Sunteți pe pagina 1din 14

Academia de Studii Economice

Facultatea de Marketing

- o noua viziune asupra evolutiei vietii


economice si sociale –

Cristea Silviu Cristian

Anul І

Seria A

Grupa 1705 Profesor coordinator: Prof.


Dr. Constantin Popescu
- BUCURESTI 2010 –

Bibliografie

“Dezvoltarea durabila in Romania” – Emilian DOBRESCU

Lucian – Liviu ALBU

Wikipedia
Conceptul de dezvoltare
durabila

Ca forma de manifestare a dinamicii macroeconomice, dezvoltarea


economica presupune un ansamblu de transformări cantitative, structurale si
calitative, atât in economie cat si in cercetarea ştiinţifica si tehnologiile de fabricaţie,
in mecanismele si structurile organizatorice de funcţionare a economiei, in modul de
gândire si comportamentul oamenilor. In acest context, apare conceptul de
dezvoltare economica durabila, ce reprezintă aceea forma de dezvoltare
economica in cadrul căreia se urmăreşte ca satisfacerea cerinţelor
prezente, de consum, sa nu compromită sau sa prejudicieze pe cele ale
generaţiilor viitoare.

Preocupările tot mai accentuate privind dezvoltare economica durabila sau


viabila, la nivelul fiecărei tari si la scara mondiala, sunt legate de un complex de
probleme cu care se confrunta, in prezent omenirea, si anume: sărăcia in mijlocul
belşugului; degradare mediului înconjurător, extinderea necontrolata a urbanizării;
nesiguranţa ocupării unui loc de munca; înstrăinarea tineretului; înlăturarea valorilor
tradiţionale; inflaţia, şomajul, crize monetare, economice si geografice etc.

Conceptul de dezvoltare durabila exprima procesul de lărgire a posibilităţilor


prin care generaţiile prezente si viitoare si pot manifesta pe deplin opţiunile in orice
domeniu – economic, social,cultural sau politic, omul fiind aşezat in centrul acţiunii
destinate dezvoltării. Dezvoltare economica durabila presupune existenta unor
condiţii economice , culturale si de mediu favorabile. Daca din perspectiva istorica,
condiţiile economice au avut un rol covârşitor in evoluţia speciei umane, celelalte
condiţii nu mai pot fi, astăzi, ignorate, componenta economica reprezentând, insa
factorul esenţial al dezvoltării.

In Raportul Brundland , intitulat „Viitorul nostru comun” elaborat de Comisia


Mondiala Independenta pentru mediu si Dezvoltare, prezentat la Conferinţa
Naţiunilor Unite de la Rio de la Janeiro, din Iunie 1992, dezvoltarea economica
durabila este conceputa in viziunea reconcilierii dintre om si natura in sensul
stabilirii unui nou parteneriat intre cele doua entitati, a echilibrului si armoniei dintre
ele , „ pe o noua cale de dezvoltare, care sa susţină progresul uman nu numai in
câteva locuri si pentru cativa ani, ci pentru întreaga planeta si pentru un viitor mai
îndelungat”.

Raportul mondial al dezvoltării Umane (1996), elaborat sub egida


Programului Naţiunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD), sintetizează patru
componente esenţiale ale paradigmei dezvoltare durabila:

a) Productivitatea:populaţia trebuie sa-si sporească productivitatea si sa


participe deplin la procesul de generarea veniturilor, creşterea
economica reprezentând un subsistem al modelelor de dezvoltare
umana;
b) Echitatea: populaţia trebuie sa aibă acces echitabil la opţiuni;
c) Durabilitatea: accesul la opţiuni trebuie asigurat nu numai pentru
generaţiile prezente, ci si pentru generaţiile viitoare. Toate formele de
capital-fizic, uman si mediu - trebuie reîntregite;
d) Împuternicirea: omul trebuie sa participe deplin la deciziile si la
procesele care-i modifica viata. Pentru realizarea condiţiilor
compatibilitate a celor patru cerinţe, strategia dezvoltării durabile
include, ca un element esenţial, simultaneitatea progresului in
toate cele patru dimensiuni.
Conceptul de dezvoltare durabila, apărut cu aproape un deceniu in urma,
suscita inca discuţii si este interpretat in mod diferit de economişti, sociologi, filosofi,
ecologişti etc. Astfel, dezvoltarea durabila este conceputa, de unii autori, ca
menţinerea posibilităţilor si condiţiilor de viata pentru generaţiile viitoare, in special
a resurselor naturale regenerabile, cel puţin la nivelul celor existente pentru
generaţiile actuale, si reducerea factorilor de mediu afectaţi de poluare.

Alţii considera durabilitate drept un mod de prezentare a eficientei


economice in managementul serviciilor oferite pe baza înzestrării cu resurse
naturale (Kennedy si Tirwall, 1972). O alta categorie de autori apreciază ca
respectivul criteriu al eficientei economice convenţionale este legat de echitate a
de generaţiile viitoare in factorilor de mediu (Solow, 1993).

Elementul central al conceptului de dezvoltare durabila este prezentat de


interacţiunea dintre populaţie, progres economic si potenţialul de resurse naturale,
evidenţiindu-se ca probleme esenţiale: optimizarea raportului nevoi –resurse,
obiective de atins, mijloace necesare, pe baza compatibilităţii lor reciproce in timp
si spaţiu. Trebuie sa fie conceput si realizat un asemenea mediu economic care, prin
intrările si ieşirile sale, se afla in compatibilitate dinamica cu mediul natural, dar si
cu nevoile prezente si viitoare ale generaţiilor care coexista si se succed.

In linii mari, conceptul de dezvoltare durabila este acceptat si sprijinit pe


plan mondial, mesajul sau fiind preluat de Conferinţa de la Rio de Janeiro din 1992,
unde discuţiile s-au axat in special pe următoarele aspecte: a) definirea dezvoltării
durabile; b)determinarea condiţiilor de realizare a acestei dezvoltări; c)măsurarea,
cuantificarea dezvoltării durabile prin găsirea unui indicator care sa exprime faptul
ca o naţiune sau o economie in ansamblul sau se încadrează, sau nu, intr-un mod de
dezvoltare durabila.

Obiectivul general al dezvoltării durabile este de a găsi un optim de


interacţiune si compatibilitate a patru sisteme:economic, uman, ambiental si
tehnologic, intr-un proces dinamic si flexibil de funcţionare. Nivelul optim
corespunde acelei dezvoltări de lunge durata care poate fi susţinuta de către cele
patru sisteme. Pentru ca sistemul sa fie operaţional, este necesar ca aceasta
susţinere sau viabilitate sa fie aplicata in toate subsistemele ce formează cele patru
dimensiuni ale dezvoltării durabile – plecând de la energie, agricultura, industrie
pana la investiţii, aşezării umane si biodiversitate.

Cerinţele minime pentru realizarea dezvoltării durabile includ:


redimensionare creşterii economice, având in vedere accentuarea laturilor calitative
ale producţiei; eliminarea sărăciei in condiţiile satisfacerii nevoilor esenţiale – loc de
munca, hrana, energie, apa, locuinţa si sănătate; asigurarea creşterii populaţiei la
un nivel acceptabil(reducerea creşterii demografice necontrolate); conservarea si
sporirea resurselor naturale, întreţinerea ecosistemelor, supravegherea impactului
dezvoltări economice asupra mediului; reorientare tehnologica si punerea sub
control a riscurilor acesteia; descentralizarea formelor de guvernare, creşterea
gradului de participare la luarea deciziilor privind mediul si economia.

Aspecte multiple ale dezvoltării durabile, de la creşterea economica si


ocuparea populaţiei pana la egalitate dintre sexe, protecţia mediului si libertăţile
individuale, sunt tratate intr-o viziune integratoare, accentul fiind pus pe lărgirea
posibilităţilor de manifestare a opţiunilor oamenilor.

Din sfera larga a opţiunilor posibile, trei sunt considerate esenţiale:


longevitatea, educaţia si standardul de viata. Acestea stau la baza indicelui
dezvoltării umane(IDU) care oferă o măsura simplificata dar utila a unei realitati
complexe. Indicatorii utilizaţi la calcularea IDU sunt: speranţa de viata, gradul de
alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant, ce reflecta nivelul de educaţie,
PIB pe locuitor, ca măsura a standardului de viata.

Problematica dezvoltării durabile a rămas si va ramane in actualitatea


preocupărilor mondiale mai ales datorita discrepantei care exista intre
recunoaşterea teoretica a importantei acesteia si rezultatele concrete înregistrate
pana in prezent, subsumate ideii de progres social. In ultimele decenii, pe plan
mondial, s-au realizat progrese in toate domeniile si s-au înregistrat schimbări
semnificative la nivelul dezvoltării umane.

Strategia dezvoltării durabile devine operaţionala prin politici naţionale


adecvate, in măsura sa favorizeze compatibilitatea sistemelor ce se
intercondiţionează in timp si spaţiu, colaborarea si cooperarea cu caracter regional,
internaţional si mondial.

Dezvoltarea durabila nu este un scop in sine, ci un mijloc pentru a


stimula progresul tehnic si economic, prin distribuirea mai echitabila a
efectelor sale asupra generaţiilor prezente si viitoare. Problema comuna a
tuturor tarilor la nivel planetar, este strategia dezvoltării durabile trebuie abordata
ţinând seama de decalajele existente astăzi in lume, de impartirea tarilor in
dezvoltate si subdezvoltate; bogate si sărace. Deşi obiectivul final al strategiei
dezvoltării durabile este acelaşi pentru toate tarile lumii, problemele concrete ce
urmează a fi rezolvate sunt foarte diferite de la o tara la alta.

Recunoaşterea dependentei dezvoltării economice de resursele naturale si


starea lor fizica si formularea conceptului de dezvoltare au loc in cadrul unei
confruntări îndelungate intre diferite concepţii privind protecţia mediului natural, din
care menţionam: concepţia geoconcentrica, cea biocentrica si cea antropocentrica.

Concepţia geocentrica face parte din protecţia Terrei, a factorilor naturali,


un scop in sine, pamantul urmând ai aparat fara rezerve. In aceasta conceptie omul
este doar unul din elementele ce se cer conservate ca natura sa ramana neatinsa in
puritatea ei. O asemenea conceptie a condus la ideea de creştere economica zero.

Concepţia biocentrica aseaza in centrul preocupărilor ecologice


organismele vii, îndeosebi formele de viata nonumane. Se pretinde ca omul sa nu
intervină in viata speciilor decât in scopul protejării lor.

Concepţia antropocentrica are ca punct de sprijin ideea conform căreia


totul trebuie subsumat trebuinţelor crescânde si tot mai diverse ale oamenilor.
Desigur, a considera ca omul are dreptul sa facă orice, constituie o mare eroare.

Reţinând elementele comune, raţionale si utile ale acestor trei concepţii


privind protecţia mediului natural, se poate ajunge la una generalizatoare –
concepţia reconcilierii omului cu natura si cu sine însuşi . Acest concept
presupune respect fata de legile naturii in activitatea economica, conduce la
prevenirea deteriorării condiţiilor de mediu, care este pe deplin posibila, in condiţiile
compatibilităţii dintre dezvoltarea producţiei si mediul înconjurător.
Aceasta conceptie – strategie se refera, in aceiaşi măsura , la toate tarile
lumii,dezvoltate sau nedezvoltate, obligând la o reconstituire a strategiilor elaborate
pana in prezent. Ea constituie un instrument de prospectare si explorare a opţiunilor
de dezvoltare, obligând la o mai ampla si eficienta cooperare internaţionala.

Pentru tarile dezvoltate care isi impun sa treacă la asigurarea in dinamica a


compatibilităţii criteriilor eficientei economice directe, impuse de piaţa, cu cele de
eficienta social-umana, ecologica, impuse de necesitatea creării permanente a
condiţiilor pentru egalitatea şanselor generaţiilor prezente si viitoare, se
prefigurează realizarea unei creşteri economice consolidate, bazata pe
compatibilitatea dinamica a mediului creat de om cu mediul natural, a eficientei
economice cu justiţia sociala.

Dezvoltarea durabila in Romania

Economia Romaniei in perioada 2003 – 2010(estimari de macromodel)

Estimarile au fost obtinute cu ajutorul versiunii 2000 a mecromodelului


economiei romanesti de tranzitie (Dobrescu, 2000, 2002b) cu unele relatii
econometrice actualizate (Dobrescu, 2003). Destinatia macromodelului este
evaluarea implicatiilor pe termen scurt si mediu ale politicilor de venituri,
fiscal, comerciale si monetare, in contextual specific al proceselor tranzitiei
la economia de piata. El este compus din trei blocuri principale:

a) Output-ul si absorbtia (cererea agregata);

b) Factorii de productie si veniturile din munca;

c) Variabilele financiare si monetare.

Macromodelul opereaza, de regula, cu indicatori anuali. In cinci cazuri, se


recurge la indicatori atat anuali, cat si lunari: indicele preturilor de consum,
baza monetara, cursul de schimb, exporturile si importurile.

Ecuatiile comportamentale si contabile sunt descries in (Dobrecu, 2003).


Pentru perioada 2003-2010, au fost elaborate doua scenarii:

• Scenariul dezirabil, care incorporeaza performantele anvizajate in


“Strategia economic ape termen mediu a Romaniei” (2000) si in
variantele successive din 2001-2003 ale “Programului economic de
preaderare”;

• Scenariul moderat, care admite o politica de venituri mai laxa (indusa


de reactivitatea ciclului electoral) si a dinamica mai lenta a
competitivitatii externe a economiei romanesti.

1. Scenariul dezirabil

Premisa fundamental a acestui scenario este implementarea


neambigua a reformelor care permit transformarea economiei
romanesti dintr-un sistem slab structurat (din punct de vedere
institutional) intr-unul de piata functional.

Scenariul dezirabil: estimari pentru 2003-2010


200 200 200 200 200 2008 200 201 Ritm
3 4 5 6 7 9 0 ul
medi
u
anua
l

Produsul 4,7 5,31 5,4 5,36 5,34 5,28 5,30 5,2 5,25
intern 4 5 5
brut,
preturi
constante,
ritm %

Absorbtia 6,5 5,41 5,4 5,49 5,49 5,24 5,27 5,2 5,49
interna, 4 0 1
preturi
constante,
ritm %, din
care:

-consumul 5,7 5,04 5,2 5,33 5,47 5,15 5,14 4,9 5,26
final, 5 2 9
preturi
constante,
ritm %

- 14, 14,9 10, 10,0 9,61 8,75 8,34 8,0 10,6


investitiile, 64 2 66 3 4 0
preturile
constante,
ritm %

Exportul 9,6 9,91 7,3 7,22 7,17 6,92 6,80 6,7 7,71
de bunuri 5 3 6
si servicii
(in USD),
ritm %

Importul 12, 10,0 7,4 7,61 7,88 7,13 7,09 7,0 8,37
de bunuri 83 2 9 1
si servicii
(in USD),
ritm %

Cursul de 9,0 8,36 4,8 2,98 0,79 0,07 - - 2,80


schimb 0,1
ponderat* 1 5 0,15 6
(media
anuala),
ritm %

200 200 200 200 200 2008 200 201 Ritm


3 4 5 6 7 9 0 ul
medi
u
anual

Deflatorul 15, 11,8 8,0 6,14 3,94 3,21 1,67 1,5 6,36
produsului 22 7 6 4
intern
brutm ritm
%

Indicele 15, 12,0 8,2 6,25 4,01 3,27 1,70 1,5 6,47
preturilor 49 7 0 7
de
consum,
dec./dec.,
ritm %

Indicele 15, 12,3 8,6 6,53 4,15 3,35 1,64 1,5 6,62
mediu 62 5 0 7
anual al
preturilor
de
consum,
ritm %

Productivit 3,2 4,85 5,0 4,94 4,92 4,94 4,95 4,9 4,72
atea 5 0 2
muncii
(PIB pe o
pers.
ocupata),
ritm %

Numarul 2,5 0,97 0,6 0,56 0,56 0,47 0,51 0,4 0,85
de 7 7 7
salariati,
ritm %

Rata 7,9 7,65 7,3 6,97 6,65 6,35 6,04 5,7


somajului 6 0 5
(media
anuala), %

Multiplicat 4,5 4,57 4,6 4,86 5,11 5,21 5,31 5,3


orul 2 2 6
monetar
(M2/M0)

Viteza de 4,4 4,36 4,2 4,17 4,05 3,97 3,92 3,8


circulatie a 9 8 7
banilor
(GDP/M2)

200 200 200 200 200 2008 200 201 Ritm


3 4 5 6 7 9 0 ul
medi
u
anula

Rata def. - - - - - -3,17 - -


bug. Gen. 2,5 2,95 2,9 3,01 3,20 3,16 3,1
cons. Fata 8 4 5
de PIB, %

Rata def. - - - - - -4,92 - -


de cont 4,7 4,91 4,8 4,94 5,10 4,94 4,9
current 8 3 7
fata de
PIB, %

Datoria 14, 16,7 18, 20,6 23,0 25,4 28,1 31,


externa, 9 6 2
miliarde
USD

*Cosul valutar = 0,4 x USD + 0,6 x euro


2. Scenariul moderat

Scenariul moderat presupune, de asemenea, realizarea reformelor


structural menite sa transforme economia romaneasca intr-un sistem
de piata functional. Spre deosebire de variant anterioara, acest
scenario ia in considerare:

a) O politica de venituri mai laxa (incluzand si deficite bugetare mai


mari), asociata in special ciclului electoral, si

b) O ameliorare relative limitata a competitivitatii economiei


romanesti, datorata nu atat productivitatii interne (care si in
acest scenario creste semnificativ), cat mai ales factorilor
externi; in consecinta, s-a luat in calcul o dinamica intrucatva mai
alenta a exporturilor.

Scenariul moderat: estimari pentru 2003-2010, rate anuale, %

Indicatori 200 200 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Medi
3 4 a

PIB, preturi 4,7 3,92 5,15 4,89 4,86 3,95 4,72 4,45 4,58
constante 4

Absorbtia 6,5 4,99 5,32 5,02 5,03 4,14 4,65 4,35 5,00
interna, 4
preturi
constante

Consum 5,7 4,98 5,19 5,02 5,07 4,28 4,53 4,24 4,88
final, 5
preturi
constante

Investitii, 14, 11,7 7,27 7,04 6,58 6,02 6,04 5,49 8,07
preturi 64 8
constante
Exportul de 9,6 7,61 4,31 4,59 4,44 4,61 4,47 4,34 5,49
bunuri si 5
servicii

Importul de 12, 10,5 5,69 5,77 5,78 5,82 5,14 4,90 7,02
bunuri si 83 0
servicii

Deflatorul 15, 15,7 9,59 6,80 3,88 6,97 3,11 2,55 7,91
PIB 22 5

Indicele 15, 15,7 9,59 6,69 3,82 6,86 3,06 2,51 7,78
preturilor 49 5
de consum

Productivit 3,2 3,92 4,79 4,62 4,60 4,05 4,56 4,38 4,27
atea 5
muncii,
preturi
constante

Rata 7,6 8,06 7,79 7,61 7,43 7,52 7,38 7,32


somajului 9

Viteza de 4,4 4,44 4,40 4,29 4,14 4,16 4,14 4,09


circulatie a 9
banilor

Rata - - -3,45 -3,40 -3,40 -3,44 -3,29 -3,09


deficitului 2,5 3,57
bugetar 8
fata de PIB

Indicatori 200 200 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Medi
3 4 a

Multiplicato 4,5 4,57 4,62 4,86 5,11 5,21 5,31 5,36


rul monetar 2
(M2/M0)

Indicele 0,9 0,96 0,96 0,97 0,97 0,97 0,97 0,97


ratei de 4
schimb fata
de indicele
preturilor
de consum

Rata - - -6,79 -6,94 -7,06 -7,07 -6,99 -6,94


deficitului 5,6 6,61
de cont 4
current fata
de PIB

*Cosul valutar = 0,4 x USD + 0,6 x euro