ACHIZIŢIONAREA DE INFORMAŢIE ŞI TERMINOLOGIE

JURIDICĂ DIN SURSE NECONVENŢIONALE

Studiu de caz: filmul „Juriul” la Cursul practic de limbă engleză,
Facultatea de Drept

Universitatea „Babeş – Bolyai” Cluj-Napoca

Facultatea de Litere
Departamentul de Limbi Străine Specializate

Prezentăm o experienţă didactică întreprinsă la Cursul practic de limbă engleză cu

studenţii de la Drept, integrată altor activităţi de dezvoltare a limbajului de specialitate.
Am proiectat activitatea cu studenţii anului I, pentru a disemina informaţii juridice, a
verifica şi dezvolta cunoştinţe de limbă engleză, pentru a stimula comunicarea în
activităţile şi dezbaterile generate de film. Dincolo de epică, am ales filmul pentru că
poate ajuta la înţelegerea rolului şi importanţei juriului în sistemul de drept comun
(common law), cunoaşterea modalităţii de selectare a juraţilor, dar şi a felului în care
juriul poate fi manipulat pentru obţinerea unui anumit verdict.

Cuvinte cheie: surse didactice neconvenţionale, sisteme de drept, juriul/curtea cu juraţi,

profesii juridice, limbaj de specialitate, comunicare juridică,


Nevoia de a inova şi a adecva orele de la Cursul practic de limbă engleză, ne-a

determinat să examinăm şi posibilitatea de a folosi surse neconvenţionale în favoarea
apropierii de ţinta cursului: înţelegerea specificului limbajului juridic în limba engleză şi
relevanţa utilizării acestuia în cazul dezbaterilor unor teme profesionale culese din
disciplinele parcurse de cursanţii.
Am avut anterior experienţe pozitive utilizând Posterul ca instrument de evaluare
semestrială. Elaborarea şi prezentarea unor postere tematice a scos în evidenţă atât
pregătirea în limba ţintă, engleza, cât şi accentul pe care-l pun cursanţii în pregătirea de
specialitate; în acelaşi timp, a scos în evidenţă – o dată mai mult – necesitatea şi utilitatea
schimbării periodice a stilului de lucru al profesorului, importanţa colaborării cu studenţii
în alegerea unor metode noi care să-i mobilizeze.
În aceeaşi preocupare, aşadar, am consultat studenţii şi am convenit să
experimentăm şi învăţarea/dobândirea limbajului de specialitate juridic în engleză şi pe
altă cale, decât folosirea unor materiale autentice cu conţinut juridic, care s-au dovedit
mai dificile şi mai puţin atractive pentru studenţii din anul I, care nu intraseră suficient de
adânc în disciplinele de specialitate. Din aria surselor neconvenţionale cu potenţial
didactic am ales filmul, în speţă filmul artistic.1
1
Adăugăm aici, evocativ, că am mai folosit secvenţe de filme – deopotrivă, documentare şi artistice – la
cursul opţional de Cultură şi civilizaţie britanică în limba engleză, aşa încât aveam deja o percepţie a
interesului şi impactului acestor surse de informaţie – de conţinut şi de limbă engleza rostită cu multă
autenticitate şi competenţă. Cicluri tematice sub acest generic, nominalizate ca opţionale, am susţinut de-a
lungul mai multor ani la Facultatea de Drept, Facultatea de Istorie şi îndeosebi, mai mulţi ani la rând, la
Facultatea de Geografie, care s-au bucurat de largă frecvenţă, de interes, impactul fiind deopotrivă în
favoarea limbii engleze, ca şi pentru cultura profesională şi generală a studenţilor. Acest tip de lucru

1
 Astfel, spre finele semestrului I, am convenit cu studenţii să învăţăm expresii
juridice din filme artistice cu subiecte juridic, sintetizând totuşi în acest fel un spectru
didactic mai larg; oricum acţiunea era integrată altor activităţi de dezvoltare a limbajului
de specialitate.
Dincolo de această etichetă, desigur, am proiectat activitatea cu un spectru
didactic mai larg, înşirând deocamdată:  verificarea şi consolidarea unor cunoştinţe de
drept britanic şi american predate deja;  achiziţionarea de elemente de vocabular,
îndeosebi expresii juridice autentice în acţiune, adică, în dezbatere;  receptarea unor
aspecte juridice formale – organizarea, structura şi funcţionarea instanţelor;  stimularea
şi verificarea capacităţii de a comunica în engleză cu toate cele patru abilităţi lingvistice –
ascultare, citire, scriere şi vorbire; de asemenea, dezvoltarea observaţiei, a spiritului
interpretativ şi critic, exprimarea de opinii privind dreptul de achiziţionare şi folosire a
armelor de foc de către civili şi discutarea unor elemente de etică profesională juridică.

Cum am pregătit şi realizat acest proiect didactic?

De ce am ales filmul „Juriul” – Runaway Jury, 2003, SUA?
Filmul este bazat pe romanul-bestseller al celebrului autor american John
Grisham.2 Dincolo de ecourile literare şi culturale ale cărţii şi ale filmului, pe care
acestea le-au provocat şi sunt de natură să provoace în continuare dezbateri şi atitudini
atât în breasla profesională juridică cât şi societate. Alegerea s-a oprit, aşadar, la filmul
„Juriul” deoarece dezbate un caz de importanţă socială majoră – manipularea justiţiei, a
opiniei publice, precum şi regimul deţinerii armelor în SUA; pe scurt, înfăţişează
complexitatea naturii umane în faţa unor probleme sociale, politice şi juridice şi relevă
aspecte de etică profesională.
Pentru o lămurire succintă asupra epicii filmului, cităm aici sinopsisul care
însoţeşte prezentarea filmului: O văduvă din New Orleans dă în judecată o mare
corporaţie naţională, acuzându-i de uciderea şotului ei. Acţiunea ei declanşează un
proces cu o miză de milioane de dolari. E un proces care ar putea fi câştigat chiar
înainte de a începe, de către partea care reuşeşte să manipuleze mai abil juriul. Avocatul
văduvei este Wendall Rohr (interpretat de Dustin Hoffman), un om cinstit si foarte
pasionat de caz. Oponentul său este, aparent, avocatul corporaţiei, Durwood Cable
(interpretat de Bruce Davison). În realitate, în spatele acestuia se ascunde inteligentul şi
crudul consultant al corporaţiei, Rankin Fitch (interpretat de Gene Hackman).3

didactic produce şi o relaxare, pe fondul căreia se asamblează cu uşurinţă cunoştinţele de limbă, vocabular
şi corectitudine gramaticală, învăţarea devenind plăcută, lesnicioasă şi participativă, deoarece discuţiile
finale sunt totdeauna lipsite de inhibiţie, animate de subiectele filmelor. Pe de altă parte, aveam deja un
portofoliu de filme, inclusiv cu conţinut juridic, după cum bine se ştie, domeniul fiind intens frecventat mai
ales de cinematografia americană îndeosebi.
2
John Grisham este un autor de best-seller, cunoscut pentru multe dintre thrillerele sale juridice, cum ar fi:
„The Firm”, „The Pelican Brief”, „A Time to Kill” şi „The Runaway” (Juriul”). Acesta, înainte de a deveni
unul dintre cei mai bine vânduţi romancieri contemporani şi unul dintre cei mai adaptaţi pentru marele
ecran, a practicat avocatura, opera lui, în mare parte, fiind inspirată din aria tematică a domeniului -
impactul social şi politic al dreptului şi al justiţiei. Cartea este tradusă şi publicată în limba română şi s-a
bucurat de succes. Filmul este, de asemenea, o capodoperă, cu actori celebri, care dau forţă şi credibilitate
personajelor. E vorba de un film thriller şi dramă în acelaşi timp. Regia este semnată de Gary Fleder, iar în
distribuţie se întâlnesc actori de renume, precum John Cusack, Gene Hackman, Dustin Hoffman şi Rachel
Weisz.

2
 În consecinţă, iată care sunt principalele motivaţii care au stat la baza proiectării
activităţi didactice cu acest film:
1. Tematica şi valoarea romanului şi a filmului:
♦ la baza filmului stă romanul-bestseller cu acelaşi nume al lui John Grisham,
autor celebru, tradus, cunoscut şi apreciat şi în România, îndeosebi de jurişti, inclusiv de
studenţii-curanţi;
♦ filmul este, de asemenea, o capodoperă, cu actori celebri, care dau forţă şi
credibilitate personajelor, constituind şi din acest motiv o atracţie deosebită pentru
spectatori; este vorba de un film dramă şi thriller, în acelaşi timp, cu o construcţie ritmică
deosebită.
2. Problematica juridică propriu-zisă:
♦ rolul şi importanţa juriului în sistemul de drept comun (common law);
♦ modalitatea de selectare a juraţilor
♦ felul în care juriul poate fi manipulat pentru obţinerea unui anumit verdict.
3. Cursanţii cunoşteau în bună măsură aspecte teoretice şi formale implicate în
dezbaterea filmului, deoarece le parcurseseră în lecţii anterioare:
♦ structura şi ierarhia instanţelor de judecată în SUA şi Mare Britanie;
♦ organizarea unei săli de judecată;
♦ categorii de profesionişti în instanţă;
♦ judecătorii în cele două sisteme de drept – civil şi commaon law;
♦ profesia de avocat în SUA şi Marea Britanie;
♦ Constituţia SUA cu anexele ei (drepturile fundamentale ale cetăţenilor, inclusiv
amendamentul 2 referitor la dreptul de a deţine arme).

În acest context şi bazat pe considerentele de mai sus, am alcătuit o ipoteză de

lucru, care a stat la baza activităţii profesorului şi a studenţilor pe durata derulării
proiectului didactic – două săptămâni, respectiv 4 ore de curs.

Ipoteza de lucru didactic

a) tematica juridică studiată anterior, constituie un suport solid pentru
înţelegerea filmului din perspectivă juridică, într-o manieră profundă, şi oferă
posibilitatea aprofundării cunoştinţelor de limbă engleză juridică, precum şi
achiziţionarea de terminologie juridică nouă şi poate genera dezbateri, sentimente şi
atitudini – profesionale şi civice.
b) prin originalitatea şi forţa filmului, prin activitatea din clasă şi studiul
individual, un film artistic valoros, implicat în actualitatea socio-umană poate fi folosit
ca sursă neconvenţională de învăţare.

Cum am lucrat?
Iată care au fost principalele etape de lucru în primele două ore de curs.

3
Sursa: http://www.cinemagia.ro/filme/runaway-jury-juriul-3901/. Aici, în continuare, dar şi la adresa la
care studenţii au apelat pentru vizionare http://filmehd.net/runaway-jury-juriul-2003-filme-online.html sunt
narate detalii privind desfăşurarea filmului.:

3
 Pentru a reaminti unele cunoştinţe anterior parcurse şi a oferi o bază teoretică în
înţelegerea elementelor structurale care susţin dezbaterea filmică, am creat un hand-out
informativ, plin de cuvinte şi expresii juridice, care a cuprins între altele următoarele:
 istoricul Curţii cu juri/Juriul în SUA şi Marea Britanie (Anglia, Ţara Galilor,
Scoţia şi Irlanda);
 rolul juraţilor şi al juriului;
 componenţa juriului şi tipuri de juraţi;
 selectarea juraţilor şi alegerea preşedintelui juriului;
 diferenţa dintre rolul juriului/juraţilor şi rolul judecătorului;
 avantajele şi dezavantajele sistemului cu juraţi.

Filmul a fost vizionat secvenţial în clasă şi am provocat studenţii la decuparea

unor probleme şi semnificaţii tratate în film, nominalizarea scenelor care le-au atras
atenţia etc; apoi, am recomandat studenţilor să aprofundeze filmul individual acasă,
vizionându-l integral şi să-şi noteze ceea ce li se pare interesant, să marcheze scenele care
i-au impresionat, să reţină citate relevante pentru poziţiile personajelor .

Principalele sarcini de lucru ale fiecărui cursant au fost:

 întocmirea de liste de cuvinte cu conţinut şi semnificaţie juridică, pe care le-au
remarcat vizionând filmul;
 să reţină familii de cuvinte cu rădăcina „jury”;
 să noteze termeni juridic simpli, cei pe care deja îi cunosc şi cei pe care i-au
remarcat la vizionare;
 să reţină şi să prezinte expresii verbale în limba engleză vehiculate în film,
respectiv şiruri de cuvinte cu traducerea în limba română;
 să noteze citate favorite aparţinând diferitelor personaje, reţinute din
conversaţiile şi discursurile derulate în naraţiunea filmică.

În următoarea săptămână de curs, în cele două ore avute la dispoziţie, am procedat

la prezentarea de către cursanţi a activităţii proprii desfăşurate. Studenţii au prezentat
listele de cuvinte şi expresii, opţional şi nominalizat, pentru a se vedea diferenţa şi
coincidenţa selecţiei pe care au făcut-o. Fiecare prezentare a fost supusă opiniilor pentru
aprecieri sau, după caz, poziţiilor contradictorii. Pe tablă au fost alcătuite trei liste: în
stânga, cu expresii juridice din film, în centru cu termeni şi cuvinte juridice vehiculate în
film, iar în dreapta, cea de a treia listă, a cuprins familiile de cuvinte cu rădăcina jury. Am
procedat astfel, pentru a da posibilitatea şi celor care nu şi-au expus rezultatele activităţii
individuale să-şi confrunte şi completeze listele proprii.
Din seria prezentărilor relevante, reţinem doar câteva exemple:
 familii de cuvinte cu rădăcina „jury”: jury selection, jury summons, jury duty,
jury pool, jury tampering, jury consultant etc.
 citate aparţinând diferitelor personaje: „Trials are too important to be left up to
juries.”;  „We' re not supposed to do it for money, but for civic spirit.”  “But
he' s blind, man. So what? So is justice, right?”  „Everybody has a secret they
don't want to find.”  “Someone is trying to mock with our jury.” 

4
 În continuare, în ora a doua de curs, am lansat o dezbatere deschisă, la care am
antrenat aproape întreaga grupă, să-şi exprime opiniile şi sentimentele generate de
dezbaterea filmului, în principal, în legătură cu următoarele aspecte:
 mesajul profesional juridic, civic şi uman al filmului;
 actualitatea mesajului în societatea contemporană:
 aspecte de etică în profesiile juridice – corupţia şi manipularea probelor şi a
spiritului legii;
 efectul manipulării şi a constrângerilor în societate;
 rolul banilor şi a armelor ca mijloace de influenţare psihică a juraţilor,
martorilor şi avocaţilor;
 viabilitatea unei asemenea instituţii – Curtea cu juri/Juriul/ în sistemele de drept
civil, inclusiv în ţara noastră;
 dacă Amendamentului 2 la Constituţia SUA mai are valabilitate în sec. XXI,
având în vedere că a fost elaborat la sfârşitul sec. al XVIII-lea;
 ataşamentul faţă de anumite personaje ale filmului, opinii privind jocul actorilor
(Gene Hackman, Dustin Hoffman, John Cusack şi Rachel Weisz), caracterul personajelor
interpretate.
Dezbaterea a fost deosebit de interesantă, animată, foarte bogată în opinii de mare
diversitate. A predominat entuziasmul, bucuria de a fi analizat un asemenea film, de fi
fost martorii unei confruntări juridice deosebit de semnificative, de a fi fost cuceriţi de
interpretări actoriceşti impresionante. Studenţii au conştientizat responsabilitatea majoră
a profesiilor juridice, frumuseţea şi dificultatea acestora, impactul social extraordinar pe
care îl au legea şi crima în orice societate, în echilibrul şi armonia sociale sau în
dezvoltarea unor tensiuni greu de controlat. O bună parte a dezbaterii a insistat pe
aspectele de manipulare a opiniilor, pe raportul dintre adevăr şi dreptate, dintre etica
profesională şi corupţie; au fost viu disputate noţiuni precum „forţa dreptului”, „forţa
banului sau a puterii”, „forţa armelor” în lumea de astăzi. S-a discutat aprins despre
tipologia şi particularităţile posibile ale juraţilor. Unii au exprimat idei de respingere a
sistemului juridic cu juraţi, iar multe alte opinii pro şi contra s-au referit la portul şi
folosirea armelor de către civili, la necesitatea ca statele să controleze mai bine vânzarea
şi traficul cu arme letale.

Câteva concluzii din perspectivă didactică

Activitatea a fost instructivă, în acelaşi timp a fost atractivă, plăcută, creativă şi
interesantă. Am selectat-o şi pregătit-o de comun acord, împreună, ceea ce a trezit
entuziasm şi participare.
Studenţii şi-au mobilizat cunoştinţele anterioare şi au adăugat altele noi; au
beneficiat de o baie de limbă engleză autentică, cu nuanţe, rostită expresiv şi cu mare
încărcătură emoţională. Au câştigat în comunicarea în limbajul juridic şi în schimbul de
opinii contradictorii. De asemenea, au câştigat mult în înţelegerea şi interpretarea critică a
unui film artistic, în separarea caracterologică a personajelor.
Sursele de învăţare neconvenţionale pot fi folosite cu succes dacă sunt adaptate
curriculum-ului, adecvate interesului cursanţilor şi dacă activitatea didactică este
pregătită temeinic psiho-pedagogic.

5
 Am experimentat, şi de această dată, sloganul: limba engleză se învaţă prin drept,
dreptul se învaţă prin limba engleză. Maturitatea intelectuală şi psiho-socială a
studenţilor poate fi mobilizată eficient dacă se introduc mereu noutăţi în relaţia dodactică.

Bibliografie:
1. Bocoş, M. (2002) Instruirea interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune,
Ediţia a II-a revăzută, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
2. Bru, Marc (2006), Metodele în pedagogie, Casa de Editură GRAFOART,
Bucureşti, 2007
3. Cerghit, I. (2006) Metode de învăţământ, Ediţia a IV-a revăzută şi adăugită, ed.
Polirom, Iaşi
4. Dhuicq, Bernard, Frison, Daniele, The English and American Legal Systems -
Principes, Procédures et Institutions Juridique GB/US, [Pocket 1993]
5. Feinman, Jay M., Everything You Need to Know About the American Legal
system, Law 101, Oxford University Press, New York, 2000
6. Gubby, Helen, English legal terminology. Legal concepts in language, Boom
Juridische uitgevers, Den Haag, 2004
7. Martinez, Pierre (2005), Didactica limbilor străine, Casa de Editură
GRAFOART, Bucureşti, 2008
8. Ionescu, M. (2007) Instrucţie şi educaţie, ediţia a III-a, revăzută, „Vasile
Goldiş” University Press, Arad
9. Rivlin, Geoffrey, First Steps in the Law, 2nd edition, Oxford University Press,
2002
10. http://www.cinemagia.ro/filme/runaway-jury-juriul-3901/.
11. http://filmehd.net/runaway-jury-juriul-2003-filme-online.html