somnorospatrocle,
Ticu greierusul.Dupd el o privighetoareisi umfli. de cXtevaori
glasul,pe un virf de smiceaintr-o razi de lund.
- Asta ce-i?intrebi cu mirarefetita.patroclenu-i rdsounse.
Dumbravarimaseiar tacuriin fumul ei de lumini.cainrr.unvis.
SiduduiaLizucainrelegea cdin {armeculacela aresdse-nrimpleceva
deosebit.$i agteptacu inima bitind 9i cu ochii atintiti.
Si deodata clipiracandele verzide licuriciin douasiragurisi rezu
pajiqteade flori deschisicitri un pdretede stince,intr"edoi mes_
tecenibitrini in lumina verzie, fen-azgomot,o ugi.de cremenese
rniqcigi sedddula o parte,si din intunericde pesteriapiru minunati
aritare, Erau nigte omusori mititei, numai de doui palme de la
pamanr.Le luceaufetelesi ochiide zimber.
Fetila voi sd-inumere.
- Nu secadesi ne numeri! seauzio vocesubqirici.Si stii ci sun_
tem 5apre !
duduiaLizucanu-i numiri;9i gtiaci sunt gapteprichindei.
^. $i
fi veneauincet ci.tri.eaprin dumbravafermecatd,printre candelele
licuricilor; qi parci ei singuri striluceaude lumind..
 In frunte pigeau un bitrinel g-o bitrinici, cu plete albe si cu
obrautrile rumene,imbricali in straiede muqchi.Dupi ei, patru
prichindeicu berbi cirunte purau un pitut de mlaji impodobit cu
cicori si sulcini. $i pe pntulul acela,pe un rronisor de piatri, sta o
domnili mai piticd decit toqi gi bilaie ca gr6ul.Aveape capcununi
de maci silbatici si era imbricatd intr-o haini lungd de culoarea
pietrei de rubin.
Inima duduii Lizuca bitea tot marrare.
- Vi cunosc,gopti ea cu nespusifericire; v-am vizut la bunici
acasi.,intr-o carteveche,pe careo citeamamacind eracamine.
 Aici s-aratdcinesantprichindeii

Barrinii se opriraqi barbolii lesaraincetpe pamint p)rutul de

mlaja.Domnirasiri sprinren;de IaJoculei 5i iesi'inainre. Aooi. fara
niciun zgomor.cu ror,iiseaqezard pe iarbein {a1ascorburii. Domnira
sta.intre biffanei; gi cei patru cu bi.rbi cirunte, inddrit. isi ridicai;
o dati cu togiicapetelegi privird flnti la fetiqi,cu ochii lucind canigte
nestemate.
lnrii incepuarorbi Dornnira,cu un glasuqor de pisarici.
- DuduieLizucd,a1a-ici-1i placsfaturilesi poveprile ?
- A, da. raspunse copila,invdluirade o caldurjplacura.Sounea
mamaci farapovesrivialaomuluiar fi trisri 9i sarbada.
- Noi stiam ci ai si vii la noi, vorbi iar Domnita. Am pus de
pinda,lamarginea padurii,petinculpaminrului,si.cind re_aprimir
richirain c.isura ei, el s-acoborit in pesrerile noasrresi ne_adar de
stjre.Noi.iesimde multeori noapLea ii perrecem cu vieragilecarefug
de om. Mre-miparefoartebinecaai venirin noaprea asta.Am trimei
un iepuresi deie de vestein toatepirjile cd.iegimin lumina lunii.
Noaptea,dumbravaasraesreo imp;raqiefermecara pe careoamenii
oe ranon-o pot ntcrodatjcunoaste.
Luandin degetele-i fineo vargurdalbi. sublirecao inglil;. Dom_
.
nr(aprrchrnderlor ticu un semndeameninqare sprepiriu, $i deodara
Lizucavazuin loculpunqiide lemn arcuindu-se pesiemalurileneere
un podiqordeargintcuparmaclicin filigrand. Si sopotulapeiince"pu
a s-auzicaun cintecmoaiesub rachire.
DomnitahLcualr semngi luminalunii incepua curgein ooienica
o ploiqa.Iar pe c;rari,prinLreierburi5i flori, incepure'a so.i iir irr"l"
28
dumbrivii. Erau iepuri mari care-simigcauurechilesi mustidle, qi
guzg a nroi sicu pri v i ri v i c l ene,
s i pop 6 n d o cci a r ef a c e a u
s e m n ec u
libuqele.$i pestepodul de argint trecu greoi bursucul.$i ridicind
cuminteciriruia pi.ni in fata adunirii, seridici in doui labe,seplo-
coni, apoi incepu sAJ'oace ca un ursulet.Duduia Lizuca seminuna
cum o fiinld agade inchisi si de ursuzi ca bursuculpoatesdjoacesi
si.fie veseli.Pedeasupratufiqurilorprinseri a {i.lfii, cu aripi de pui
paserinecunoscute. Siprin lu mini rreceau ginganiinegre.iaradasre
gi
mari {luturi denoapte.$i privighetoarea porni iar sdcinte nevizuti.
- Aga venim noi aici si petrecem,zise iari Domnita. Oamenii
,
oolm s1nu suLl nlmlca.
Ceilalqiprichindeiincepuri a ride.
- Noi, vorbi bitrinelul, de mult am despir(ir viatanoastri de a
mu r i ro ril o rDe
. muh,foarredemul t.rr a ia ms i n o i la lu m in az ile i;s i
cind auinceputa seinmulti oamenii9i au pdtrunsin locurilenoastre,
a fost un bitrin al nostru carelea vrut si triiasci in pacecu ei. 1l
chemaStaru-Palma si eramorar.Aveao moaramiriricala apaMol-
doveisi mdcinafoarrebine;i frumosgriul oamenilor. Dar muriLorii,
fiind progti gi rii, n-aulisat si trdiascilingi ei asemenea megterfiri
pdreche.Cind stiteaula foc lingi moari si beauo biuturi salbdni
din sticlelucii, ndcijeaupe betrinul nostru Statu-Palmi,il iri.geau
de barbi si-l r6deauci areun trup agade mArunlel.

29
 intrrc zi,-moriraguls-asupirat foarte.A sfiramatpietrelecu cio-
canul si a ridicat pentru totdeaunastavilelede la opust. Si lisind
moaramoarrasi pusrie.a incelecar pe iepurelelui celbarrinsi a fugir
departede oameni,in locuri singuratice.De aceeabitrinului acelu"ia
de-aruncinu i-aumai fostdragioamenij.Din singureLarea lui. iesea
ade selaa d r u m ulmare.l a de a p e ,
o r i la ia n u r i u e ch9 i i, la
',aduri
inserat,_ apropiindu-sede focurilepimintenilor;i de sfarurilelor,
iiceafelurirepoznevrednicede mirare.Au oameniidespre ispravile
lui mulreporesriciudaLe. Arunci,dupace s-ala.arde morarit.ba-
trinul ne-aindemnatpe o samadintrinoi si venimaiciin dumbrava
de la Buciumeni.
.betranelulticu o clipi.
Bitrinelul clipi. Duduia
Duduia Lizuca bigi de sami ci toate
..
jivinrle, ginginiile 9i paserilestiteau ca de maimuri. in lumini, as_
cultand.
 - $i unde-i el acuma? intrebi.eacu sfiali.
- Cine ? Statu-Palmd ? El de mult s-a tras pe tiramul celilalt si
nu - i m a ip l a ces av i e i n l ume.A c u-i b a t r in s is la b .S i s - a d u n a
d in
cAndin ci.ndacolosi sti de vorbi cu Strnmbi.-Lemne, Sfarmd-Piatri
gi a\i uriagidin strivechi timpuri. Preamult nu petrececu ei, cici
uriagiisuntcamgreoila minte,destulde uri!, nepoliticoqi9i lacomi.
Totugi e nevoit si-si petreacicu dingii ceasurilede singuritate.De
altminterimulr nu mai au de rrdit.Uriasii,dupi ceau ajurarc6ndua
pe Far-Frumossaomoarepe balaurisi pe zmei,nu mai au ce face
altadecitsdtreac)in intunericulcelvesnic. Statu-Palmiisi asreaora
si el din veacin veacsfi.rsirul.Cireodarde trisr,gindindu-sela moane.
Degiviatanoastri-i lungi si ne numirim anii cu miile si am putea{i
fari sliriit, vadcane r inesi nouavremea.Aga.intr o zi. ares; moard
bntr6nul.$i cum oamenii iubesctot mai putin poveqtilegi-gi uiti
lesneprietenii,nu va trecemult si avemsiinchidem si noi oihii. $i
pesterile au sarimiie de a pururi inchise.
Duduia Lizuca simti lacrimi in ochi.
- Asta nu sepoate! gopti ea.Daci vi ducegidumneavoastri,ce
.
raceu t
B^dtr6.nica incepudeodati a licrima si a suspina.
,,Intocmaica bunicuta",segindi Lrzuca.
Ceilalli pdchindei zimbiri. Bdtrinelul seapleci gi pusemina pe
-
fruntea cooilei.
- Fii ldigtite, Lizuci, pentru ci noi nu te ldsdm.Numai astd-pri-
ma va r aa fo sr i n pri mej di edumbrav aM . u lg a m e slu c i Du m n e ie u
c-am scapat.
- Ce-afost asti-primivari ? intrebi copila.
- Nu-1i aduciaminte?Tati.ltiu a venitla bunicsi a cerutsi vindi.
dumbrava,cici arenevoiede bani.
- Da, da, da ! igi aduseaminteLizuca.Multd vremel-a ndcijit si
l-a indemnatmdmicasi vindi dumbrava.Da nici eu, nici Patrocle
nu voim. $i nu vreanici bunicul.
- Apoi da; bitrinul n-a vrut cu nici un pret gi sesupdrase grozay
si strigacdastanu sepoate.Ci asta-ipidurea fetiqei.
- gi a noastra!adaogasubrirelDomnila.
- Iar daci rizigul ar fi fost slab,urmi prichindelul,9i ar fi lisat
si omoarepidurea,atunciizvoarelear fi secat,iarbas-ar{i ofilit, s-ar
 fi dirimat stincile ;i noi ne-amfi nevoit si pribegimin cine stie ce
pustieti! !
- Asa-i cd aici e mai bine deci.tin alteoirti ?
- Da.Noi ne-amdeprinscu d umbrauaaceasta de cind ne-aadus
aici Statu-Palmi.Avem tainicepegrerisub deal9i triim in eleviagi
linigtite.Vara,iegimadesea, ca acuma,9i petrecem.$i c6ndincepea
cideafr-unzagi a sepusriipedurea,ne inchidemin tainile gi agteptim
satreacaiarna.Din cind in cind ajungepini la noi glasuL vijeliilor,
dep.irrar srstrnsca o plangere. Noi dormirampe paruride cetini;i
mu,schi, ori std.mtreji in capuloaselor9i goptimpovegti;gi ne aducem
amintede intimplirile verii trecute.Din bagdadiapesteriicoboari
lumina sidefiea stalactitelor,si-n funduri se ved licerind izvoarele
tird.moarre. O dati pe zi, in tdlgerasede scoici,ospitim alunegi
merisoarede micies.!i bem api curati din degetarede ghindd.Noi
nu suntem lacomi qi ne mulpmim cu foartepugin. asaagteptim
$i
cu bucurievremeaclnd pocnesteghealap6rnuluigi suni guvoaiele
c.ao muzicd.a primdverii.Atunci, in ceadintni noaptecu luni plini,
deschidempegteragi iegimsi vedemin poieni viorelele,topor:agii
9i
ciubotica-cucului.
 Poztestea
cu Zina inchipuirii

Bdtrinelul seopri si duduiaLizucaprivi in juru-i. Vizu cum toate

jivinele 9i paseriles-au intors cu ochii lucind citre Domnili qi
in,teleseci toateaqteptausi de la dinsao poveste.$i sebucuranespus.
Observi apoi ci bursucul se agezase cu botul pe labe,cuminte gi
blind, sclipinddin cind in cind din ochii lui de jararic.parrocle
scosese9i el capul din scorburi 9i se uita la toate,insn, fiind ciqe
nizdrivan, nu semira de nimic.
- $tiu gi eu o poveste,cinti Domnila ceamititici qi bilaie, da-i
vechetare, de pe c2nd dumbravaBuciumenilor lnea una cu alte
multe dumbrivi, pind. la munlii cei mari. Pe-atunceasareleerau
puline gi cetitile undesi unde cite una.fi prin codri umblauzimbri
gi pe apepaserimari, careacumas-audus la mi.rile de gheali. $i-n
satesilisluiau oamenibuni carecredeauin impirdtia noastrda mi-
nunilor.Iar in cetaritriiau. ca si acuma.invataLimari,carenu cre-
qeau.
$i aga,in aceastidumbravi frumoasi qi veche,s-azvonit cum ci
s-arfi aflind o zini cum n-a mai fost,subLiresi albi, cu ochii al-
bastri, cu pirul de aur pA.ndin pimint ; 9i frumuseleaei asdeleraincit
veneaugi urgii cei bitr6ni din munte,9i mistreqii,casi-ngenuncheze
inainteaei. $i c6ndiegeain intunericul poienilor, se ficea in juru-i
soaresi izvoarele susuraumai dulce.
$i la sezitori in sate,bnieqii9i fetelevorbeaudespredinsa ca de-
spreminuneaminunilor. Aflaseri ei vestede la codri, de la vint si
de la apei cAde vazut rnci n-o vizuseri.

3J
 S-adus faimaaceleizine cu pirul de aur pestenoui miri si noui
1iri. S-aauzit gi prin cetiti despredansa.$i s-augdsitfeciori de crai
careau luat armelesi au incilecat $i au venit cu Jqteni,si cuprindi
padurileqi s; gdseasca pe zena.La venirealor s-auimprasiatca-
prioarele._ s-auridicarla cer paserileldar zadarnicau iaurarsi au
riscolit sihlele,cici n-au gisit nici pe zini, nici palatul.
Dar vorbele gi povegtiletot umblau prin lume. $i s-a gisit un
Fit-Frumos dintr-o cetatede departe,care,auzind desprezini gi
desprefi-umuseqea ei, s-aridicat si el 9i a venit cu toli ai lui.
Iar el credeain zana aceea- $i cum a intrat singur in poieni, la
vremede sard., si a prins a cinta dulcedintr-un fluiJrasdeis. zina i
s-ainfigiqatindati I ingd.izvoare,i-a zmbit qi ia vorbit astfel:
- Fdt-Frumos,tu ai crezutin mine si m-ai avutin sufletultiu. de
aceea, candm-aichemat,eu am venit.Si de acumdragosrea meaare
 si-qi incilzeasci. via1a,9i nicazurile tale vor avear;.scumDirare.si iti
voi aduceflorile mingiierii in ceasulmorqii.
Fdt-Frumoso ascultafermecat.Glasulei erapitrunzitor si suna
cao struni de aur.
Cdnd a ficut un passpredinsa, eaa ridicat degetulsi l-a oprit:
- Si vii qi m6.ine-sari"i-a zis eazimbindu-i.
$i el a venit qi in alre di.ri, cand amugul umple poienile de taini.
$i era fericit cum n-a fost nimeni altul pe pimint.
Iar cunenii lui si vracii, cilcindu-i pe urme si voind si cunoasci
gi ei pe z6.nacu pirul de aur,nu vedeaula izvor decit pe Fit-Frumos
singur.$i ei nu credeauin impiriria minunilorgi auinceputa vorbi
ci nu estenici o zlni in dumbravi.$i i-a auzir Fit-Frumossi s_a
mirarde cuvinrelelor.
- Fdt-Frumos, i-a vorbit atunci, cu indrizneala un vraci cdturar.
Voim si cunoastemgi noi adevirul. Cere-i z6nei inelul, si adi_ni_l
dovadadesprefiinqaei.
$i sara,la izvor, Fit-Frumos i-a cerutz6neiinelul.
- Acesta-ilucru pimintesc, i-a rlspuas ea zambind,eu nu port
podoabedesarte,dragosteameaprequiegtemai mult dec6tnimicirile
muritorilor,
Aducand Fer-Frumosacesrrispuns,vracii i-au dat un loarfecesi
.
I-auslirul sdraiein ascuns o suviri din piml de aur.
alti sari gisind rr..-" po..irritd, Fit-Frumos a tiiat o guviqd
. $i-n
de aur sr a ascuns-oin sin, Apoi, dupi. ce s-aintors gi s-au strins
invilalii, cind a vrut ca si scoari dovada,n-a mai aflat nimic lined
inimd.
Adunindu-se mare sobor de invilagi qi raci imprejurul lui
Fat-frumos, au deschisca4i, au intins pergamente, au ginurcuui.r,.
tiri lungi qi au dovedit deplin ci-n dumbrava noastri nu estenici o
zind. si totul nu-i decato bolnavi inchiDuir€.
AtunciFir-Frumos,crezindu-i,a incilecarsi s-aintorscu mare
alaila impnrdr-ia lui. Dar erainnegurarqi cu inima mihnird- gi mulrd
vremedupi aceeastitea gi se gindeaca la cevape veci pi".jrrt; d".
icoana ceaminunati. de altidati nu-i mai lumina negura ceasurilor.

36
$i a murit cu sufleruluscatsi bitr6n ca al tuturor oamenilor.$i in
clipa mo4ii nu i-a adusnimeni floareaminqdierii.
Ci oameniiceisaraci siprosLi,careau r;masin linururilenoastre,
au urmar si creadain zina cu pirul de aur. Din cind in cdnd o
vedeauin amurg,llngd izvoare,
 La hotarwlirnpdrdpieiminunilor

Bitrinica incepuiar a plinge 9i suspiniugurel:

- Domnita noastrda spuso povestefoartefrumoasi,pe careeu
de mult o uitasem.
Duduia Lizuca isi intoarseprivirile sprebirbogii cei cirunli qii
vizu stnndneclintiti canistestane.
intrebi pe bitr6nel, aritnndu-i cu degetul:
- Da' ei nu spunnici o poveste?
Ochii birbopilor sclipiri togi odati spre ea, ca nigte frunze de
plop. Buzelelor rumenezimbird in birbi.
- Nu, rispunsebdtrinelul,ei nu preaau vremesi segindeascila
povesti,cdcisunt megteri{auri. Ei ies rar in poieni. De obicei,ziua
gi noaptea,bat cu ciocanelepe nicovale,in cotloanelelor, undearde
foc nestins.Acolo bat aur 9i argint si fiuresc scule.$i scot, din
tainiple, numaide ei stiute,pietrelenestemate. $i aduni comorilepe
carele-auingropaL in pamanroamenide demuh.$i o darape an,in
noaptea lui S[inru lon de vara.scordin pesreripulberilede aur gi le
imprigtie pe v6nt.$i atunceasedeschidsinzienele,primescpulberile
si inlloresca;ade frumos.Tor in no"pt"" r" uedarzini comori
si ei le cautascurmindpamanrulcu cizmilulele. "...r Dar lucreazaasa
de ta i n ic;id e i ure,i nc i r oameninu-i
i r a d n ic io d a r a .
Bitrinica lsi stersedin nou lacrimile.
- De ceplnngi iar mata,bunicuti.? o intrebi Domnila.
- Mi-am adusamintesi vreausdspun gi eu o poyeste,rispunse
cu gldsusormoalebibuga.Esteaiciin vale,nu departede dumbravd,

38
o cisutd de rezd.g. Si triiesc in cisula aceeaoameniide multi. vreme.
Suntintdi tineri, pe urmi imbitrinesc si seduc pe o neintoarsicale.
Si seridicaceirinerisi-mbirranesc si ei.Si miemi-sdragisi maduc
de multeori h dnnsii,sara,de mduit pe fereastriin casi.t)ar intr-un
rind, amvdzursubicoane;isubcandeia o femeiedndrasi alba,cu ochii
mari.si Iangaeasrao copilira,si femeiao mingiia 5i vorbeaasa:
- Dragamiicutii, tatil tiu mi uiti si mi lasd,si eu mult n-am si
maitraiesc. Cind eu n-oi maifi. tu si nu plangisi sanu-ti uigijocu-
rile. Cind vei vreasi mi vezi, sdfii singu;i. A;unci si re g6ndegtila
mine si eu voi veni. N-am si fiu decdto umbrd,totusi r; voi man*
giia gi re voi imbrdqisa.
Inima Lizucaiizbucnipripit in piept.
,,Asaa vorbit mama cu mine intr-o sar; !" pandi ea inchizind
ochii,Bitrinica astaeraaruncila fereasrrisi seuira ia noi,
in inimi. parci-i picuraulacrimi.
Prichindeiio crezuri adormiti.
- Copila adoarme,zisebi.trinelul: cefacemnoi acuma?Aici n-o
putemlisa, cici in zori vine vnnt recepe vigiuna piriului, ii inleapd
obrajii 9iii ofilegteochigorii.La noi in pesterin-o putemduce.Cind
s-atrezi, poatese-ifie frici; si, ziua,lara noastri a minunilor n-are
iegirein lume.
- Atuncea,vorbi cu sfiali bibup, s-o ducemla pimintenii de pe
coas6,in cisula de caream vorbit.
- Gindul tiu e bun si cuminte, buniculd.... incheie z6.mbind
Domnila.
Duduia Lizuca deschiseochii. Acuma vedeasoborul de linei
scorburimai indeparrat, ca printr o sriclafumurie.Domnila faiu
semncu virgula-i sublirici. Unul din prichindeiicirunli seridici 9i
trasede la briu un ciocinelde argint.Apoi alesecu grabi un clopolel
cu pai inalt si, asezindin cupa florii un licurici, porni repedecu
ficlioara aceeaspreripa pirnului. Luminiqaluci in neguraviii, apoi
sui coastadimpotrivd.Apirea gi dispireaprintre tufisuri.Dumbrava
parci.inghelasein ticere, caintr-un crisral.
Pestepiriu seauzi deodati limpedeciocinelul de argint,betind
de trei ori in fereastrapimintenilor.
 Feclioarase ared iar in neguraparaului.Si prichindeii ramasi.
ridiclnd soborulde subrlchitt zimbirt cu piieienj" duduii Lir,r.,
qi setraserdiar sprepesteralor fermecati,Ugatainici sedeschisela
apropierealor, apoi se inchise nesim.titin urmi-le. Licuricii se
stinseri. Jivinele se traserdin intunecimea tufelor. Paserilefi.lfiiri
spre stele.$i Lizuca,cu ochii inchigi,auzi lingd ea pe patrocle
litrind cu minie de trei ori. Glasul lui umpleade reLsunet noaotea
gi dumbrava.
AIt glasde ci1el,mai.subqire9i mai depinal ii rdspunse.Si Patro-
,
cle namal laf oe trer on-
Ca treziti dinr-un somn, duduia Lizuca vedeadin scorbura ei o
lumini tremuritoare miscindu-se in negura viii. Auzi glasuri. Ci-
telul,zvlcnind de lingd d6.nsa,serepezicu larmdsprelurninastrdind.
Infrico_gardgi rotuqicu credinli in prietinul siu-,Lizucaagtepta5i
tremura de riceala nopgii.
h zvonul celor doui. glasuri de ciiei, umbre viorii se apropiari.
La lumina roscari.a unui felinar, fetiia vizu neli.murit doi biirinei
care.seminau cu cei din pegteri. $i se miri, cici seminau si cu
DUruCUlrl er.
Sesimli punatd.pe bra1e.Ecourile litriturilor cizuri rotindu-se
in vdgiuni. $i somnul miezului noplii ii amo4i deplin trupugorul
obosit.
 Bwniciiaoeaulivadd si albine

Cind deschiseduduiaLizuca ochii, sevizu intr-o chilioari albn

9i intr-un pitisor curat sub poclezi. Pe fereastradeschisinivilea
soarele.Perdelulelede borangicfilfi.iau fin 9i boareadiminelii m6na
pini la copili.murmurul prisicii si miresmede miticini gi isop.
Icoanelesi candelaluceaususin colqulrdsaritului, LizucaIi cu-
noscu.Erain cisuqabunicilorei. Seodihnisein pi.tisorulin carecres-
cuseqi dormiseodinioarisi mdiculaei.careacumanu mai esre.
$i deodati chemd.in gind pe moani. $i, inchizind ochii, o vizu
catotdeauna,vorbindu-i blind, cu obrazulpalid qi cu ochii mari. ii
primi pina in inimi mingiierea.fi o{ti inceL.Deschizindiar ochii,
ii pdru bine ci a ajunsla bitrineii er.
Pe o scoargivristati, jos,pe dusumea,dormeaincovrigatPatrocle,
Fetiqavoi si-l strige,bucuroasd.Apoi serisgnndi si ticu.
$i deodati, cum sta aga,auzi glasuri in livadi. Erau glasuri de
sfadd.Urecheaei alintiti deosebiindati.tiigul cristalinalmimicii.
$i, tot asade ascuqitd,,bitaiade larcita slujniculei.$i linigtit 9i blajin,
rispunsul bunicului.
-Mi. rog dumneavoastri, ziceamdmica,putetrifi asade buni si-mi
dali o limurire ? Asara,cind am rrimespe El.na sa vadadacan-a
venitaicicopila,dumnear oastraati respuns ci nu sririnimicdespre
asacevasi ati ar-utaerulci vi inspiimintali ...
Iar Elenai;i sumugaglisugorullntr-adaos:
- $i chiar ne cereacont, ci Lizuca s-arfi riticit si s-aoierdut!
- $i acuma.urmdcuconir.a- dupacit pricepdin cespuneqi dumnea-
voasxra,coPlla-1arc1.
 - Da, rispunde cu liniste bunicul. Am inleles de la o vreme unde
s-o caut. Si am gisit-o tirziu, riticiti in pidure.
- Asta este ceva inadmisibil, observi c-o intorsituri, ironicd.
mimica. Ce credelidumneavoastri,ci mipot migcape mineaseme-
neapovestipentru copii ?
Slujniculaserepeziiar:
- Eu chiar de asari am inleles totul !
Urmi o clipi de ticere.Apoi voceabunicului se ridici pugintel
intiritati., cu accentrar 9i indesat:
- Ce vorbe sunt astea,mi rog ? Care povegtipentru copii ? Ce-agi
intelesde-asari?Ce nu voiti si intelegetiacuma? $i la urma urmei
ce poftili de la mine ?
- Am venit si Iuim copila ! Ca s-o las aiceae cu neputinl; !
Lizuca seficu miririci sub poclizi.
Bitrdnul ri.dea cu amfuiciune:
- Cum se poate, frate dragi ? Curios lucru ! Dumneata ai venit
s-o iei - dar eu nu weau s-o dau. Destul am ri.bdat pini acuma.$tiu
ci n-aivrememaraIi trebuiesapleci,daras-pureasa-dspun o isrorie
lungadrn caresevedeci esteo cuconitacaregrozavs_arbucurasi
se-ispriveascicu fedla cum s-a isprivit
fi, cu duhul
"r, -"-r. Dar
bl6.ndeqei, si sebucurein tihne de m;nca rizisului. asta,draga
mogului,nu s€poate;cici rizigul cunoastede mult drumul.judecl_
iilor. $i la judecntoriacu avemsd spunemmai multe, dupi cum se
cuvine,9i feri nici o rusine,ca oameniprorri ce ne afltm. Asa incat
fi matabine gi du-te acasigi lasi aici in pacepe fetili pe ci1el.
9i
Lizucaintinsecapul9i sopti tremurat:
- Auzi, Patrocle?
- Aud, mormaicileJulcu nepdsare, Sevedeaca de-acumanu_i
mal Dasaoe mmlca.
Dar voceamdmicdiseridicdiar,aprigi.Siinrr-ovremebuniculo
^
rnlrerupse senos:
- Cucoani,binear fi si re porolesri.Nu da aqade iuredin mini,
si nu 1i seintimple vr-un nacaz!
Dar mamicanu voiasdgtiesi-si mladiaglasu-iinalt si crisralin.
Cind deodataslobozi un tipdt asade s{asieior,inc6r Lizuca rresd.ri
drn culcrrsulei si zvicniin picioare.
Si dupatipirul cucoanei. izbucni
rdcnetulde moarreal Elenei.
Aproapein aceeaqi clipdo uqdscundasedeschise gi din odd.ira
de
.
autun.sesrrecura, sprep;ruculfetilei,bunicula,mdruntdsi firavd,
cu ochrrcadouecrcorlsterse.
Pirea inspiimintati.'lntindea miinile-i uscatesDrecoDile.
- Dragabunicur,ei! Aga-ici te-autrezirdin somn? sopriea.S_a
intimplat chiarcum a spusdumnealui(dumneajuierabunicul)! S_au
apropiatpreararede sriubeiesi albineles-aurepezitIa ele.Acuma
restugrndpe portir,d. Bat cu minile in toatepertilesi nu DorscdDa.
Dupa-amiazd,cuconilan-aresd se mai poati uita la mus'afiride'cir
c-un ocht.
- Cum ? strigi Lizuca.Au sigetat-oalbinele?
- Da, driguji, inchipuiegte-ti!
- $i pe servitoare?
- 5i.
- Tarebine-mipare! rispunsecu riutate Lizuca.Si lui patrocle_i
parebine. $i cdndoi vedeape tata,am si-i hotirisc ci eu mai birre
mor si nu mi duc de aicea.fi am si-i spun c-am a:uzitpe mimtca
cum rXdeain saloncu domnu Micus.
- Draga bunicuqei,dragi! suspini birina trigind sprepieptul
ei ci.pugorultuns al fetilei. Si incepu a pl6ngeincet si a-si trage
lacrimiledin nas.Iar duduia Lizuca,leginati domol, ?nchiseochii.
$i-n miros de busuioc,la pieptul bitrinei, cu mirare noui, incepu
a-giaduceamintedeintimplirile nopfi, la hoarul impiriliei minu-
mlor.
 Cupins

Sevedece soi riu esteduduiaLizuca. 5

Duduia Lizucaplinuieqteo expedi{eindrizneali 11
S f a t c u S o r a - S o a re l u i .......,....,. 16
Unde s-aaritat Sfinta Miercuri t9
Duduia Lizuca gisegtegazdi buni in dumbravi
Aici s-araticine sunt prichindeii 28
Povesteacu Zdnainchipuirii. , . 33
La no[anfltmparabet
mlnutulor 38
Buniciiaveaulivadi 9i albine....... 42
Colecnaffisadovea
\t

Sb'
ffi ;HffiII