Copyriphe © 2005 by Augusta Jonge Cary Augusto Cury, Pats briipeties, prolessores faseinantes Copyright © 2005, Editure For You Tehnoredactare Felicia Drégusin Conerts Genrpe Aca Desesrerea CIP a Bil CURY AUGUSTO Pirin nceligen), profesor’ fascinni / Augusta Cury « ~ Bucuresti For You, 2005 lecli Nationale & Romie) ISBN 973-7978.33.) 7018.11 159.5 Taste éreplurleasupre veri ta mba roman aperin Eaituml Far You Aaprodureres integrali sen pamala, sub orice forte, a ext din acta eerie ests posi mama cy ats ‘Brealabil al Erion Fee You. Tel Mx. 021/6856223, 031 1001455, motile phone 0744352963, OF29212690 nal ftutoryau@ astralic: website: bap fines ryouso Priniad nv Resuatia ISBN 973.7978.334) AUGUSTO CURY PARINTI STRALUCITI PROFESORI FASCINANTI Cum a4 forman lineri fericifi gi intcligenti ‘Traducere de GEORGIANA BARBULESCU EDITURA FOR YOUDedicatie Dedic aceasta carte uneipersoane foarte importante din viata mea A\ renuntat la visele tale, Pentru ca eu s& pot visa, Ai v&rsat facrimi, pentru ca eu sa fiu intro stare de fericire Ai pierdut nopti de somn, Pentru ¢a eu s& dorm in liniste. Ai crezut in mine, in ciuda greselilor mele Ali educator inseamna a fi un poet al jubiril Sa nu ulti niciodaté ca eu voi lua un pic din fiinta ta, in propria mea fiinta. Prefata ceasla carte va vorbs ininsl p&rinilor si proteso- Wot. EV tupté pentru acelasi vis — acela de a face fencit, sAndtos’ $i intelepti pe fil s/ respectiv evel lor. dar niciadatt mu s-au sinft alét de rSldcif in misimea atat de grea de a educa, pe c&t se simt acum. Si uni, si alt! ac foneazé si cultvé lentorile cole mai dele — acelea ate mnteligontel si emote. Nu scriu pentru eroi, c/ pentru aameni care stu cd a edlica Inssamné @ se ecups de cea mai fumoasd $1 mai complexd artd ~ acega a intelgentei A eduica inseaaind 2 cree in vial’, chiar dacdé varsdm faciny. A educa in- seammnd a avea sporenti in vitor, chiar dacd tineni ne decepfioneazé itt prezent A educa inseamn3 a samana cu infelepoune si a culege cu rabdare. A educa Inseam- fd a fun cdutdlor care caut3 comocie inimilor, Pe cine inlereseazé aceasti carte? Pe pari, pe educator si invéliiton, pe profesoni ain invdieimantut gin nrazial, Keea si univérsiter, pe psthoiagy, pe cel care kic- seazd in domeniul resurselor umane. pe nen st pe tof 0a! care Vor sé cuncascd cdteva secrete ale personantaty Si doresc si-3i Imhagateascd refatile sociale Nu voi vorbi despre regui, eéici la temperatera riat- até) a problemetor cotidiene. ele se evapord Voi vorbi despre mstrumentele psihaiogice care ar puiea s2 promaveze formarea de oameni care gAndesc,ieaesrocum Sd edtice emote, $3 Mtgeascd onzont fume inteligenie! 88 confere calitate viet eee sre88 naonate 5: mermatondte Sosit vremea $5 public o carte specticd de: educate, cach am primit in acest Sens indenmul a mn de eshoiog! educaton, medic 51 pani As vrea 63 ovidentes be cineva GBS Sé-i reprezinie pe ce care Mau indemmnat i mult amabitiate. Este nul dtr cet mat aprecial ro. feson de comunicare s/ arstonte din Bravia: Alenaay ie Olveira. Mesajcl s3u m-a miscal protind, tiva spus 04 +a trezit inainte Oe revarsatul zoritor, a fugt somaul sia fn pur Sd citeasca idette mele despre educate : Lectura +8 sunpring De a0e8d, Cad 8-2 fcut 2d, maha scris; spundnduen: ,tat3 solutia eckicaied fo harms Bead vl vel linia la a dvitoa aceste lohnicisi nu vo nel ce niinic altosva tot restul viefi, Va vel ff indepiini deja : Mudtumesc pentru acesie (aude, ‘dar me mM ar runle merit. Creed ined sincer od deonndenie educatortor si tehnicie pean. 2 Aspuste Cary PARINTI STRALUCITT PROFESORT FASCINANTI incotro se indreapta tineretul Existd 0 lume care asteaptd sii fe descopents Jn frecare copil st in fecare tindr Numai cet care nt s6 af inchis in propria sz dume, reusesie s-o descopere. Geen noastré a vrut s& dea oopillar si tinerilor tot 2 mai bun, Am avut vise mari pentru ei. Am cau- tal si le cm cele mai bune jucdrii, haine, plimbari si scoll Nu voiam ca ei s8 urnble prin ploaie, $3 li se intample ceva be strada, 54 se raneased cu jucdnile facute in cas si sd freaca prin dificultatile prin care am trecut noi ‘Am pus un televizor in sufragerie. Unii parinti, cu mai multe pasibilitSti, au luat c&te un televizor si un calculator in camera fiec&rul copil. Altii au umplut timput copillor lor cu multe activitati, Inscrindu-i la cursuri de limbi straine, in- formatic’, muzica. Ati avut 0 intentie exoslenta, dear c& nu sliali od acest copii aveau nevoie si de cupillie, aveau nevoie Sd inventeze, $4 infrunte riscun, $4 sufere deocepti, sd aiba timp da joac’ si s8 se bucure de viet. Nu v-ati imaginat 66 mult depind creativitatea, fericirea, indrazneala gi sigu- ranta adultului de matricele memorici si de energia emo- tional a copilului, Neali infeles ca televizorul, jucdrille cumpérate, intemetul si excesul de activitSti blocau ¢o- pilStia copiilor vostriHEUESIOCUmy AM creat pentru copii & lume artificialé si am pitt Speram 8, in secolul al XxLgs, neni $8 fie t . 88 fie intr pinzaton, $8-i alute pe cailai si sa iubeascd’ ara de a G1 In$ig, le @ teama sa se deschida 8i tie ji Sc incorsetat in pros fortum. sae Fuel Wiese izela,rareon plang und. Sau vorbese visele, mani ee despre wile, bucurile eee lcrurie stau si mal ru. Ani in ; : Sit, profe- Shain ee t8iesc impreuna tn sala de slas3, dar sunt Btrin uni aia de alti, Se ascund in Spatele cértior, caie- telor, calculatoarelor Este oare ‘ina ilustrlor profesoni? ® PARINTISTRALUCITI PROFESDRI FASCINAN 1) Sunt tinerii pregatti pentru a se contunta cu 0 des ‘ceptie? Nu! Ei sunt antrenati dear pentru succes. Este imposibil s4 traiest fra probleme Sulennta ne Poate construi, sau distruge. Trebuie $4 ne folosim de sufenints, pentru a construt intelepciunes Dar cui ti pass ¢ Intelepoiune, in era informatici’? Generatia noastra a produs mai nuté informatie ca Oncare alta, dar nu slim oe s& facem cu ea. Rarcon folosim aceasté informatie pentru imbundtatirea calitSti viet Dumneavoastra facet in tmpul liber, ceva caro $3 va fata piacere? Cautati sa va administrati agndunie ca $8 avoli mal mull pace in minte? Ne-am transtormat in masini de muneit $i ne transtormam copii in masini de invatat Utilizarea gresité a functilor memori ‘Am facut din memoria copillor nostri o banca de date Are memoria ageasté functie? Nu! Varn vedea c’, timp de Seccle, scoala a folosit memoria intr-un mod gresit, Exists amintire? Numerosi profesari si psihologi din toata lumea Grad, fra umbr& de indoval, 8 existé amnintre. Grosit! Muy exisld amintire purd a trecutul, trecutul este in perma Nenli reconstrut! E bine s8 fim sacali in convingerea noas_ (ra de aosasté afrmatie. Trecutul este in permanenta res ‘construit in prezent, cu micro sau macro diferente Vom vedea ca, in stiinid, exista diferite concepte eronate asupra fantasticei lumi a modului de functionare a mint $i memoriei umane, Am convingerea, ca psihiatry si autor al ctorva teoni de actualitate asupra procesului de Constructie: a gandini, c& blocam inteligenta copiior si bucuina lor de 2 tri, cu @xoesul de informatie pe care 1 Glenn. Memona noastré sa transfermat Intrun depozi! de informatie inutita.AEMGUSTO Corey C2? Mai mare parte a informatiel 7 mukim nu va fi onganizata In memorie si ult in aca {Ble intefectuale. Imagiaati-vd un zidar care a adiunat toa- 8 vial a pier, £2 8 construlascd a cass upa c& @ construita, nu slic a ie do pete cara bau rdmas, sha consee oe mare parte a tmpului, in mod inubi Cunoasterea s-2 ampliicat SI numarul de scotia Sescut ca in nici o alté epocd, dar au producam Persoane Nu ¢ intamplator ca au inva Pierdut placerea de a inv: Scoala a Incetat s8 mai feo aventurs placura, oe In paralel, medile de mformare tau sedis cu stimuli Micii stimuli ai rutinei ziinios ~ x Hobe $8 facd multe tueruti ca 5 aibé un pic de Ceea Ge genereaza personall i Haslet Personalitati fluctuante, insta. Avem 0 industrie com, plexa de petrecere a impute io At tebui 38 avem cea mal fericits deneratie de inert fe de gaat Weodata pa Pamdnt, Daram create genera tie de nemulturniy, tw PARINTT STRALUCTTT PROPESORIFASCINAN Informém si nu formam Nu educém emotia st nici nu stimulam dezvoltarea elor mai importante functii ale inteligentei, cum arf: con- templarea frumosului, deprinderea de a andl inainte dea @ctona, de a expune si nu de a impune ideile, adminis fratea gandurilor, spiritul intreprinz&ter. fi informam pe tineri ~ nu le form&m persanalitatea Tinen cunose tot mai mult lumea in care ‘so aflé, dar nu stu aproape nimic despre lumea care sunt et insisi Cel mult, cunosc salonul de primire al propnei lor personalitati. V8 puteti imagina o singuratate mai mare ca aceasta? Fiinfa umand este o straind pentru ea insasil Educalia a deverit seaca, rece si f&rd ingredientul ‘emotional. Tineri stiu rareori s& cear lettare, s8-s\ recu- hoasca limitele, s8 s@ puna th locul celorlalti Care este rezultatul? Niciodata pana acum, cunaasterea medicala si psi- hiatricd hu a fost atat de dezvoltata si niciodat’ camenil nu au avut aldtea tulburdn emotionale si atétea boli psiho- somatice Depresia rareari atingea copii Astzi sunt multi copii deprimatt $i f8r& bucuria de a rai, Preadolescentii si adolescentii dezvolt’ absesii, sin- droame de panic’, fobil, timiditate, agresivitate ei alte tul burdtl anxioase, Milioane de tineri se drogheaz@. Nu intsleg cé Gregurile pel sA add etape din viata lor, s84 facd sa imbatraneasca rapid pe plan emotional. Placerile de moment ale drogurifor disirug emotia care ofsré atat de mulle tairi. Am cunoscut si tratat ne- fumérati tineri consumatori de droguri, dar n-am intalnit pe nimeni care sa fie fericit.