Sunteți pe pagina 1din 20

MODEL NR.

PROTOCOL PENTRU TRATAMENTUL EDENTATIEI


PARTIALE CU PROTEZA PARTIALA MOBILIZABILA

Vedere craniala a modelului

1. Caracteristicile edentatiei
a) Varietatea clinica a edenta1tiei
- Edentatie mandibulara (bilaterala), extinsa, neprotezata
b) Etiologia edentatiei
- Cauze congenitale si aparente -
- Cauze dobandite – posibile procese carioase complicate si netratate
- Factori favorizanti – posibil consum de tutun, alimentatie
necorespunzatoare
c) Tulburari locale intra-orale morfologice si functionale
- Atrofia crestelor reziduale
- Tulburari ale masticatiei – datorate de lipsa unor dinti laterali
- Tulburari ale deglutitiei – datorate de lipsa unor dinti laterali
d) Complicatii locale si loco – regionale
- Tulburari digestive, metabolice, psihice
- Tulburari ale sistemului neuro-muscular – durere, trismus
- Tulburari ale articulatiei temporo-mandibulare – durere la
inchiderea/deschiderea cavitatii orale, cracmente

1
- Tulburari ale sistemului salivar – modificari ale sistemului salivar si
ale calitatii salivei
e) Stabilirea diagnosticului de edentatie
- Dupa clasificarea Kennedy – clasa a III-a cu o modificare
- Dupa clasificarea Costa – latero-M-laterala
- Dupa clasificarea Dubecq – clasa I, simetric echilibrata – proteza se
afla distal de linia interpremolara
- Dupa clasificarea Cummer – clasa a IV-a – linia crosetelor este
poligonala

f) Analiza arcadelor dento-alveolare


3.8 – prezent
3.7 – prezent
3.6 – absent
3.5 – prezent, inaltime coronara normal
3.4 – prezent, fateta de abrziune ocluzala, inaltime usor modificata, retractie
gingivala usoara
3.3 – prezent, fateta de abraziune incizala, retractie gingivala de 1 mm pe fata
linguala, usoara rotatie mezio-vestibulara, cu inaltime coronara modificata
3.2 – present, fateta de abraziune incizala, retractie gingivala de 1 mm pe fata
linguala, usoara rotatie disto-vestibulara, cu inaltime coronara modificata
3.1 – present, fateta de abraziune incizala, retactie gingivala de 1 mm pe fata
linguala cu fisura Stillmann la nivelul coletului, usoara vestibularizare, cu
inaltime coronara modificata
4.1 – present, fateta de abraziune incizala, retactie gingivala de 1 mm pe fata
linguala, cu inaltime coronara modificata
4.2 - present, fateta de abraziune incizala, retactie gingivala de 1 mm pe fata
linguala, usor lingualizat, cu inaltime coronara modificata
4.3 - present, fateta de abraziune incizala, retactie gingivala de 1 mm pe fata
linguala, usoara rotatie mezio-vestibulara, cu inaltime coronara modificata

2
4.4 – present
4.5 – absent
4.6 – absent
4.7 – absent
4.8 – present
=> Grup frontal cu incongruenta dento-alveolara cu inghesuire – necesita
tratament ortodontic preprotetic
=> Planul de ocluzie este posibil modificat prin lipsa 3.6, 4.6 – imposibilitatea
determinarii raportului la nivel molar (nu poate fi verificata cheia lui Angle
=> Retractia gingivala este minima – raportul coroana-radacina este
nemodificat deci, valoarea protetica a viitorilor dinti stalpi nu este afectata.
Arcada alveolara – are forma literei V, usor ascutita (secundara incongruentei
dento-alveolare cu inghesuire), simetrica, cu forma pe sectiune de trapez cu
baza mare spre osul mandibular, regulate (stanga-dreapta, pentru fiecare bresa
edentata), cu orientare orizontala spre distal.
- Dimensiunea mezio-distala a spatiilor edentate – pastrata
- Dimensiunea cervico-ocluzala a spatiilor edentate – pastrata
- Inaltimea crestelor reziduale – normala – 4-6 mm
- Latimea crestelor reziduale – medie
- Aspectul crestelor edentate – neted
- Aspectul versantilor crestei alveolare vestibular si oral – netezi
- Insertia frenului lingual – la distanta de creasta alveolara
- Insertia frenului labial inferior – joasa

 Se aleg ca dinti stalpi – 3.5, 3.7, 3.8


4.4, 4.8

Pentru planul tratamentului protetic – se alege o proteza partiala mobilizabila cu


sprijin dento-mucozal

3
g) Analiza modelului de studiu la articulator
-urmareste: stabilirea nivelului planului de ocluzie,
- analiza ocluziei in statica – pozitia de RELATIE CENTRICA si
INTERCUSPIDARE MAXIMA
- analiza ocluziei in dinamica – in miscarile de PROPULSIE si
LATERALITATE

ANALIZA OCLUZIEI STATICE

Angrenaj Molari Canini Incisivi

dr. st. dr. st. dr. st.

Sagital Distalizat cu 1 mm Overjet 1mm

Transversal neutral Laterodeviatie


dreapta cu 2 mm

Vertical neutral Overbite neutral

4
ANALIZA OCLUZIEI DINAMICE

Conducere Ghidaj canin

Lateralitate dreapta Partea lucratoare 1.2+4.3

Partea nelucratoare -

Conducere Ghidaj canin

Partea lucratoare 2.2+3.3


Lateralitate stanga
Partea nelucratoare -

Ghidaj anterior sustinut de 1.2, 1.1,


2.1, 2.2+ 3.3,3.2, 3.1, 4.1, 4.2, 4.3
Conducere
-se obesrva dezocluzia dintilor
posteriori
Propulsie
Interferente dr.

Interferente st.

5
h) Analiza modelului de studiu la paralelograf – Timpi :

1. Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei

-modelul de studiu se fixeaza pe masuta orizontala a paralelografului cu baza lui


paralele cu planul de ocluzie, apoi se trece la analiza modelului

-axele de insertie si dezinsertie sunt conditionate de urmatorii factori:

- planurile de ghidare reprezentate de suprafetele proximale ale dintilor


stalpi vecine spatiilor edentate ; ele sunt paralele cu axa de insertie si dezinsertie a
protezei si se determina cu tija de ghidare sau de analiza a paralelografului;
suprafetele aproximale vin in contact cu conectorii secundari ai protezelor care
dirijeaza insertia si dezinsertia protezei

-zonele subecuatoriale ale dintilor stalpi aflate pe fetele lor V si orale; se


determina cu tija de analiza si apoi cu tijele retentiometrice pentru a stabili zonele in
care se aplica portiunea flexibila a bratelor retentive ale crosetelor turnate; directia de
actiune a crosetelor turnate trebuie sa fie perpendiculara pe planul de ocluzie;
retentiometrele indica in cazul nostru valori favorabile intre 0.25-0.75 mm si ating in
analiza dintelui stalp atat cu tija verticala cat si cu marginea discului

-zonele de interferenta se determina cu tija de analiza si sunt evidentiate


pentru ca in timpul insertiei si dezinsertiei protezei scheletate sa nu existe zone de
interferenta dentara sau muco-osoasa

-axa de insertie si dezinsertie a protezei trebuie sa fie in concordanta cu


imperativul fizionomic din regiunea frontala pentru montarea dintilor si pozitionarea
crosetelor

2. Trasarea ecuatorului protetic – reprezinta linia celei mai mari convexitati a dintilor
stalpi pentru o anumita axa data, fixa a protezei; imparte dintele stalp in zona
supraecuatoriala unde se aplica portiunile rigide ale crosetelor si protezei si zona
subecuatoriala pentru portiunea flexibila a bratelor retentive ale crosetelor

6
-ecuatorul de malpozitie e dat de linia ce trece prin convexitatile maxime coronare la
o arcada cu spatii edentate si migrari dentare; e folosit pentru aplicarea crosetelor din
sarma ale protezelor partial acrilice

3. Stabilirea punctului in care se aplica varful portiunii flexibile a bratului retentiv al


crosetului fata de ecuatorul protetic in functie de tipul de croset ales

4.Tripodarea sau fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf – cu ajutorul minei


de grafit din tija verticala fixa, in 3 zone din planuri diferite, unul anterior si 2 laterale,
inafara viitorului desen al protezei, se traseaza 3 linii ghid de refixare a modelului pe
masuta paralelografului; se mai poate trasa cu o spatula ascutita sprijinita pe tija de
reperaj, 3 santuri verticale pe soclul modelului in 3 planuri diferite

Vedere frontala a modelului

7
PLAN DE TRATAMENT –posibilitati terapeutice

1.Tratament general - se va face interdisciplinar, in concordanta cu afectiunile


generale (posibile) ale pacientului, prin comunicarea medicului dentist cu medicul
curant generalist al bolnavului.

2.Tratement local pre- si pro-protetic :

-preprotetic – igienizarea si asanarea cavitatii orale precum si tratamentul


ortodontic pentru corectarea incongruentei dento-alveolare cu inghesuire a grupului
frontal inferior

-proprotetic al dintilor stalpi 3.5, 3.7, 3.8, 4.4, 4.8 – extirpare vitala in scop
protetic; preparatie bonturi protetice in vederea acoperii acestora cu microproteze
pentru cresterea rezistentei acestora pe termen lung pe campul protetic.

TRATAMENT PROTETIC PROPRIU-ZIS

Varianta 1

Proteza partiala acrilica cu sprijin dento-mucos ancorata pe crosete vor


avea proiectul planului protetic în funcţie de:

a. sprijinul – dento-mucos

b. ancorare prin croşete simple metalice

– pentru partea stanga se vor folosi pentru 3.5 – un croset cervico-ocluzal deschis
dental (croset cu umar); pentru dintele 3.7 – un croset croset din sarma cu 3 brate. (In
acest caz, 3.8 – nu va fi folosit ca dinte stalp).

-pentru partea dreapta se vor folosi pentru 4.4 – un croset cervico-alveolar deschis
dental (croset cu umar); pentru 4.8 – un croset din sarma cu 3 brate

b. menţinerea directă şi indirectă – va fi data de plasarea extremitatilor bratelor


elastic in conul de retentie si prin frictiunea care se va realiza intre dintii stalpi si
crosetele alese. Mentinerea indirecta va fi data de contactul seilor protetice ce vor
trebui intim adapate pe crestele reziduale precum si prin conectorul principal acrilic

8
lingual care va ajuta in acelasi timp la mentinerea rezultatelor obtinute post-tratament
ortodontic pentru grupul frontal inferior, avand rol de imobilizare a acestora.

c. stabilitate – respectarea retentivitatilor anatomice ale campului protetic, aplicare


protezei in zona neutrala, precum si respectarea pozitiilor de intercuspidare maxima si
relatie centrica.

d. factorii care se opun deplasării PPM :

- verticale - desprindere – adeziune, succiune, prelungirea seilor in zone cat


mai retentive ale campului protetic prin intermediul unor “aripioare”sublinguale,
extremitatile elastic ale crosetelor angajate in conul de retentie.

-înfundare – toate protiunile rigide ale crosetelor asezate in conul


de sprijin

- orizontale- meziale -

- distale -

- deplasări laterale -

- basculări – extinderea poligonului de stabilizare in afara poligonului protetic


(aripioarele sublinguale)

- desprinderea extremităţii distale.

- înfundarea extremităţii distale – bratele elastic ale crosetelor nu


vor compromite stabilitatea protezei

- bascularea lateral – montarea dintilor artificiali, pe mijlocul


crestei, respectand curba sagitala a arcadei

e. elementele structurale

- 2 sei laterale (intercalate)


- 4 dinti acrilici, anatoformi mediocuspidati
- conector principal – placuta lingual semilunara deschisa in U posterior, cu
marginea superioara plasata la nivelul dintilor restanti ecuatorial/supracingular
si marginea inferoara ce va patrunde in zona functionala centrala linguala.
- 4 crosete metalice de 2 tipuri diferite:

9
Croset cervico-ocluzal
deschis dental

> croset cervico-ocluzal deschis dental (croset cu umar) – inidicat pentru dintii
cu convexitati moderate, mai putin vizibili in vorbire. Bratul crosetului vine in
contact linear cu dintele pe toata fata vestibulara de la colet pana la
extremitatea ocluzala, realizand o buna frictiune. Sprijinul este asigurat prin
umar, iar retentia prin bratul elastic.

> croset din sarma cu 3 brate – este realizat din sarma de wipla de 0.6-0.8 mm,
are 2 brate ce se aplica pe fetele laterale (V si O) si un al treilea brat care urca
pe fata proximala pan ape fata ocluzala si face retentia (asemenea unui pinten)
in foseta centrala a molarului. Se aseamana cu crosetul Ackers; asigura
incercuirea, retentia dar si sprijinul

Croset din sarma cu 3


brate

10
Varianta 2

Proteza partial din material elastic cu sprijin dento-mucos ancorata pe


crosete vor avea proiectul planului protetic în funcţie de:

a. sprijinul – dento-mucos

b. ancorare prin croşete simple acrilice

– pentru partea stanga se vor folosi pentru 3.5 – un croset acrilic simplu dentar in
forma de tura de sah; pentru dintele 3.7 –croset acrilic simplu inelar (In acest caz, 3.8
– nu va fi folosit ca dinte stalp).

-pentru partea dreapta se vor folosi pentru 4.4 – un croset acrilic simplu dentar in
forma de tura de sah; pentru 4.8 – croset acrilic simplu inelar

b. menţinerea directă şi indirectă – va fi data de plasarea extremitatilor bratelor


elastic in conul de retentie si prin frictiunea care se va realiza intre dintii stalpi si
crosetele alese. Mentinerea indirecta va fi data de contactul seilor protetice ce vor
trebui intim adapate pe crestele reziduale precum si prin conectorul principal acrilic
lingual care va ajuta in acelasi timp la mentinerea rezultatelor obtinute post-tratament
ortodontic pentru grupul frontal inferior, avand rol de imobilizare a acestora.

c. stabilitate – respectarea retentivitatilor anatomice ale campului protetic, aplicare


protezei in zona neutrala, precum si respectarea pozitiilor de intercuspidare maxima si
relatie centrica.

d. factorii care se opun deplasării PPM :

- verticale - desprindere – adeziune, succiune, prelungirea seilor in zone cat


mai retentive ale campului protetic prin intermediul unor “aripioare”sublinguale,
extremitatile elastic ale crosetelor angajate in conul de retentie.

-înfundare – toate protiunile rigide ale crosetelor asezate in conul


de sprijin

11
- orizontale- meziale -

- distale -

- deplasări laterale -

- basculări – extinderea poligonului de stabilizare in afara poligonului protetic


(aripioarele sublinguale)

- desprinderea extremităţii distale.

- înfundarea extremităţii distale – bratele elastic ale crosetelor nu


vor compromite stabilitatea protezei

- bascularea lateral – montarea dintilor artificiali, pe mijlocul


crestei, respectand curba sagitala a arcadei

e. elementele structurale

- 2 sei laterale (intercalate)


- 4 dinti acrilici, anatoformi mediocuspidati
- 4 crosete simple acrilice de 2 tipuri diferite
> croset acrilic dentar – pot fi pelote sau digitatii cu o grosime de 2-3 mm. cel
mai cunoscut este cel in forma de tura de sah descries de Kemmeny. Au
avantajul ca portiunea gingivala este de culoare roz, iar portiunea dentara poate
fi de culoarea naturala a dintelui. Au dezavantajul ca se fractureaza usor si pot
fi refacute, dar cu dificultate. Pot produce leziuni de decubit. Extremitatea sa se
situeaza sub linia ghid.

Croset simplu acrilic


dentar

12
 Croset simplu acrilic inelar – au forma de inel sectionat pentru a putea fi
introduse pe dinte, se sprijina partial pe dinte, partial pe procesul alveolar.

Croset acrilic simplu inelar

Varianta 3

Proteza partial scheletizata ce va avea planul protetic in functie de:

a. Sprijin – sprijin mixt – dento-mucozal


b. Mentinerea directa si indirecta – se va face prin aplicarea pe dintii stalpi
– pentru partea stanga 3.5 – un croset divizat in T si pentru 3.7 si 3.8 un
croset dublu Ackers
- Pentru partea dreapta 4.4 – un croset divizat in T si pentru 4.8 – un
croset inelar

Mentinerea va fi data de plasarea extremitatilor bratelor elastic in conul de retentie si


prin frictiunea care se va realiza intre dintii stalpi si crosetele alese. Mentinerea
indirecta va fi data de contactul seilor protetice ce vor trebui intim adapate pe crestele

13
reziduale precum si prin conectorul principal metalic lingual (bara linguala) care va
ajuta in acelasi timp la mentinerea rezultatelor obtinute post-tratament ortodontic
pentru grupul frontal inferior, avand rol de imobilizare a acestora.

c. stabilitate – respectarea retentivitatilor anatomice ale campului protetic,


aplicare protezei in zona neutrala, precum si respectarea pozitiilor de
intercuspidare maxima si relatie centrica.

d. factorii care se opun deplasării PPM :

- verticale - desprindere – adeziune, succiune, prelungirea seilor in


zone cat mai retentive ale campului protetic, extremitatile elastice ale
crosetelor angajate in conul de retentie.
-înfundare – toate protiunile rigide ale crosetelor asezate in
conul de sprijin
- orizontale- meziale -
- distale -
- deplasări laterale -
- basculări – extinderea poligonului de stabilizare in afara poligonului
protetic

e. planuri de ghidare de pe fetele proximale limitrofe ale dintilor stalpi care sa


permita o oarecare basculare prin infundare, fara a compromite insa stabilitatea
dintelui stalp

f. brese secundare

g. elemente structurale

- microproteze metalo-ceramice partial fizionomice care sa acopere dintii


stalpi pentru o mai buna stabilitate a acestora si a viitoarei proteze ce se va
sprijinii pe acestia (coronae unidentare individuale)
- 2 sei protetice intercalate
- 4 dinti anatomoformi, mediocuspidati

14
-conectorul principal scheletizat, metali (bara linguala) – care se plaseaza
intre limba, dinti parodontiu, planseu bucal, si versantul oral al crestei
alveolare. Are forma semilunara deschisa posterior, si pe sectiune poate fi
ovala rotunda, bifilara etc. Trebuie plasata la o distanta de 3 mm de
parodontiul marginal si de planseul bucal, avand o latime de 4-5 mm si o
grosime de 2 mm. Bara lingual se continua cu seile protetice.
- 4 crosete sistemice turnate din care:
> 2 crosete divizate in T – este cel mai cunoscut si mai frecvent utilizat.
Porneste din sa prin conector secundar ce trece in punte peste procesul
alveolar, bara vertical a T-ului ia contact cu dintele la mijlocul fetei laterale
vestibulare de unde pleaca cele 2 extremitati – una spre zona meziala, alta
spre zona distala, ambele terminandu-se in zona de retentie.

Croset in T

15
 1 croset dublu Ackers – Bonwill – alcatuit din 2 crosete Ackers unite prin
corpul lor. Prezinta sprijin excellent, foarte buna incercuire si retentie prin
cele 4 brate, care pot fi 2 rigide si 2 elastice, sau toate cele 4 elastice.

Croset dublu Ackers

 1 croset inelar – folosit pe molarii de minte ce delimiteaza bresa edentate.


Poate fi in contact strans cu dintele, circular, supraecuatorial.excelent factor
de sprijin si stabilizare, dar retentia este mica. Poate circumscribe dintele si
la distanta (2 crosete in C si un pinten ocluzal).

Croset inelar

16
Varianta 4

Proteza partial mobilizabila scheletizata cu mijloace speciale de sprijin,


mentinere si stabilitate – pe culise.

Sprijinul este tot dento-mucozal.

Mentinerea directa si indirecta – va fi realizata prin intermediul mijoacelor


speciale de SMS, prin culise extracoronare atasate pe microproteze unidentare ce vor
acoperi dintii stalpi limitrofi edentatiei.

Avantajele sistemului pe culise:

- realizeaza foarte buna mentinere sprijin si stabilitate

- asigura o foarte buna solidarizare a protezei pe dintii restanti si o legatura


stabile

- distribuirea corecta a fortelor pe campul protetic

- se depreciaza greu si exista posibilitati de reoptimizare, insa sunt foarte


laboriase si sunt mai costisitoare.

Culisarea – se bazeaza pe frictiunea care apare intre suprafetele de contact


dinre o matrice si o patrice.

Culisele extracoronare fixeaza patricea pe un element fix (coroanele de


acoperire unidentare), matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizate. Este
avantajoaja, deoarece nu impune o preparare larga si laborioasa a structurilor dentare.

Elemente structurale

- microproteze metalo-ceramice partial fizionomice care sa acopere dintii


stalpi pentru o mai buna stabilitate a acestora si a viitoarei proteze ce se va
sprijinii pe acestia (coronae unidentare individuale)
- 2 sei protetice intercalate
- 4 dinti anatomoformi, mediocuspidati

17
-conectorul principal scheletizat, metalic (bara linguala) – care se plaseaza
intre limba, dinti parodontiu, planseu bucal, si versantul oral al crestei
alveolare. Are forma semilunara deschisa posterior, si pe sectiune poate fi
ovala rotunda, bifilara etc. Trebuie plasata la o distanta de 3 mm de
parodontiul marginal si de planseul bucal, avand o latime de 4-5 mm si o
grosime de 2 mm. Bara lingual se continua cu seile protetice.
- 4 sisteme de culise extracoronare

Culisa

extracoronara

*Alte variante de tratament

a) Aplicarea de implanturi dentare individuale pentru fiecare dinte lipsa, iar apoi o
supraprotezare pe acestea, constituind o metoda de rezolvare a edentatiei prin
protezare fixa.

b) Alegandu-se aceiasi dinti stalpi, se pot reabilita individual bresele edentate, prin
constituirea de punti dentare metalo-ceramice partial fizionomice cu 4 elemente pe
partea stanga si respective 5 elemente pe partea dreapta, constituind o metoda de
rezolvare a edentatiei prin protezare fixa.

18
Etape clinico-tehnice

1. Examinarea clinica si paraclinica a pacientului

2. Pregatirea si instruirea (psihica) a pacientului in vederea etapelor si duratei


tratamentului, precum si alegerea impreuna cu acesta a celei mai bune variante
de tratament.
3. Efectuarea tratamentelor pre-protetice necesare (in cazul de fata, tratamentul
orthodontic, asanarea cavitatii orale)
4. Amprentarea campului protetic initial in vederea obtinerii unui model de studiu
5. Analiza modelului de studiu
6. Efectuarea tratamentelor pro-protetice (devitalizarea viitorilor dinti stalpi
precum si slefuirea acestora ca bonturi dentare pentru aplicarea ulterioara de
microproteze)
7. Amprentarea preliminara a campului protetic si a arcadei antagoniste in
vederea obtinerii lingurii individuale precum si masurarea si inregistrarea
relatiei centrice a intercuspidarii maxime si a DVO.
8. Verificarea si adaptarea marginala corespunzatoare a lingurii individuale

9. Amprentarea functionala in 2 timpi a campului protetic


10. Verificarea si adaptarea machetelor viitoarelor PPM pe model si in cavitatea
orala a pacientului cu respectarea DVO, IM, RC. Precum si verificarea si
adaptarea si cavitatea orala a scheletului metallic a microprotezelor.

11. Verificarea si adaptarea PPM in cavitatea orala, cimentarea provizorie a


microprotezelor pe dintii stalpi.
12. Instruirea pacientului in vederea insertiei/dezinsertiei PPM precum si asupra
igienizarii acesteia.
13. Aplicarea PPM in cavitatea orala.

19
Monitorizarea pacientului
-se cheama pacientul dupa 24-48 h de la aplicarea protezelor in cavitatea orala,
si se revizuiesc toate problemele intampinate de acesta (daca este cazul)
precum si examinarea intra-orala pentru a putea depista eventuale leziuni de
decubit.
-pacientul este rechemat apoi la 1 saptamana, si daca totul este in regula se
cimenteaza definitiv pe dintii stalpi microprotezele.
- apoi se cheama pacientul la 6 luni, pentru un control in vederea adaptarii pe
termen lung cu PPM in cavitatea orala
-control stomatologic annual.

20