Sunteți pe pagina 1din 6

Ziua de 3 ianuarie în istoria românilor

Biblioteca Cronopedia

Calendarul zilei
Istoria românilor

2018
Ziua de 3 ianuarie în Istoria Românilor

1472: Ştefan cel Mare acordă un important


privilegiu comercial negustorilor braşoveni –
libertatea comercială deplină în întreaga ţară şi
garantarea securităţii activităţii lor.

1853: Apare la Sibiu, în Transilvania, «gazeta politică, industrială,


comercială şi literara Telegraful Român, sub
îndrumarea episcopului de atunci Andrei Şaguna, cu
apariţie neîntreruptă până azi.
În 1919, publicaţia a devenit organ al Mitropoliei ortodoxe
de Albă Iulia şi Sibiu.
Telegraful Român a fost condus în primii ani de Florian
Aaron şi apoi de dr. Pavel Vasici

-1-
Calendarul zilei ~ 2018

Florian Aaron (n.1805 – d.1887) a fost un istoric român, născut în satul


Rod, judeţul Sibiu, Transilvania, propagator în Muntenia al ideilor Şcolii
Ardelene.
A fost profesor la Şcoala Centrală din Craiova, a predat limba latină la
Colegiul “Sfântul Sava“, unde l-a avut ca elev pe Nicolae Bălcescu şi la
Universitatea din Bucureşti. A participat la revoluţia din 1848.

Aaron Florian (1805-1887),


istoric şi profesor român din Transilvania

Florian Aaron a fost printre primii care au subliniat necesitatea de a cunoaşte istoria naţională.
De asemenea, Aaron a întemeiat, împreună cu Georg Hill, primul cotidian românesc,
„România” (1837).

1912: S-a născut Emil Condurachi, istoric şi arheolog, Doctor


Honoris Causa al Universităţii din Bruxelles, membru titular din 1955
al Academiei Romane; (d.16.08.1987).
A fost căsătorit cu Florica (1909-1977), sora lui matematicianului Grigore C.
Moisil.

1918: Consiliul Dirigent din Transilvania trimite un memoriu


lui Brătianu, în care se spune că vechiul Maramureş se întindea până
în Slovacime şi cuprindea comitatele Ung, Bereg, Ugocea şi Maramureş.

1922: Apare săptămânal apoi lunar la Bucureşti, România, revista


„Contemporanul”, condusă de Ion Vinea. Revista va fi editata pană în ianuarie 1932.

1937: Este înfiinţată Federaţia Camerelor de Comerţ din Basarabia, România.

1956: Scriitorul Nicolae Balota este arestat de Securitatea comunistă sub


acuzaţia de a fi redactat şi multiplicat manifeste anticomuniste şi condamnat de
Tribunalul Militar Bucureşti (la data de 5 octombrie 1956) la 7 ani de închisoare
corecţională.
Foto: Nicolae Balotă (n. 26 ianuarie 1925, Cluj – d. 20 august
2014, Nişă, Franta), eseist, critic, istoric şi teoretician literar român.
Prima oară a fost arestat în 1948, pe când era proaspăt asistent,
judecat şi condamnat pentru deţinere şi răspândire de material
subversiv descoperit în urma unei percheziţii la domiciliu, care constă
din cărţile de literatură, istorie, filosofie şi politică din bibliotecă
proprie.

-2-
Ziua de 3 ianuarie în istoria românilor

Eliberat din închisoare în 1949, el este demis din funcţia didactică de la universitate, ca fost
deţinut politic. După 5 ani de şomaj, cu angajări temporare (între care, câteva săptămâni, învăţător la
un preventoriu TBC pentru copii), este din nou arestat în noaptea de 2 spre 3 ianuarie 1956 din
cauza scrierii unui memoriu cuprinzând un rechizitoriu al încălcării libertăţilor democratice şi
religioase de către regimul comunist.
Deşi patru exemplare ale memoriului elaborat de N. Balotă, împreună cu fraţii Matei, Ioan şi
Elena Boilă, nepoţii lui Iuliu Maniu au fost distruse, o copie ajunge la Securitate, în urma trădării şi
denunţării autorilor de către un apropiat.
Urmează 7 ani de detenţie la Jilava, Făgăraş, Gherla, Piteşti, Dej, precum şi doi de domiciliu
obligatoriu la Lăţeşti. Este eliberat în 1963 în schimbul unui acord de colaborare ca agent informator
al Securităţii. Timp de 24 de ani, până la plecarea din ţarǎ ca refugiat politic, va colabora în mod
asiduu cu Securitatea semnând, sub numele conspirativ de „Someşan” rapoarte în care îşi denunţa
camarazii de la cercul Cibinium.
După eliberare, este redactor la revista „Familia” din Oradea, apoi cercetător la Institutul de
Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti.
În 1979, devine profesor invitat al Universităţii „Ludwig-Maximilian” din München. Stabilit la
Franţa, în 1981, predă literatură comparată la Universitatea „François Rabelais” din Tours şi la
Universitatea din Le Mans (Franţa).
Concomitent, lucrează şi la Radio „Europa Liberă” unde, între altele, potrivit unor comentatori
tendenţioşi, Securitatea i-ar fi încredinţat misiunea de a interveni pe lângă Monica Lovinescu, Virgil
Ierunca, Nicolae Constantin Munteanu şi ceilalţi, de manieră a îi determină să-şi atenueze discursul
şi a-l face mai puţin critic la adresa realităţilor româneşti. Solicită şi obţine în 1987 azil politic în
Franţa. În 1990, devine cetăţean francez.
A revenit periodic în România, susţinând cursuri de literatură comparată în calitate de profesor
invitat la universităţile din Cluj şi Bucureşti.
În 2003, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj i-a conferit titlul de Doctor honoris causa.
În ultimii ani ai vieţii a trăit la Nişa, în Franţa. A fost căsătorit cu prozatoarea Bianca Balotă
(1936-2005).

1973: A decedat compozitorul român Gherase Dendrino;


(n. 1901).

A fost elevul profesorilor Dumitru Georgescu-Kiriac şi Alfonso Castaldi


şi a compus operete (Lăsaţi-mă să cânt, Lysistrata), muzică uşoară, muzică
de film ş.a.

1990: Consiliul Frontului Salvării Naţionale emite un Decret-lege privind


înfiinţarea şi înregistrarea oficială a partidelor politice din România, după peste patru
decenii de interdicţie comunistă.

-3-
Calendarul zilei ~ 2018

1990: Frontul Salvarii Naţionale a anunţat că nu


este şi nu va fi un partid politic, urmând a se prezenta
în alegeri ca o organizaţie politică reunind personalităţi
şi grupuri care s-au afirmat în Revoluţie.

2013: A decedat în Bucureşti, Sergiu Florin


Nicolaescu, regizor scenarist şi actor român şi, după
1989, politician român; (n.13 aprilie 1930, Târgu Jiu).
A participat activ la Revoluţia anticomunistă din 1989.
A fost de departe cel mai prolific şi mai vizionat regizor român din toate timpurile: 54 filme, plus
27 coproducţii şi peste 1 miliard de spectatori (majoritatea din China şi Rusia, dar şi 130 milioane de
spectatori din România.
La începutul lui decembrie, în Senat, Sergiu Nicolaescu le-a mulţumit colegilor săi pentru
perioada petrecută împreună, precizând că nu a mai candidat pentru un
nou mandat, deoarece mai are puţini ani de trăit pe care vrea să-i termine
în profesia sa.
„Vreau să vă mulţumesc pentru aceşti patru ani minunaţi pe care i-
am petrecut împreună, în care dumneavoastră mi-aţi dăruit stimă şi
consideraţie, simţăminte pe care şi eu vi le datorez.
Mai am puţini ani de trăit şi mi-am dorit să-i termin în profesia mea,
pentru acest lucru nu am participat la alegeri.
Vreau să vă spun un sincer «La revedere !» şi vreau să vă spun în
acelaşi timp «La mulţi ani !» şi sărbători fericite”, a spus Nicolaescu de la tribună Senatului, în ultima
şedinţă a actualei legislaturi, fiind aplaudat de cei prezenţi.
Sergiu Nicolaescu a fost ales pentru prima dată parlamentar în 1990, pe listele FSN şi a fost
ales pentru cinci mandate în Parlamentul României postcomuniste.
Singura legislatură în care nu a fost parlamentar a fost cea din 2004-2008.
Nicolaescu a fost membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură şi a deţinut
preşedinţia comisiei în ultima legislatură înainte de decesul său. ndenţei de Stat a Republicii

-4-
Ziua de 3 ianuarie în istoria românilor

Bibliografie (surse):
 Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
 Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier
Istoric.
 Istoria md.
 cersipamantromanesc.ro.
 europafm.ro.

-5-
Calendarul zilei ~ 2018

Puteţi citi în Calendarul zilei

Is t o r ic u l

Istoria românilor

C a l e n d a r u l

-6-

S-ar putea să vă placă și