Sunteți pe pagina 1din 79

“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)

SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES


Faza: PT+DE

CONTRACTANT:   COSTRUZIONI DONDI S.p.A.   
   
BENEFICIAR:  COMPANIA JUDETEANA APA SERV S.A. , Piatra Neamt 

DENUMIRE:  CL5 ‐ MODERNIZARE STATII DE TRATARE A APEI SI A APEI UZATE IN JUDETUL 
CONTRACT :  NEAMT 

MODERNIZARE STATII DE TRATARE A APEI SI APEI


UZATE IN JUDETUL NEAMT – SEAU PODOLENI
PROIECT TEHNIC + DETALII DE EXECUTIE
VOL. II - CAIETE DE SARCINI
Drum de acces

NR. CONTRACT DE LUCRARI : 3970/20.02.2014


FAZA DE PROIECT: PROIECT TEHNIC + DETALII DE EXECUTIE (PT +DE)
REVIZIA : 01
DATA : APRILIE 2015

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

NR. CONTRACT DE LUCRARI : 3970/20.02.2014


FAZA DE PROIECT: PROIECT TEHNIC +DETALII DE EXECUTIE (PT +DE)
REVIZIA : 01
DATA : APRILIE 2015

FOAIE DE SEMNATURI

Reprezentant al Antreprenorului - COSTRUZIONI DONDI S.p.A. - ADRIAN FULOP

Sef de Proiect - COSTRUZIONI DONDI S.p.A. – Ing. SIMONA DE AGOSTINI

Reprezentant al Proiectantului de Specialitate – PROIECT BUCOVINA S.A. - ADRIAN


MACOVEI

Proiectant de specialitate:

Lucrari de drumuri.Imprejmuiri Ing. Robert Jitariuc


si Sistematizarea Lucrarilor Sng. Tomagu Petre

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

MODERNIZARE STATII DE TRATARE A APEI SI APEI UZATE IN JUDETUL NEAMT


– SEAU PODOLENI - DRUM DE ACCES

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea investitiei:


CL5 - MODERNIZARE STATII DE TRATARE A APEI SI APEI UZATE IN JUDETUL
NEAMT (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov)

1.2. Beneficiar: COMPANIA JUDETEANA APASERV SA


Adresa: strada Lt. Draghiescu nr. 20
Localitate: Piatra Neamt Judet Neamt
Cod postal 610125

1.3. Antreprenor General : COSTRUZIONI DONDI S.p.a.


Adresa: Viale delle Industrie,13a-45100 Rovigo ITALY

1.4. Proiectant: COSTRUZIONI DONDI S.p.a.


Adresa: Viale delle Industrie,13a-45100 Rovigo ITALY
Proiectant de Specialitate: S.C. PROIECT BUCOVINA S.A.
Adresa: Blvd-ul 1 Decembrie 1918 nr. 10 Suceava

CONSULTANT SUPERVIZARE: Asoc. SAFEGE S.A. NANTERRE / LOUIS BERGER S.r.l.

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

CUPRINS

A. PIESE SCRISE

Foaie de garda

Foaie de semnaturi

Cuprins

1) – TERASAMENTE PENTRU DRUMURI …………………………………………….5


2) – STRATURI RUTIERE DIN MACADAM ORDINAR… …………………………..27
3) – CAIET DE SARCINI BETOANE………….......................................................37
4) – DRENURI DE PLATFORMA CU TUB CORUGAT DN 500 MM……………….73

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

1. TERASAMENTE PENTRU DRUMURI

CUPRINS

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI
Art.1. Obiect şi domeniu de aplicare
Art.2. Prevederi generale
CAPITOLUL 2 – MATERIALE
Art. 3. Pamant vegetal
Art. 4. Pamanturi pentru terasamente
Art. 5. Apa de compactare
Art. 6. Pamanturi pentru straturi de protectie
Art. 7. Verificarea calitatii pamanturilor
CAPITOLUL 3 – EXECUTIA TERASAMENTELOR
Art. 8. Pichetajul lucrarilor
Art. 9. Lucrari pregatitoare
Art. 10. Miscarea pamantului
Art.11. Gropi de imprumut si depozite de pamant
Art.12. Executia debleurilor
Art.13. Pregatirea terenului de sub rambleuri
Art.14. Executia rambleelor
Art.15. Executia santurilor si rigolelor
Art.16. Finisarea platformei
Art.17. Acoperirea cu pamant vegetal
Art.18. Drenarea apelor subterane
Art.19. Intretinerea in timpul termenului de garantie
Art.20. Controlul executiei lucrarilor
CAPITOLUL 4 – RECEPTIA LUCRARILOR
Art.21. Receptia pe faze de executie
Art.22. Receptia preliminara la terminarea lucrarilor
Art.23. Receptia finala

CAPITOLUL 1 - GENERALITĂTI

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

Art.1. Domeniu de aplicare


Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea terasamentelor pentru
modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice
comune ce trebuie să fie îndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor,
compactarea, nivelarea si finisarea lucrărilor, controlul calitătii si conditiile de receptie.
Art.2. Prevederi generale
2.1 La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 si alte
standarde si normative în vigoare, la data executiei, în măsura în care acestea completează
si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unităti de
specialitate, efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, si alte verificări
suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice si
organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat să tină evidenta zilnică a terasamentelor executate, cu
rezultatele testelor si a celorlalte cerinte.
2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini
Beneficiarul poate dispune întreruperea executiei lucrărilor si luarea măsurilor care se impun,
pe cheltuiala Antreprenorului.

CAPITOLUL 2 - MATERIALE FOLOSITE


Art.3. Pământ vegetal
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmează a fi însământate sau plantate se foloseste
pământ vegetal rezultat de la curătirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de
teren, cu pământ vegetal corespunzător.
Art.4. Pământuri pentru terasamente
4.1. Categoriile si tipurile de pământuri clasificate sunt SR EN ISO 14688 –1:2004:
Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamânturilor, Partea 1:
Identificare si descriere si SR EN ISO 14688-2:2005- Cercetari si încercari geotehnice.
Identificarea si clasificarea pamânturilor, Partea 2: Principii pentru o clasificare.
4.2. Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice conditii climaterice si
hidrologice, la orice înăltime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.
4.3. Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice conditii
climaterice, hidrologice si la orice înăltime de terasament, compactarea lor necesitând o
tehnologie adecvată.

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

4.4. Pământurile prăfoase si argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când conditiile


hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind actiunea fenomenului de înghet-dezghet la lucrări de
drum.
4.5. În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pământuri
rele sau foarte rele sau a celor cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5
g/cmc, vor fi înlocuite cu pământuri de calitate satisfăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic
sau cu lianti (var, cenusă de furnal, etc.). Înlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toată
lătimea platformei, la o adâncime de minimum 20 cm în cazul pământurilor rele si de
minimum 50 cm în cazul pământurilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate în stare
uscată compactată mai mică de 1,5 g/cmc. Adâncimea se va considera sub nivelul patului
drumului si se va stabili în functie de conditiile locale concrete, de către Consultant.
Pentru pământurile argiloase, simbolul 4d, se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea
lor cu var, var-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau când
pământul din patul drumului are umiditatea relativă Wo>0,55 se va executa un strat de
separatie din geotextil, rezistent si permeabil.
W - umiditate naturală

Wo =

WL - limita de curgere

4.6. Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol 4d


(anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a căror calitate este rea, este necesar ca
alegerea solutiei de punere în operă si eventualele măsuri de îmbunătătire să fie
fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.
4.7. Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, mâluri, nămoluri, pământurile
turboase si vegetale, pământurile cu consistentă redusă (care au indicele de consistentă sub
0,75%), precum si pământurile cu continut mai mare de 5% de săruri solubile în apă. Nu se
vor introduce în umpluturi, bulgări de pământ înghetat sau cu continut de materii organice în
putrefactie (brazde, frunzis, rădăcini, crengi, etc).
Art.5. Apa de compactare
5.1. Apa necesară compactării rambleurilor nu trebuie să fie murdară si nu trebuie să
contină materii organice în suspensie.
5.2. Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul “Consultantului”, cu exceptia compactării
terasamentelor din spatele lucrărilor de artă.
5.3. Eventuala adăugare a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se va
face decât cu aprobarea Beneficiarului, aprobare care va preciza si modalitătile de utilizare.
Art.6. Pământuri pentru straturi de protectie
Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor
erodabile trebuie să aibe calitătile pământurilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

excluse nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu


dimensiuni mai mari de 100 mm.
Art.7. Verificarea calitătii pământurilor

7.1. Verificarea calitătii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici


ale acestuia, prevăzute în tabelul 2.

Tabel 2
Metode de determinare
Nr.crt Caracteristici care se verifică Frecvente minime
conform STAS

În functie de heterogenitatea
Granulozitate 1913/5
pământului

Limita de plasticitate utilizat însă nu va fi mai mică decât 1913/4

Densitate uscată maxima o încercare la fiecare 5.000 mc 1913/3

Coeficientul de neuniformitate SR EN ISO 14688-2:2005

Pentru pământurile folosite în


rambleurile din
Caracteristicile de compactare 1913/13
spatele zidurilor si pământurile
folosite

la protectia rambleurilor, o încercare


Umflare libera 1913/12
la fiecare 1.000 mc

O încercare la fiecare: - 2.000 mc


Sensibilitate la înghet, dezghet pământ pentru rambleuri 1709/3
- 250 ml de drum in debleu

Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1

7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor


determinărilor de laborator.

CAPITOLUL 3 - EXECUTAREA TERASAMENTELOR


Art.8. Pichetajul lucrărilor
8.1. De regulă, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele
importante ale traseului prin picheti cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legati
de reperi amplasati în afara amprizei drumului. Pichetajul este însotit si de o retea de reperi
de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati în afara zonei drumului, cel putin câte doi
reperi pe km.
8.2. În cazul când documentatia este întocmită pe planuri fotogrametrice, traseul
drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

începerea lucrărilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru


vârfurile de unghi si a reperilor de pe teren.
8.3. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa,
trece la restabilirea si completarea pichetajului în cazul situatiei arătate la pct.8.1. sau la
executarea pichetajului complet nou în cazul situatiei de la pct.8.2. În ambele cazuri trebuie
să se facă o pichetare detaliată a profilurilor transversale, la o distantă maximă între acestea
de 30 m în aliniament si de 20 m în curbe.
Pichetii implantati în cadrul pichetajului complementar vor fi legati, în plan si în profil în
lung, de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
8.4. Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, Antreprenorul va
materializa prin tărusi si sabloane următoarele:
- înăltimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- înclinarea taluzelor.
8.5. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor
si are obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa dacă este necesar.
8.6. În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către
Antreprenor, pe cheltuiala si răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a Consultantului,
cu notificare cu cel putin 24 ore în devans.
8.7. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si
aeriene, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.
Art.9. Lucrări pregătitoare
9.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări
pregătitoare în limita zonei expropriate:
- defrisări;
- curătirea terenului de resturi vegetale si buruieni;
- decaparea si depozitarea pământului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafată si adâncime;
- demolarea constructiilor existente.
9.2. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor si
arbustilor, să scoată rădăcinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat,
în caz că este necesar, în conformitate cu legislatia în vigoare.
Scoaterea buturugilor si rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înăltime mai
mică de 2 m precum si la debleuri.
9.3. Curătirea terenului de frunze, crengi, iarbă si buruieni si alte materiale se face pe
întreaga suprafată a amprizei.
9.4. Decaparea pământului vegetal se face pe întrega suprafată a amprizei drumului si
a gropilor de împrumut.

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

9.5. Pământul decapat si orice alte pământuri care sunt improprii pentru umpluturi vor
fi transportate si depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a
terasamentelor drumului. Pământul vegetal va fi pus în depozite provizorii, în vederea
reutilizării.
9.6. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau
debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de gardă care să colecteze si să
evacueze apa în afara amprizei drumului. În general, dacă se impune, se vor executa lucrări
de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.
9.7. Demolările constructiilor existente vor fi executate până la adâncimea de 1,00 m
sub nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijă, pentru a fi reutilizate
conform indicatiilor precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi
evacuate în groapa publică cea mai apropiată, transportul fiind în sarcina Antreprenorului.
9.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate după scoaterea
buturugilor si rădăcinilor, etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură, conform
prevederilor art.4 si compactate pentru a obtine gradul de compactare prevăzut în tabelul nr.5
punctul b.
9.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor înainte ca Beneficiarul să
constate si să accepte executia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol.
Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu mentionată în registrul de santier.
Art.10. Miscarea pământului
10.1. Miscarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din
săpături, în profilurile cu umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor, Antreprenorul
trebuie să prezinte Consultantului spre aprobare, o diagramă a cantitătilor ce se vor
transporta (inclusiv un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu
privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).
10.2. Excedentul de săpătură si pământurile din debleuri care sunt improprii realizării
rambleurilor (în sensul prevederilor din art.4) precum si pământul din patul drumului din
zonele de debleu care trebuie înlocuite (în sensul art.4) vor fi transportate în depozite
definitive.
10.3. Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi
de împrumut.
10.4. Recurgerea la debleuri si rambleuri în afara profilului din proiect, sub formă de
supralărgire, trebuie să fie supusă aprobării Beneficiarului.
10.5. Dacă, în cursul executiei lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri si
gropi de împrumut este incompatibilă cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale
caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice în vigoare, privind
calitatea si conditiile de executie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie să informeze
Beneficiarul si să-i supună spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pământului
pentru umplutură, pe bază de măsurători si teste de laborator, demonstrând existenta reală a
materialelor si evaluarea cantitătilor de pământ ce se vor exploata.
10 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

10.6. La lucrările importante, dacă beneficiarul consideră necesar, poate preciza,


completa sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. În acest caz,
Antreprenorul poate întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale, “Tabloul de
corespondentă a pământului” prin care se defineste destinatia fiecărei naturi a pământului
provenit din debleuri sau gropi de împrumut.
10.7. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor,
“Tabelul de miscare a pământului” care defineste în spatiu miscările si localizarea finală a
fiecărei cantităti izolate de pământ din debleu sau din groapa de împrumut. El tine cont de
“Tabloul de corespondentă a pământului” stabilit de Beneficiar, dacă aceasta există, ca si de
punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de
sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării Beneficiarului în termen de 30 de zile de la
notificarea ordinului de începerea lucrărilor.
Art.11. Gropi de împrumut si depozite de pământ
11.1. În cazul în care gropile de imprumut si depozitele de pământ nu sunt impuse prin
proiect sau în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu
acordul Beneficiarului. Acest acord va trebui să fie solicitat cu minimum opt zile înainte de
începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor. Dacă Beneficiarul consideră că
este necesar, cererea trebuie să fie însotită de:
 un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul
prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si
analizele de laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;
 acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru
depozite si/sau pentru gropile de împrumut;
 un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut si planul de
refacere a mediului.
11.2. La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta următoarele
reguli:
 pământul vegetal se va îndepărta si depozita în locurile aprobate si va fi refolosit
conform prevederilor proiectului;
 crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizatiei prealabile a
Beneficiarului, să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
 taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de
debleu ale drumului cu conditia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat
pentru a asigura evacuarea apelor din precipitatii, iar taluzurile să fie îngrijit executate;
 săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în
debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;
 în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul
drumului, amenajând o banchetă de 4,00 m lătime între piciorul taluzului drumului si groapa
de împrumut;

11 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

 fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1...3% spre exterior


si o pantă longitudinală care să asigure scurgerea si evacuarea apelor;
 taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu
înclinarea de 1:1,5...1:3; când între piciorul taluzului drumului si marginea gropii de împrumut
nu se lasă nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.
11.3. Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele
moduri:
 în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul
depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor
drumului; suprafata superioară a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel
mult egală cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
 la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în executie
sau ale celor existente si în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situatii este necesar
să se obtină aprobarea pentru ocuparea terenului si să se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin executia acestora să
nu se provoace înzăpezirea drumului.
11.4. Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut si depozitele să nu
compromită stabilitatea masivelor naturale si nici să nu riste antrenarea terasamentelor de
către ape sau să cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau
bunurilor publice particulare. În acest caz, Antreprenorul va fi în întregime răspunzător de
aceste pagube.
11.5. Beneficiarul se va opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor,
susceptibie de a înrăutăti aspectul împrejurimilor si a scurgerii apelor, fără ca Antreprenorul
să poată pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.
11.6. Achizitionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de
depozitele de pământuri ca si ale celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sarcina
Antreprenorului.
Art. 12. Executia debleurilor
12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a
amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale să fi
fost verificat si recunoscut ca satisfăcător de către Beneficiarul lucrării.
Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu să fie mentionate în registrul de santier.
12.2. Săpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lătime si pe măsură ce
avansează, se realizează si taluzarea, urmărind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile
transversale.
12.3. Nu se vor creea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental apar
asemenea situatii se va trece la umplerea lor, conform modalitătilor pe care le va prescrie
Beneficiarul lucrării si pe cheltuiala Antreprenorului.
12.4. La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa
progresiv, asigurându-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea
12 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

destabilizării echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni
umezirea pământurilor. Toate lucrările preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de
începerea săpăturilor, pentru a se asigura ca lucrările se vor executa fără a fi afectate de ape.
12.5. În cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calitătile
stabilite si nu este de portanta prevăzută, se va putea prescrie realizarea unui strat de formă
pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de formă se va face la gradul de
compactare de 100% Proctor Normal. În acest caz se va limita pentru stratul superior al
debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal.
12.6. Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dacă acesta diferă
de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui să aducă la cunostinta Beneficiarului
neconcordanta constatată, urmând ca acesta să dispună o modificare a înclinării taluzurilor si
modificarea volumului terasamentelor.
12.7. Prevederile STAS 2914 privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi
de maximum 12,00 m sunt date în tabelul 3, în functie de natura materialelor existente în
debleu. Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU ÎNCLINAREA TALUZURILOR

Pământuri argiloase, în general argile nisipoase sau prăfoase, 1,0 : 1,5


nisipuri argiloase sau prafuri argiloase

Pământuri mărnoase 1,0:1,0...1,0:0,5

Pământuri macroporice (loess si pământuri loessoide) 1,0:0,1

Roci stâncoase alterabile, în functie de gradul de alterabilitate si de 1,0:1,5...1,0:1,0


adâncimea debleurilor

Roci stâncoase nealterabile 1,0:0,1

Roci stâncoase (care nu se degradează) cu stratificarea favorabilă în de la 1,0:0,1 până la pozitia verticală sau
ce priveste stabilitatea chiar în consola

În debleuri mai adânci de 12,00 m sau amplasate în conditii hidrologice nefavorabile


(zone umede, infiltratii, zone de băltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzurilor se va
stabili printr-un calcul de stabilitate.
12.8. Taluzurile vor trebui să fie curătate de pietre sau de bulgări de pământ care nu
sunt perfect aderente sau încorporate în teren ca si rocile dislocate a căror stabilitate este
incertă.
12.9. Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin instabile,
Antreprenorul va lua măsuri imediate de stabilizare, anuntând în acelasi timp Beneficiarul.
12.10. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100%
Proctor Normal, pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).
12.11. În terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul explozivului,
Antreprenorul va trebui să stabilească si apoi să adapteze planurile sale de derocare în asa
fel încât după explozii să se obtină:
 degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei;

13 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

 cea mai mare fractionare posibilă a rocii, evitând orice risc de deteriorare a
lucrărilor.
12.12. Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui să se inspecteze, în mod frecvent si
în special după explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, în scopul
de a se înlătura părtile de rocă, care ar putea să fie dislocate de viitoare explozii sau din alte
cauze.
După executia lucrărilor, se va verifica dacă adâncimea necesară este atinsă peste
tot. Acolo unde aceasta nu este atinsă, Antreprenorul va trebui să execute derocarea
suplimentară necesară.
12.13. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub
lata de 3 m sunt date în tabelul 4.
Tabel 4
Profilul Tolerante admise

Roci Roci compacte


necompacte

Platformă cu strat de formă +/- 3 cm +/- 5 cm

Platformă fără strat de formă +/- 5 cm +/- 10 cm

Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil în functie de natura rocii

12.14. Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase este
lăsată la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentară,
apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pământ, pentru aducerea la cote, care va
trebui compactat asa cum este arătat în art.14.
12.15. Dacă proiectul prevede executarea rambleurilor cu pământurile sensibile la
umezeală, Beneficiarul va prescrie ca executarea săpăturilor în debleuri să se facă astfel:
 în perioada ploioasă: extragerea verticală
 după perioada ploioasă: săpături în straturi, pâna la orizontul al cărui continut în
apă va fi superior cu 10 puncte, umiditătii optime Proctor Normal.
12.16. În timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat să conducă lucrările
astfel ca pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor să nu fie degradate
sau înmuiate de apele de ploaie. Va trebui, în special să se înceapă cu lucrările de debleu de
la partea de jos a rampelor profilului în lung.
Dacă topografia locurilor permite o evacuare gravitatională a apelor, Antreprenorul va
trebui să mentină o pantă suficientă pentru scurgere, la suprafata părtii excavate si să
execute în timp util santuri, rigole, lucrări provizorii necesare evacuării apelor în timpul
excavării.
Art.13. Pregătirea terenului de sub rambleuri
Lucrările pregătitoare arătate la art.8 si 9 sunt comune atât sectoarelor de debleu cât
si celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrări pregătitoare.
14 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

13.1. Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%,
Antreprenorul va trebui să execute trepte de înfrătire având o înăltime egală cu grosimea
stratului prescris pentru umplutură, distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu
înclinarea de 4% spre exterior.
Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de
“Beneficiar”.
13.2. Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute la art.8 si 9,
sau pe terenuri de portantă scazută se va executa o compactare a terenului de la baza
rambleului pe o adâncime minimă de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor
Normal conform tabelului 5.
Art.14. Executia rambleurilor
14.1. Prescriptii generale
14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului,
indicate în caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, să fie verificate si acceptate de
“Consultant”. Această acceptare trebuie să fie, în mod obligatoriu, consemnată în caietul de
santier.
14.1.2. Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
14.1.3. Executia rambleurilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calitătile lor
minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi
compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de “Beneficiar” sau
reprezentantul său, la propunerea Antreprenorului.
14.2. Modul de executie a rambleurilor
14.2.1. Rambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia
proiectului, pe întreaga lătime a platformei si în principiu pe întreaga lungime a rambleului,
evitându-se segregările si variatiile de umiditate si granulometrie.
Dacă dificultătile speciale, recunoscute de “Benefiar”, impun ca executia straturilor
elementare să fie executate pe lătimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat
din benzi alăturate, care împreună acoperă întreaga lătime a profilului, urmărind ca decalarea
în înăltime între două benzi alăturate să nu depăsească grosimea maximă impusă.
14.2.2. Pământul adus pe platformă este împrăstiat si nivelat pe întreaga lătime a
platformei (sau a benzii de lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind
realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.
Suprafata fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va
fi plană si va avea o pantă transversală de 3…5% către exterior, iar suprafata ultimului strat
va avea panta prescrisă conform articolului 16.
14.2.3. La realizarea umpluturilor cu înăltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza
acestora, blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea maximă de 0,50 m cu conditia
respectării următoarelor măsuri:
- împănarea golurilor cu pământ;
15 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

- asigurarea tasărilor în timp si luarea lor în considerare;


- realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespuzătoare pe cel
putin 2,00 m grosime la partea superioară a rambleului.
14.2.4. La punerea în operă a rambleului se va tine seama de umiditatea optimă de
compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinări ale umiditătii la sursă
si se vor lua măsurile în consecintă pentru punerea în operă, respectiv asternerea si
necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-si
reduce umiditatea până cât mai aproape de cea optimă, sau din contră, udarea stratului
asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditătii optime.
14.3. Compactarea rambleurilor
14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare
Proctor Normal prevăzut în STAS 2914.
Tabel 5
Pământuri

Zonele din terasamente Necoezive Coezive


(la care se prescrie
gradul de compactare) Îmbrăcăminti Îmbrăcăminti Îmbrăcăminti Îmbrăcăminti
permanente semipermanente permanente semipermanente

a. Primii 30 cm ai terenului
natural sub un rambleu, cu
înăltimea:
h  2,00 m 100 95 97 93
h > 2,00 m 95 92 92 90
b. În corpul rambleurilor, la
adâncimea sub patul
drumului:
h  0,50 m 100 100 100 100
0,5 < h  2,00 m 100 97 97 94
h > 2,00 m 95 92 92 90
c. În debleuri, pe
adâncimea de 30 cm sub 100 100 100 100
patul drumului
NOTĂ: Pentru pământurile necoezive, strâncoase cu granule de 20 mm în proportie mai
mare de 50% si unde raportul dintre densitatea în stare uscată a pământului compactat nu se
poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal,
când după un anumit număr de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de
compactare cel mai greu nu lasă urme vizibile la controlul gradului de compactare.
14.3.2. Antreprenorul va trebui să supună acordului Beneficiarului, cu cel putin opt zile
înainte de începerea lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de
pământ, care poate asigura obtinerea (după compactare) a gradelor de compactare arătate în
tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe santier.
În acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza câte un tronson de încercare
de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu
poate fi obtinută, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă plansă de încercare, după ce va

16 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

aduce modificările necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor


încercări trebuie să fie mentionate în registrul de santier.
În cazurile când această obligatie nu va putea fi realizată, grosimea straturilor
succesive nu va depăsi 20 cm după compactare.
14.3.3. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrăcămintile din
beton de ciment si de 4% sub celelalte îmbrăcăminti si se acceptă în max. 10% din numărul
punctelor de verificare.
14.4. Controlul compactării
În timpul executiei, terasamentele trebuie verificate după cum urmează:
a) controlul va fi pe fiecare strat;
b) frecventa minimă a testelor trebuie să fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6
Denumirea încercării Frecventa minimală a încercărilor Observatii

Încercarea Proctor 1 la 5.000 m3 Pentru fiecare tip de pământ

Determinarea continutului de apă 1 la 250 ml de platformă pe strat

Determinarea gradului de compactare 3 la 250 ml de platformă pe strat

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru în care se vor consemna toate rezultatele


privind încercarea Proctor, determinarea umiditătii si a gradului de compactare realizat pe
fiecare strat si sector de drum.
Antreprenorul poate să ceară receptia unui strat numai dacă toate gradele de
compactare rezultate din determinări au valori minime sau peste valorile prescrise. Această
receptie va trebui, în mod obligatoriu, mentionată în registrul de santier.
14.5 Profiluri si taluzuri
14.5.1 Lucrările trebuie să fie executate de asa manieră încât după cilindrare
profilurile din proiect să fie realizate cu tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri si nici excrescente, în afara celor rezultate
din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
Profilul taluzului trebuie să fie obtinut prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu sunt
dispozitii contrare în caietul de sarcini speciale.
14.5.2 Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portantă
corespunzătoare vor avea înclinarea 1 : 1,5 până la înăltimile maxime pe verticală indicate în
tabelul 7.
Tabel 7
Natura materialului în rambleu H (max m)

Argile prăfoase sau argile nisipoase 6

Nisipuri argiloase sau praf argilos 7

17 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

Nisipuri 8

Pietrisuri sau balasturi 10

Panta taluzurilor trebuie verificată si asigurată numai după realizarea gradului de


compactare indicat în tabelul 5.
14.5.3. În cazul rambleurilor cu înăltimi mai mari decât cele arătate în tabelul 7, dar
numai până la maxim 12,00 m, înclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului în jos, va fi
de 1:1,5, iar pe restul înăltimii, până la baza rambleului, înclinarea va fi de 1:2.
14.5.4. La rambleuri mai înalte de 12,00 m, precum si la cele situate în albiile majore
ale râurilor, ale văilor si în bălti, unde terenul de fundatie este alcătuit din particule fine si
foarte fine, înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un
coeficient de stabilitate de 1,3....1,5.
14.5.5. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portantă
redusă, vor avea înclinarea 1:1,5 până la înăltimile maxime, h max. pe verticală indicate în
tabelul 8, în functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
Tabel 8
Caracteristicile terenului de fundatie
Panta a) Unghiul de frecare internă, în grade
terenului 5 10 15
de fundatie b) coeziunea materialului KPa

30 60 10 30 60 10 30 60 80
Înăltimea maximă a rambleului, h max. (m)
0
3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1:10
2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5
1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3
- - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

14.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt


următoarele:
- platformă fără strat de formă +/- 3 cm
- platformă cu strat de formă +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fată de cea proiectă este de + 50 cm.
14.6. Prescriptii aplicabile pământurilor sensibile la apă
14.6.1. Când la realizarea rambleurilor sunt folosite pământuri sensibile la apă,
Beneficiarul va putea ordona Antreprenorului următoarele:
18 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

- asternerea si compactarea imediată a pământurilor din debleuri sau gropi de


împrumut cu un grad de umiditate convenabil;
- un timp de asteptare după asternere si scarificarea, în vederea eliminării apei în
exces prin evaporare;
- tratarea pământului cu var pentru reducerea umiditătii;
- practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umiditătii pământurilor cu
exces de apă.
Când umiditatea naturală este mai mică decât cea optimă se vor executa stropiri
succesive.
Pentru aceste pământuri Beneficiarul va putea impune Antreprenorului măsuri speciale
pentru evacuarea apelor.
14.7. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stâncos
14.7.1. Materialul stâncos rezultat din derocări se va împrăstia si nivela astfel încât să
se obtină o umplutură omogenă si cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinată în functie de dimensiunea
materialului si posibilitătile mijloacelor de compactare. Această grosime nu va putea, în nici
un caz, să depăsească 0,80 m în corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu
vor contine blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stâncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus
vor fi fractionate. Beneficiarul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau
depozitarea lor în depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie să fie omogenă.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stâncoase, prezentând un
procentaj de goluri ridicat, este interzisă.
14.7.2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau
cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Această compactare va fi însotită de o stropire cu
apă, suficientă pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactării va fi efectuat prin măsurarea parametrilor Q/S unde:
Q - reprezintă volumul rambleului pus în operă într-o zi, măsurat în mc după
compactare;
S - reprezintă suprafata compactată într-o zi de utilajul de compactare care s-a
deplasat cu viteza stabilită pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de încercare
controlat prin încercări cu placa. Valoarea finală va fi cea a testului în care se obtin module de
cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.
Încercările se vor face de Antreprenor într-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi
înscrise în registrul de santier.
14.7.3. Platforma rambleului va fi nivelată, admitându-se aceleasi tolerante ca si în
cazul debleurilor în material stâncos, art.12 tab.4.
19 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

Denivelările pentru taluzurile neacoperite trebuie să asigure fixarea blocurilor pe cel


putin jumătate din grosimea lor.
14.8. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase
14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îmbrăcarea
taluzurilor, în scopul de a le proteja de eroziune. Pământul nisipos omogen (U < 5) ce nu
poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai după
corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactării prescrise.
14.8.2. Straturile din pământuri nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru
obtinerea unei umidităti omogene pe întreaga grosime a stratului elementar.
14.8.3. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitându-se tolerantele arătate la art.12
tab.4. Aceste tolerante se aplică straturilor de pământ care protejează platforma si taluzurile
nisipoase.
14.9. Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrărilor de artă (culei, aripi, ziduri
de sprijin, etc.)
14.9.1. În lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din
spatele lucrărilor de artă vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite în patul
drumului, cu exceptia materialelor stâncoase. Pe o lătime minimă de 1 metru, măsurată de la
zidărie, mărimea maximă a materialului din carieră, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din
grosimea umpluturii.
14.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea
integritătii lucrărilor de artă.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobării Beneficiarului sau
reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de artă întinderea zonei lor
de folosire.
14.10. Protectia împotriva apelor
Antreprenorul este obligat să asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si
inundatiilor provocate de ploi, a căror intensitate nu depăseste intensitatea celei mai
puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizată de cea mai
apropiată statie pluviometrică.
Art.15. Executia santurilor si rigolelor
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie să rămână constant, paralel cu piciorul taluzului. În nici un
caz nu va fi tolerat ca acest paralelism să fie întrerupt de prezenta masivelor stâncoase.
Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui să fie plane iar blocurile în proeminentă să fie
tăiate.
La sfârsitul santierului si înainte de receptia finală, santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgări si blocuri căzute.

20 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

Art.16. Finisarea platformei


16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat
respectând cotele în profil în lung si în profil transversal, declivitătile si lătimea prevăzute în
proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date în tabelul 5, respectiv, în
tabelul 4.
În ce priveste lătimea platformei si cotele de executie abaterile limită sunt:
- la lătimea platformei:
+/- 0,05 m, fată de ax
+/- 0,10 m, pe întreaga lătime
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, fată de cotele de nivel ale proiectului.
16.2. Dacă executia sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea
terasamentelor, platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperis,
în două ape, cu înclinarea de 4% spre marginea acestora. În curbe se va aplica deverul
prevăzut în piesele desenate ale proiectului, fără să coboare sub o pantă transversală de 4%.
Art.17. Acoperirea cu pământ vegetal
Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în
prealabil tăiat în trepte sau întărit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc.,
destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal.
Terenul vegetal trebuie să fie fărâmitat, curătat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă si
umectat înainte de răspândire.
După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendată pe
timp de ploaie.
Art.18. Drenarea apelor subterane
Antreprenorul nu este obligat să construiască drenuri în cazul în care apele nu pot fi
evacuate gravitational.
Lucrările de drenarea apelor subterane, care s-ar putea să se dovedească necesare,
vor fi definite prin dispozitii de santier de către “Beneficiar” si reglementarea lor se va face, în
lipsa unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor
contractuale.
Art.19. Întretinerea în timpul termenului de garantie
În timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui să execute în timp util si pe
cheltuiala sa lucrările de remediere a taluzurilor rambleurilor, să mentină scurgerea apelor, si
să repare toate zonele identificate cu tasări datorită proastei executii.

21 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

În afară de aceasta, Antreprenorul va trebui să execute în aceeasi perioadă, la


cererea scrisă a Beneficiarului, si toate lucrările de remediere necesare, pentru care
Antreprenorul nu este răspunzător.
Art.20. Controlul executiei lucrărilor
20.1. Controlul calitătii lucrărilor de terasamente constă în:
- verificarea trasării axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de
trasare;
- verificarea pregătirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
- verificarea calitătii si stării pământului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor asternute;
- verificarea compactării umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
20.2. Antreprenorul este obligat să tină evidenta zilnică, în registrul de laborator, a
verificărilor efectuate asupra calitătii umiditătii pământului pus în operă si a rezultatelor
obtinute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.
Antreprenorul nu va trece la executia următorului strat dacă stratul precedent nu a fost
finalizat si aprobat de Consultant.
Antreprenorul va întretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, până la acoperirea
acestora cu stratul următor.
20.3. Verificarea trasării axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de
trasare
Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de executie a
terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranta
admisibilă fiind de +/-0,10 m în raport cu reperii pichetajului general.
20.4. Verificarea pregătirii terenului de fundatie (sub rambleu)
20.4.1. Înainte de începerea executării umpluturilor, după curătirea terenului,
îndepărtarea stratului vegetal si compactarea pământului, se determină gradul de compactare
si deformarea terenului de fundatie.
20.4.2. Numărul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului
de compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 m3 umplutură.
20.4.3. Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a
calitătii lucrărilor ascunse, specificându-se si eventuale remedieri necesare.
20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu
pârghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a
capacitătii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
20.4.5. Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale
amplasate la max. 25 m unul după altul, în trei puncte (stânga, ax, dreapta).
22 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

20.4.6. La nivelul terenului de fundatie se consideră realizată capacitatea portantă


necesară dacă deformatia elastică, corespunzătoare vehiculului etalon de 10 KN, se
încadrează în valorile din tabelul 9, admitându-se depăsiri în cel mult 10% din punctele
măsurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie în functie de tipul
pământului de fundatie sunt indicate în tabelul 9.
20.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face în
corelatie cu măsurătorile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atestă
valori de capacitate portantă scazută.
20.5. Verificarea calitătii si stării pământului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calitătii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale
pământului cf normativelor in vigoare.
20.6. Verificarea grosimii straturilor asternute
Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pământ asternut la executarea rambleului.
Grosimea măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru
tipul de pământ respectiv si utilajele folosite la compactare.
20.7. Verificarea compactării umpluturilor
20.7.1. Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare
strat de pământ pus în operă.
În cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafata, mijlocul si
baza stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza
stratului când grosimea este mai mică de 25 cm. În cazul pământurilor necoezitive se va
preleva o singură probă din fiecare punct, care trebuie să aibă un volum de min. 1000 cm3,
conform STAS 2914. Pentru pământurile stâncoase necoezive, verificarea se va face potrivit
notei de la tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitătii în stare uscată
a acestor probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor, STAS
1913/13.
Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minimum trei puncte
repartizate stânga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 m2 de strat compactat.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului în debleu, verificarea gradului de
compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta. Aceste
puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.
20.7.2. În cazul când valorile obtinute la verificări nu sunt corespunzătoare celor
prevăzute în tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea si
recompactarea stratului respectiv.
20.7.3. Nu se va trece la executia stratului următor decât numai după obtinerea
gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă.
20.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu pârghie.
20.8. Controlul caracteristicilor patului drumului
23 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea executiei


terasamentelor si constă în verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitătii, cu
ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul patului drumului.
20.8.2. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05
m fată de prevederile proiectului. În ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor,
tolerantele sunt cele arătate la pct.12.13 (Tabelul 4) si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de
sarcini.
Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distantă.
20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu
deflectometrul cu pârghie.
Conform Normativului CD 31, capacitatea portantă necesară la nivelul patului
drumului se consideră realizată dacă, deformatia elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei
etalon de 115 KN, are valori mai mari decât cele admisibile, indicate în tabelul 9, în cel mult
10% din numărul punctelor măsurate.
Tabel 9

Valoarea admisibilă a deformatiei


Tipul de pământ
elastice 1/100 mm
Nisip prăfos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prafoasă 450
nisipoasă, argilă

Când măsurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă,


Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de
Consultant.
În cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevăzută în STAS
2914/4, frecventa încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare sectiune de drum de maxim 250
m lungime.
CAPITOLUL 4 - RECEPTIA LUCRĂRII
Lucrările de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe
faze de excutie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.
Art.21. Receptia pe faze de executie
21.1. În cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează
conform Regulamentului privind controlul de stat al calitătii în constructii, aprobat cu HG
272/94 si conform Procedurii privind controlul statului în fazele de executie determinante,
elaborată de MLPAT si publicată în Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica
dacă partea de lucrări ce se receptionează s-a executat conform proiectului si atestă conditiile
impuse de normativele tehnice în vigoare si de prezentul caiet de sarcini.
21.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de receptie pe faze, în care se
confirmă posibitatea trecerii executiei la faza imediat următoare.
24 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

21.3. Receptia pe faze se efectuează de către “Beneficiar” si Antreprenor, iar


documentul ce se încheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnături.
21.4. Receptia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale
lucrării:
- trasarea si pichetarea lucrării;
- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrărilor pregătitoare;
- compactarea terenului de fundatie;
- în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înăltimea de umplutură si la
realizarea umpluturii sub cota stratului de formă sau a patului drumului;
- în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.
21.5. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispozitia
organelor de control, cât si a comisiei de receptie preliminară sau finală.
21.6. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va
proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrărilor, verificându-se:
- concordanta lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de
sarcini speciale si a proiectului de executie;
- natura pământului din corpul drumului.
21.7. Lucrările nu se vor receptiona dacă:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevăzute în proiect;
- nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât si pe
fiecare strat în parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
- lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
- se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul
terasamentelor, ravinări ale taluzurilor, etc.;
- nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili si modul
si termenele de remediere.
Art.22. Receptia preliminară, la terminarea lucrărilor
La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
-concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini
speciale si a proiectului de executie
-natura pamantului din corpul drumului
-concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini
Lucrarile nu se vor receptiona daca:

25 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

-nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect


-nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat
in
parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze)
-lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare
-nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei
-se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul
terasamentelor, ravinari ale taluzelor, etc
-nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.
Art. 23. Receptia finală
La receptia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat
terasamentele si dacă acestea au fost întretinute corespunzător în perioada de garantie a
întregii lucrări, în conditiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273.
 

26 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

2. STRATURI RUTIERE DIN MACADAM ORDINAR

CAPITOLUL 1 - GENERALITĂTI
1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia macadamului ordinar si


folosit ca straturi de baza sau imbracaminti. În acest caz avem o pietruire din
macadam ordinar de 30 cm grosime pe 319,08 ml și 1449,46 mp.
El cuprinde conditiile tehnice de executie si de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca materialele folosite si straturile realizate.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si pe drumurile industriale,
agricole sau forestiere cu acordul beneficiarului acestor drumuri.
1.2. Macadamul ordinar, conform STAS 179-95, este alcatuit dintr-un sort
monogranular de piatra sparta, cilindrat pana la fixare, apoi impanat cu split sau criblura
raspandite uniform, udat si cilindrat pana la inclestare, dupa care urmeaza umplerea golurilor
ramase cu savura sau nisip si cilindrarea in continuare, pana se asigura inclestarea pietrei
(fixarea definitiva).

1.3. Tipurile de macadamuri – ordinare,– se aplica pe drumuri tinand seama de clasa


tehnica si categoria acestora, conform tabelului1.
Tabel 1

Clasa tehnica a
Tipul Modul de Tipul de liant
Rolul stratului drumului si categoria
macadamului penetrare bituminos
tehnica a strazii

Macadam
- - Imbracaminte V pentru drumuri
ordinar

2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.2. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care
se impun.

NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

1. MATERIALE GRANULARE
1.1. Materialele granulare folosite la executia straturilor de macadam sunt
urmatoarele:
Macadam ordinar: - piatra sparta sort 40-63, conform STAS 667/2001

- split sort 16-25, conform STAS 667/2001


- savura sort 0-8, conform STAS 6672001
- nisip natural 0-3 sau 0-7, conform STAS 662/2002

27 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

1.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau
inghet, fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, omogen
in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, cu structura omogena si
compacta.
1.3. Caracteristicile mecanice ale agregatelor, precum si continutul lor de impuritati
trebuie sa respecte prevederile din tabele 2 si 3.
NISIP – Conditii admisibile
Tabel 2
DOMENII DE UTILIZARE
MACADAM ORDINAR
Umplerea golurilor dupa impanare Protectie
SORTUL 0-7 3-7
GRANULOZITATE
-continut de fractiuni sub 0,02 mm % 15…30 -
pentru imbracaminte
CONTINUT DE IMPURITATI
- corpuri straine nu se admit nu se admit
- humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu) - -
- mica libera - -
AGREGATE CONCASATE – Conditii de admisibilitate
Tabel 3
CONDITII DE ADMISIBILITATE
CARACTERISTICI
Savura Criblura Piatra sparta si split
1 2 3 4
Corpuri straine nu se admit nu se admit nu se admit
Fractiuni fine (parti levigabile) - max.0,5% -
Granulozitate conf.tabel 5 conf.tabel 5 conf.tabel 5
Aspect si forma granulelor - conf.tabel 5 conf.tabel 5
Rezistenta la compresiune a rocii pe
epruvete in stare uscata N/mm2 min.
- pentru imbracaminti - 150 150
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune pe piatra sparta in stare
saturata la presiune normala, % min.
- pentru imbracaminti - 70 70
Uzura cu masina tip Los Angeles max.
- pentru imbracaminte - 22 25
Uzura cu masina tip Deval (coeficient
de calitate) min.
- pentru imbracaminte - 12 12
Rezistenta la sfaramare prin soc pe
piatra sparta - 80 80
Rezistenta la inghet – dezghet
-coeficient de gelivitate - 0,3 0,3
-coeficient de inmuiere pe epruvete - 25 25

28 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

Observatii: Pentru zonele cu trafic mediu si usor, rezistentele la compresiune pe epruvete


pot fi micsorate cu pana la 20% iar coeficientul de inmuiere poate fi de maxim 35%.

1.4. Din punct de vedere al dimensiunilor si formelor diverselor sorturi de agregate,


trebuiesc indeplinite prevederile tabelului 4.

GRANULOZITATEA AGREGATELOR – Conditii de admisibilitate


Tabel 4
Cantitatea de granule
Piatra
Denumirea Dimensiuni ce trece prin ciur
Sortul necorespunzatoare dim. Forma
curenta mm superior inferior
% max.
% %
Savura 0-8 0…8 95…100 - - Poliedrica:
Split 8-6 8…16 95…100 0…10 15 raportul 1:b:a
16-25 16…25 95…100 0…10 15 min.1:0,5:0,25
25-40 25…40 95…100 0…10 15 b/a > 0,50
c/a > 0,25
Piatra 40-63 40..63 90…100 0…10 15 Poliedrica:
sparta raportul 1:b:a
Criblura 3-8 3.15…8 95…100 0…10 15 min.1:0,66:0,33
8-16 8…16 95…100 0…10 15 b/a > 0,66
16-25 16…25 95…100 0…10 5 c/a > 0,33

1.5. Caracteristicile fizice ale rocii de provenienta (densitate, densitate aparenta,


compactitate, porozitate totala, absorbtie de apa la presiune normala si coeficient
de saturatie, densitate in gramada si volumul de goluri) trebuie sa corespunda
standardelor sau documentelor tehnice normative in vigoare, pentru roca
respectiva.
1.6. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale.

Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii


care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi.

1.7. Aprovizionarea agregatelor de la furnizor se va face numai dupa ce se constata


ca acestea corespund conditiilor impuse de prezentul caiet de sarcini si se vor
lua toate masurile necesare pentru a le feri sa se impurifice in timpul
transportului.
1.8. Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se face in conformitate cu
prevederile tabelului 5.
1.9. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate si declaratiile de conformitate
emise de furnizor

- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor


efectuate de laborator.

29 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

CAPITOLUL 2 - APA
2.1. Apa utilizata la executia straturilor de macadam ordinar sau penetrat poate sa
provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa
indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.
Metodele de determinare sunt reglementate prin acelasi STAS 790-84.
2.2. Verificarea se face la inceperea lucrarilor si se repeta ori de cate ori se observa
ca se schimba caracteristicile acesteia.
2.3. In timpul utilizarii pe santier se va urmari ca apa sa nu se polueze cu detergenti,
materiale organice, uleiuri, argile, etc.
3. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE EXECUTIA MACADAMULUI
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laborator sau in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul 5.
Tabel 5
Actiunea, procedeul de FRECVENTA MINIMA
Metode de
verificare sau
Materialul La locul de punere in determinare
caracteristicile care se La aprovizionare
opera conf.STAS
verifica
1 2 3 4 5
Examinarea datelor inscrise in -
La fiecare lot aprovizionat -
certificatul de calitate
Cate o incercare pentru fiecare
Natura mineralogica O incercare la 5000 mc 4606-80
sort si fractiune
O incercare pentru fiecare
Granulozitatea O incercare la 500 mc 4606-80
fractiune si sursa
Nisip O incercare pentru fiecare
Echivalent de nisip (EN) O incercare la 200 mc 730-89
natural fractiune si sursa
In cazul in care se observa Ori de cate ori apar
Continut de impuritati 4606-80
prezenta lor factori de impurificare
Examinarea datelor inscrise in
La fiecare lot aprovizionat - -
certificatul de calitate
Ori de cate ori apar
Corpuri straine In cazul in care se observa -
factori de impurificare
O incercare pentru fiecare
Fractiunea fina 0…0,009 mm O incercare la 500 mc 730-89
fractiune si sursa
O incercare pentru fiecare
Granulozitatea O incercare la 500 mc 4606-80
fractiune si sursa
O incercare pentru fiecare
Aspectul si forma granulelor O incercare la 5000 mc 4606-80
fractiune si sursa
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune pe piatra sparta O incercare pentru fiecare
O incercare la 5000 mc 730-89
in stare saturata la presiune fractiune si sursa
normala
Uzura cu masina tip Los O incercare pentru fiecare
O incercare la 5000 mc 730-89
Agregate Angeles fractiune si sursa
concasate Rezistenta la sfaramare prin O incercare pentru fiecare
O incercare la 5000 mc 730-89
soc pe piatra sparta fractiune si sursa
Cate o incercare pentru fiecare
Natura mineralogica O incercare la 5000 mc 4606-80
sort

30 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

COMPOZITIA MACADAMURILOR
1. MACADAMUL ORDINAR

Granulozitatea sorturilor de materiale granulare si cantitatile orientative de materiale


necesare executarii macadamului ordinar ca imbracaminte sunt aratate in tabelul 6.

Tabel 6

Materiale Macadam folosit la imbracaminte

Piatra sparta, kg/mp 175…180

Split, kg/mp 20…24 *

Savura sau nisip, kg/mp 35…40 **

Nisip sau savura, kg/mp 15…18

Apa, l/mp 30…35

Nota: *) Cand piatra sparta provine din roci cu densitate mijlocie (calcar, gresii, etc.)
consumul de split se poate reduce la 18…22 kg si respectiv la 14…18 kg/mp, micsorandu-se
corespunzator piatra sparta.

**) Numai savura sau numai nisip ori dintr-un amestec in parti egale.

CONDITIILE TEHNICE
1. ELEMENTELE GEOMETRICE

1.1. Elementele geometrice pentru straturile de macadam ordinar, sa respecte


prevederile din tabelul 7.
Tabel 7
Macadam ordinar
Elementele geometrice
Imbracaminte
Grosimea in cm:
- inainte de cilindrare 12
- dupa cilindrare 10 (conform proiectului se vor cilindra 3 straturi)
Depaseste cu 0,25 m pe ambele parti, latimea
Latimea
partii carosabile
4 % (se aplica in cazul drumurilor cu o singura
Pantele transversale si forma
banda, avand panta unica)
Declivitatile in profil longitudinal max. 7 %

31 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

2. ABATERILE LIMITA SI DENIVELARILE ADMISIBILE

Abaterile limita locale admise la grosime, latime si cotele profilului in lung,precum si


denivelarile admise in profil transversal si longitudinal sunt aratate in tabelul 8.

Tabel 8

Valoare limita admisa

Abaterea la: Macadam ordinar

Grosime  10%

Latime  5 cm

Profil transversal max.  2 mm/m

Cote in profil longitudinal  5 cm

Profile longitudinale (deniv.sub lata de 3 m) max. 20 mm

EXECUTIA STRATURILOR DE MACADAM


1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Macadamurile ordinare prevazute in prezentul caiet de sarcini se aplica pe


straturi de fundatie (impietruire existenta), care trebuie pregatite si compactate
conform caietelor de sarcini respective.
Executia straturilor de macadam va incepe numai dupa ce a fost efectuata receptia
straturilor de fundatie de sub acestea.

1.2. Pentru o cat mai buna realizare a macadamurilor se vor executa la inceperea
lucrarilor sectoare preliminare de incercare, pe care urmeaza sa se stabileasca
componenta atelierului de compactare, numarul optim de treceri si viteza
rulourilor compactoare folosite la cilindrare si sa se definitiveze cantitatile de
materiale.
Cilindrarea trebuie astfel efectuata ca sa se evite slabirea impanarii prin ruperea
muchiilor si rotunjirii pietrelor, cauzate de un numar prea mare de treceri.

1.3. Nu este permisa schimbarea de directie a compactorului in cuprinsul sectorului


care se cilindreaza. Deplasarea utilajelor va fi liniara si fara serpuiri.
1.4. Viteza rulourilor compresoare trebuie sa fie constanta si mai redusa la cilindrarea
la uscat.

32 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

2. EXECUTIA MACADAMULUI ORDINAR

2.1. Pe suprafata fundatiei se asterne piatra sparta, sort 40-63, intr-un strat uniform si
se cilindreaza la uscat pana la fixare, apoi se asterne splitul de impanare in
minimum doua reprize, se stropeste succesiv cu apa si se continua cilindrarea
pana la inclestare. Umplerea golurilor ramase se face cu savura sau nisip,
asternute uniform in doua reprize, stropite si cilindrate concomitent pana la fixare
definitiva.
Asternerea pietrei sparte se face in grosime cat mai uniforma, folosindu-se in acest scop
benzi-reper din agregatele naturale. Asternerea se face astfel ca marginile
imbracamintei si suprafetei ei sa corespunda unei grosimi de 10 cm dupa cilindrare.

Cilindrarea pietrei sparte se face cu compactori cu rulouri netede usoare (6t…8t) si apoi
cu compactori cu rulouri netede mijlocii (10t…14t) pana la fixare.

Asternerea si cilindrarea pietrei sparte se face prin verificarea continua la sablon.

2.2. Dupa fixarea pietrei sparte se face impanarea scheletului macadamului prin
asternerea uniforma a splitului in minimum doua reprize si prin stropire succesiva
cu apa, concomitent cu cilindrarea. Cilindrarea se face cu compactori cu rulouri
netede, mijlocii sau grele (peste 14t) pana la inclestare.
Dupa asternerea fiecarei reprize se trece de 2 sau 3 ori cu compresorul cu rulouri
netede, se uda cu apa si se continua cilindrarea pana la completa inclestare a stratului
de macadam.

2.3. Dupa inclestare se face umplerea golurilor ramase cu savuri sau nisip asternut
uniform in doua reprize stropite cu apa si cilindrate concomitent pana la fixarea
definitiva.
Fixarea definitiva a macadamului se considera terminata cand tamburii unui compactor
greu, cu rulouri netede, nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata macadamului iar
mai multe pietre de aceeasi marime si natura cu piatra concasata folosita nu mai patrund
in macadam si sunt sfaramate de rulouri (tamburi).

2.4. Dupa fixarea definitiva se asterne un strat de nisip grauntos sau savura in
grosime de 1 cm pentru protectie.
Suprafata macadamului trebuie sa prezinte un aspect de mozaic cu pietre raspandite
uniform.

2.5. La executia macadamului folosit ca imbracaminte, concomitent cu acesta se va


executa si acostamentul pentru a se realiza o buna compactare a macadamului
la margine.
2.6. In profilele cu doua pante, cilindrarea se incepe de la acostamente si se continua
spre ax, pe fasii paralele si succesive. Fiecare fasie se suprapune pe fasia
anterioara, pe minimum 20 cm. Se incepe cu un numar de treceri pe prima banda
de circulatie. Se trece apoi simetric, cu acelasi numar de treceri, pe banda de
sens opus, continuandu-se catre ax. Pe axul drumului cilindrul compactor va
calca ambele benzi de circulatie in mod egal. In profilele cu o singuar panta sau
in curbe suprainaltate, cilindrarea se incepe de la piciorul pantei si se continua
spre partea opusa.
2.7. Nu este permisa schimbarea de directie a compactorului in cuprinsul sectorului
care se cilindreaza. Deplasarea utilajelor trebuie sa fie liniara si fara serpuiri.
33 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

2.8. Viteza rulourilor compresoare folosite la cilindrarea macadamului trebuie sa fie


constanta si mai redusa la cilindrarea la uscat si va fi cuprinsa intre 1-1.5 km/h.
2.9. Pentru stabilirea numarului optim de treceri, potrivit naturii pietrei folosite, se
recomanda a se executa sectoare de incercare la inceperea lucrarii.

CAPITOLUL 3 – PERIOADA DE LUCRU SI DAREA IN CIRCULATIE

3. PERIOADA DE LUCRU SI DAREA IN CIRCULATIE


3.1. Este interzisa executia macadamului ordinar pe o fundatie acoperita cu un strat
de zapada sau cu o pojghita de ghiata, precum si cu agregate inghetate.
3.2. Dupa terminarea lucrarilor, zona se da in circulatie dupa 6 ore.
3.3. Antreprenorul lucrarii va lua masuri ca macadamul ordinar neprotejat, pe tot
timpul cat este supus circulatiei si pana la receptia lucrarii, sa fie intretinut prin
luarea urmatoarelor masuri:
- indepartarea imediata a noroiului, frunzelor, paielor;

- repararea imediata cu split si savura a denivelarilor sau degradarilor aparute,


evitandu-se in special stagnarea apei pe suprafata imbracamintei.

Materialul de intretinere si reparatii se asterne in grosimile necesare si se va bate cu


maiul, mentinandu-se in aceste conditii pana la fixare, folosindu-se de preferinta split, sortul
8-16 si 16-25 sau amestec 8-25.

CAPITOLUL 4 – VERIFICAREA LUCRARILOR EFECTUATE

4. VERIFICAREA LUCRARILOR EFECTUATE


4.1. Materialele aprovizionate pe santier trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
prvazute in standarde.
Pentru materialele aprovizionate se fac urmatoarele incercari de control pe santier:

a) La agregate minerale concasate:


- natura mineralogica (examinare vizuala)

- forma granulelor, conf. STAS 730

- compozitie granulometrica, conf. STAS 4606

- parti levigabile

Se efectueaza minimum un set de determinari la 100 t de agregate

4.2. Inainte de asternerea macadamului se verifica conditiile de suprafatatare ale


fundatiei si cele de pregatire a acestora.
4.3. In cursul executarii lucrarilor se controleaza, la inceput, cantitatile de materiale si
dozajele, eventual corectate pe baza rezultatelor obtinute pe sectorul
experimental.
4.4. La asternerea si cilindrarea materialelor granulare in diferite reprize si la

34 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

sfarsitul fixarii definitive se verifica daca se indeplinesc conditiile prevazute in tabelul 8,


privind abaterile limita si denivelarile admisibile la elementele geometrice, dupa cum
urmeaza:

Masurarea se face folosind un dreptar de 3 m lungime si o pana de 20 cm lungime si


maximum 3 cm latime, cu inclinatie 1:10. Fata inclinata a penei trebuie sa aiba gradatii
corespunzatoare pentru fiecare diferenta de inaltime de 1 mm. Pentru a se citi denivelarea,
pana se introduce intre imbracaminte si fata inferioara a dreptarului.

- verificarea profilelor transversale se face la distanta de 25 m sau 50 m. Masurarea


se face prin constatarea denivelarilor sub sablon, avand forma profilului transversal tip, care
se aseaza pe doua suporturi puse pe marginea suprafetei imbracamintei. Suportul din stanga
are grosime de 4 cm iar cel din dreapta grosime variabila, in forma de pana in trepte.
Suporturile se aseaza astfel ca sa se asigure pozitia orizontala a sablonului. Daca este
necesar, se pot folosi la stanga doua suporturi suprapuse, avand 4 cm fiecare.

Masurarea diferentelor dintre sablon si stratul de macadam se face in axul drumului si la


distante de 1 m si 2m de la margine. Pentru masurare serveste o pana de 30 cm lungime si
maximum 30 mm latime, cu o grosime la capete de 15 mm si respectiv 90 mm. Pana are o
inclinatie de 1:4 si fata superioara gradata corespunzator fiecarei diferente de 1 mm.

Verificarea profilelor transversale curbe se face fata de panta medie si fata de sageata
maxima iar verificarea celor cu panta unica se face cu dreptarul, in locul sablonului de profil
transversal tip.

4.5. Rezultatele verificarilor materialelor si a lucrarilor executate se inscriu in


evidentele de santier si se predau proprietarului sau administratorului pentru
cartea constructiei.
4.6. Beneficiarul, prin delegatii sai, are obligatia de a verifica periodic datele inscrise
in evidente, participand si la verificarea principalelor date (grosimi, cantitati, etc.).

RECEPTIA LUCRARILOR

1. RECEPTIA PRELIMINARA

1.1. Receptia preliminara a macadamului ordinar care serveste ca imbracaminte se


va face la 2 luni dupa terminarea lucrarilor si darea in folosinta in conformitate cu
reglementarile legale in vigoare.
1.2. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia tehnica aprobata
si fata de evidentele de santier, care constituie documentatie de control a
executiei.
1.3. La receptie se va examina daca s-au respectat:
- conditiile prevazute pentru materiale;

- cantitatile de materiale folosite;

- daca s-au ridicat la timp si in numar suficient probele de materiale, incat sa asigure
verificarea calitatii lor;
35 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

- daca lucrarile s-au executat conform documentatiei tehnice aprobate si


documentatiei de control intocmita in timpul executiei.

Aceste examinari se fac pe baza evidentelor de santier tinute la zi.

Verificarea regularitatii suprafetei se face pe portiunile de traseu propuse de comisia de


receptie.

Grosimea stratului din macadam se verifica pe baza a cel putin doua sondaje si a
cantitatilor de agregate folosite, specificate in evidentele de santier.

1.4. La receptie se vor verifica:


- denivelarile in profil in lung;

- denivelarile in profil transversal;

- respectarea grosimilor prevazute pentru macadamuri.

Intocmit
Ing. Robert Jitariuc

36 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

3. CAIET DE SARCINI BETOANE

D. BETONUL SI COFRAJELE

D.1. BETONUL
1 Antreprenorul va proiecta şi pune in opera toate betoanele pentru a îndeplini cerinţele acestor
Specificaţii şi condiţiile asociate de acest serviciu. Aceste cerinţe sunt direcţionate spre
obţinerea durabilităţii şi a rezistenţei betonului. Tot betonul va fi proiectat pentru Condiţii de
Expunere severă aşa cum se indică în SR EN 1992-1-1. Structurile ce reţin apă vor fi proiectate
conform SR EN 1504. Toate celelalte betoane vor fi proiectate conform SR EN 1992-1-1.
2 Betonul va fi proiectat să reziste eroziunii apei si atacului chimic din din compozitia solului cu
care va intra în contact. Codurile recunoscute internaţional care vor face dovada unei proiectari
adecvate, vor fi trimise Inginerului.

Conditii tehnice
3 Clasele betoanele utilizate în elementele noi vor fi cele prevăzute în proiect.
4 În starea proaspătă, betoanele vor îndeplini la locul de punere în opera, următoarele condiţii:
(a) Consistenta va corespunde clasei de tasare S3 (tasare de la 100-150 mm);
(b) Temperatura maximă va fi de +25ºC.

Compoziţia betonului:
5 Parametrii compoziţiei betonului – conform NE.012/1-2007.

Prepararea betonului:
6 Staţia de betoane trebuie să fie atestată conform prevederilor codului NE 012/1-2007;
executantul fiind obligat să ia măsuri in vederea realizarii acestui scop.
7 Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admiţându-se
următoarele abateri:
(a) ciment: ± 2%
(b) agregate: ± 3%
(c) apa: ± 1%
(d) aditivi: ± 5%
8 Se va verifica cel puţin de 2 ori pe săptămână şi ori de câte ori se consideră necesar
funcţionarea corectă a mijloacelor de dozare, folosindu-se greutăţi eşalonate cel puţin până la
200 kg.
9 Dozarea aditivilor se face cu dozarea corespunzătoare, care să permită o măsurare cât mai
exactă a cantităţii de soluţie de aditiv stabilită prin reţeta betonului. Antreprenorul trebuie să ia
toate măsurile necesare pentru prepararea şi dozarea corespunzătoare a aditivilor, ţinând
seama ca abateri mai mari în plus sau în minus decât cele prevăzute, pot influenţa nefavorabil
calitatea betonului.
10 Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră va fi următoarea: agregate,
ciment, apă şi la urmă aditivul .
11 Durata de malaxare a unei şarje va fi de minim 1 minut/ m3 sau de 5 min pentru o cantitate
mai mică de 5 m3.

37 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

12 Executantul va stabili caracteristicile betonului proaspăt la preparare, cu un ecart care să ţină


seama de evoluţia acestora în funcţie de durata de transport, timpul de punere în operă şi
condiţiile de mediu, astfel încât la punerea în lucrare să aibă consistenta prevăzuta in proiect si
sa nu depăşească temperatura maxima de +25º C.

Condiţii de preparare pe timp friguros


13 În perioada de timp friguros, Antreprenorul trebuie să ia măsurile necesare preparării
betonului peste temperatura minimă prevăzută.
14 Aceste măsuri vor cuprinde: îndepărtarea gheţii şi a bulgărilor de agregate îngheţate,
acoperirea agregatelor cu prelate în încălzirea lor cu abur sau aer suflat prin registre de ţevi,
utilizarea apei calde etc.
15 Agregatele nu vor fi încălzite la temperatură mai mare de 60ºC.
16 Dacă la prepararea betoanelor se utilizează apă care are temperatură mai mare de 40ºC, se
va evita contractul direct al apei cu cimentul.
17 În acest caz se va amesteca mai întâi apa cu agregatele şi numai după ce temperatura
amestecului a scăzut sub 40ºC, se va adăuga şi cimentul.

Condiţii de preparare pe timp călduros


18 În perioada de timp călduros, Antreprenorul va lua măsurile necesare producerii betonului
sub temperatura maximă admisă.
19 Aceste măsuri vor cuprinde: stropirea depozitelor de agregate cu apă rece, protecţia
depozitelor de agregate şi a rezervoarelor de apă împotriva acţiunii directe a razelor solare şi a
vânturilor calde şi uscate, folosirea apei reci la prepararea betoanelor, betonarea la ore cu
temperaturi mai scăzute ale zilei sau noaptea.

Transportul betonului
20 Transportul betonului de la staţia de betoane la locul de punere în lucrare se va face cu
autoagitatoare sau basculante cu benă etanşă.
21 Transportul local al betonului se va face cu pompe de beton, bene, jgheaburi, skipuri,
tomberoane etc.
22 Fiecare transport de beton va fi însoţit de un bon de transport în care vor fi menţionate cel
puţin următoarele date:
(a) numărul bonului şi data întocmirii;
(b) betoniera la care s-a preparat betonul;
(c) tipul de beton şi Capitolul (mc.);
(d) destinaţia betonului;
(e) ora plecării din staţie;
(f) ora sosirii în şantier;
(g) ora începerii şi terminării descărcării.
23 Datele referitoare la staţia de betoane vor fi completate de şeful staţiei iar datele din şantier
de conducătorul lucrării. Bonul de transport se va întocmi în dublu exemplar, din care unul
rămâne în şantier şi celălalt se întoarce la staţia de betoane.
24 Durata de transport, care se consideră din momentul începerii încărcării şi până la
terminarea descărcării în mijlocul de transport, nu va depăşi:

38 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

(a) 45 minute când temperatura mediului este mai mare de 30ºC;


(b) 60 minute când temperatura mediului este cuprinsă între 15º - 30ºC;
(c) 90 minute când temperatura mediului este mai mică de 15ºC.

25 Antreprenorul va lua măsuri ca în timpul transportului să nu se altereze calitatea betonului


(pierderi de lapte de ciment sau segregări, în cazul transportului cu basculante, adăugări de
apă, în cazul transportului betonului cu auto-agitatoare).
26 Antreprenorul va asigura transportul betonului în bune condiţii, în timpul executării lucrărilor
pe timp friguros sau călduros, luând măsurile corespunzătoare de protecţie în scopul conservării
calităţii betonului proaspăt.

D.2 Prevederi generale aplicabile lucrărilor de beton armat


1 Pentru realizarea în condiţii corespunzătoare de calitate a lucrărilor, cumulativ cu prevederile
Normativelor NE 012/1-2007 şi NE 012/2-2010, trebuie îndeplinite condiţiile tehnice înscrise în
prezenta specificatie tehnica.
2 Prezentul capitol se referă la lucrările de betonare în elemente noi.
3 Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie, în majoritate,
lucrări care devin ascunse, astfel încât verificarea calităţii acestora trebuie să fie consemnată în
procese verbale de recepţie calitativă, încheiate între delegaţii Autoritatii Contractante şi
Antreprenorului. Nu se considera valabile procesele verbale de recepţie calitativă încheiate
numai de Antreprenor.
4 Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal
referitor la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă.
5 În procesele verbale se vor preciza concret verificările efectuate, constatările rezultate şi dacă
se admite trecerea la faza de execuţie următoare.
6 Este obligatorie încheierea de procese verbale în următoarele faze de execuţie:
(a) la terminarea executării cofrajelor;
(b) la terminarea montării armăturilor;
(c) înainte de începerea betonării;
(d) în cursul betonării;
(e) la decofrare.
7 Abaterile limită admisibile sunt:
(a) pentru cofraje
(i) lungimi ± 10 mm;
(ii) dimensiuni secţiuni ± 3 mm;
(iii) înclinare faţă de verticală ± 2 mm/m şi 10 mm total.
(b) pentru armături
(i) distanţa între armături ± 5 mm;
(ii) grosime strat acoperire ± 3 mm.
(c) lungimi armături (totale sau parţiale) exprimate astfel:
(i) pentru bare mai scurte de 1 m 5 mm;
39 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

(ii) pentru bare între 1 şi 10 m 20 mm.


(d) pentru dimensiunile elementelor după decofrare:
(i) dimensiuni ± 15 mm
(ii) înclinarea suprafeţelor faţă de verticală parţială ± 3 mm/m
(iii) înclinarea suprafeţelor faţă de verticală totală ± 5 mm

(iv) înclinarea suprafeţelor faţă de orizontală parţială ± 5 mm/m


(v) înclinarea suprafeţelor faţă de orizontală totală ± 10 mm
8 Antreprenorul este obligat ca, prin laboratorul propriu sau alte laboratoare de specialitate, să
efectueze încercările prevăzute în prezenta specificatie tehnica şi să ţină evidenţa rezultatelor.

D.3 Prevederi specifice realizării elementelor din beton armat şi a materialelor


componente
1 Prezentul capitol se referă la lucrările de betonare în elemente noi.
2 Capitolul cuprinde prevederi referitoare la:
(a) condiţii tehnice de calitate pentru betoane şi materiale componente ale acestora;
(b) compoziţia betoanelor;
(c) condiţii de preparare, transport, punere în operă şi tratare ulterioară a betoanelor;
(d) metodologia de verificare a calităţii betoanelor şi materialelor componente,
(e) condiţii tehnice şi controlul calităţii pentru cofraje şi armături.
3 Betoanele utilizate se vor produce şi se vor livra de către staţiile de betoane care funcţionează
pe baza certificatelor de atestare.
4 Reţetele se vor stabili, corecta şi definitiva în funcţie de rezultatul încercărilor preliminare de
laborator privind:
(a) umiditatea agregatelor;
(b) granulozitatea sorturilor;
(c) densitatea aparentă a betonului proaspăt;
5 Compoziţia de beton adoptată va fi permanent corectată în privinţa cantităţi de apă, în funcţie
de umiditatea agregatelor, astfel încât să se respecte raportul A/C prescris de normativul NE
012/1-2007. Lucrabilitatea betonului proaspăt va fi verificată atât la staţia de betoane cât şi la
locul de punere în operă.

D.4 Turnarea betonului

D.4.1 Prevederi generale privind Betonarea


1 Betonarea elementelor construcţiei se va face pe baza proiectelor de execuţie, a ordinei şi
tehnologiei de execuţie adoptată de executant şi a prevederilor prezentei specificatii tehnice. Se
vor respecta regulile de betonare din Cod NE 012/2-2010.
2 Înainte de a începe betonarea oricărui element, se vor verifica:
(a) cotele de nivel şi starea de curăţenie a suprafeţei cofrajelor sau a betonului turnat în faza
anterioară;

40 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

(b) corespondenţa cotelor cofrajelor atât în plan cât şi de nivel cu cele din proiect, verticalitatea
cofrajelor, existenţa măsurilor pentru menţinerea formei, asigurarea etanşeităţii şi fixarea
cofrajelor cu elemente de susţinere;
(c) rezistenţa şi stabilitatea elementelor de susţinere, corecta rezemare şi fixare a susţinerilor,
existenţa penelor şi a altor dispozitive de decofrare etc.;
(d) dispunerea corectă a armăturilor şi corespondenţa diametrelor şi numărul lor cu cele din
proiect, solidarizarea armăturilor între ele, existenţa în număr suficient a distanţierilor etc.;
(e) funcţionarea corectă a mijloacelor de preparare, transport şi punere în operă a betonului;

(f) etanşeitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de ciment;


(g) existenţa materialelor de protecţie a betonului în stare proaspătă;
(h) existenţa utilajelor necesare pentru vibrare;
(i) asigurarea condiţiilor tehnico-organizatorice pe toate fazele procesului de preparare,
transport, punere în operă şi tratare ulterioară a betonului, astfel încât să fie respectate
prevederile referitoare la beton şi betoane.
3 Dacă se constată nepotriviri faţă de proiect sau se apreciază că nu sunt asigurate toate
condiţiile necesare începerii betonării, se vor lua măsurile corespunzătoare.
4 În urma efectuării verificărilor menţionate mai sus şi a celor prevăzute în alte documente, se
va completa “Procesul verbal de inspecţie la punct fix pentru verificarea condiţiilor prealabile
betonării”.
5 Betonarea va fi condusă nemijlocit de şeful lucrării. Acesta va fi permanent la locul de turnare
şi va supraveghea desfăşurarea acţiunii, luând măsuri operative de remediere a oricăror
deficiente constatate, deficienţele şi măsurile adoptate fiind consemnate în “Procesul verbal de
betonare” al elementelor ce se toarnă.
6 Betonul trebuie pus în lucrare în timp cât mai scurt posibil, după aducerea la locul de turnare,
punerea lui în operă făcându-se fără întreruperi între rosturile de turnare prevăzute în proiect.
7 Turnarea betonului se va face în straturi orizontale, pe cât posibil uniforme, cu grosimea de
max. 30 cm. Înălţimea de cădere liberă a betonului nu va fi mai mare de 1 m când se toarnă cu
pompa şi 1,5 m când se toarnă cu alte mijloace.
8 Durata maximă de timp admisă între turnarea a două straturi succesive se va aprecia în
funcţie de compoziţia betonului, condiţiile de mediu şi dimensiunile elementului, astfel încât să
existe garanţia ca stratul nou de beton turnat poate fi vibrat împreună cu stratul turnat anterior.
Dacă Antreprenorul consideră că, din diferite motive, nu poate asigura turnarea straturilor de
beton în timpul necesar asigurării continuităţii elementelor, atunci la prepararea betoanelor, pe
lângă aditivul de bază, se va folosi şi aditiv întârzietor (hexametafosfat de sodiu).
9 Dacă totuşi betonul din stratul turnat anterior s-a întărit sau dacă din motive de forţă majoră,
continuarea betonării este imposibilă, suprafaţa betonului se va considera rost de turnare şi va fi
tratată în consecinţă: se va curăţa betonul necompactat, laptele de ciment, se va crea o
suprafaţă rugoasă care înainte de reluarea betonării va fi bine suflată cu aer comprimat şi
spălată.
10 La turnarea betonului se vor respecta prevederile NE 012/2-2010 şi se va urmări
următoarele aspecte:
(a) betonul adus la locul de punere în operă va fi de calitate corespunzătoare (se încadrează în
limitele de lucrabilitate admise şi nu prezintă segregări);
(b) betonul trebuie să fie răspândit uniform în straturi orizontale;
41 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

(c) se va urmări umplerea completă cu beton a secţiuni;


(d) se va urmări menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor;
11 La turnarea betonului se va urmări cu atenţie înglobarea completă a armăturilor în beton şi
realizarea corectă a grosimii stratului de acoperire. În zonele cu armături dese (noduri de
cadru), umplerea completă cu beton şi compactarea acestora se va face cu deosebită grijă, iar
acolo unde este cazul se vor crea posibilităţi de acces lateral a betonului proaspăt prin spaţii
care să permită şi pătrunderea vibratorului sau a vergelelor metalice pentru îndesarea
betonului.
12 Se va evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută în proiect; se
interzice circulaţia muncitorilor direct pe armături.
13 Compactarea betonului din elementele turnate se va face prin vibrare, operaţie pe parcursul
căreia Antreprenorul va lua măsuri privind:

(a) instruirea personalului în ceea ce priveşte tehnica vibrării şi importanţa executării corecte şi
cu conştiinciozitate a acestei operaţii;
(b) dotarea muncitorilor instruiţi în acest sens cu vibratoare corespunzătoare şi în număr
suficient.
(c) timpul optim de vibrare şi grosimea stratului de beton se va stabili prin determinări de probă
efectuate în operă la prima şarjă de beton ce se compactează.
14 La vibrarea betonului se vor respecta următoarele reguli:
(a) vibratorul se va introduce cât mai vertical, pătrunzând în stratul inferior pe adâncime de cca.
10 … 15 cm;
(b) scoaterea vibratorului se va face cât mai lent pentru a se evita formarea de goluri în punctele
de extragere;
(c) durata de vibrare optimă din punct de vedere tehnico-economic se situează între 5 … 20
min. în funcţie de lucrabilitatea betonului, dimensiunile elementului şi gradul de armare, precum
şi tipul de vibrator utilizat.
15 Semnele după care se recunoaşte ca vibrarea s-a terminat sunt următoarele:
(a) betonul nu se mai tasează;
(b) suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă;
(c) încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului şi se reduce diametrul lor;
(d) apare lapte de ciment sau apă la îmbinările cofrajelor.

D.5 Betonul preparat in staţie


1 Acolo unde betonul urmează să fie obţinut de la un furnizor de beton, Antreprenorul va obţine
acordul Inginerului asupra sursei şi va aduce argumenta in mod justificat că statia de betoane
este capabilă să producă beton la standardele cerute.
2 Antreprenorul va informa de asemenea pe Inginer asupra unor furnizori alternativi disponibili
dacă acordul asupra sursei specificate mai sus a fost retras de acesta pe durata contractului.
3 Buletinul de livrare necesar pentru fiecare încărcătură de beton gata amestecat va detalia:
(a) clasa sau descrierea betonului;
(b) lucrabilitatea specificată;
(c) conţinutul minim de ciment;
42 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

(d) procentul maxim de apă/ciment;


(e) cantitatea de beton în metri cubi;
(f) ora la care a fost produs;
(g) tipul şi mărimea maximă nominală a agregatelor;
(h) tipul sau denumirea şi proporţia oricărui adaus;
(i) conţinutul real de ciment şi procentajul oricăror PFA sau Ggbs incluse;
(j) locaţia betonului în lucrări.
4 Toate buletinele de livrare vor fi păstrate la şantier şi vor fi făcute disponibile pentru inspectare
de către Inginer.
5 Cerinţele pentru materiale şi calitatea forţei de muncă specificate aici, inclusiv toate
eşantionările, testele şi rezultatele, se vor aplica în mod egal atât betonului amestecat la şantier
cât şi betonului adus de la o statie de betoane.

6 Nu se va adăuga apă in compozitia betonului dintr-o betonieră decât la fabrica de dozare a


acestuia. Amestecul va fi agitat încontinuu pe durata transportului. Transportul şi momentele
plasării vor fi revizuite şi aplicate strict în legătură cu circumstanţele distanţei şi riscului de
întârzieri în trafic.

D.6 Adaosuri de beton

1 Programele pentru specificarea betonului sunt anexate la sfârşitului prezentului Capitol.


Acestea vor fi completate de către Antreprenor pentru orice element proiectat şi vor fi trimise
Inginerului pentru aprobare înainte ca acesta să depună o comandă pentru beton. Cele 4 tipuri
de amestec sunt definite după cum urmează:
(a) Amestecul proiectat: Amestec pentru care cumpărătorul este responsabil cu specificarea
performanţei cerute, iar producătorul este responsabil cu selectarea proporţiilor amestecului
pentru a produce performanţa specificată;
(b) Amestecul prescris: Amestec pentru care cumpărătorul specifică proporţiile materialelor
constituente şi este responsabil cu asigurarea ca aceste proporţii să producă beton cu
performanţa cerută;
(c) Amestecul standard: amestecul selectat din lista restricţionată oferită în SR EN 206-1:2000
şi executat cu o gamă restrictivă de materiale;
(d) Amestecul proiectat: Amestec produs în conformitate cu specificaţiile oferite în SR EN 206-
1:2000 şi care necesită ca producătorul să menţină certificarea conformităţii produsului bazată
pe testarea produsului şi supraveghere cuplată cu acordul sistemului calitativ al producătorului
conform cu EN ISO 9001.
2 In privinţa amestecurilor de beton proiectate de către Antreprenor, se vor lua măsuri potrivite
împotriva riscului de crăpare datorită contracţiei şi curgerii lente şi reactivităţi agregaţilor ce
conţin alcali.
3 Cu cel puţin 4 săptămâni înainte ca lucrările în beton să fie propuse, Antreprenorul va trimite
Inginerului, şi va obţine acordul său înainte de începerea turnării betonului, următoarele
informaţii:
(a) Natura şi sursa fiecărui material constituent;
(b) Sursa aprovizionării cu beton şi orice surse alternative ce pot fi folosite;

43 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

(c) Detalii asupra tuturor amestecurilor de beton, precum:


(i) marca betonului;
(ii) proporţiile propuse sau cantitatea fiecărui constituent per metru cub de beton compactat;
(iii) conţinutul de aer inclus, dacă este cazul;
(iv) conţinuturile de clor, alcali reactivi şi sulfaţi;
(v) lucrabilitatea intenţionată.
(d) Detalii asupra metodei generale de construcţie, timpii de lovire a cofrajului, metodele de
turnare a betonului şi mărimea şi succesiunea turnărilor de beton;
(e) Metodele propuse de tratare ulterioară a betonului.
4 Inginerul va fi informat de orice modificări ale sursei materialelor constituente sau ale
proporţiilor lor.

D.7 Amestecurile de probă


1 Dacă datele existente asupra materialelor şi proprietăţilor amestecurilor de beton nu sunt
disponibile, se vor efectua teste preliminare de laborator pentru a stabili ce amestecuri de
materiale existente îndeplinesc specificaţiile.
2 Acolo unde sunt necesare amestecuri de probă pe teren, se vor crea trei doze separate de
beton, folosind materiale tipice pentru sursa de aprovizionare propusă şi, acolo unde este cazul,
în condiţii de lucru pentru producţia la scară largă.
3 Lucrabilitea, conţinutul de aer şi densitatea fiecărei doze de testare vor fi stabilite, şi se vor
face trei cuburi din fiecare doza pentru testarea după 28 de zile. Rezistenţa medie la 28 de zile
a celor trei amestecuri nu va fi mai mică decât cea medie proiectată.

D.8 Adaosuri de beton ce conţin PFA


1 Raportul apă/ciment din amestecurile de beton ce conţin PFA (cenusi de combustibil
pulverizate), nu va depăşi 0,50 pentru ca betonul proiectat să fie impermeabil si va tine cont de
lucrabilitatea ceruta a betonului.
2 Cimentul rezistent la sulfaţi nu va fi folosit în amestecurile ce conţin PFA.

D.9 Betonul ciclopian


1 Betonul ciclopian va conţine ciment obişnuit Portland şi agregate in mărimi de 20 mm în
proporţie de 1:10 cu masa acestuia.
2 Betonul va fi amestecat până ajunge la o culoare şi o consistenţă uniformă adaugand
suficienta apa pentru a acoperi toate agregatele, fără a crea lapte de ciment în exces.
3 Betonul nu va fi vibrat mecanic sau lucrat excesiv când este turnat.

D.10 Beton cu antrenare de aer


1 Acolo unde este necesar betonul cu antrenare de aer, acesta va avea un conţinut de aer
mediu de 5%-7%, pe volum de beton proaspăt, la momentul turnării, măsurat prin utilizarea unui
aparat de măsurare a antrenării aerului.

D.11 Conţinutul de cloruri


1 Clorura de calciu sau adaosurile ce conţin clorură de calciu nu vor fi folosite în producerea
betonului armat.

44 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

2 Conţinutul total de ioni de clor estimat, raportat la masa cimentului din betonul armat nu va
depăşi următoarele limite:

Beton din ciment Portland, sau combinaţii cu PFA. 0.3%


Beton fabricat cu ciment rezistent la sulfaţi. 0.2%
Beton uscat cu aburi şi beton precomprimat 0.1%

3 Timpul de amestecare nu va fi mai mic de 2 minute şi va fi suficient pentru a produce un beton


de culoare uniformă.

D.13 Lucrabilitatea betonului


1 Lucrabilitatea betonului proaspăt va fi astfel încât betonul poate fi manevrat şi turnat fără
segregare şi, după compactare, el poate umple în întregime cofrajul şi poate înconjura toate
armăturile şi ţevile.

D.14 Transportarea, turnarea şi compactarea


1 Betonul va fi transportat de la betonieră şi turnat în lucrări cât mai rapid posibil prin metode ce
vor împiedica segregarea sau pierderea oricăror ingrediente şi care vor păstra lucrabilitatea
cerută. Va fi depozitat cât mai aproape posibil de poziţia sa finală şi întregul echipament pentru
transportul betonului va fi păstrat curat.
2 Antreprenorul va oferi Inginerului notificare cu cel puţin 24 de ore înainte, intenţia sa de a
turna beton.
3 Betonul va fi compactat minuţios în poziţia sa finală într-un interval de 30 de minute de la
descărcarea din betonieră, cu excepţia cazului în care este transportat în agitatori fabricaţi
special ce funcţionează continuu.
4 Instalaţia folosită pentru compactare va opera în mod continuu pe durata turnării fiecărei doze
de beton până când eliberarea de aer a încetat şi într-o manieră care nu permite segregarea
ingredientelor.
5 Ori de câte ori este nevoie de aplicarea externă a vibraţiilor, proiectul cofrajului şi dispunerea
vibratoarelor trebuie să fie astfel încât să asigure compactarea eficientă şi să evite deteriorări
ale suprafeţei.
6 Turnarea nu va începe până nu au fost aprobate fixarea şi poziţionarea armăturilor şi a
elementelor ce urmează a fi înglobate precum şi condiţiile suprafeţelor sau cofrajelor.
7 Betonul va fi transportat prin mijloace care împiedică contaminarea (cu praf, ploaie etc.), şi va
fi transportat şi turnat fără întârziere.
8 Înălţimea de turnare a betonului va fi stabilită inainte împreună cu Inginerul.
9 Betonul va fi turnat direct în poziţia sa finală, fără deplasarea armăturii, elementelor încastrate
şi cofrajului.
10 Vibraţiile nu vor fi aplicate direct sau indirect betonului după ce a avut loc priza iniţială, şi nici
nu vor fi folosite pentru a face betonul să curgă în cofraj.
11 Turnarea între rosturile construcţiei, în fiecare secţiune de lucru va fi continuă. Dacă turnarea
betonului este întârziată cu mai mult de 30 de minute datorită unor defectiuni, Antreprenorul va
monta puncte de oprire verticale şi va forma un rost al construcţiei sau va înlătura betonul deja
turnat şi va reporni turnarea după repararea defecţiunii.
12 Turnarea nu va avea loc în timpul furtunilor, ploilor torenţiale sau ninsorii. Dacă este
probabilă apariţia unei astfel condiţii, Antreprenorul va asigura protecţie materialelor, instalaţiei

45 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

şi cofrajelor, pentru ca lucrările să poată continua. Dacă vântul puternic persistă, se va asigura
protecţie împotriva ploii şi prafului.
13 Antreprenorul va stabili împreună cu Inginerul cu cel puţin 7 zile înainte, succesiunea de
turnare betonului. Antreprenorul va turna betonul treptat şi va evita deformarea cofrajului.

D.15 Turnarea betonului la temperaturi mici


1 În condiţiile în care temperatura aerului este mai mică sau egală cu +5º C sau există
probabilitatea ca în interval de 24 ore să scadă sub această limită, se recomandă ca
temperatura betonului să fie în jurul valorii maxime prescrise, luându-se măsurile necesare
pentru curăţirea suprafeţei de betonare de zăpadă şi gheaţă.
2 Este interzisă folosirea clorurii de calciu ca agent de dezgheţare.
3 Dacă temperatura suprafeţei care urmează să fie acoperită cu beton este mai mică de +5º C,
betonarea nu va începe.
4 Betonarea la temperaturi medii de sub 8º C poate fi efectuată numai dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
(a) Agregatele şi apa folosite în amestec vor fi ferite de zăpadă, gheaţă şi îngheţ. Dacă este
necesar, se vor folosi jeturi de abur pentru a dezgheţa grămezile de agregate;
(b) Înainte de turnarea betonului, cofrajul, armătura şi orice suprafaţă cu care intră în contact
betonul proaspăt, vor fi ferite de zăpadă, gheaţă şi îngheţ;
(c) Temperatura iniţială a betonului la momentul turnării va fi de cel puţin 10º C. Dacă este
necesar, se vor folosi apă şi agregate încălzite pentru a atinge această valoare;
(d) Cea mai scăzută temperatură la suprafaţa betonului va fi menţinută la minim 5º C pentru o
perioadă de preîntărire de cel puţin 3 zile sau până când betonul atinge o rezistenţă de
5N/mm2. Se vor pune la dispoziţie pături izolatoare sau acoperitoare încălzite pentru a obţine
conformitatea cu această cerinţă;
(e) Temperatura la suprafaţa betonului va fi măsurată folosind un aparat potrivit cu o precizie de
1º C. Temperatura betonului pentru fiecare turnare va fi măsurată la intervale de timp regulate
ce nu depăşesc 24 de ore.
5 Împrejmuirile încălzite vor fi ventilate în mod adecvat, iar jeturile de aer cald nu vor lovi direct
betonul.
6 Antreprenorul va lua măsuri de precauţie pentru a minimaliza tensiunile termice datorită
temperaturilor scăzute ale aerului în vremea rece. La finalul perioadei de pre-întărire, betonul va
fi lăsat să se răcească treptat. Scăderea maximă a temperaturii suprafeţei în orice perioadă de
24 de ore nu va depăşi 11º C până când temperatura la suprafaţă este în intervalul a 14º C din
temperatura ambientală, moment în care se poate înlătura protecţia.

D.16 Turnarea betonului pe timp calduros


1 La turnarea betonului pe timp călduros, Antreprenorul va lua măsurile necesare respectării
temperaturii maxime admise şi protejării corespunzătoare a betonului împotriva efectuării
evaporării rapide a apei din beton.
2 Se recomandă betonarea în timpul nopţii.
3 Tratarea betonului după turnare:
(a) În condiţii normale de temperatură
4 Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire, betonul va fi menţinut permanent umed timp
de minimum 7 zile, fie printr-o stropire permanentă, fie prin acoperirea betonului cu prelate,
46 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

rogojini, pânză de sac etc. menţinute permanent umede. În perioada de timp călduros tratarea
betonului se va face pe o perioadă de minim 14 zile de la turnare.
(a) În condiţii de timp friguros
5 Măsurile de protecţie pe timp friguros se vor lua când temperatura mediului ambiant
(măsurată la ora 8 dimineaţa) este mai mică de +50C.
6 Protecţia betonului va asigura pe lângă condiţii normale de întărire şi:
(a) o rezistenţă de minim 50 daN/cmp suficientă pentru a evita deteriorarea prin acţiunea
îngheţului şi dezgheţului;

(b) evitarea de fisuri cauzate de contractare prin răcirea bruscă a stratului superficial de beton.
7 Protecţia betonului pe feţele libere se va face cu rogojini sau alt material termoizolant aplicat
peste o folie de polietilenă. Înlăturarea protecţiei şi decofrarea se va face progresiv în funcţie de
regimul de temperatură măsurat, înlăturarea completă făcându-se numai atunci când diferenţa
de temperatură dintre suprafaţa betonului şi aer este mai mică de 110C.
8 Se atrage atenţia Antreprenorului cu privire la prevederile standardelor şi normativelor
naţionale aplicabile, în vigoare. Metodele Antreprenorului se vor conforma la recomandările
conţinute în acel document, cu modificările şi completările următoare. Antreprenorul va avea
grija să prevină fisurarea sau crăparea betonului în condiţii de temperaturi ridicate.
Antreprenorul va face aranjamentele ca betonul să fie turnat dimineaţa devreme sau seara
târziu, după cum dispune Inginerul.
9 Antreprenorul va acorda o atenţie specială cerinţelor specificate în cele ce urmează cu privire
la întărire.
10 Cofrajul va fi ferit de expunerea directă în soare atât înainte de turnarea betonului, cât şi în
timpul dispunerii lui.
11 Antreprenorul va lua măsurile corespunzătoare pentru a se asigura ca armătura, atat cea
interioară şi cea care iese în afara secţiunii ce va fi betonată, este menţinută la cea mai scăzută
temperatură practicabilă.
12 Dacă este necesar, Antreprenorul va răci agregatele şi apa de amestec prin metodele
aprobate de Inginer.
13 Acolo unde este cazul, Antreprenorul va proiecta, instala şi opera un sistem de răcire prin
care apa de răcire este pompată printr-un sistem de conducte pentru a se scădea temperatura
hidratării în timpul betonării.
14 Propunerile pentru un asemenea sistem de răcire vor fi înaintate spre aprobare Inginerului,
cu mult înainte de executarea operaţiunilor de betonare.

D.17 Turnarea betonului pe vreme nefavorabilă


1 Betonarea nu va fi permisă în timpul ploilor torenţiale, când temperatura aerului scade sub
2°C, sau când temperatura betonului depăşeşte 32°C.
2 Atunci când temperatura aerului depăşeşte 25°C, betonarea va fi permisă numai după ce sunt
luate măsuri de precauţie speciale, aprobate de Inginer, cu scopul de a se preveni întărirea
timpurie a betonului, ca de exemplu scăderea temperaturii apei ce va fi utilizată în amestec sau
printr-un sistem de răcire, menţinerea permanentă a agregatelor şi cofrajelor pulverizate cu apă
şi construcţia unor parasolare pentru zona de lucru.

47 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

D.18 Temperatura betonului


1 Temperatura materialelor în orice doză de beton la punctul şi momentul livrării către lucrare,
nu va depăşi cu 6º C temperatura dominantă la umbră.
2 Acolo unde exista probabilitatea ca temperatura betonului proaspăt turnat să depăşească 32º
C, betonarea nu va fi permisă decât dacă sunt luate măsuri pentru a ţine temperatura sub acel
nivel. Aceste măsuri pot include, dar nu sunt limitate la, următoarele:
(a) răcirea apei amestecate;
(b) acoperirea materialelor;
(c) stropirea agregatelor cu apă;

D.19 Tratarea betonului dupa turnare

1 In timpul perioadei de tratare, se vor lua măsuri pentru prevenirea pierderii de umiditate şi
pentru a minimaliza tensiunile termice cauzate de diferenţa de temperatură dintre suprafaţa
betonului şi miezul masei betonului precum si pentru a susţine hidratarea susţinută a betonului.
Se atrage atenţia asupra necesităţii unei tratări riguroase şi continue, mai ales în cazul betonului
ce conţine PFA si ZGCT.
2 Antreprenorul va pregăti şi trimite propuneri detaliate de metode pentru întărirea betonului şi
păstrarea unui regim de întreţinere. Betonul va fi tratat cu apă sau cu o membrană pe bază de
apă pentru o perioadă minimă de 7 zile. Propunerile de metode vor fi supuse aprobării de către
Inginer , iar cele aprobate vor fi aplicate riguros.
3 Pentru membranele de întreţinere pe bază de apă: pulverizările vor fi aplicate în termen de o
oră de la decofrare şi vor fi de tipul aprobat de Inginer. Aplicarea va fi în ritmul recomandat de
producător. Pe vreme caldă, însorită, se vor folosi membrane ce reflectă lumina, dacă Inginerul
le consideră necesare. Membranele de tratare pe baza de stropire cu apă nu vor fi folosite pe
suprafeţe pentru care betonul urmează a fi etanşat sau peliculizat.
4 Antreprenorul va lua măsuri de precauţie împotriva crăpăturilor datorate contracţiei din
suprafeţele nou turnate ale betonului. Aceste măsuri de precauţie pot include, dar nu sunt
limitate la, următoarele:
(a) acoperirea suprafeţelor nou-turnate;
(b) aplicarea imediată a stratului de polietilenă pentru a reduce evaporarea;
(c) ridicarea de scuturi împotriva vântului.

D.20 Controlul calităţii lucrărilor

1 În fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton simplu şi beton armat, majoritatea


acestor lucrări devin ascunse, astfel încât verificarea calităţii lor trebuie să fie consemnată în
”procese – verbale” de recepţie calitativă. Procesele verbale de lucrări ascunse vor fi încheiate
între Inginer şi Antreprenor şi vor fi aduse la cunoştinţa proiectantului. Nu se admite trecerea la
o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza anterioară.
2 Verificarea calităţii lucrărilor se va face pe parcursul următoarelor operaţii:
(a) executarea cofrajelor;
(b) calitatea şi montarea armăturilor;
(c) introducerea corespunzătoare şi fixarea ancorelor;
48 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

(d) calitatea betonului livrat de staţia de betoane;


(e) condiţiile de turnare şi compactare a betonului;
(f) decofrarea elementelor;
(g) Betonul turnat într-un element se consideră de calitate corespunzătoare din punct de vedere
al rezistenţei, dacă sunt îndeplinite criteriile din Anexa H ale Codului NE 012/2-2010.
(h) Betonul se consideră corespunzător din punct de vedere al comportării la permeabilitate
dacă sunt îndeplinite criteriile din Anexa X ale Codului NE 012/2-2010.
(i) Laboratorul Antreprenorului va prezenta o evidenţă clară şi la zi a rezultatelor încercărilor
pentru fiecare tip de beton în parte, astfel încât să se poată identifica uşor betonul dintr-un
element corespunzător unei probe prelevate şi încercate.

D.21 Decofrarea
1 Dacă prin proiect nu se specifică altfel, termenele minime de decofrare vor fi cele prevăzute în
Cod NE 012/2-2010.
2 În cazul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele:
(a) desfăşurarea operaţiei va fi supravegheată direct de către conducătorul lucrării; în cazul în
care se constată defecte de turnare (goluri, zone segregate etc.) care pot afecta capacitatea
portantă a elementului, decofrarea elementelor de susţinere se va sista până la aplicarea
măsurilor de remediere;
(b) susţinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii elementelor şi
continuând simetric către reazeme;
(c) stabilirea pieselor de fixare (pene) se va face treptat, fără şocuri;
(d) decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă de către elementele ce se
decofrează, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor şi susţinerilor.

D.22 Blocurile de testare


1 Înainte de a se începe turnarea betonului în straturi mari , Antreprenorul va construi trei
blocuri de testare cubice cu o mărime a laturii de 2.0 m. Temperatura betonului la momentul
fabricării blocurilor nu va depăşi 15ºC, cu excepţia condiţiilor de temperatura ridicată, caz în
care se aplica cerinţele specificate de clauza “Betonarea la temperaturi ridicate”. Materialele
utilizate la fabricarea betonului pentru blocurile de testare, împreună cu armătura, cofrajul şi
materialele utilizate pentru protejarea suprafeţelor superioare vor fi de acelaşi tip şi din aceeaşi
sursa ca cele ce se intenţionează a fi utilizate la turnarea în straturi mari.
2 Două dintre blocuri vor fi armate pe două laturi opuse şi pe faţada superioara cu bare de
armătura cu diametrul de 32 mm plasate la o distanţa de 250 mm în fiecare direcţie. Învelişul
către barele exterioare va fi de 60 mm.
3 Antreprenorul va confirma caracteristicile termice ale cimentului şi agregatelor care vor fi
utilizate, pe baza cărora va calcula creşterea de temperatura maximă probabila a betonului.
4 Datele folosite vor fi indicate clar în calculele pe care Antreprenorul le va furniza Inginerului
înainte de fabricarea blocurilor.
5 Termometrele vor fi amplasate în beton, în apropierea suprafeţei, în centrul fiecărei faţade, iar
unul va fi plasat în centrul blocului.
6 Temperaturile vor fi înregistrate la intervale de 6 ore, pe o perioadă de cel puţin 7 zile pentru
fiecare dintre blocuri.

49 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

7 Şase cuburi de testare de 150 mm vor fi prelevate în timpul turnării betonului pentru fiecare
bloc, două pentru testarea la 7 zile şi patru pentru testarea la 28 de zile.
8 Blocurile de testare vor fi considerate satisfăcătoare dacă, pentru fiecare dintre blocuri, sunt
îndeplinite următoarele condiţii:

Rezistenţa medie a celor patru cuburi de testare la 28 de zile depăşeşte rezistenţa


caracteristică specificată cu cel puţin 7.5 N/mm²;
Creşterea de temperatura pe durata hidratării nu depăşeşte 45°C şi diferenţa de temperatura
între orice latura şi centrul blocului nu depăşeşte în niciun moment 20°C;

D.23 Compactarea betonului


1 Antreprenorul va privi compactarea betonului ca pe o operaţiune de importantă fundamentală,
al cărui obiectiv va fi să se realizeze un beton simplu cu o rezistenţă şi densitate maximă.

2 Betonul va fi compactat cu mare atenţie în timpul operaţiunii de dispunere şi va fi prelucrat în


jurul armaturii, a elementelor încastrate şi în colturile cofrajului şi ale formelor.
3 Vibratoarele mecanice vor fi de tipul imersat cu o frecventa nu mai mică de 6000 de vibraţii pe
minut şi al căror proiect va fi aprobat de Inginer.
4 Va fi utilizat un număr suficient de vibratoare pentru a manipula rata maximă de producţie a
betonului, cu o tolerantă de 50% pentru unităţile de rezervă, pe toată perioada betonării. Toţi
operatorii ce manipulează vibratoare vor fi instruiţi pentru operarea acestora.
5 Vibratoarele vor fi introduse în betonul necompactat, vertical şi la intervale regulate. Acolo
unde betonul necompactat este intr-un strat de deasupra unui beton proaspăt compactat, se va
permite ca vibratorul să pătrundă vertical la aproximativ 100 mm în stratul anterior. Vibratoarele
vor fi retrase uşor din masa de beton pentru a se evita lăsarea de goluri. Vibratoarele de tip
intern nu vor fi amplasate în beton la întâmplare sau de o manieră periculoasă, iar betonul nu va
fi mutat dintr-o parte a lucrării în alta cu ajutorul vibratoarelor. Vibraţiile nu se vor aplica direct
sau prin armătura secţiunilor sau straturilor de beton ce s-a întărit intr-un grad la care betonul
încetează să mai fie plastic prin vibrare. Nu vor fi utilizate pentru a determina formarea de
debite de beton în cofraj pe distanţe atât de mari încât să cauzeze separarea, iar vibratoarele
nu vor fi utilizate pentru transportul betonului în cofraj.
6 Vibraţiile betonului se vor conforma în general la cerinţele stipulate în prevederile standardelor
şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare.
7 Se va avea grijă ca armătura şi legăturile ataşate cofrajului să nu fie deranjate şi să nu se
cauzeze deteriorări ale betonului deja dispus sau ale feţei interne a cofrajului prin utilizarea de
vibratoare de tip imersat. În zonele cu armătura congestionata poate fi necesară utilizarea de
tije cu diametru mai mic iar Antreprenorul va furniza mărimile potrivite de tije pentru fiecare
componentă de lucrări.
8 Nu va fi permisă vibrarea betonului prin ciocănirea cofrajului cu unelte manuale.
9 Durata vibraţiei va fi limitata la cea necesară pentru a se produce o legare satisfăcătoare, fără
a se determina separarea.
10 Vibraţiile nu vor continua după apariţia la suprafaţă a apei sau a pastei de ciment. Betonul
nu va fi deranjat după compactare şi dispunerea în poziţia finală.
11 Betonul care s-a aşezat parţial înainte de dispunerea finală nu va fi utilizat şi va fi înlăturat de
pe şantier.

D.24 Rosturile de lucru


50 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

1 Rosturile de lucru vor fi formate pe planuri orizontale sau verticale. Poziţionarea exactă a
rosturilor de lucru, în cazul în care nu este indicată în Planuri, va fi convenită cu Inginerul înainte
de începerea betonării. Rosturile de lucru se vor realiza în general pe planurile cu forfecare
minima şi vor fi în plus amplasate astfel încât cantitatea de beton dispusă printr-o singură
operaţiune să fie limitată ca mărime şi formă pentru a se minimiza contractarea şi consecinţele
temperaturii.
2 Cofrajul pentru rosturile de lucru se vor realiza astfel încât să asigure o îmbinare etanşa.
Marginile exterioare ale îmbinărilor de construcţie vor fi formate prin margini bătătorite învelite,
securizate în cofraj astfel încât să se asigure un finisaj perfect drept. Capetele vor fi fixate bine
şi etanşe la pasta de ciment şi ajustate la armătura şi alte elemente fixate. Propunerea
Antreprenoruluii cu privire la poziţionarea, numărul şi proiectarea rosturilor de lucru va face
obiectul aprobării Inginerului înainte de începerea lucrărilor.

D.25 Turnarea betonului pe lucrări executate anterior

1 Acolo unde betonul va fi depus lângă sau peste lucrări executate anterior, suprafaţa betonului
vechi va fi curătată cu atenţie cu o perie de sârmă şi curătată cu apă şi aer sub presiune pentru
a se expune suprafaţa agregatului şi a se îndepărta laptele şi pasta de ciment, pentru ca
aplicarea să se facă pe o suprafaţă curată.
2 În anumite cazuri, în funcţie de categoria de beton utilizata, în timpul scurs între operaţiunile
succesive de betonare şi condiţiile metereologice din momentul reînceperii betonării, Inginerul
poate solicita ca betonul vechi să fie tratat distinct, incluzând tehnicile de spălare şi uscare,
peria de sârmă, etc.

D.26 Protecţia şi întărirea betonului


1 Betonul va fi protejat de daunele produse de condiţiile climaterice (raze solare ce bat direct,
ploaie, zăpadă sau îngheţ), de curgerea apei sau deteriorare mecanică pe perioada de întărire.
2 Toate metodele ce vor fi utilizate pentru întărirea şi protejarea betonului proaspăt turnat vor
face obiectului aprobării prealabile a Inginerului.
3 Temperaturile minime şi maxime ale ambientului şi umiditatea vor fi măsurate şi înregistrate
zilnic de către Antreprenor.
4 Înregistrările vor fi puse la dispoziţia Inginerului pentru inspecţie. Toate suprafeţele expuse, ca
procedura de finisare, vor fi acoperite cu o tabla umedă, urmată de un strat de polietilenă
reflectorizant. Acestea vor fi legate în jurul marginilor şi sprijinite în scopul de a nu deteriora
suprafaţa finisată a betonului.
5 Cât de curând posibil, straturile de tabla şi de polietilenă vor fi coborâte în contact apropiat cu
betonul şi vor fi asigurate sau legate pentru a se preveni pătrunderea vântului dedesubtul lor.
Învelişul va fi menţinut în stare umedă în permanentă şi va fi inspectat la intervale de cel mult 6
ore.
6 Betonul va fi menţinut umed pe suprafeţele expuse pe o perioadă de cel puţin 10 zile sau
după cum se aprobă de către Inginer.
7 Inginerul poate aproba şi metode alternative de protecţie şi întărire a betonului. În orice caz,
membranele lichide de întărire nu vor fi utilizate pe suprafeţele expuse sau acolo unde va fi
îndepărtata suprafaţa veche şi agregatele vor fi expuse pentru a se asigura o legătura
satisfăcătoare pentru dispunerea altor repere de beton sau mortar.
8 Membranele lichide de întărire nu vor fi utilizate acolo unde se aplica mortar, mortar cu răşină
sau substanţa de sigilare a îmbinării. Vor fi disponibile suficiente metode care să permită
protecţia deplina a stratului de beton turnat la locaţia lucrării, înainte de începerea betonării. În
condiţii de vreme toridă, Antreprenorului i se poate solicita să răcească cofrajul ce conţine beton
51 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

prin pulverizarea de apă şi acest lucru se va aplica acolo unde se dispune, indiferent de orice
alte măsuri luate de Antreprenor pentru întărirea betonului.
9 Toate materialele, echipamentul de pulverizare şi o cantitate semnificativă de apă vor fi
pregătite pe şantier înainte de începerea betonării.

D.27 Lucrări defectuoase


1 Orice parte a unei lucrări care se prezintă în fagure sau în orice alta forma defectuoasa, va fi,
la ordinul scris al Inginerului, secţionată imediat şi reconstruită fără costuri suplimentare.
2 Nu se va permite zugrăvirea lucrărilor defectuoase. Toleranţele dimensionale se vor încadra
în limitele stipulate în prevederile standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare.
Orice scurgeri sau fisuri vor fi etanşate prin injectare cu răşină sintetică sau prin orice alte
metode aprobate de Inginer.

D.28 Betonul de egalizare


1 Un strat de beton simplu, de minim 10 cm (strat de baza), va fi dispus sub fundaţii acolo unde
se indica pe Planuri sau se dispune de către Inginer. Stratului de baza i se va permite întărirea
înainte ca betonul de rezistenta pentru fundaţie să fie turnat.

D.55 Amestecul şi testarea

D.55.1 Clasele de beton


1 Clasele de beton care urmează să fie utilizate pentru proiectarea structurilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat vor fi stabilite în deplină concordanţă cu următoarele Instrucţiuni
tehnice şi coduri :

Clădiri din clasa 1 NE 012-1: Cod de practică pentru executarea lucrărilor


2007 din beton, beton armat şi beton precomprimat
– Partea 1; Producerea betonului
Clădiri din clasa 2 NE 012-1: Cod de practică pentru executarea lucrărilor
2007 din beton, beton armat şi beton precomprimat
– Partea 1; Producerea betonului
P73 -94 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi
execuţia recipienţilor din beton armat şi beton
precomprimat pentru lichide

2 Clasa minimă de rezistenţă, dozajul minim de ciment în kg/m3 , raportul maxim apă/ciment se
va stabili conform NE 012-1: 2007 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat – Partea 1; Producerea betonului – în funcţie de: clasa de
expunere a betonului – Tabelul 1-pagina 13.

Tabelul Valorile limită recomandate pentru compoziţia şi proprietăţile betonului pentru


F.1.1 clasele de expunere X0, XC, XD şi XS
Tabelul Valorile limită recomandate pentru compoziţia şi proprietăţile betonului pentru
F.1.2 clasele de expunere XF, XA şi XM
Tabelul Domenii de utilizare pentru cimenturi conform standardelor SR EN 197-1, SR
F.2.1 3011, STAS 10092, SR 7055 şi SR EN 206-1
Tabelul Domenii de utilizare pentru cimentul de tip II M conform standardelor cu SR EN
F.2.2 197 – 1 şi SR EN 206-1
Tabelul Exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi pentru diferite combinaţii de clase
F.2.3 de expunere
52 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

Tabelul Exemple privind utilizarea cimenturilor de tip CEM II-M (funcţie de componenţa
F.2.4 principalilor constituenţi), fabricate în conformitate cu standardul SR EN 197-1

3 Conform celor de mai sus, clasele de beton minime care vor fi utilizate la executarea
Lucrărilor sunt indicate în Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate , prezentat în continuare:

Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate

Clasa Tipul Tipul Inaitimea Clase Clase Raport


Cadrii constructiei betonlui colonei minimale de minima maxim
de apa expunere de beton apa/ciment
din bazin recomandat
(m)
Clasa 1 Cladiri Beton - X0 C6/7.5 0.55
parter sau simplu si
cu maxim fara piese
doua nivele, metalice
caldri tip inglobate
hala
Beton armat in structura - XC1;C3 C16/20 0.50
Beton armat prefabricat in structura - XC1;C3 C20/25 0.50
Diverse Beton simplu si fara - X0 C6/7.5 0.50
constructii piece metalice
ingropate inglobate
total sau
partial in
pamant
(camine,
statii de
pompare
etc)
Beton armat in structura - XC1;XC3 C16/20 0.50
Clasa 2 Constructii Beton - DD3;XF3;XM3 C35/45 0.50
supraterane, armat
expuse
intemperiilor
(Elemente
ale
podurilor,
ziduri de
sprijin,
expuse
stropirii apei
continand
cloruri.
Sosele,
dalele
arcajelor de
stationare a
vehiculelor)
Bazine
purtatoare
53 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

de apa,
apele contin
cloruri, apa
subterana
prezinta
agresivitate
sulfatica
medie
Beton simplu si fara piece metalice - X0 C6/7.5 0.55
inglobate
Beton armat in structura <4 XC2;XC4 C16/20 0.60
>4, <12 XC2;XC4 C25/30 0.45

Bazine Beton simplu si fara - X0 C6/7.5 0.55


purtatoare piece metalice
de apa, inglobate
apele contin
cloruri, apa
subterana
prezinta
agresivitate
sulfatica
medie
Beton armat in structura <4 XC2;XC4 C35/45 0.50
>4, <12 XA2;XC2;XC4 C35/45 0.50

D.74 COFRAJUL
D.74.1 Generalităţi
1 Cofrajul va include toate formele temporare pentru modelarea betonului împreună cu toate
construcţiile temporare necesare pentru susţinerea acestor forme.
2 Cofrajele se pot confecţiona din lemn sau produse pe bază de lemn şi/sau metal; materialele
utilizate trebuie să asigure realizarea unei suprafeţe de beton corespunzătoare.
3 La adoptarea materialului din care se va confecţiona cofrajul şi tipul de cofraj ce se va utiliza,
se va ţine seama de tipul elementelor de executat, de dimensiunile acestora şi de tehnologia de
punere în operă a betonului.
4 Cofrajele şi susţinerile lor vor îndeplini următoarele condiţii:
(m) să asigure obţinerea formei şi dimensiunilor prevăzute în proiect;
(n) să fie stabile şi rezistente sub acţiunea încărcărilor ce apar în procesul de execuţie;
(o) să fie alcătuite din elemente care să permită un număr mare de refolosiri;
(p) să fie prevăzute cu piese de asamblare de inventar.

D.74.2 Ungerea cofrajelor


1 Pentru a reduce aderenţa între beton şi cofraje, acestea se ung pe feţele ce vin în contact cu
betonul, înainte de fiecare folosire cu agenţii de decofrare. Aceştia trebuie să nu păteze betonul,
să nu deterioreze cofrajul, să se aplice uşor şi să-şi păstreze proprietăţile neschimbate în
condiţiile climatice de execuţie a lucrărilor.

54 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

D.74.3 Depozitarea
1 Depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea şi degradarea lor
(umezire, murdărire, putrezire, ruginire etc.). Este interzisă depozitarea cofrajelor direct pe
pământ sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.

D.74.4 Condiţii de montaj


1 La montarea cofrajelor se va acorda o atenţie deosebită sprijinirilor şi legării cofrajului. Este
interzisă legarea cofrajului de barele de armătură.
2 Se vor utiliza tiranţi, bare metalice sau buloane corespunzătoare.
3 Legăturile cofrajelor nu vor lăsa găuri sau spaţii neregulate care să necesite reparaţii ale
suprafeţei betonului şi nu vor conduce la degradarea acestuia.
4 Se recomandă ca după îndepărtarea cofrajului să nu rămână nici un element metalic înglobat
în beton la o distanţă mai mică de 5 cm de la faţa betonului.
5 Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate încât să nu permită deplasări sau deformări ale
cofrajului în timpul turnării betonului.
6 La cofrajele stâlpilor si pereţilor se vor prevedea la partea inferioară ferestre speciale pentru
curăţire înainte de betonare; la intervale de maxim 2 m pe înălţime se vor prevedea ferestre
pentru turnarea betonului, dacă betonul nu se toarnă cu pompa sau bene cu furtun.
7 Cofrajele din placaj sau alte produse din lemn, trebuie să asigure obţinerea unor suprafeţe
rugoase (pentru

aderenţa cu betonul) şi să aibă găuri pentru trecerea mustăţilor de legătură. Se va urmări

etanşeitatea şi rezistenţa panourilor de cofraj, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de


ciment şi să asigure preluarea încărcărilor ce apar.

D.74.5 Toleranţe
1 Panourile de cofraj şi piesele de susţinere sau asamblare trebuie să fie confecţionate cu
ajutorul şabloanelor şi dispozitivelor care să asigure exactitatea dimensiunilor, formelor şi
poziţiilor pieselor.
2 Abaterile şi toleranţele cofrajului vor fi:
abateri limită la dimensiunile panourilor la lungimi ± 4 mm
la lăţimi ± 3 mm
abateri limită pentru cofraje gata lumina la plăci, pereţi
±10 mm
confecţionate sau grinzi
grosimea la pereţi şi plăci ± 2 mm
toleranţa la înclinare faţă de orizontală a
muchiilor şi suprafeţelor cofrajelor gata pe 1 m. liniar ± 2 mm
confecţionate
pe toată suprafaţa ± 10 mm

D.74.8 Construcţia cofrajelor


1 Cofrajele vor fi suficient de rigide şi etanşe pentru a împiedica pierderea de lapte de ciment
din beton şi pentru a menţine poziţia, formei şi dimensiunilor corecte ale lucrărilor terminate. Vor
fi de asemenea construite astfel încât să se poată înlătura de pe betonul turnat fără deteriorări.
2 Cofrajele vor fi capabile să producă o calitate ridicată a suprafeţei, aşa cum este descris în
contract.

55 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

3 Acolo unde găurile sunt necesare pentru a monta armături, dispozitive de fixare sau alte
elemente încastrate, vor fi luate măsuri de precauţie pentru împiedicarea pierderii cimentului de
legătură din mortar.
4 Cofrajele vor permite accesul la pregătirea suprafeţelor rosturilor, înainte ca betonul să se fi
întărit.
5 Metoda Antreprenorului de realizare a cofrajelor va permite sprijinirilor pentru cofraje să
rămână pe loc in perioada descrisă.
6 Legături metalice sau ancore în cadrul cofrajelor vor fi construite sau manşonate pentru a
permite îndepărtarea lor completă până la o adâncime de cel puţin a stratului de acoperire de la
faţă, fără deteriorări ale betonului. Toate garniturile pentru legăturile metalice vor fi astfel
construite încât, după înlăturare, cavităţile lăsate să fie cât mai mici posibile. Cavităţile datorate
fie îndepărtării parţiale sau complete a legăturilor vor fi înăsprite şi umplute cu un material
aprobat de către Inginer.
7 Panourile cofrajului vor avea margini drepte pentru o aliniere precisă şi vor fi fixate fie cu
rosturi verticale, fie orizontale. Acolo unde sunt necesare teşituri, racordurile vor fi tăiate pentru
a furniza o linie dreaptă. Rosturile nu vor permite scurgerile de lapte de ciment, nici praguri sau
muchii în suprafeţele expuse. Se va lăsa o toleranţă pentru deformarea cofrajului în timpul
turnării betonului.
8 Cofrajele fasonate vor fi făcute din panouri din oţel, GRP, placaj sau alte materiale potrivite
pentru obţinerea unui aspect final corespunzător. Panourile individuale vor fi aranjate într-un
şablon uniform.
9 Cofrajele fasonate vor fi compuse din scânduri tăiate cu ferăstrăul, foi de metal sau orice alt
material adecvat care împiedică pierderea inutilă de lapte de ciment atunci când betonul este
vibrat şi va asigura o suprafaţă a betonului potrivită pentru aplicarea oricărui strat protector
specificat.
10 Dacă nu se indică altfel în desene, toate muchiile expuse vor fi şanfrenate 25 mm x 25 mm.
11 Antreprenorul va lua toate măsurile în selectarea şi utilizarea cofrajelor şi în înlăturarea
cofrajelor si tratarea ulterioară a betonului pentru a împiedica variaţii rapide ale temperaturii în
beton.

D.74.9 Curăţarea şi tratarea cofrajelor


1 Interioarele tuturor cofrajelor vor fi curăţate riguros înainte ca orice beton să fie turnat. Feţele
cofrajelor aflate în contact cu betonul vor fi curate şi tratate cu un agent de decofrare potrivit,
acolo unde este cazul.
2 Se va da înştiinţare cu cel puţin 4 ore înainte pentru inspectarea şi aprobarea cofrajelor şi
armăturilor.
3 Acolo unde o suprafaţă a betonului este expusă permanent, se va folosi un singur agent de
decofrare pe întreaga suprafaţă. Agenţii de decofrare vor fi aplicaţi uniform şi se va evita
contactul cu ranforsările şi alte elemente înglobate. Acolo unde suprafaţa betonului urmează a
primi o finisare, se va avea grijă să se asigure compatibilitatea agentului de decofrare cu
finisarea.

D.74.10 Dezasamblarea cofrajului


1 Cofrajul va fi îndepărtat fără lovituri sau deranjare a betonului. Dacă este posibil îngheţul,
cofrajul nu va fi îndepărtat până când betonul monolit nu are o rezistenţă de 5 N/mm2.
2 Cofrajul pe suprafeţe verticale sau cofrajul în pantă ce nu susţine betonul împotriva deflecţiei
nu va fi îndepărtat până când duritatea betonului nu va fi suficientă pentru a combate forţa

56 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

vântului asupra betonului, cu probabilitate mare de a apărea la momentul când cofrajul este
îndepărtat; şi
(a) Rezistenţa betonului monolit (confirmată de încercările cuburilor tratate în condiţii
reprezentative ca şi cuburi la marginea cofrajului sau cuburi tratate la temperaturi potrivite) să fi
atins 5 N/mm2 sau

(b) pentru betonul ce conţine numai ciment Portland, în absenţa rezultatelor testului cubic, o
perioadă minimă trebuie să fi trecut de la turnarea betonului, echivalent cu 8 ore la 20º C pentru
cofrajele din placaj neaglomerat, sau 6 ore la 20º C pentru cofrajele impermeabile.
Perioadele la alte temperaturi pot fi calculate folosind specificaţiile din NE 012-99
Cofrajul ce susţine betonul contra deformării nu va fi îndepărtat până când:

Tip cofrajului Perioadă calculată pentru


temperatura mediului ambient (t) între
0º C şi 25º C folosind formulele de mai
jos
Forme scafă pentru plăci şi grinzi 100 zile
(t + 100)
Sprijiniri pentru plăci şi grinzi 250 zile
(t + 10)

3 Antreprenorul va oferi înştiinţare adecvată Inginerului asupra intenţiei sale de a demonta


cofrajul.
4 După înlăturare, lucrările de reparare nu vor fi efectuate până când betonul nu a fost inspectat
şi aprobat.
5 Înainte de demontarea cofrajului, sau de aplicarea încărcăturilor betonului, Antreprenorul va
asigura că betonul este capabil să reziste eforturilor provocate.
6 Momentul demontării cofrajului poate fi evaluat printr-una din metodele alternative de mai jos,
dacă sunt aprobate de Inginer:
(a) măsurători de maturitate;
(b) teste de pătrundere;
(c) testele de extragere;
(d) testele de dezmembrare.

D.74.11 Cofrajele în pantă


1 Cofrajul de deasupra va fi furnizat pentru pante de 30º sau mai mult de la orizontal.

2.1. PREVEDERI GENERALE


2.1.1. Prezentul caiet de sarcini se referă la executarea betoanelor şi mortarelor pentru:
√ turnarea de beton la șanțuri pereate din clasa C20/25 de 10 cm grosime;

Descrierea şi volumul lucrărilor din beton sunt prezentate în Vol I. - Descrierea


generală a lucrărilor – Breviar de calcule. Dimensiunile lucrărilor sunt prezentate în Vol. IV –
Piese desenate planşele 3. Amplasarea lucrărilor este prezentată în Vol. IV – Piese desenate –
Planşele 2.

57 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

2.1.2. Caietul de sarcini cuprinde condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite la prepararea,
transportul, punerea în operă şi controlul calităţii materialelor şi a betonului indicate în proiect.
2.1.3. La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele în
vigoare şi prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.1.4. Executantul va efectua toate încercările şi determinările indicate în prezentul caiet de
sarcini.
2.1.5. Executantul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de turnare, a probelor
prelevate şi a rezultatelor obţinute.
2.1.6. Executantul este obligat să asigure adoptarea tuturor măsurilor tehnologice şi
organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.1.7. Când se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, inspectoratul consultant,
definit în Volumul 1, va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor de
remediere ce se impun.
2.1.8. Lucrările de betoane nu se vor executa la temperaturi sub + 40C. Obligativitatea opririi
execuţiei lucrărilor la temperaturi sub + 40C este determinată de condiţiile termoclimatice reale,
existente efectiv pe şantier, în perioada realizării lucrărilor, indiferent de anotimpul în care se
produc aceste fenomene.

2.2. MATERIALE
2.2.1. Tipuri de ciment. Clase şi cerinţe

Cimenturile vor satisface cerinţele din standardele naţionale de produs sau din
agrementele tehnice în vigoare. (NE012 - 2007)

2.2.2 Tipurile de ciment ce se pot utiliza sunt următoarele:

În cazul în care temperatura în timpul turnării este scăzută, se vor folosi cimenturile cu întărire
rapidă (R) şi aditivi acceleratori, iar în cazul turnării pe timp călduros, cimenturile cu întărire
lentă şi aditivii întârzietori.

În condiţii speciale de expunere, dacă betonul este în contact cu apa ce conţine de


ex.: sulfaţi peste 500 mg/I sau cu solul cu conţinut de peste 3000 mg/kg se recomandă
folosirea cimenturilor rezistente la sulfaţi.

2.2.3 Livrare şi transport

Cimentul se livrează ambalat în saci de hârtie sau în vrac transportat în vehicule


rutiere, vagoane de cale ferată, însoţit de documentele de certificare a calităţii.

În cazul cimentului vrac transportul se face numai în vehicule rutiere cu recipiente speciale
sau vagoane de cale ferată speciale cu descărcare pneumatică.

Cimentul va fi protejat de umezeală şi impurităţi în timpul depozitării şi transportului. În cazul


în care utilizatorul procură cimentul de la un depozit (bază de livrare) livrarea cimentului va fi
însoţită de o declaraţie de conformitate, în care se va menţiona:

58 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

- tipul de ciment şi fabrica producătoare;

- data sosirii în depozit;

- numărul certificatului de calitate eliberat de producător şi datele înscrise în acesta;

- garanţia respectării condiţiilor de păstrare;

- numărul buletinului de analiză a calităţii cimentului efectuată de un laborator autorizat şi


datele conţinute in acesta inclusiv precizarea condţtiilor de utilizare în cazurile în care
termenul de garanţie a expirat. Obligaţiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se
vor înscrie în contractul intre furnizor şi utilizator.

Conform standardului SIREN 196 - 7 pentru verificarea conformităţii unei livrări sau a unui lot
cu prevederile standardelor, cu cerinţele unui contract sau cu specificaţiile unei comenzi,
prelevarea probelor de ciment trebuie să aibă loc în prezenţa producătorului (vânzătorului) şi
a utilizatorului. De asemenea prelevarea probelor de ciment poate să se facă în prezenţa
utilizatorului şi a unui delegat a cărui imparţialitate trebuie să fie recunoscuta atât de
producător cat şi de utilizator.

Prelevarea probelor se face în general înaintea sau în timpul livrării. Totuşi dacă este
necesar, se poate face după livrare, dar cu o întârziere de maximum 24 de ore.

2.2.4 Depozitarea

Depozitarea cimentului se face numai după recepţionarea cantitativă şi calitativă a


cimentului conform prevederilor din Anexa VIA. din NE 012-2007 inclusiv prin constatarea
existenţei şi examinarea documentelor de certificare a calităţii şi examinarea documentelor de
certificare a calităţii şi verificarea capacităţii libere de depozitare în silozurile destinate tipului
respectiv de ciment sau în încăperile special amenajate.

Până la terminarea efectuării determinărilor acesta va fi depozitat în depozitul tampon


inscripţionat.

Depozitarea cimentului în vrac se va face în celule tip siloz, în care nu au fost depozitate
anterior alte materiale, marcate prin înscriere vizibilă a tipului de ciment.

Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se facă în încăperi închise. Pe întreaga


perioadă de exploatare a silozurilor se va ţine evidenţa loturilor de ciment depozitate pe
fiecare siloz prin înregistrarea zilnică a primirilor şi a livrărilor. Sacii vor fi aşezaţi în stive pe
scânduri dispuse cu interspaţii pentru a se asigura circulaţia aerului la partea inferioară a
stivei şi la o distantă de 50 cm de la pereţii exteriori, păstrând împrejurul lor un spaţiu suficient
pentru circulaţie. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapuşi. Nu se va depăşi
termenul de garanţie prescris de producător pentru tipul de ciment utilizat.

Cimentul rămas în depozit peste termenul de garanţie sau în condiţii improprii de depozitare
va putea fi întrebuinţat la lucrări de beton şi beton armat numai după verificarea stării de
conservare şi a rezistenţelor mecanice.

59 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

Controlul calităţii cimentului se face:

- la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanţie emis de producător


sau de baza de livrare, conform prevederilor din ANEXA VI.1. punctul A.1. din NE 012;

- înainte de utilizare, de către un laborator autorizat, conform prevederilor din ANEXA VI.1.
punctul B.1.

Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele SREN 196-1, 196-2, 196-3, 196-4,
196-5, 196-6, 196-7, 196-21 .

2.3.2. Agregate naturale


2.2.1. Pentru prepararea mortarelor şi betoanelor cu densitatea aparentă între 2201 şi
2500 kg/mc se vor folosi agregate cu densitate normală (1201…2000 kg/mc) provenite din
sfărâmarea naturală a rocilor.

Agregatele vor satisface cerinţele prevăzute în reglementările tehnice specifice: STAS 1667-76,
SR 667– 98.
2.2.2. Se vor utiliza următoarele sorturi:
 nisip natural 0 – 4 mm, 4 – 8 mm sau 0 – 8 mm; STAS 662-2002
 agregate de carieră concasate cu diametrul maxim până la 40 mm, adică sorturi 8 – 16
mm; 16 – 25 mm; 25 – 40 mm; STAS 667-2002;
 pietriş 8 – 16 mm; 16 – 31 mm;
 balast 0 – 63 mm.
2.2.3. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile la aer, apă sau îngheţ.
Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase.
2.2.4. Agregatele trebuie să fie inerte din punct de vedere chimic şi să nu conducă la efecte
dăunătoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.
2.2.5. Nisipul trebuie să fie aspru la pipăit.
2.2.6. Din punct de vedere al formei geometrice granulele de pietriş trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii de formă minime de admisibilitate:
 b / a – 0.66
 c / a – 0.33
Agregatele care nu îndeplinesc aceste condiţii vor putea fi folosite numai după încercări
prealabile de betoane.
Din punct de vedere al conţinutului de impurităţi agregatele trebuie să respecte prevederile din
tabelul 3, corespunzător cerinţelor STAS 1667 – 76.

Tabelul 3
Nr. Condiţii admisibile
crt. Specificaţie Nisip natural Pietriş
1 2 3 4
1 Corpuri străine: Nu se admit Nu se admit
2 Peliculă de argilă sau alt material Nu se admit Nu se admit
3 Mică % max. 1.0 -
4 Cărbune,% max 0.5 -
60 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

5 Humus(culoarea soluţiei de Na OH ) galbenă galbenă


6 Argilă în bucăţi,% max 1.5 0.25
7 Părţi levigabile,% max 3.0 1.0
8 Sulfaţi sau sulfuri Nu se admit Nu se admit

Notă: În cazul folosirii balastului pentru betoane se va proceda la separarea acestuia în nisip
şi pietriş verificându-se încadrarea în condiţiile tehnice din tabelul 5.

Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor pentru mortare şi betoane trebuie să


îndeplinească condiţiile de admisibilitate conform STAS 1667 – 76, prezentate în:
Tabelul 4
Nr. Unitate de Condiţii de
Caracteristici
crt. măsură admisibilitate
1 2 3 4
1 Densitate aparentă, min Kg / mc 1800
2 Densitate în grămadă în stare afânată şi
Kg / mc 1200
uscată, min
3 Porozitate aparentă, max % 2.0
Volum de goluri în stare afânată
4 - nisip, max % 40.0
- pietriş, max % 45.0
Rezistenţa la strivire
5 - în stare saturată, min % 60.0
- în stare uscată, max % 15.0
6 Coeficientul de înmuiere după saturare,
- 0.8
min
7 Rezistenţa la îngheţ exprimată prin
% 10
pierderea faţă de masa iniţială,max

2.2.7. Sorturile de agregate trebuie să aibă o granulozitate continuă, iar conţinutul în granule
care respectiv rămân pe sitele care delimitează sortul nu trebuie să depăşească 10%,
dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciurul superior nu trebuie să depăşească 1.5
dmax..
2.2.8. Granulozitatea nisipului conform STAS 1667-76, este prezentată în tabelul 5:

Tabelul 5
Treceri în % prin sita sau ciurul de … mm
Sortul de nisip
0.2 0.5 1.0 2.0 3.15 7

minim - 10 45 90 - -
0–2
maxim - 50 85 100 - -

0–3 minim 5 - 35 - 90 -

61 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

maxim 30 - 75 - 100 -

minim 2 - 20 - 56 100
0–7
maxim 21 - 70 - 87 100

2.2.9. Granulozitatea balastului pentru betoane trebuie să îndeplinească condiţiile STAS


1667-76, aşa cum sunt prezentate în tabelul 6. Tabelul 6
Treceri în % prin sita sau ciurul de … mm
Sortul de balast 3.15 5.0 16.0 20.0 dmax

minim 20 - 55 - 80
0 - 25
maxim 50 - 85 - 100

minim 10 - 35 - 80
0 - 63
maxim 30 - 65 - 100

minim - 30 - 55 80
0 – 40
maxim - 60 - 85 100

minim - 25 - 45 80
0 - 70
maxim - 55 - 80 100

2.2.10. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a se asigura omogenitatea şi
constanţa calităţii lor. Aprovizionarea se va face numai după ce analizele de laborator au arătat
că acestea sunt corespunzătoare.
2.2.11. În timpul transportului de la locul de procurare la locul de producere a betoanelor sau
mortarelor, respectiv al depozitării, agregatele vor fi ferite de impurificări.
Depozitarea agregatelor se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi şi păstrate în
condiţii care să le ferească de împrăştiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi. Nu se
admite depozitarea direct pe pământ sau platforme balastate.
2.2.12. Controlul calităţii agregatelor de către executant se face, în conformitate cu prevederile
Normativului NE 012-99, astfel:
a) la aprovizionare, conform prevederilor din ANEXA VI.1 punctul A.2;
b) înainte de utilizare, conform prevederilor din ANEXA VI.1 punctul B.2.
Executantul va urmări ca la livrare produsele de balastieră să fie însoţite, în mod obligatoriu, de
certificatul de calitate al acestora şi certificatul de conformitate eliberat de un organism de
certificare acreditat.
2.2.13. Metodele de verificare/încercare a calităţii agregatelor efectuate de către executant
sunt cele descrise de STAS 4606-80.
2.2.14. Laboratorul executantului va ţine evidenţa calităţii agregatelor după cum urmează:
 un dosar cu toate certificatele de calitate emise de furnizor, în cazul procurării de la
balastiere centralizate;
 registru pentru încercări la agregate pentru rezultatele determinărilor efectuate de laborator.

62 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

2.3. Apa
2.3.1. Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor poate proveni din alte surse decât
reţeaua publică, în acest caz fiind obligatorii respectarea condiţiilor tehnice prevăzute de STAS
790-84.
Metodele de determinare a caracteristicilor fiind reglementate prin acelaşi standard. Verificarea
calităţii apei se va face la un laborator de specialitate înainte de începerea lucrărilor.
2.3.2. În timpul utilizării pe şantier se va evita ca apa să se polueze cu detergenţi, materii
organice, uleiuri, combustibili, argile, etc.
2.3.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale apei utilizate pentru prepararea betoanelor şi
mortarelor sunt prezentate în tabelul 7.
Nr.
Caracteristici fizice şi chimice Unitate de măsură Condiţii de admisibilitate
crt.
1 Conţinutul total de săruri max g/I 4.0
2 Sulfaţi max g SO4/I 2.0
3 Substanţe organice max g/I 0.5
4 Cloruri max g Cl / I 0.5
5 Azotaţi max g NO3 / I 0.5
6 Magneziu max g Mg / I 0.5
7 Materii în suspensie max g/I 3.0

2.3.4. Controlul calităţii apei efectuat de executant, în conformitate cu prevederile


Normativului NE.012/2007, ANEXA VI.1, punctul B4, se realizează ori de câte ori este
schimbată sursa de apă.

2.4. STABILIREA COMPOZIŢIEI BETONULUI

2.4.1. Compoziţia betonului se defineşte prin proporţiile de volume ale diverselor categorii de
agregate uscate, greutatea liantului pentru 1 mc de beton confecţionat, volumul apei, etc.
Cantităţile respective pentru fiecare constituent vor fi determinate înainte de începerea
preparării.
La stabilirea compoziţiei se va ţine seama de prevederile „Codului de practică pentru
executarea lucrărilor din beton şi beton armat” indicativ NE 012-99:
 lucrabilitatea ce trebuie asigurată, apreciată pe baza consistenţei betonului (T2 – T3);
 dozajul minim de ciment, în funcţie de condiţiile de expunere a construcţiilor în condiţiile de
mediu (ANEXA I.2 pentru tipul de ciment, ANEXA I.4 pentru raportul A/C);
 limitele optime ale granulozităţii agregatelor verificată cu ajutorul sitelor sau ciururilor cu
dimensiunile ochiurilor conform STAS 1667-76
Tabelul 8
Zonă de % treceri în masă prin sită sau ciur
Limita
granulaţie 0.2 1 3 7 16 25 31 40 71

a) pentru agregate 0 – 25 mm
maxim 1 2 4 6 8 10
63 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

minim 2 1 3 5 7 95
maximă 8 2 3 5 7 10
minim 1 1 2 4 6 95
maxim 7 1 3 5 7 10
minim 1 1 2 4 6 95
b) pentru agregate 0 – 63 mm
maxim 8 18 32 45 61 7 77 8 10
minim 1 6 13 22 38 5 57 6 95

 cantitatea de apă de amestecare, prezentată în tabelul 9.

Cantitatea de apă (A1) – l/mc, pentru clasa de consistenţă


Clasa betonului
T2 T3
1 2 4
C8/10…C25/30 185 300

Cantităţile de apă sunt valabile pentru agregate de balastieră 0 … 31 mm. Se vor aplica
următoarele corecţii, în cazul folosirii următoarelor sorturi:
 spor 20 % pentru agregate 0 … 7 mm;
 spor 10 % pentru agregate 0 … 16 mm;
 spor 5 % pentru agregate 0 … 20 mm.
2.4.2. Nivelele de performanţă ce trebuie atinse, şi care determină compoziţia betonului sunt:
 consistenţa T2 / T3
 densitatea aparentă, în conformitate cu STAS 1759-80;
 rezistenţele la compresiune ale betoanelor:
a) beton clasa C8/10: fck cil = 8 N/mmc fck cub = 10 N/mmc;
b) beton clasa C12/15: fck cil = 12 N/mmc fck cub = 15 N/mmc;
c) beton clasa C16/20: fck cil = 16 N/mmc fck cub = 20 N/mmc;
d) beton clasa C25/30: fck cil = 25 N/mmc fck cub = 30 N/mmc;
√ rezistenţa la penetrarea apei, conform STAS 3622-86;
√ rezistenţa la îngheţ – dezgheţ, conform STAS 3622-86
√ toleranţele admisibile la compoziţia betoanelor sunt următoarele:

pentru ansamblul de agregate ± 2%

pentru ciment ± 2%

pentru apa totală ± 5%
2.4.3. Prelevarea de agregate şi controlul dozajului de ciment şi apă sunt efectuate de
reprezentantul beneficiarului în momentul betonării.
Executantul este obligat să afişeze la sediul şantierului compoziţia fiecărei clase de
beton
2.5. PREPARAREA ŞI TRANSPORTUL BETONULUI
2.5.1. Mijloacele de dozare se vor verifica cel puţin săptămânal.

64 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

La dozarea materialelor componente ale betonului se admit următoarele abateri:


 agregate ± 3%;
 ciment ± 2%;
 adaosuri ± 3%;
 aditivi ± 5%
Amestecarea betoanelor pentru fundaţii şi elevaţii se face în betoniere cu cădere liberă.
2.5.2. Durata de amestecare va respecta prevederile tehnice ale instalaţiei dar va fi de minim
45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora după caz
pentru perioada de timp friguros şi pentru utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;
Duratele minime ale malaxării corespund următoarelor numere de ture de malaxare:
 malaxor cu axă verticală 10 ture;
 malaxor cu axă orizontală 20 ture
 betonieră cu axă orizontală 20 ture
 betonieră cu axă înclinată 30 ture

Duratele maximale nu trebuie să depăşească mai mult de 3 ori duratele minime.


2.5.3. Transportul betonului la locul de punere în operă se va face cu autobetoniere pentru
betoanele cu tasarea peste 5 cm (C16/20; C20/25; C25/30). În cazul transportului cu
autobasculanta la distanţe mai mari de 3 km betonul trebuie protejat pe timp de arşiţă sau
ploaie. Durata de transport a betonului nu va depăşi duratele indicate în Tabelul 10

Durata maximă de transport ( minute )


Temperatura
Ciment de marcă < 35 Ciment de marcă > 40
amestecului
de beton o C
Autoagitator Autobasculantă Autoagitator Autobasculantă

t > 30 45 30 30 15

10 < t < 30 60 45 45 30

t < 10 90 75 60 45

2.6. MORTARE
2.6.1. Tipuri de mortar:
Mortarul se imparte in functie de compozitie si de utilizare in:
Mortar din var fabricat – M4T cu var hidraulic. Mai putin rezistent si mai putin etans decat
mortarul de ciment, este mai flexibil si lasa peretii sa respire.
Mortar in amestec, M10T, M25T, M50T, si M100 T fabricat dintr-un amestec de ciment si de var,
avand caracteristici intermediare intre mortarul din ciment si mortarul din var.

65 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

Mortar pentru zidarie – M25Z si M50Z. Este mortarul utilizat pentru constructii ; acesta
asambleaza elementele zidariei ( pietre, caramizi, pietre de constructii,etc ) se foloseste mortar
din ciment sau mortar in amestec.
Mortar pentru tencuiala – M25T, M50T si M10T este mortarul utilizat pentru constructii. Se
foloseste mortar cu ciment sau mortar in amestec, pentru imbracarea zidurilor.
2.6.2. Prepararea mortarelor:
Prepararea mortarului M100Z se face în instalaţie centralizată pentru volume mari cu transport
la locul de punere în operă cu autobasculantă amenajată sau manual la locul de punere în
operă la cantităţi mici.
Mortarul M 100 T se prepară manual la locul de punere în operă.
Pentru dozajul compoziţiei mortarului, nisipul este măsurat în lăzi sau roabe a căror capacitate
prezintă un raport simplu cu numărul sacilor de liant folosit.
În cazul preparării manuale a mortarului, amestecul nisip-ciment se face la uscat, pe o suprafaţă
plană şi orizontală din scânduri sau metalică, până la omogenizarea perfectă. Se adaugă
progresiv, prin stropire, mestecând cu lopata, cantitatea de apă strict necesară.
Amestecarea continuă până când mortarul este perfect omogen şi lucrabil.
În toate cazurile, mortarul trebuie să fie foarte bine amestecat pentru ca, frământat cu mâna să
formeze un cocoloş uşor umezit care să nu curgă printre degete.
Pentru anumite folosiri ca mortare pentru reluări, mortare pentru protecţii, etc. reprezentantul
beneficiarului poate să admită şi alte consistente.
Mortarul trebuie folosit imediat ce a fost preparat. Nu se admite folosirea mortarului uscat sau
care începe să facă priză, sau amestecarea lui cu mortar proaspăt.

2.7. PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI


2.7.1. Turnarea betonului în fundaţii
2.7.1.1. Execuţia lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă au fost recepţionate de
reprezentantul beneficiarului şi în caz de menţiune specială de proiectant lucrările de săpătură
în fundaţie.
2.7.1.2. Suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit care vor veni în contact cu betonul
proaspăt vor fi curăţate de pojghiţa de lapte de ciment şi de betonul necompactat sau segregat
pentru asigurarea unei bune legături între cele două betoane.
2.7.1.3. Betonul trebuie să fie pus în operă în maximum 10 minute da la aducere în caz că se
transportă şi imediat după preparare în cazul execuţiei manuale.
Înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3 m.
2.7.1.4. Betonul turnat în fundaţii va fi aderent la pereţii gropilor de fundaţie, sprijinirile
scoţându-se progresiv pe măsura turnării betonului.
2.7.1.5. Betonul trebuie să fie răspândit uniform în straturi orizontale de maximum 50 cm
grosime; turnarea stratului următor de beton se va face după compactarea stratului anterior şi
înainte de începerea prizei betonului turnat (maximum 2 ore pentru cimenturile cu adaos şi 1 ½
ore pentru cimenturile fără adaos).
În ultimul strat de beton turnat în fundaţie se vor înfinge prin batere cu maiul piatră brută sau
bolovani de râu pentru o mai bună solidarizare a elevaţiei cu fundaţia.

66 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

2.7.1.6. Turnarea betonului în fundaţii se face numai după epuizarea completă a apei. Nu se
toarnă beton direct în apă. În cazul în care nu se poate îndepărta în totalitate apa din groapa de
fundaţie (izvoare puternice, ziduri de apărare la apă ) dacă pe fundul gropii rămâne un strat de
10-15 cm grosime se admite în mod excepţional, turnarea betonului şi în apă, numai în
următoarele condiţii: betonarea va începe de la un colţ al fundaţiei turnându-se un prim strat de
beton care iese deasupra nivelului apei şi care se extinde treptat pe întreaga suprafaţă.
Betonarea va continua apoi în uscat prin turnarea betonului deasupra stratului de beton turnat
anterior. În acest caz se va turna beton cu tasare zero sau uscat (preparat la umiditatea
naturală a agregatelor, cu spor de ciment de 10-15 %).
2.7.1.7. În cazul în care din diferite cauze s-a produs o întrerupere mai mare la betonare,r
eluarea turnării este permisă numai după pregătirea suprafeţelor prin cioplire, curăţare şi
spălare abundentă.
2.7.1.8. Reprezentantul beneficiarului, ţinând seama de situaţia lucrărilor, de grosimea lor, de
natura cimentului folosit, de temperaturile sub care execuţia betoanelor este întreruptă poate
admite continuarea lucrărilor de betonare numai sub rezerva folosirii de mijloace şi procedee
pentru turnarea betoanelor pe timp friguros care trebuie să asigure o temperatură de cel puţin
+10 oC timp de 72 ore după turnarea betonului.
2.7.1.9. În cazul în care reluarea betonării întrerupte din cauza frigului, trebuie demolat betonul
compromis şi să se opereze ca în cazul unei reluări accidentale.
2.7.1.10. Pe timp cald, antreprenorul va trebui să ia măsurile necesare pentru a avea o
temperatură a betonului în timpul malaxării şi în primele ore după turnare sub 35 o C prin:
 depozitarea cimentului şi agregatelor la umbră, în special temperatura cimentului
să nu depăşească 40 o C;
 utilizarea apei răcite;
 oprirea malaxării amestecului imediat ce acesta este suficient de omogen;
 transportul rapid al betonului;
 protecţia betonului proaspăt turnat împotriva insolaţiei.
Dacă măsurile arătate mai sus nu permit menţinerea betonului la o temperatură sub 35 oC,
reprezentantul beneficiarului întrerupe turnarea.
2.7.1.11. Pentru asigurarea condiţiilor favorabile de întărire se va menţine umiditatea betonului
turnat minimum 7 zile după turnare protejând suprafeţele libere prin:
 acoperire cu materiale de protecţie;
 stropirea periodică cu apă.
Materialele de protecţie se vor menţine permanent în stare umedă.
Stropirea betonului cu apă se va face numai dacă betonul este suficient de întărit şi se va
repeta la intervale de 2-6 ore, ca suprafaţa să se menţină mereu umedă.
În cazul când temperatura exterioară este mai mică de 5 oC, betonul nu se mai stropeşte, ci se
acoperă.
Pe timp ploios suprafeţele proaspete de beton se vor acoperi cu prelate sau foi de polietilenă.
2.7.1.12. Compactarea betonului se face pentru fiecare strat de beton turnat în parte:
 mecanizat prin vibrare, în acest caz grosimea stratului turnat nu poate depăşi 0.75
din lungimea capului sau lamei de vibrare;
 manual cu maiul, vergele sau şipci (în paralel cu ciocănirea cofrajelor la betoanele
în elevaţie) în cazul în care nu există surse de energie pentru folosirea
vibratoarelor.

67 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

Durata de vibrare a betoanelor se situează între 5-30 sec în funcţie de lucrabilitatea betonului şi
tipul de vibrator utilizat.
Terminarea vibrării se cunoaşte după următoarele semne exterioare:
 betonul nu se mai tasează;
 suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă;
 încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului.

2.7.2. Punerea în operă a betonului în elevaţii


2.7.2.1. Cofrajele şi susţinerile lor trebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească
următoarele condiţii:
 să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare prevăzute în proiect;
 să fie etanşe astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment;
 stabile şi rezistente sub acţiunea încărcărilor care apar în procesul de execuţie;
 să asigure ordinea de montare şi demontarea stabilită fără a se degrada elementele de
beton cofrate sau componentele cofrajelor şi susţinerilor;
 să permită o preluare treptată a încărcării de către elementele care se decofrează.
2.7.2.2. Cofrajele se confecţionează din panouri de cofraj din placaj tip P, iar susţinerile din
lemn.
2.7.2.3. Înainte de începerea operaţiei de montare a cofrajelor se vor curăţa şi pregăti
suprafeţele din beton ale fundaţiei cu betonul ce urmează a se turna.
2.7.2.4. Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:
 trasarea poziţiei cofrajelor;
 asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
 încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.
2.7.2.5. În cazul în care elementele de sprijin ale cofrajelor reazemă pe teren se va asigura
repartizarea solicitărilor ţinând seama de gradul de compactare şi posibilităţile de înmuiere în
aşa fel încât să se evite producerea tasărilor. Când terenul este îngheţat sau expus îngheţului
rezemarea susţinerilor se va face astfel încât să se evite deplasarea acestora în funcţie de
condiţiile de temperatură.
2.7.2.6. În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor se vor executa verificări
etapizate astfel:
 preliminar controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile
de cofraje şi susţineri;
 în cursul execuţiei, erificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de
fixare a elementelor;
 final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în Registrul de procese
verbale de lucrări ascunse.
2.7.2.7. Turnarea betoanelor în elevaţie se va face respectând prescripţiile de la 3.7.1. din
prezentul caiet de sarcini.
2.7.2.8. În timpul turnării betoanelor se vor preleva cuburi de probă pentru betoanele marca Bc
15 şi superioare, prelevarea consemnându-se în registrul de şantier.

68 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

2.8. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR


În activitatea de control tehnic al calităţii se va respecta sistemul de evidenţă stabilit prin
reglementările în vigoare.
2.8.1. Verificarea calităţii materialelor componente şi a betonului se va face în conformitate cu
prevederile din capitolul 3.3. din prezentul caiet de sarcini.
2.8.2. Verificarea calităţii betoanelor folosite se face în conformitate cu prevederile „Codului
de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat” NE 012-99, ANEXA VI.1,
punctele C1 (betonul proaspăt), C2 (betonul întărit) în cursul preparării betonului la staţia de
betoane, respectiv punctul D1 (beton proaspăt), D2 (beton întărit) la locul de pus în operă.
2.8.3. În cazul în care în loturile de materiale aprovizionate (ciment) nu îndeplinesc condiţiile
de calitate garantate, se sistează utilizarea lor şi se face cunoscut acest aspect producătorului,
beneficiarului şi organelor ISC, în termen de maximum 48 ore de la constatare.
2.8.4. Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton fiind lucrări ascunse, verificarea
calităţii lor trebuie să fie consemnată în „Registrul de procese verbale de lucrări ascunse”,
încheiate între delegaţii beneficiarului şi executantului, iar în cazul lucrărilor cu menţiune
specială, cu participarea delegatului ISC şi al proiectantului.
Nu se consideră valabile procesele verbale încheiate numai de constructor.
În procesele verbale se vor preciza constatările rezultate, dacă corespund proiectului şi dacă se
admite trecerea la executarea fazei următoare.
Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal la faza
precedentă dacă aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă.
Dacă se constată neconcordanţe faţă de proiect sau de prescripţiile tehnice se vor stabili şi
consemna măsurile de remediere necesare şi se va încheia un nou proces verbal de constatare
după executarea acestora.
Se fac următoarele verificări:
a) la terminarea executării săpăturilor pentru fundaţii se va verifica în raport cu
prevederile proiectului :
i. poziţia în plan;
ii. dimensiunile fundaţiilor.
Cu privire la verificarea cotei de fundare şi naturii terenului se vor întocmi
procese verbale distincte.
b) la terminarea executării cofrajelor se va verifica:
i.alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire;
ii.încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii
acestora;
iii.dimensiunile interioare ale cofrajelor în raport cu cele ale zidului ce urmează a se
betona;
iv.poziţia cofrajelor în raport cu fundaţia zidurilor;
v.existenţa şi poziţionarea tuburilor pentru barbacane.
c) în cursul betonării se va verifica dacă:
i.datele înscrise în bonul de transport corespund comenzii şi nu s-a depăşit
durata de transport;
ii.lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute;
iii.condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte;
iv.se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi prelevărilor de probe;
În condica de betoane se vor consemna:
69 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

1. bonurile de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare;


2. locul unde a fost pus în lucrare;
3. ora începerii şi terminării betonării;
4. probele de beton prelevate;
5. măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt;
6. evenimente intervenite ( întreruperea turnării, intemperii, etc.);
7. temperatura mediului (în perioada de timp friguros);
8. personalul care a supravegheat turnarea.
Verificările calităţii cimentului şi agregatelor efectuate în conformitate cu precizările de
la capitolul 3.3. vor fi trecute în condica de betoane.
d) la decofrarea betoanelor în elevaţie se va verifica aspectul, semnalându-se dacă
se întâlnesc zone de beton necorespunzător (beton necompactat, segregat,
goluri, rosturi de betonare, etc.) dimensiunile zidului. Rezultatele se vor consemna
în proces verbal.
e) calitatea betonului pus în lucrare se va aprecia ţinând seama de :
i.concluziile analizelor efectuate asupra probelor de verificare a clasei
betonului prezentate în buletinul unic emis de laborator;
ii.concluziile interpretării rezultatelor încercărilor distructive sau încercărilor
nedistructive, dacă s-a cerut efectuarea lor în cadrul controlului operativ sau
prin proiect.
Rezultatul aprecierii calităţii betonului se consemnează într-un proces verbal încheiat între
beneficiar proiectant şi constructor. Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de calitate proiectantul va
analiza măsurile ce se impun.

2.9. COFRAJE
3.9.1. Stabilirea soluţiei de cofrare şi întocmirea detaliilor de execuţie este sarcina
Antreprenorului.
3.9.2. Cofrajele proiectate trebuie să fie capabile să suporte sarcinile şi suprasarcinile rară
să se deformeze.
3.9.3. Toate cofrajele trebuie să fie nivelate în toate punctele cu o toleranţă de +/- 1 cm.
Lăţimile sau grosimile între cofraje ale diferitelor părţi ale lucrării nu trebuie să
prezinte reduceri mai mari de 5 mm.
3.9.4. Scândurile sau panourile cu care se realizează cofrajele trebuie să fie îmbinate la
nivel şi alăturate în mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm,
iar denivelarea maximă admisa în plănui unui parament între două scânduri alăturate
de 3 mm.

2.10. OŢEL DE ARMĂTURA

FASONAREA ŞI MONTAREA ARMĂTURII

Armăturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de execuţie şi apoi montate în


cofraj.

Fasonarea în cofraje nu este admisă, decât cu autorizaţia Inginerului şi aceasta pentru


închiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.
70 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

Barele lăsate în aşteptare între două faze de betonare vor fi protejate împotriva oricărei
deformaţii accidentale. îndoirea şi îndreptarea barelor lăsate în aşteptare este interzisă.

Verificarea montării corecte a armăturii trebuie să fie făcută de Inginer sau de delegatul
acestuia înainte de betonare. Inginerul poate ordona ţinând seama de importanţa lucrării ca
betonarea să nu aibe loc decât după această verificare.

2.11. RECEPŢIA PE FAZE

o în cadrul recepţiei pe fază (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de


lucrare ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă
condiţiile impuse de documentaţia de execuţie şi de prezentul caiet de sarcini.
o în urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze în care se
confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.
o Recepţia pe fază se efectuează de către Inginerul lucrării şi Antreprenor,
documentul se încheie ca urmare a recepţiei şi poartă ambele semnături.
o Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale
lucrării:
a. Pentru drenuri:

- trasarea şi amplasarea căminelor;


- executarea săpăturii la cotă;
- realizarea radierului şi pozarea tubului drenant;
- la realizarea umpluturii drenante.

b. Pentru canalizări:

- trasarea canalului şi amplasarea gurilor de scurgere şi căminelor de vizitare;


- executarea-săpăturii, la cote la canal şi cămine;
- pozarea tuburilor şi realizarea îmbinărilor dintre acestea;
- realizarea radierului din gurile de scurgere şi cămine de vizitare;
- realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru înălţime şi la realizarea umpluturii la
cota finală.

c. Pentru lucrări din beton si zidării: şanţuri ranforsate, şanţuri zidite, camere de cădere, s.a.

- trasarea;
- execuţia săpăturilor la cote;
- executarea cofrajului;
- montarea armăturii.
d. Drenuri transversale de acostament

- la realizarea acestora.

Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de


control, cât şi comisiei de recepţie preliminară, sau finală.

2.12. RECEPŢIA PRELIMINARĂ

71 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

La terminarea lucrărilor sau a unor părţi din acestea se va proceda la efectuarea recepţiei
preliminare a lucrărilor veriflcându-se:

- concordanţa cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini


speciale şi a proiectului de execuţie;
- daca verificările prevăzute în prezentul caiet de sarcini au fost efectuate în
totalitate;
- dacă au fost efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora;
- condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei, precum şi constatările
consemnate în cursul execuţiei de către organele de control (Client, Inginer,
etc).
In urma acestei recepţii se incheie Procesul verbal de recepţie preliminară şi în care se
consemnează eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi
recomandări cu privire la modul de ţinere sub observaţie unde s-au constatat unele abateri faţă
de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.13. RECEPŢIA FINALĂ

La recepţia finală a lucrărilor se va consemna modul în care s-au comportat lucrările, dacă
au funcţionat bine şi dacă au fost bine întreţinute.

3. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII


Se vor respecta prevederile din „Planul de securitate şi sănătate„ întocmit de proiectant
şi anexat prezentului proiect.
Coordonatorul desemnat de beneficiar în materie de securitate şi sănătate va prelua
planul de securitate şi sănătate elaborat de proiectant şi îl va corela cu planul propriu de
securitate şi sănătate al antreprenorului.

Întocmit,
ing. Jitariuc Robert

72 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

4. DRENURI DE PLATFORMĂ CU TUB CORUGAT DN 500MM

CAPITOLUL 1 - GENERALITĂTI
Art.1. Domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea drenurilor filtru invers sub platform
drenurilor. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie să fie îndeplinite la executarea
patului de poză a conductei de 10 cm din nisip, procurarea și punerea în operă a tubului
corugat învelit cu netesin, umpluturile din agregate de balastieră tip filtru invers, controlul
calitătii si conditiile de receptie.
Între picheții P1 – P7 (0+000.00 - km 0+039.40) și până în albia pârâului adiacent stației
de epurare Podoleni, pentru a traversa zona stației de încrucișare și a rampei de acces în
interiorul stației este necesară înlocuirea șanțului pereat cu un podeț tubular.
Deoarece spațiul nu permite realizarea unui șanț și a unui podeț tubular, iar diferența de
cotă de la fundul șanțului în P7 și talvegul pârâului este foarte mică se va adopta un dren de
filtru invers cu țeavă corugată PEHD cu pereți dubli, având Dn=500mm și perforații dispuse pe
5 rânduri la câte 600 (țeavă drenaj 2400).
Lungimea acestei țevi de drenaj înglobată în drenul din agregate de balastieră va fi de
45 ml, iar panta de 1-2%0. Drenul ce înglobează țeava cotugată de drenaj se va amplasa la
marginea platformei, sub acostament, fie sub platformă pe zona rampei de acces în incintă,
având fundul drenului cu minim 20 cm mai jos față de stratul de fundație existentă din balast,
cu lățimea de 70 cm și înălțimea de 80-100 cm. Țeava de drenaj va fi învelită într-un material
geosintetic din netesin pentru a nu fi colmatate găurile de drenaj, pozată pe 10 cm strat de
poză din nisip pilonat, iar pe lateral cu o acoperire de circa 10 cm față de diametrul exterior,
înglobată într-un dren filtru invers din agregate de balastieră granulație 1-70mm.
Art.2. Prevederi generale
2.1 La procurarea agregatelor se vor respecta prevederile din SR EN 13242+A1 –
2009 - Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în inginerie civilă
şi în construcţii de drumuri si alte standarde si normative în vigoare, la data executiei, în
măsura în care acestea completează si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unităti de
specialitate, efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, si alte verificări
suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice si
organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.

73 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

2.5. Antreprenorul este obligat să tină evidenta cotelor la drenuri, a pantelor și a


terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a celorlalte cerinte.
2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini
Beneficiarul poate dispune întreruperea executiei lucrărilor si luarea măsurilor care se impun,
pe cheltuiala Antreprenorului.

CAPITOLUL 2 – DRENURI ÎN SĂPĂTURĂ


GENERALITATI

Drenurile sunt constructii necesare pentru:

‐ colectarea si evacuarea organizata a apelor de infiltratie;


‐ coborarea nivelului panzei freatice cand aceasta poate influenta defavorabil
comportarea corpului drumului sau cea a altor lucrari;
‐ consolidarea taluzurilor, terasamentelor si versantilor cate pot afecta platforma
drumurilor sau alte lucrari;
‐ imbunatatirea conditiilor de lucru si asigurarea stabilitatii zidurilor de sprijin si a culeelor
podurilor si pasajelor.
Drenurile in sapatura deschisa se pot executa manual, in mod current pana la
adancimea de 6,0 m si mecanizat pana la adnacimea de 3,0 m. Adancimile mai mari se
justifica in proiecte.
Pentru a evita acumularea apei in spatele unei lucrari de sprijin si reducerea intervalului
de variatie a impingerii pamantului asupra acestora sub influenta factorilor externi,
trebuie ca intotdeauna sa se prevada in spate un system de drenaj cu functionare pe
toata durata existentei lucrarii.
Lucrarea se masoara la metru cub de sapatura.
Fazele de executie prezinta particularitati functie de solutia adoptata:
‐ executia sapaturii;
‐ executia corpului drenului (radier, tub drenaj, umplutura drenanta, material geotextil
capac);
‐ executia capului de dren;
‐ executia caminelor de vizitare.

DESCRIEREA OPERATIUNILOR

Executia sapaturii
Sapatura se executa mecanizat sau manual in sensuI dinspre aval spre amonte.
Panta lonqitudinala a drenurilor cu radier rigid are valori cuprinse tntre (0,2 ...10%)
functie de condititle de relief si asigurare a functionalitatii. Se recomanda adoptarea pantelor
in intervalul (2...5%).
Panta lonqitudinala a drenurilor cu radier elastic se prevede In functie de conditiile de
relief si functonalitate intre 0,2 % si panta maxima admisa pentru santuri si rigole protejate
prevazute In STAS 2916, pct. 22.
lnainte de inceperea lucrarilor se iau urmatoarele masuri:
- semnalizarea zonei de lucru, conform instructiunilor in vigoare;

74 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

- asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe amplasament;


- curatirea si ranguirea materialelor ce ameninta sa cada de pe taluzuri sau versanti in
zona de lucru sau pe platforma:
- identificarea unor eventuale instalatii aeriene sau subterane si a unitatii titulare in
vederea stabilirii de catre aceasta a conditiilor in care se pot executa lucrarile in deplina
siguranta;
- trasarea tucrarilor;
- organizarea si aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare in proportie
de 50%.
In timpul executiei sapaturilor se are in vedere ca:
- sa nu se pericliteze siquranta constructiilor si instalatiilor existente, vizibile sau
ingropate precurn si a lucrarilor in executie aflate in vecinatate:
- sa se circule cu restrictie de viteza de 5 km/ora in limita prismului de alunecare;
- zilnic, inainte de a incepe lucrul si la incetarea lui se verifica semnalizarea, spriiinirile
si starea terenului din jurul sapaturii pentru a sa lua masurile ce se impun, pentru a evita
eventualele surpari si pericole de accidente.
Sapaturile se executa cu pereti verticali, fara sprijiniri, manual sau mecanizat, in
urmatoarele conditii:
- terenul este stabil si cu umiditate naturala;
- terenul nu prezinta fisuri si nu este expus vibratiilor;
- sapatura nu este tinuta deschisa si operatiile de umplere se efectueaza in aceeasi zi;
- in limita prismului de rupere posibila nu se circula, nu sunt constructii deosebite sau
alte incarcari ce pot constitui o suprasarcina;
- adancimea sapaturii este relativ mica, respectiv 1,0 m in pamanturi plastic vartoase
si nisipuri in stare indesata si 1,5 m in pamanturi de consistenta tare.
Cand sapatura se executa mecanizat si tehnologia realizarii umpluturii drenante nu
impune coborarea muncitorilor in sapatura, in conditiile mentionate mai sus, adancimea se
poate mari pana la cel mult 2,0 m.
Cand adancimea sapaturii depaseste valoarea de 1,0 respectiv 1,5 m, sapaturile se
executa taluzat fara sprijiniri pana la maximum 2,0 m adancime sau vertical, cu peretii sprijiniti
pe toata adancimea.
Sapaturile cu taluz vertical, in teren stabil si consistenta plastic vartoasa sau tare, se
executa la adapostul unor sprijiniri orizontale pe baza de proiect de executie care se
adapteaza la conditiile reale in teren.
In pamanturi afectate de fenomene de instabilitate, pamanturi dificile (loess, argile
contractile, etc.) afanate, pamanturi cu infiltratii de apa sau conditii locale deosebite, indiferent
de adancime, sprijinirea se face pe baza de proiect de executie cu cadre si dulapi verticali
(eventual marchavante sau palplanse) care sa formeze un perete continuu si etans,
Palplansele si marchavantele se bat in avans (0,5...0,75 m) fata de nivelul sapaturii.
Pamantul sapat se va depozita la cel putin 1,0 m de peretele sapaturii iar materialele
se vor depozita la cel putin 5,0 m. Aceste distante se pot reduce la jumatate in cazul
sapaturilor pentru drenuri de asanare, care, de regula, au adancimi sub 2,0 m.
In zonele in care sunt ingropate cabluri, conducte, terenuri arheologice, etc. sapaturile
se executa cu atentie, cu respectarea instructiunllor date in scris, de unitatea tutelara a
instalatiilor, eventual sub supravegherea delegatului acestei unitati.

75 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

Daca in timpul executiei sapaturilor se descopera instalatii subterane, lucrarile se


opresc imediat si se procedeaza la identificarea lor si sesizarea unitatii tutelare. Lucrarile se
pot relua numai dupa eliminarea oricarui pericol si sub supravegherea delegatului unitatii
tutelare.
Sapaturile pentru drenuri se executa pe cel mult trei tronsoane de 4...6 m lungime, din
aval catre amonte, asiqurand permanent scurgerea apelor din sapaturi prin cadere libera.
Executia sapaturii la tronsonul urmator se va ataca numai dupa ce primul tronson este
umplut cel putin pana la jumatate din adancimea lui.
Demontarea sprijinirilor se face pe masura executarii corpului drenului.
In cazul sapaturilor executate rnecanizat, lucrarile de sapare si umplere se succed
astfel incat sa nu rarnana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru. Aceasta tehnologie se
aplica de regula la drenuri de asanare echipate cu tuburi de drenaj, riflate, perforate si corp
drenant din pietris si balast, eventual si filtru din geotextil.
In cazul drenurilor amplasate in spatele lucrarilor de sustinere, sapatura se executa
manual sau mecanizat concomitent cu executia sapaturii pentru tronsonul lucrarii de sprijinire,
cu sau fara sprijiniri functie de natura terenului si adancimea sapaturii.
Executia corpulul drenurilor
Corpul drenului de captare a apelor de infiltratie sau de coborare a nivelului panzei
subterane este alcatuit din radier, rigola, umplutura drenanta, material geotextil si capac de
inchidere. Corpul drenurilor de evacuare cuprinde aceleasi componente cu deosebire ca
umplutura drenanta poate fi realizata pe o inaltime redusa.
Radierul drenurilor poate fi rigid sau elastic.
Radierul rigid se realizeaza din beton clasa C 16/20 cu rigola la mijloc, incastrat in
teren stabil putin permeabil sau practic impermeabil, cu compresibilitate medie, redusa sau
practic incompresibila. Panta transversala se recomanda sa fie de (2...5%) catre rigola.
Colectarea si conducerea apelor in drenuri cu radier rigid se asiqura gravitational prin
rigole acoperite cu capace semirotunde, zidarie uscata sau tuburi riflate.
Radierul elastic se realizeaza prin compactarea terenului din talpa-sapaturii drenului in
cazul drenurilor perfecte sau dintr-un strat de balast de 20 cm grosime in cazul drenurilor
imperfecte.
Colectarea si conducerea apelor in drenuri cu radier elastic se realizeaza prin tuburi
de drenaj cu talpa sau tuburi riflate, perforate din PVC asezate direct la baza sapaturii in
cazul drenurilor perfecte sau pe un strat de balast de 20 cm grosime in cazul drenurilor
imperfecte. In cazul folosirii tuburilor riflate perforate pe intreg conturul impermeabilizarea
jumatatii inferioare se va face folosind folie de polietilena banda, care se va poza in mod
continuu pe toata lungimea drenului.
Asternerea filtrului geotextil se face astfel incat fasiile si fie suprapuse pe min. 20 cm,
pentru ca pamantul sa nu patrunda in corpul drenant.
Coborarea materialelor in sapatura se face cu mijloace mecanice sau pe jgheaburi.
Balastul, pietrisul si pamantul se poate cobori in sapatura si direct prin aruncare.
Corpul drenant se realizeaza prin compactare, in straturi de (30...40 cm) grosime in
cazul umpluturii din balast sau prin impanarea pietrei brute pentru a se preintampina tasari
ale capacului.
Umplutura in capac se compacteaza in straturi de (15...20 cm) grosime la un grad de
compactare de (90...95%).
Capacul de inchidere a drenurilor poate fi din:
76 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

- pereu zidit din piatra bruta sau de rau cu mortar de ciment sub forma de casiu, rigola
sau sant, pe pat de beton simplu clasa C 8/10;
- pereu din dale de beton simplu C 16/20 sau din dale prefabricate din beton simplu si
aceeasi clasa pe pat de beton simplu, clasa C 8/10 avand rosturile colmatate cu mortar sau
mastic bituminos;
- dop de pamant arqilos local, bine cornpactat, protejat cu pamant vegetal si
insamantat.
Capacul de inchidere se prevede la toate tipurile de drenuri cu exceptia drenurilor
transversale de interceptie, pe sectorul aflat sub partea carosabila a drumului, deoarece au
rolul de a colecta si apa din fundatia drumului, in acest caz imbracamintea drumului
constituind capacul de inchidere al drenului.
In cazul drenunlor din spatele lucrarilor de sprijin executia corpului drenului prezinta
cateva particularitati:
Evacuarea apei colectate in drenul din spatele zidului de sprijin precurn si drenajul
prin ventilatie se asiqura prin barbacane realizate de regula, cu sectiune circulara cu
diametrul de 110 mm, dispuse pe cel putin doua randuri, cate doua pe fiecare rand, la fiecare
tronson de zid de 6,0 m lungime;
Radierul cu rigole al drenului este prevazut cu contrapante care colecteaza apele spre
barbacane;
In cazul zidurilor de sprijin de rambleu si debleu, cu elevatia din elemente prefabricate
sau zidarie de piatra, drenul din spatele zidului se executa concomitent cu ridicarea elevatiei.
In cazul zidurilor de sprijin de rambleu si debleu cu elevatie din beton, drenul din
spatele zidului se executa imediat dupa decofrare, inainte ca aceasta sa fie pus sub sarcina.
Accesul in spatiile inguste, in spatele zidului se poate admite numai la adapostul
sprijinirilor conform prevederilor din proiect.
Concomitent cu executarea drenului din spatele zidurilor de sprijin se executa
umplutura din spate pentru punerea sub sarcina.
Umplerea se executa in straturi orizontale, bine compactate, pentru a se asigura
valoarea indicilor geotehnici avuti in vedere la dimensionarea zidului de sprijin si in orice caz
la un grad de compactare mai mare de (90...95%).
Adancimea drenului se masoara de la coronamentul zidului sau muchia taluzului
sapaturii din spatele zidului in cazurile in care aceasta este deasupra cotei coronamentului.
Camine de vizitare
Pentru controlul functionarii si asigurarea conditiilor necesare de revizuire si intretinere
a drenurilor pe traseul acestora se prevad “camine de vizitare”, amplasate la (50 ...70 m)
distanta intre ele. De asemenea se prevad camine de vizitare la schimbari de directie si la
intersectia a doua sau mai multe drenuri.
La capatul superior caminele de vizitare sunt prevazute goluri pentru ventilatia
naturala.
In caminul de vizitare capatul tubului de drenaj amonte trebuie sa fie cel putin 10 cm
deasupra capatului tubului de drenaj - evacuare aval.
Puturi de aerisire
La capatul spre amonte al drenurilor se monteaza tuburi netede din PVC cu diametrul
de 110 mm, prelucrate la capatul superior, pentru realizarea de fante care asigura o ventilatie
naturala intr-un radier din beton simplu C 16/20.

77 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

Puturile de aerisire, caminele de vizitare si capetele de dren se proiecteaza si se


realizeaza in asa fel incat sa asigur functionalitatea atat a drenajului gravitational cat si a
drenajului prin ventilatie naturala.
Capul de dren
Fiecare dren se termina cu un "cap de dren" care are rol de evacuare la zi a apelor
colectate in dren si asigura conditiile necesare pentru revizie si intretinere.
Capul de dren se executa dintr-un pereu de piatra bruta sau de rau pe un pat de beton
simplu C 16/20 conform proiectului.
MATERIALE UTILIZATE
Pietris
In umplutura drenanta se foloseste pietris sort (7...40 mrn) SR 667 cu granulozitate
continua.
Piatra bruta
In umplutura drenanta se foloseste piatra bruta neqeliva, dirnensiuni max. 200 mm
STAS 2917. De asemenea, se foloseste la pereni din capacele de inchidere a drenurilor sau
la zidaria capului de evacuare a apelor din dren.
Balast
Pentru realizarea filtrului invers se foloseste balast (STAS 662), sortul (0-71 mm) cu
granulozitate continua.
Geotextile
Pentru drenurile in sapatura se foloseste ca filtru invers geotextil cu caracteristici
prevazute prin proiect functie de tipul de teren in care se pozeaza.
Tuburi de drenaj
Tuburile riflate, perforate, realizate din PVC sau polietilena cu diametre de (65 ...'120
mm) se folosesc la drenuri de captare a apelor se intind direct pe radier si se protejeaza cu
umplutura drenanta din balast sau pietris.
Accesul apei in tuburi se asiqura prin fante de 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8 mm in nurnar
care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de (24...50 cm²) pe metru
liniar de tub.
Tuburi netede neperforate din PVC (STAS 6675/2), avand diametrul de (110 mm) se
folosesc pentru conducerea apelor in drenurile de evacuare si pentru executarea puturilor de
aerisire.
Betonul simplu
Betonul simplu clasa C16/20 se foloseste pentru executarea radierului drenului si a
patului de beton peste care se executa pereul zidit cu mortar de ciment din capacul de dren
sau capul de evacuare al drenului.
Tuburi prefabricate din beton
Tuburile prefabricate din beton cu sectiune circulara D = 1000 mm, STAS 816 se
folosesc pentru executia caminelor de vizitare.
Otelul
Pentru executarea scarilor de acces in caminele de vizitare se foloseste otelul beton
OB 37, STAS 438/1.
VERIFICAREA CALITATIl
Pentru executarea unei lucrari corespunzatoare din punct de vedere calitativ, pe
parcursul executiei este obligatoriu sa se faca verificari la toate fazele de executie, dupa cum
urmeaza:
78 

 
“CL5 – Modernizare statii de tratare a apei si a apei uzate in Judetul Neamt (Targu Neamt, Bicaz, Savinesti-Roznov”)
SEAU PODOLENI – DRUM DE ACCES
Faza: PT+DE

Executia sapaturii
La aceasta faza controlul de calitate consta in:
- verificarea amplasamentului lucrarilor;
- receptia terenului de fundare a radierului;
- verificarea dimensiunilor si a pantei terenului de fundare a radierului;
- verificarea sprijinirilor cand sunt prevazute in proiect;
- verficarea lungimii tronsonului sapat.
Executarea corpulul drenului
- verificarea pantei longitudinale si transversale a radierului;
- verificarea tipului si dimensiunilor tubului de captare a apelor si asezarea lui pe
radier;
- verificarea qeotextilului folosit din proiect din punct de vedere calitativ si a
suprapunerii marginilor ne cusute, control care consta in:
- identificarea produsului prin examinarea etichetelor aplicate pe baloturi;
- determinarea masei unitare;
- verificarea conditiilor de depozitare si manipulare
- verificarea asezarii geotextilului astfel incat sa se asiqure continuitatea (suprapunere
sau coasere);
- protectia geotextilelor impotriva actiunii vantului;
- restrictiile de circulatie pe geotextil;
- verificarea ca prin deversarea materialelor de umplutura sa nu se produca perforatii
ale materialului geotextil;
- verificarea calitatii balastului sau pietrisului pe loturi de acelasi fel de agregate si sort
de max. 200 tone prin metoda verificarii "de lot",
- urmarindu-se: granulozitatea, conditiile de filtru invers, corpuri straine, parti
levigabile;
- verificarea compactarii umpluturii drenante.
Executarea capului de dren
Verificarea functionalitatii drenului prin verificarea debitului timp de (5... 10) zile. Daca
debitul ramane aproximativ constant inseamna ca drenul a intrat intr-un regim de functionare
continuu.
In cazul in care debitul scade continuu drenul se poate colmata, poate pierde apa
colectata sau nu mai este apa libera in pamant. Aceasta verificare este eficienta numai daca
se monteaza tuburi piezometrice pentru urmarirea variatiei nivelului apelor subterane in zona
activa a drenurilor.
Executarea caminelor de vizitare
La aceasta faza controlul tubului de drenaj amonte care trebuie sa fie cu cel putin 10
cm deasupra cotei capatului tabular de drenaj aval;
- verificarea functionalitatii drenului amonte.
Toate aceste verificari se fac conform Indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.
59/N din 24 august 1999 si in conformitate cu Legea nr. 10/95 si in baza unui "Program
pentru controlul calitatii lucrarilor" de comun acord intre proiectant, beneficiar, constructor. La
toate aceste veriflcari se incheie: proces verbal de lucrari ascunse, proces verbal de receptive
calitativa sau process verbal.

Întocmit,
ing. Jitariuc Robert
79