Sunteți pe pagina 1din 27

[10 iunie 2009]

PROIECT: SISTEME ÎN TURISM


FACULTATEA
ECONOMIA STAŢIUNI BALNEO-CLIMATERICE
TURISMULUI STUDIU DE CAZ:
INTERN ŞI
INTERNAŢIONAL
AN. III FR
“HERCULANE - ROMÂNIA VS.
BATH - MAREA BRITANIE”

Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela,


Cuciuc Ioana Adina,
Mircioiu (Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

Context internaţional şi naţional Staţiunile termale au apărut, iniţial, în Anglia, apoi


în Franţa, iar, după 1870, în toată Europa. Exploatarea resurselor termale şi infrastructura
specifică acestora au o tradiţie milenară în Europa, staţiunile mai recente încorporând şi
dezvoltând, în numeroase cazuri, construcţii antice racordate la reţeaua de drumuri din
fostul Imperiu roman. Rezolvările urbanistice, stilurile şi programele arhitecturale sau
peisajere ale staţiunilor termale tradiţionale aparţin, cu precădere, secolului XIX şi
începutului secolului XX, prezentând importante modificări în perioada de după primul
război mondial, când se impune stilul modern internaţional.

Teritoriul actual al României, ale cărui izvoare termale reprezintă circa o treime din
resursele de acest fel din Europa, a suferit influenţe culturale multiple. El conţine, încă din
Antichitate, vestigii care atestă exploatarea izvoarelor termale (Băile Herculane, Băile
Geoagiu etc). Deşi aceste resurse s-au bucurat apoi de preţuire în Imperiul otoman şi/sau
în cel habsburgic, majoritatea staţiunilor termale româneşti sunt de factură relativ recentă (a
doua jumătate a secolului XIX, secolul XX), dezvoltându-se relaţionat cu evoluţia statului
naţional român şi a sistemului de căi ferate care legau provinciile istorice româneşti între ele
sau cu restul Europei.

Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 2


(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

BĂILE HERCULANE
(Jud. Caraş-Severin)

Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 3


(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

SITUAŢIE GEOGRAFICĂ, ISTORIC

Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 4


(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

Băile Herculane se numără printre cele mai vechi băi termale din România. În 2003,
băile au serbat 1850 de ani de existenţă. Înainte de cel de-al doilea război mondial era cea
mai mare şi mai modernă staţiune balneară din România, cunoscută de pe vremea
împăratului Traian. Pe drumul Cerna -Tibiscum (OrşovaTimişoara), legiunile romane pornite
împotriva lui Decebal au construit, chiar în locul satului Mehadia de astăzi, cetatea "Ad
Mediam", descoperind în acelaş timp şi izvoarele clocotitoare de pe Valea Cemei, cărora le-
au dat numele de "Ad aquas Herculi sactas" Ad Mediam. (Băile sfinte ale lui Hercule de
lângă Mehadia). Statui de zeităţi şi tabele comemorative în care se lăuda acţiunea
binefăcătoare a apelor, păstrate azi în muzeul generalului Cerna din statiune şi la Viena, cât
şi urmele apeductului ce lega templul lui Hercule cu unele din izvoarele termale, vorbesc
îndeajuns de vechiul renume al băilor.
Părăsite apoi multă vreme, după retragerea legiunilor lui AureIian şi devastate în
cursul numeroaselor războaie dintre austriaci şi turci, Băile sunt din nou puse în funcţiune
de austrieci în 1734, dată la care s-a făcut şi prima analiză a apelor.
Trecute apoi în stăpânirea maghiară, sub a cărei administraţie le-a prins primul război
mondial, ele au fost date din nou uitării în cursul acestuia până în iunie 1919, când au trecut
în stăpânirea românească.
Situate pe valea închisă a râului Cerna cu minunate peisaje karstice, băile Herculane
ating de aproape poalele masivului Domugled (1106 m), pe ale cărui colţuri aride umbrite
de variata pădure de stejar şi fag, se răsfaţă pinii izolaţi şi o bogată fIoră mediteraneană.
Localitatea beneficiază de cinci grupe de izvoare termo-minerale care au un debit
constant şi temperaturi între 35º-62º. Ansamblurile balneare pot fi grupate în patru mari
perioade istorice: prima – antică, a doua – începutul secolului XVIII, a treia – secolul XIX, a
patra – secolul XX.
Perioada antică (romană) Legiunile romane au descoperit izvoarele termo-minerale
când au construit castrul Ad Mediane (Mehadia). Ca şi alte izvoare termo-minerale din
imperiu şi acestea au fost dedicate lui Hercule. După retragerea administraţiei imperiale
aureliene în 271, izvoarele au fost abandonate.
Secolul XVIII La începutul secolului XVIII, izvoarele, deşi nu erau captate în
construcţii durabile, erau, totuşi, frecventate de către localnici şi de către străini
(administraţie, armată, etc.) pentru tratarea diverselor afecţiuni. După războiul turco-ruso-
austiac din 1716-1718, când regiunea Banatului devine parte a Imperiului habsburgic,
austriecii redescoperă ruinele romane şi reconstruiesc, din lemn, diverse stabilimente.
Acestea vor arde în timpul războiului turco-ruso-austriac din anii 1737-1739.
Secolul XIX După acest ultim război, un regiment format numai din soldaţi români a
fost plasat la graniţa Imperiului habsburgic. În 1801 încep construcţiile durabile ale
stabilimentelor pentru tratament, majoritatea existând şi în prezent. Aceasta este prima fază
de construcţii, când apar sanatoriile militare, când se construieşte primul nucleu al localităţii
de azi. În 1810, băile sunt vizitate de împăratul Francisc I, care apreciază, în mod deosebit,
calităţile curative ale apelor. În 1817, localitatea îşi schimbă denumirea din Băile Mehadiei
în Băile Herculane. A doua fază a construcţiilor, alăturate, acum, vechiului nucleu, este
Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 5
(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

caracterizată prin adoptarea noilor programe de arhitectură de vilegiatură sub îndrumarea


sau chiar proiectarea arhitectului Wilhelm von Doderer, autorul proiectului Palatului Peleş
de la Sinaia. Aceste noi stabilimente – cazinoul, marile hoteluri şi parcul public central – au
fost începute ca urmare a vizitei din 1852 a împăratului Franz Joseph, care, ca şi
predecesorul său, a apreciat calităţile curative ale izvoarelor termale. În 1886 se
construieşte clădirea Băilor Neptun după planurile arhitectului I. Alpar, băi care, la acea
vreme, erau considerate unele din cele mai moderne din Europa. Gara localităţii a fost
construită în 1886 pe linia ferată ce făcea legătura dintre Timişoara şi Orşova.
Secolul XX După Unire, băile au intrat sub administrarea Ministerului Sănătăţii şi
Protecţiei Sociale. Începând cu 1950 s-a construit un nou complex de clădiri în afara celor
două nuclee istorice.
Există 46 obiective de arhitectură, înscrise în Lista Monumentelor Istorice. Prin
privatizarea complexelor hoteliere şi balneare, denumirile consacrate ale obiectivelor fie au
fost radical schimbate, fie au fost încrucişate (de exemplu, Hotelul Ferdinand din str. Cernei
nr. 20 a devenit în prezent Hotel Decebal, iar Hotelul Venus din Piaţa Hercules nr. 1 a
devenit actualul Hotel Ferdinand), schimbările putând duce la grave erori de identificare.
Actualul Hotel Apollo are patru obiective, care, în prezent, au adrese poştale diferite – Piaţa
Hercules nr. 6, 7, 8 şi 9 –, fiind, de fapt, imobile independente cu denumiri istorice diferite –
Baia Apollo, Sanatoriul ofiţeresc, Hotel Severin, Baia Hebe. La această poziţie figurează şi
porticul acoperit ce leagă Baia Hebe de Hotelul Decebal, deşi acesta face parte din
suprastructura podului din piatră. Cazinoul cu colonada şi parcul înconjurător figurează în
prezent între numerele 6-18, pe strada Cerna. În parc există şi în prezent un monument al
naturii, un sequoia uriaş, care ar trebui să figureze în planurile şi regulamentul de urbanism.
Locuinţele grănicereşti cu grajdurile, Baia Venera, Casa Săracilor, actualmente figurând pe
strada Castanilor între numerele 33 a, b, c şi 35. Biserica catolică cu turnul are în prezent
două adrese poştale: Piaţa Hercules nr. 5 şi str. Liliacului nr. 2. În afara ediculului izvorului
Hygeea, care figurează ca monument de arhitectură, s-au mai cartat ediculele izvoarelor
„de stomac şi de ochi”, precum şi ediculul neoclasic al staţiei de pompare. Acestea din urmă
figurează pe str. Izvorului, fără număr.
În fapt, oraşul istoric este reprezentat de două mari nuclee urbanistic închegate,
Piaţa Hercules – cu nucleul de clădiri de tratament pentru armata austriacă, ante 1864, şi
piaţa parcului cazinoului, înconjurată de clădirile hotelurilor pentru vilegiatură şi cură
balneară, circa 1880. Din perioada romană se regăsesc vestigii in situ, în şi lângă clădirea
Hotelului Roman şi în subsolurile Băii Apollo.

SEZON PRINCIPAL 1 Iunie - 31 August. SEZON SECUNDAR. Mai şi Septembrie. Un


stabiliment funcţionează şi în timpul iernii. VIZ. 12.000 (1924).
ALTITUDINE 158 m.
CLIMAT temperat, plăcut, temperatura mijlocie 14°C. Masivele împădurite ce
înconjoară staţiunea, o pun la adăpost de curenţi.
Ea se află pe acelaş meridian cu Nisa. Cel mai recomandabil anotimp de cură e
Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 6
(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

toamna; iarna uşoară permite prelungirea sezonului balnear în tot cursul anului.
IZVOARE MINERALE
La Băile Herculane se află în total 17 izvoare minerale, dintre care numai 8 sunt
întrebuinţate. În afară de izvorul Hercule, care conţine apă termală salină, toate celelate ape
sunt termale sulfo-saIine.
Principalele izvoare sunt:
1. Izvorul artezian Regina Maria, cu apă termală sulfo-salină, care ţâşneşte dela o
adâncime de 274 m şi are o temperatură de 54° C. Este unul dintre cele mai fierbinţi izvoare
şi alimentează băile sulfuroase din stabilimentul Regina Maria.
2. Izvorul Elisabeta, cu o temperaţură de 55° C alimentează cu apă stabiIimentul cu
acelaş nume.
3. Izvorul Dragalina (temp 41°C) alimentează stabilimentul Dragalina.
4. Izvorul Ileana (temp. 46°C) alimentează deasemeni stabilimentul cu acelaş nume.
5. Izvorul Iosif cu o temperatură de 54°C.
6. Fântâna pentru ochi cu o temperatură de 54°C.
7. Izvorul Hercule cu apă termală salină. Temperatura lui variază întgre 20 şi 67°C din
cauza infiltraţiei apei de ploaie în apa termaIă.
8. Izvorul Tămăduirii (Hygea) cu o temperatură de 48°C, a cărui apă este întrebuinţată
numai în cura internă.
Izvoarele termale de la Băile Herculane se caracterizează şi printr-o radioactivitate
apreciabilă. După Loisel şi Mihăilescu (1921) radioactivitaţea apelor termale de aici e
aproape de acelaşi ordin cu a celor de la Vichy şi Mont Dore.
Cercetările din 1927 făcute de G. Athanasiu arată că izvoarele de la Băile Herculane
au următoarea radioactivitate (în m.µ.c.):
Tămăduirii (Hygea) - 4,64 Baia de ochi - 0.,42
Ileana - 1,58 Regina Maria - 0,38
Dragalina - 1,49 Iosif - 0,33
Herculane - 1,09 Elisabeta - 0,24

În afară de aceste izvoare termale situate există două grupe de izvoare la aproape 4
km, la locul numit "Şapte izvoare", unele situate pe maluI stâng, celelalte pe malul drept al
Cernei.
Analiza celor 4 izvoare de pe malul stâng a arătat o radioactivitate de 2.32 m.µ.c.
(temperatura 43°C); iar a izvoarelor de pe malul drept:
Nr. 2 temperatură 55°5 C, radioactivitate 22,18 m.µ.c.
.. 5 „ „ 47° C. „ 21,60 „
.. 4 „ „ 50° C. „ 17,99 „
.. 1 „ „ 46° C. „ 7,05 „
Aceste izvoare care n-au mai fost analizate până acum nici din punct. de vedere
chimic, nici radioactiv, sunt deci foarte radioactive. Datorită temperaturilor ridicate, sărurilor
minerale ce le conţin şi radioactivităţi, acţiunea fiziologică e foarte complexă şi valoarea
Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 7
(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

terapeutică mult ridicată. Băile sulfuroase sărate produc o stimulare generală a tuturor
funcţiunilor organismului şi mai ales a funcţiilor de eliminare, având în acelaş timp o acţiune
sedativă. Băile sărate luate la o temperatură scăzută, stimulează asimilaţia şi hematopoesa.
Din cercetările geologice (Prof. I. Popescu Voiteşti) şi analizele chimice făcute s-a
stabilit că apele termale de la Băile Herculane sunt manifestări fumeroliene, caracterizate
prin prezenţa unei foarte mari cantităţi de vapori de apă, prin bogăţia în acid sulfhidric şi
cloruri, care rezultă probabil din descompunerea clorurei de amoniu.
Apele termale sunt aproape totdeauna limpezi cu miros de sulf (afară de acele ale
izvoarelor Hercule şi Tămăduirii).

STABILIMENTE BALNEARE

BAIA APOLLO (denumire actuală), denumire originară: Baia comună, Baia cea mare,
Baia principală, Baia de şindrilă, Ludwigsbad, Ileana, Crişan. Denumire anterioară: Baia
legată de fostul Hotel Dunărea, fostul Sanatoriu Ofiţeresc, fost Pavilionul nr. 4 din Piaţa
Hercules nr. 7, Baia comună, Baia cea mare, Baia principală, Baia de şindrilă, Ludwigsbad,
Ileana, Crişan. Situată în Piaţa Hercules nr. 6.
Sanatoriu cu băi publice cu cabine individuale şi bazine comune. Actualmente clădirea
băilor este dezafectată. Este datat în forma actuală din 1852. Este una din cele mai vechi
băi din staţiune. Aici s-au descoperit terme romane şi un templu al lui Hercules. După
romani, grănicerii austrieci au fost cei care, prin 1724, au ridicat lângă cazarma lor o
construcţie balneară, căreia i-au zis Baia comună; cu acest prilej s-au găsit numeroase
antichităţi romane. Arsă de turci în 1737, a fost reclădită între 1758 şi 1760 sub numele de
Baia cea Mare. Refăcută prin 1792 şi-a schimbat numele în Baia de şindrilă, după
materialul din acoperişul ei. Abia în anul 1852 a fost construită în forma actuală; de atunci a
mai suportat o refacere în 1866 şi o modernizare în 1970. Azi este nefuncţională, fiind
închisă. Baia Apollo este aşezată în capătul pieţei Hercules, ultimul corp de clădire din
flancul stâng al Pietii Hercules. Ea are legătură directă şi în piaţă şi comunică prin interior şi
cu actualul Hotelul Apollo (fost Hotelul Dunărea, fost Sanatoriul Ofiţeresc, fost Pavilionul nr.
4 din Piaţa Hercules nr.7). Până la ultimul război mondial comunica, pe sub piaţa Hercules,
şi cu Spitalul militar - Pavilionul nr. 5. Azi din construcţia de la 1852 au rămas 3 bazine
pentru răcire, 32 cabine şi 3 bazine comune din marmură roşie şi albă, câte unul pentru
militari, bărbaţi şi femei. Acestea sunt acoperite cu bolţi semicilindrice la sala băilor
individuale şi bolţi cu muchii intrate la bazinele comune, cu o aerisire în cheia de boltă.
Clădire băii este detaşată de clădirea fostului Sanatoriului ofiţeresc de care este lipita
pe latura nord şi vest. Planul clădirii este dreptunghiular, dezvoltat pe subsol şi parter, cu
acoperiş în 3 ape. Pe faţada de sud are 5 ferestre bifore, neoromanice şi cu rozetă
deasupra golului de fereastră, cu 6 ochiuri circulare.Faţada coboară în pantă spre Piaţa
Hercules. Pe faţada est se află o singură fereastră biforă. Mai este lipit un corp parter, cu o
intrare direct din stradă. Arhitectura faţadelor se încadrează în curentul eclectic, de şcoală

Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 8


(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

academică. Sub cornişă pe latura sud, este scris citatul “AD AQUAS HERCULIS SACRAS
AD MEDIAM”.
HOTEL FERDINAND - BAIA DIANA (denumire actuală), denumirea originară Baia pentru
dureri de oase; denumire anterioară: Baia Ferdinand, Baia Elisabeta, Baia Cloşca.
Se află situată pe Str. Izvorului, nr. 1, pe frontul stâng al străzii, şi pe malul drept al
râului, în imediata apropiere a Hotelului Ferdinand, cu care are legătură directă. Înainte era
inclusă în Băile Mehadiei Anterior aici se afla, se pare, o baie romană, ulterior abandonată.
Izvorul a fost redescoperit în sec. XVIII, dar construcţiile din lemn ale acelei perioade au
dispărut de asemenea. La începutul sec. XIX a fost construită prima clădire din materiale
perene, refăcută şi amplificată în 1859. În 1929 baia a fost modernizată fiind adusă la
standarde europene atât din punct de vedere al condiţiilor de cură cât şi din punct de
vedere al confortului vizitatorilor. Modernizări ulterioare au fost înregistrate în 1970 şi după
2000.
Baia are legătură directă, prin culoar acoperit, cu Hotelul Ferdinand (mijl. sec. XIX,
recent restaurat, modernizat) şi se găseşte la cca 50 m distanţă de Băile Neptun, cel mai
amplu pavilion de băi din staţiune.
Clădire parter, de plan dreptunghiular cu latura lungă la stradă şi rezalit median.
Acoperiş cu terasă, rezalitul subliniat de cupolă aplatizată, cu bază poligonală, streaşină
subliniată registru de arcaturi şi lanternou. Ferestrele, semicirculare la partea superioară,
păstrează parţial subîmpărţirea originară. Faţada este decorată cu registre în tencuială.
Accesul este protejat de portic cu arcade semicirculare pe pilaştri de zidărie. Ferestrele
faţadei principale şi arcadele porticului sunt subliniate de registre decorative cu reţele
geometrice. Terasa are parapet cu panouri pline în alternanţă cu cele traforate, pe
balustradă urne, la colţuri statui, dintre care se păstrează cea a lui Hercule. Culoar
longitudinal, din culoar acces spre cabinele de baie, individuale, modernizate şi acces
acoperit spre hotelul alăturat (Hotel Ferdinand).
În stânga clădirii băii, fostă anexă poligonală, acoperiş aplatizat, în coamă statuie-
personaj feminin antichizant, pe coloană scundă, cu capitel cubic. La interior colonadă cu
coloane din fontă, în jurul unui spaţiu central (fost bazin ?). În hol, încastrată în perete piatră
cu transcrierea unei inscripţii votive antice.
Starea generală de conservare este bună cu interior recent modernizat. Baza de
tratament a hotelului Ferdinand (Baia Diana) include sectorul fizio-electroterapie şi sectorul
hidroterapie, cu următoarele proceduri terapeutice:
- electroterapie: ultrasunete, ultrascurte, curenţi diadinamici, interferenţiali, nemectron,
magnetodiaflux;
- masaje, aerosoli;
- hidroterapie: kinetoterapie, băi cu sulf, băi termo-saline, băi cu plante, băi galvanice,
duş subacval, etc.;
Baia Diana a fost deasemenea regăndită şi modernizată cuprinzând: o piscină
terapeutică acoperită, saună, nouă cabine cu bazine individuale şi duşuri.

Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 9


(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

BAIA HEBE (denumirea actuală), denumire originară BAIA HEBE/ Baia de friguri şi de
umflături/Baia pentru dureri de încheieturi, Karolinenbad, Dragalina.
Folosinţa actuală - clădire băi de tratament cu cabine individuale. Datare 1826, ref.
1864, o dată cu Podul de Piatră, rep. 1926.
Clădirea actuală s-a ridicat în 1826, pe locul unei băi de scânduri consemnată în 1792.
În 1864 clădirea actuală se reface şi se leagă de Podul de Piatră de peste râul Cerna printr-
o galerie acoperită supraterană ce asigura trecerea între baie şi Hotelul Decebal. Zona şi
aşezarea
Baia Hebe se află în Piaţa Hercules nr. 8, între Hotelul Apollo şi Galeria de Antichităţi
de pe Podul de Piatră (podul acoperit) care leagă Baia Hebe de Hotelul Decebal.
Prin intermediul ei toate pavilioanele actualului hotel Apollo şi Baia Apollo au legătura
interioară cu hotelul Decebal şi Casinoul. Se asigură o circulaţie închisă continuă, de-a
lungul flancului stâng al căldirilor din Piaţa Hercules şi de-a lungul malului stâng al Cernei.
Clădirea actuală are cabinele de băi la subsol, cabinetele medicale la parter, iar la
etaj, deasupra băii este o terasă de heliocură, cu un chioşc octogonal pentru fanfara, din
elemente structurale din fonta, decorat în stil Seccesion, vienez. La subsol conţine 8cabine
şi un bazin comun, toate din marmură albă şi roşie. Din parter se coboară la băi printr-o
scară interioară, circulară amplasată sub chioşcul de la etaj. Subsolul este acoperit cu bolţi
"a vela" şi în cheia de boltă există o hotă de aerisire. Arhitectura faţadelor se încadrează în
curentul eclectic, de şcoală academică. Elementele clasicizante sobre sunt atenuate de
volumetria chioşcului a cărui decoraţie dantelată contrastează puternic cu restul faţadelor
clădirii. Starea generală de conservare este proastă, prezintă degradări din cauza
emanărilor sulfuroase ale apei.
BAIA NEPTUN (denumire actuală), denumirea originară: Băile Imperiale/Szaparz
(sec.XIX) / Baia Regina Maria (1921) / Horia (1949); denumire anterioară: Baia pentru friguri
şi umflături /Baia pentru dureri de încheieturi.
Baia Neptun este situată pe strada Izvorului nr. 3-5, pe malul drept al Cernei, în faţa
Cazinoului aflat dincolo de râu. Podul de Fier înlesneşte trecerea pietonilor dintr-o parte în
alta a apei râului.
Băile Neptun au fost construite între anii 1883-1886 după planurile arhitectului Alpar.
Instalaţia clădirii era considerată în acea epocă cea mai modernă instalaţie balneară din
Europa. În 1894 exista un turn de apă care furniza apă la cabine prin cădere liberă, fără a
mai fi nevoie de pompare. Are o clădire cu băi de tratament cu cabine individuale. Clădire
monumentală, este construită în sistem pavilionar, cu o înşiruire a corpurilor de băi, pe o
axă longitudinală, paralel cu malul amenajat al râului Cerna. Corpul central, azi muzeu,
leagă două pavilioane, unul pentru băi de sulf, al doilea pentru băi de sare. Fiecare aripă
are 32 cabine cu băi individuale, construite din marmură roşie şi albă. Cabinele de băi
individuale sunt dispuse la parter, în dublu tract, de-a lungul unui coridor. Coridorul central
este acoperit cu bolţi cilindrice cu intersecţii, iar cabinele individuale sunt acoperite cu bolti
semicilindrice. Printre ele se găsesc cabinele familiei imperiale austriece. Corpul central
este tratat preţios - este cel mai înalt dintre corpuri, stabilind o dispunere ierarhică,
Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 10
(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

simetrică, a volumelor corpurilor, faţă axul sau. Un portic la intrarea oficială, asigură accesul
direct pe podul de fontă, ce face legătura cu malul stâng al Cernei unde este clădire
Cazinoului. Arhitectura faţadelor se încadrează în curentul eclectic, de şcoală academică.
În interiorul corpului central, se afla amplasat in mijlocul lui o fântâna de majolica şi se
găsesc inscripţiile: „În această cabină şi-a făcut cură balneară Elisabeta Împărăteasa
Austro-Ungariei” şi „În această cabină şi-a făcut cură balneară Împărătul Austro-Ungariei
Francis Iosif I”.
HOTEL ROMAN (denumire actuală), denumire originară: Băile de putere; denumire
anterioară: Herculesbad, Latronum (Baia Hoţilor), Baia lui Iorgovan, Băile de putere.
Este un complex balneao-turistic, hotel cu băi pentru tratamente, situat pe Str.
Romană nr. 1, pe malul drept al râului Cerna în amonte de Piaţa Hercules, la nordul
localităţii, fiind datat din epocă romană sec. XVIII.
Este cea mai veche baie din staţiune, iniţial construită şi folosită de romani. Cu prilejul
restaurării staţiunii Herculane în prima parte a secolului al 18-lea, s-au descoperit aici
vestigii romane. În timpul Imperiul austriac, în 1792 a fost ridicată o construcţie de lemn. În
1838, aceasta a fost înlocuită cu o altă clădire având un „orologiu bătător” pe frontispiciu.
Din toate acestea s-au mai păstrat doar 3 cabine şi 4 bazine. În bazinul sudic se mai
păstrează statuia lui Hercules sculptată în stânca muntelui de către romanii. Simultan cu
Baia Romană s-a construit în apropiere o fântână cunoscută pe atunci sub numele de
Izvorul Tămăduirii „Ad Aquas Herculi Sacras” şi care adăposteşte izvoarele Hercules II şi
Hygieia pentru cură internă.
Clădirea actuală a complexului Roman ce înglobează 3 cabine şi 4 bazine rămase din
vechea Baie Romană. Clădirea Hotelului Roman, clădire nou construită ce a fost terminată
şi dată în exploatare în 1975, şi încorporează în parter vechile corpuri ale aşa-ziselor Băi
Romane din care s-au mai păstrat 3 cabine cu baie individuală şi 4 bazine comune, de
marmură roşie şi albă. Este cea mai veche baie din staţiune. În bazinul sudic se mai
păstrează bazorelieful lui Hercules, sculptat de romani, în stânca muntelui. Baia Romană
deserveşte complexul hotelier în care este înglobat. Intrarea la băi se face prin interiorul
hotelului. Pereţii interiori ai băilor sunt trataţi în cărămidă aparentă.
În exterior, în apropierea hotelului se află două izvoare Hercules II şi Hygeia.
Cunoscute şi sub numele de Izvorul tămăduirii sau Izvorul Carol. Pe frontispiciul
ediculului neoclasic ce adăposteşte gura de captare, se află inscripţia: „Ad Aquas Herculi
Sacras”.
PAVILION DE HIDROTERAPIE, CU BAZINUL TERMAL DESCHIS (denumire actuală);
denumire originară: Şcoala de înot; denumire anterioară: Ştrandul termal central în aer
liber/ Marienbad/ Şcoala de înot. Oraş originar: Băile Mehadiei
Ştrandul termal central în aer liber este situat pe malul stâng al Cernei, la intersecţia
străzii Cernei cu strada Mihai Eminescu, vizavi de hotelul Cerna. Se află în centrul balnear
istoric al Băilor Herculane (Str. Cerna nr. 2).
Construcţia ştrandului a fost începută în 1869 şi se termină în 1871, lângă o baie care
se chema Maria şi care a funcţionat până după primul război mondial. În prezent, în
Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 11
(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

pavilionul fostei Băi Maria funcţionează în permanenţă o secţie de hidrofizioterapie, în timp


ce ştrandul, fiind în aer liber, este deschis numai în sezonul cald.
Ansamblul cuprinde clădirea pavilionului fostei băi Maria şi ştrandul cu apa termală,
acoperit. În pavilionul închis funcţionează în prezent o secţie de hidrofizioterapie. El a fost
mult modernizat şi modificat la interior. Clădirile bazinului în aer liber, sunt dispuse în
semicerc în jurul bazinului şi cuprind cabinele de dezbrăcare. Acoperişul ce acoperă bazinul
are o structură deosebită. Structura este din ferme de lemn cu inimi pline traforate şi stâlpi
din fontă. Fermele acoperişului sunt dispuse radial şi sprijină pe 8 stâlpi care sprijină pe un
soclu, ce intră în apă ca o tribună. Cabinele de dezbrăcare au o supraventilare pe sub
acoperiş din jaluzele de lemn.
CASINOU (denumire actuală); denumire originară: Casa de Cură (KURHAUS)
Situat pe str. Cernei, nr. 6-18, pe malul stâng al râului, în centrul staţiunii; mărgineşte
pe trei laturi Parcul central.
Folosinţa actuală: Cazinou, numit anterior “Casa de cură”, azi muzeu, sală de
spectacole şi spaţii comerciale
Aparţine fazei a doua de extindere a staţiunii (2/3 sec. XIX), când arhitectul W.
Doderer, la cererea împăratului Franz Iosif I, a coordonat construirea unor noi edificii menite
să sporească gradul de confort şi atractivitate a acesteia. Cazinoul şi parcul construite cu
acest prilej contrapun un accent perpendicular pe direcţia general longitudinală de extindere
staţiunii.
Clădirea comunică prin colonadă cu cele două hoteluri care o încadrează spre stânga
şi dreapta, şi care sunt construite în aceeaşi perioadă şi în acelaşi stil. Parcul aflat în faţa
clădirii - Parcul central, este contemporan acesteia (1862) şi păstrează parţial planul iniţial,
pe la începutul sec. XX fiind adăugat chioşcul.
Clădire plan în Y, parter, cu excepţia corpului median - în rezalit, cu 3 niveluri în
retrageri succesive. Spre parc colonadă cu coloane şi parapet din fontă, cu excepţia
corpului median, cu pilieri de zid şi arcade în mâner de coş. În jurul deschiderilor
trigeminate, semicirculare la partea superioară ale corpului median, decoraţie clasicizantă.
De remarcat decoraţia sgrafitto pe fond roşu englez - siluete antichizant, de pe tambururile
cupolelor corpurilor laterale. Colonada păstrează decoraţia murală şi a plafoanelor -
reproducere a celei originare - medalioane şi reţele de motive vegetale stilizate; paviment
originar, cu motive geometrice. Plan cu încăperi în filă, cu accese directe din colonadă, cu
excepţia corpului median, cu plan compactat. Decoraţia interioară modificată, cu excepţia
încăperilor din corpul median care adăpostesc muzeul şi care păstrează pictură murală-
panouri cu subiecte alegorice, şi a restaurantului. Clădire parţial denivelată faţă de parc,
acces prin scară mediană monumentală, din piatră, şi scări laterale.
Starea generală de conservare este medie, prezintă infiltraţii de ape pluviale, igrasie.
Multitudinea deţinătorilor face dificilă coordonarea lucrărilor de conservare şi restaurare.
Sala de spectacole a fost modernizată în 2/2 sec. XX, în aceeaşi perioadă se pare că
a fost recondiţionată pictura de pe plafonul galeriei.
EDICULUL CARE ADĂPOSTEŞTE IZVORUL DE OCHI
Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 12
(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

Situat pe Str. Izvorului, pe frontal stâng al străzii, pe malul râului, vis-à-vis de izvorul
de stomac şi la cca 20 m faţă de podul de la fosta piaţă, lângă hotelul şi baza de tratament
Hercules. Aparţinea de anterioar de Băile Mehadiei. Datare 2/4 sec. XX.
Apa izvorului a fost folosită în scop curativ încă din sec. XVIII, gura de captare fiind
probabil protejată cu o structură din lemn. După 1920, în arhitectura staţiunii şi-au făcut
apariţia primele elemente decorative în stil naţional românesc, ediculul de protecţie a
izvorului de ochi fiind unul dintre acestea.
Izvorul, denivelat cu cca. 1,5 m faţă de nivelul străzii, este protejat de un edicul de plan
dreptunghiular, care are spre stradă mică galerie cu parapet cu baluştri pătraţi, coloane
canelate, în torsadă şi capiteluri cubice, pe care se sprijină arcade în arc treflat. Acoperiş
piramidal, din ţiglă, cu streaşină festonată, din lemn. Lângă izvor placă din piatră cu
inscripţie privitoare la compoziţia şi proprietăţile curative ale acestuia. Acces la izvor prin
două rampe laterale
EDICULUL CARE ADĂPOSTEŞTE IZVORUL DE STOMAC
Este situat pe Str. Izvorului, pe frontul stâng al străzii, pe malul râului, vis-à-vis de
izvorul de ochi şi la cca 20 m faţă de podul de la fosta piaţă şi hotelul şi baza de tratament
Hercules
Ediculul care protejează izvorul de stomac, datat sec. XX. Edicul de plan circular, cu
parapet cu baluştri pătraţi, coloane scunde, cu capiteluri cubice, acoperiş conic, din ciment.
Spre râu soclu înalt, din piatră de carieră, şi cu pilaştri plaţi, decroşat faţă de planul zidului
de sprijin. Izvorul se află la cca. 3 m sub nivelul străzii şi este accesibil printr-o scară din
piatră, cu două rampe. Lângă izvor, placă din piatră care menţionează proprietăţile minerale
şi curative ale acestuia. Stare de conservare medie.
În 1932 existau şase stabilimente balneare, purtând numele izvorului ce le alimenta. În afară
de stabilimentele Regina Maria şi Dragalina, care pe lângă apa termală a izvoarelor cu acelaş nume
primeau şi apa izvorului Hercule. Cel mai mare şi mai confortabil stabiliment, Regina Maria, avea 62
de cabine, 4 bazine mari, cu instalaţii de masaj, duşuri, împachetări, etc. Elisabeta are 9 cabine şi
un mare bazin comun. Ileana, cel mai vechi din toate stabilimentele - exista acum 175 de ani - avea
29 cabine, un bazin comun şi două bazine populare. Dragalina cu 7 cabine are băi de ape sulfo-
saline şi ape saline, provenite din izvorul Hercule. Mai modeste erau stabilimentele: Hercule cu 16
cabine şi două bazine populare şi Ferdinand, stabiliment popular cu bazine comune. În afară de
aceste stabilimente pentru băi cu apă termală mai existau un stabiliment de hidroterapie având 10
cabine pentru hidroterapie şi un bazin descoperit pentru înot cu 40 de cabine pentru dezbrăcat.
Stabilimentele balneare Ileana, Dragalina şi cel de hidroterapie erau legate prin coridoare închise cu
hotelurile Severin, Ferdinand, Carol, sanatorul militar şi Casinoul, pentru ca vizitatorii, care urmează
cura de băi să nu fie siliţi a comunica cu exteriorul când vremea era neplăcută.

INDICAŢII TERAPEUTICE
La Băile Herculane, principalul factor terapeutic, alături de aerul cu o puternică
ionizare negativă, îl reprezintă bogaţia izvoarelor sulfuroase, termo-minerale şi cloruro-
sodice, indicate atât pentru cura externă cât şi pentru cea internă, atât în tratamentul
afecţiunilor reumatismale severe cât şi în profilaxia anumitor boli.
Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 13
(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

 în cură externă: boli ale aparatului locomotor (afecţiuni ale articulaţiilor, muşchilor,
tendoanelor); boli ale sistemului nervos periferic; boli de piele; intoxicaţii cu plumb şi
alte metale grele; boli ale aparatului respirator; afecţiuni ginecologice.
 în cura internă: boli ale tubului digestiv şi ale glandelor anexe; boli de nutriţie; unele
boli ale rinichilor şi căilor urinare.
 electroterapie: ultrasunete, ultrascurte, curenţi diadinamici, interferenţiali, nemectron,
magnetodiaflux;
 masaje, aerosoli;
 hidroterapie: kinetoterapie, băi cu sulf, băi termo-saline, băi cu plante, băi galvanice,
duş subacval, etc.;

Pentru, băile termale sulfuroase:


Problemele cronice ale organelor respiratorii, mai ales dacă sunt cauzate de o stasă
venoasă.
Turburările de circulaţie ale organelor abdominale: hyperemie hepatică, tumefierea
splinei, hemoroizi şi afecţiile gastrice cauzate de aceste turburări; insuficienţa secreţiei bi-
liare.
Cazurile de exudate cronice articulare şi boli de femei. Turburările de motilitate:
fracturi, contuzii, luxaţii, periostite cronice, caries, necroze, tendovaginite, anchiloze,
bineînţeles când nu este indicată o intervenţie operatorie; fIebita şi periflebita, etc.
Cazuri de afecţii cronice ale pielii: eczemă cronică, lichen scrofulos şi pilar, ulcere,
sclerodermie, elephantiasă, acnee, seboree uscată şi umedă, comedoni, pytiriasă
versicoloră, furunculosă, herpes tonsurans, etc.
Reumatism cronic articular şi muscular, ori care ar fi cauza lui; nevralgii de natură
toxică sau reumatică; gută şi mai ales în contracturile, turburările de motilitate şi tumefierile
articulare la gutoşi.
Paralizii şi pareze reumatice, traumatice şi toxice.
Sifilisul cu diferitele lui complicaţii ulterioare, formează o parte însemnată a bolnavilor
acestei staţiuni.
Cachexia produsă prin intoxicaţiile cronice cu mercur şi plumb (colici, stări nervoase,
slăbiri, paralizii, tremurături, nevralgii, salivaţie, etc.)
Scrofuloza, sub diferitele ei forme, dă asemenea un contingent apreciabil al pacienţilor
staţiunii.
Bolile de femei: amenorea, dismenorea, uretritele şi vaginitele cronice şi vaginale,
para şi perimetrele cronice, salpingitele, ovaritele sclero-chistice, etc.; deasemenea
sterilitatea.
Pentru apele termale cloruro-sodice (Izvorul Hercule):
Debilitatea, slăbirea generală, anemia şi convalescenţa boalelor grele; catarele căilor
respiratorii (bronchii, laringe, faringe) (cură internă].
Diversele turburări de circulaţie ale organelor abdominale: turburări digestive,
hyperemie hepatică, insuficienţa secreţiei biliare, precum şi în congestii (plămâni, creier,
Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 14
(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

etc.); anomalii ale organelor genitale la femei, hemoroizii. etc.


În multe forme de gută şi reumatism scrofuloză, afecţiuni cronice ale oaselor şi
articulaţiilor, unele afecţiuni ale pielii, inflamaţii cronice ale mucoaselor, etc.
În exudatele diferitelor organe: mitră, ovar, testicul, etc.
În cazuri de paralizii prin comprimare, în urma exudatelor. Polyomyelite cronice,
myelite şi paralizii histerice; rahitism, sterilitate feminină.
CONTRAINDICAŢII - în general afecţiunile acute: tuberculoze osoase, afecţiuni cardiace
incompensate, în subasystolie, insuficienţă renală, cachexie, cancer, tumori maligne şi
afecţiunile acute ale pielii, nevrozele grave, prostatism cu retenţie, fibroame uterine înainte de
menopauză dacă au tendinţă hemoragică, graviditate şi avort.

SITUAŢIA CAPACITĂŢII DE CAZARE ŞI A NUMĂRULUI DE TURIŞTI


CAZAŢI ÎN ANII 2005 - 2008 ÎN BĂILE HERCULANE

Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de


structuri de primire turistica
Ani
Anul Anul Anul Anul
Tipuri de structuri de
2005 2006 2007 2008
primire turistica
UM: Locuri
Locuri Locuri Locuri Locuri
Total
4496 4604 4273 4315
Hoteluri
4068 4135 3816 3816
Hoteluri pentru tineret
62 62 62 62
Vile turistice
34 34 34 34
Popasuri turistice
100 100 100 100
Tabere de elevi si
prescolari 67 67 45 45
Pensiuni turistice urbane
165 206 216 258

Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, BĂILE HERCULANE

Ani
Anul Anul Anul
Tipuri de structuri de
2005 2006 2007
primire turistica
UM: Numar

Total 655610 691937 616375


Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 15
(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

Hoteluri 635663 665069 589934


Hoteluri pentru
tineret 6151 6725 8807
Vile turistice 574 1753 2054
Popasuri turistice 3788 3943 962
Tabere de elevi si
prescolari 476 2796 1729
Pensiuni turistice
urbane 8958 11651 12889

Turişti cazati în tipuri de structuri de primire turistică pe tipuri de structuri

Tipuri de structuri
Anul Anul Anul
de primire turistica
2005 2006 2007
Total 60157 66815 60319

Hoteluri 54109 57958 51769


Hoteluri pentru
1613 2015 2133
tineret
Vile turistice 223 360 483

Popasuri turistice 498 949 413


Tabere de elevi si
238 527 555
prescolari
Pensiuni turistice
3476 5006 4966
urbane

STAŢIUNI SIMILARE STRĂINE: Aachen, Aix-les-Bains, Aix-les-Termes, Baden-


Baden, Bourbon-les-Bains, Karlsbad, Plombieres, Wiesbaden, Bath, etc.
ATRACŢII TURISTICE:
În oraşul Băile Herculane: Casinou cu sală de biliard, serate, concerte periodice,
muzică militară şi orchestră; bibliotecă, cinema, spa, discotecă, skating, tennis; pescuit pe
valea Cernei, etc. Iarna: patinaj, săniuş, ski.
Plimbări
1. În centrul staţiunii pe ambele maluri ale Cernei.
2. La capătul de sud al băiIor (pe malul stâng) se află parcul Maior; întoarcerea se
poate face pe malul drept, trecând podul de fier peste Cerna.
3. La Nord: a) La Poiană: un drum pe malul stâng al Cernei pornind din centrul staţiunii
Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 16
(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

şi un altul pe malul drept, pornind de la biserica catolică şi trecând apoi podul peste Cerna.
b) De la Poiană plimbarea se poate continua în sus pe Cerna până la Cascada Cernei (10
min.) şi mai departe urcând puţin prin valea îngustată la "Cele 7 izvoare". (Cascada Cernei-
Cele 7 izvoare 1/4 h). c) ¾ km mai la Nord se află Crucea Ghizelei, ridicată de baroneasa
Malcomes.
Excursii mici:
1. Pe malul drept al Cernei
a) Urcarea pe D. Coronini; poteca începe din dreptul vilei Livia (10 min.) Privelişte
frumoasă spre Sud: satul Pecenişca.
b) Pornind din spatele stabilimentului Regina Maria sau de la Baia Elisabeta se poate
face urcuşul dealului Schneller (198 m), de unde se desfăşoară priveliştea întregii staţiuni.
c) La Peştera Hoţilor (1 h urcuş), pornind dela izvorul Hercule.
d) La D. Ciorici (320 m, 1 h urcuş), pornind de la biserica catolică o frumoasă privelişte
asupra văii Cernei şi satului Pecenişca. De aici o cărare spre N. duce la Peştera cu aburi
(temp. 57°C), iar spre V, o altă cărare în serpentină duce la D. Eisabeta, (urcuş 1/2 h).
Privelişte generală asupra băiIor şi întregii regiuni. (S Dunărea, Orşova şi M-ţii din Serbia;
N: valea împădurită a Cernei; E: Vrf. Suscului; SE: Domogledul).
e) O cărare în serpentină pornind din dreptul celor 7 izvoare duce la Piatra Baniţei şi la
Peştera de pe plaiul Baniţei.
2. Pe malul stâng al Cernei
a) La Zgăul Sapa Padinei (363 m) drum în serpentină, urcuş uşor; o cărare duce mai
departe la Muntele Suha Padina.
b) Urcuşul pe Domugled (una din excursiile cele mai frumoase). Plecarea din capătul
S. al băilor. Drumul în serpentină duce întâi la Crucea albă (380 m, ¾ h), privelişte asupra
băilor şi malului drept al Cernei. De aici urmând cărarea Pisicei se ajunge în ½ h Ia Peştera
lmbre.
De la Crucea aIbă cărarea continuă spre E până Ia izvorul Domugledului (607 m) apoi
spre SE prin Vrf. Rudina, trecând tot prin pădure, întorcându-se spre V şi apoi spre N ca să
ajungă în cele din urmă Ia Domugledul Mare (1106 m). Aici este o splendidă panoramă
asupra Cazanelor Dunării cu aspect de fiorduri norvegiene, Mehadiei şi Văii Almaşului cât şi
asupra Munţilor din Ardeal.
Vederea băilor e acoperită de Domugledul mic (Şerban), 1119 m altitudine, al cărui
vârf se află la ¾ km spre NV. Pe panta de apus a aceslui munte se află Peştera de la
Şoronişte. Turiştii încercaţi conduşi de călăuză pot străbate masivul spre S, coborând prin
Vrf. Şoimului (747 m) la Pecenişca.
Trasee mai lungi:
A. Cu trenul.
(Gara Băile Herculane la 5 km. de staţiune; T r. A. At.)
1. La Mehadia, Caransebeş şi Lugoj (Caransebeş 2 h-2 ½ ), Lugoj (3 - 3 ½ h).
4 km Mehadia, localitate vestită prin importanţa ei strategică aşezată pe râul Bela-
Rece. Numeroase urme de castre romane şi pietre cu inscripţiuni amintesc locul vechei
Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 17
(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

Tierna Rn. Rămăşiţele întăriturilor Sf. Andrei, temeliile unei vechi biserici calvine (pe
dreapta râului); resturile unui turn de observaţie din sec. XVI-Iea (pe dealuI din stânga
râului). Demne de vizitat biserica veche de aproape un veac şi jumătate şi casa generalului
Cena.
Caransebeş. Oraş vechi, întemeiat prin sec. XIII·lea la vărsarea Sebeşului în Timeş cu
împrejurimi foarte pitoreşti; centru de excursii pentru M-ţii Semenic şi Ţarcu.
O cale ferată secundară: Caransebeş-Subcetate (băile Călan) leagă Banatul cu ţara
Haţegului, Lugoj (băile Buziaş).
2. La Orşova, Turnu Severin şi Craiova (3 '/2 h), Orşova, popular Râşava. Oraş foarte
vechi, - clădit pe ruinele getăţii Tierna -, a avut un mare rol în luptele dintre turci şi austrieci
(sec. XIII-lea - XIX-lea), cât şi în războiul de întregire al neamului (luptele de pe Muntele
Alian din spatele gării). Poziţie pitorească.
La 3 km în mjlocul Dunării era minunata insulă Ada-Kaleh, port la Dunăre, ostrov romantic,
locuit pe la 1935 de 700 turci, având o lungime de 1750 m şi o lăţime de 400-500 m. era interesant
atât prin vegetaţia mediteraniană: castani, migdali, oleandri, etc. şi populaţia lui, cât şi prin resturile
fortăreţei şi giamia din mijlocul lui ce fusese până la 1799 mânăstire franciscană.
În apropiere de Vârciorova pe malul Dunării, se mai recunosc urmele celei mai vechi
mânăstiri de piatră din sec. XIV - M-rea Vodiţa - zidită de călugărul Nicodim.
Turnu Severin (1 - 11/2 h). Oraş situat pe terasa malului stâng al Dunării; fostă capitală
a Olteniei, reşedinţa banilor Severinului. Numeroase urme ale civilizaţiei romane: ruinele
vechiului câmp întărit roman cu turnul lui Sever (în grădina publică); în faţa oraşului când
apa Dunării e scăzută, se observă unul din picioarele celebrului pod al lui Traian, clădit de
Apolodor din Damasc (103).
La Strehaia (1½h de la Turnu Severin), veche mânăstire cu ziduri puternice şi
impozantă clopotniţă; biserica e construită în 1646 de Matei Basarab, pe locul alteia mai
vechi zidită de Craioveşti.
B. Cu automobiluI
1. La Caransebeş şi Lugoj. Şos. c. Băile Herculane - gara (3,3 km). Şos. naţ. c. Gara
Băile Herculane (Caransebeş 87 km - Lugoj 109 km); 2. La Reşita (109 km din gară) vezi st.
cI. Aurora Banatului Şos. naţ. c. Băile Herculane (g.) 52 km. Slatina Timişului, Şos. Slatina
Timişului-Văliug-Cuptoare Secu-Reşiţa (57 km); 3. La Hozovici şi Anina; 4. La Turnu
Severin (51,6 km) şi Craiova (161 km).
Din Turnu Severin se pot face excursii la: a) Topolniţa pe valea pitorească a
Topolniţei. Într-o minunată poziţie se află M-rea Topolniţa, zidită în 1645-1646 de căpitanul
Lupu Buliga, învingătorul Cazacilor şi Moldovenilor pe Teleajen, fresce din 1673 (Iorga),
b) Baia de Aramă şi Tg. Jiu (vezi st. cI. M-rea Tismana).
c) Calafat, port la Dunăre (99 km) Şos, naţ. c. Turnu Severin - Cetatea (75 krn) şi şos.
c Cetatea Golenţi - Calafat (25 km.)
d) De-a lungul Dunării: Şoseaua naţională, Orşova-Baziaş-Socol (frontieră), Orşova-
Moldova Veche 114 km; Socol 133 km.
c) Excursii cu vaporul pe Dunăre.
Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 18
(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

BATH
Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

Fondat de romani ca centru termal, oraşul a


devenit un puternic centru economic în Evul Mediu.
În secolul al XVIII-lea, oraşul s-a dezvoltat în
armonie cu vechile băi romane sub patronajul
regelui George al III-lea. Fondat de romani ca o
staţiune termală, Bath a devenit un important centru
al industriei de lână în Evul Mediu. În secolul XVIII,
în timpul lui George III, s-a dezvoltat ca un oraş
elegant cu palate, cladiri neoclasice, care se
combină armonios cu băile romane.

Oraşul Bath a fost admis pe listele


patrimoniului UNESCO încă din 1987. Construcţiile
romane sunt printre cele mai celebre şi importante -
în special cea a Templului din Sulis Minerva şi complexul de băi (bazată pe Hot Springs în
centrul oraşului Roman Aquae Sulis, care au rămas în centrul oraşului ce s-a dezvoltat de
atunci), rămâne la nord de Alpi, şi au marcat istoria începutului staţiunii Bath ca un oraş
balnear.
Oraşul georgian reflectă ambiţiile lui John Wood Senior, Ralph Allen şi Richard "Beau"
Nash pentru a face baie într-una dintre cele mai frumoase oraşe din Europa, cu arhitectura
şi peisaj armonios combinate, pentru a beneficia de tratament oraşului cură de tratamente
balneo-climaterice.
În stil neo-clasic cu clădiri publice armonizează cu proporţii de ansambluri monumentale
grandioase (cum ar fi Queen Square, circul şi Royal Crescent) şi reflectă ambiţiile sale colective,
în special sociale, de oraş spa din secolul XVIII.
Individualitatea georgiană a clădirilor reflectă profunda influenţă a lui Palladio, şi la
scara lor colectivă, stilul, şi organizarea spaţiilor dintre clădiri reflectă succesul arhitecţilor,
cum ar fi John Woods, Robert Adam, Thomas Baldwin, şi John Palmer în transpunerea
Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 19
(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

ideilor lui Palladio, idei la scară a unui oraş, situat într-o depresiune între dealuri şi construit
într-un peisaj pitoresc estetic pentru a crea o puternică imagine de oraş-grădină, mai

asemănătoare cu secolul al XIX-lea decât cu oraşe-grădina din sec. XVII-lea al oraşelor


Renaşterii.
Dezvoltarea paladică neo-clasică şi răspândirea teraselor, scuaruri grandioase
stabilite peste dealurile şi văile verzi din jurul oraşului Bath sunt o demonstraţie de integrare
prin excelenţă, de arhitectură, urbanism, şi de integrare a peisajului, precum şi crearea
deliberată unui oraş frumos. Nu numai clădirile individuale, cum ar fi Adunarea Camere şi
Sala pompe de mare ţinută arhitecturală, fac parte din cel mai mare oraş de peisaj global
care a evoluat, mai mult de un secol, într-un mod armonios şi logic, desenând clădiri şi
spaţii publice şi private împreună, într-un mod care reflectă precepte ale lui Palladio cu
pitoresc esteticism temperat.
Calitatea arhitecturii şi urbanismului din Bath, ce denotă omogenitatea şi frumuseţea
vizuală, este în mare măsură un testament la calificare şi creativitatea al arhitecţilor şi
vizionarilor secolelor XVIII şi XIX care au solicitat şi au dezvoltat, ca răspuns la Palladianism
oportunităţile specifice oferite de oraşului spa şi a mediului fizic şi a resurselor naturale (în
special a Hot Springs şi local Bath Oolitic calcar). Această unificare a naturii şi a oraşului
Bath, văzut pe tot parcursul, este probabil cel mai bine demonstrată de planificatorii săi
urbanişti în Royal Crescent (John Wood tineri) şi Lansdown Crescent (John Palmer) care
Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 20
(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

creează peisajul urban Bath unde spaţiile sunt create de clădiri anexe, oferind o serie de
spaţii interconectate ca un flux organic, şi vizual (şi uneori fizic) stabilesc în jurul oraşului
spaţiile rurale pentru a crea o distinctiv Garden City, caută să realizeze principiile de oraşe
grădină dezvoltate în secolul al XIX-lea.
Bath reflectă două mari ere în istoria omenirii: Romană şi georgiană. Băile Romane şi
templu complex, împreună cu resturi ale oraşului din Aquae Sulis ce sunt de pe vremea
Imperiului Roman, şi s-au extins în jurul lor, aduc o contribuţie semnificativă la nivelul de
înţelegere şi apreciere a societăţii romane - sociale şi religioase. Reamenajarea este o
combinaţie unică de restaurare de arhitectură urbană, aranjări spaţiale, sociale şi de istorie
ale secolul XVIII. Bath exemplifică principalele teme neoclasice ale oraşului din secolul
XVIII-lea; de monumentalism, case obişnuite, de integrare a peisajului şi a oraşului, şi
crearea unei interconectări a spaţiilor urbane, a proiectat şi dezvoltat ca un raspuns la tot
mai mare popularitate din Bath ca o societate şi destinaţie de staţiune termală şi oferă o
combinaţie corespunzătoare între pitoresc şi facilităţi pentru tratamente de vindecare şi
sociale pentru vizitatorii săi. Deşi Bath şi-a castigat cea mai mare importanţă în tipologia
Romană şi georgiană, oraşul reflectă totuşi dezvoltarea continuă pe parcursul a două
milenii, cu spectaculoase construcţii medievale Abatia, alături de Biserica Romană - templu
şi băi, din inima din secolului al XVIII-lea şi oraşul modern.

Cazare în Bath
Bath este un oraş de clasă mondială, un loc sigur pentru a satisface nevoile oricăror
turişti din foarte multe puncte de vedere, şi datorită calităţii sale de cazare ce nu face
excepţie - resturante, cazare şi mic dejun sau pensiune elegantă, ferme şi hanuri, sau un
hotel de top, şi împrejurimi pitoreşti
Pentru cei ce caută cazare tip budget la campusul Universităţii din Bath oferă cazare
(inclusiv cazare en-suite) şi o serie de pensiuni. Oferă vacanţă în aer liber pentru cei ce
doresc să stea la un camping sau caravanning site sau se poate închiria un mic vas de
croazieră pe canalul Kennet & Avon.
Calificativele îndeplinesc aşteptările oricărui turist şi sunt un semn de asigurare a
calităţii, oferindu-i de încredere pentru orice tip de cazare, de la 1 + 5 *.
Bath are un angajament ferm pentru introducerea unui număr de strategii verzi a
turismului durabil care sunt reflectate în luarea de măsuri pentru a sprijini autorităţile locale
şi a mediului în general - Turismul Verde al Marii Britanii şi prin Planul de afaceri ce
recunoaşte un număr de afaceri din Bath ce sunt implicate şi aderă la sistem pentru a oferi
vizitatorilor de cazare verde în Bath.
Oferte turistice:
» Thermae Bath Spa
» Roman Baths
» Bath Abbey
» Bath Aqua Glass
Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 21
(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

» Bath City Sightseeing Bus Tour


» Museum of Bath at Work
» Museum of East Asian Art
» Prior Park Landscape Garden
» Bath Postal Museum
» Fashion Museum
» Herschel Museum of Astronomy
» Jane Austen Centre
» Il Tocco d'Italia
» Clarkes Restaurant
» Green Park Brasserie
» Sally Lunn's
Pentru spa de lux, este bine de ştiut că Bath este un oraş bogat în apele termale
naturale „Hot Springs”.Astăzi se poate vizita magnificul templul roman bogat în ape
minerale calde de la Thermae Bath Spa şi de asemenea, hoteluri în împrejurimi.

Hotel Royal Crescent Un hotel liniştit unic în care turiştii să se relaxeze şi să se


bucure de tratament şi cu o gamă de terapii complementare în cadrul unui mediu de creaţie,
unde se utilizează terapii la alegere cu lemn, bambus, piatră şi apă, de uleiuri de masaj.
Macdonald Bath Spa Hotel - este locul perfect pentru retragere, relaxare, sala de fitness.
Filozofia acestui loc este wellness, ca urmare a unui stil de viaţă sănătos, unde turiştii pot
gasi tot ce au nevoie pentru relaţare şi revigorare. Staţiunea include o baie termală Suite cu
căldură, cabina infraroşu, saună cu pietre fierbinţi, aroma-terapie în camera de aburi,
camera cu sare, camera de gheaţă, cu masaj şi duşuri. Piscină în aer liber, piscina
interioară încălzită, 7 camere de tratament şi o sală de relaxare. Sală de sport cu
echipamente TechnoGym.
Hotel Stăreţia Este o parte a vechiului oraş ce oferăun stil de relaxare spirituală,
oferind o gamă completă de lux, pentru sănătate, de agrement şi tratamente naturiste.
Există o piscină încălzită de interior în Grădina Spa cu saună, sală de abur şi solar. O gamă
largă de tratamente de frumuseţe şi masaje, sunt de asemenea disponibile.
Lucknam Park, Premiat la Spa Lucknam Park, este construită în stilul unei villa
romane în pereţi gradină. Are o piscină, saună şi sală de aburi, piscină şi sală de sport şi
dispune de o gamă de tratamente de frumuseţe.
Combe Grove Manor - Revitalizat fără rival în facilităţi de Country Club, echipate
complet cu gimnastica acvatică, 4 terenuri de tenis, studio aerobic, cameră de aburi, saună,
solar, exterior şi interior piscine încălzite.

Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 22


(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

Resedinta Spa The Residence este o pensiune de lux, care oferă oaspeţilor săi cu o
evadare de la rigorile vieţii. Aceasta îmbină etosul din frumoasa reşedinţă cu două camere
şi tratament cu cele mai bune produse ce sunt utilizate pentru a ajuta şi tonifica organismul

Apele naturale termice


Thermae Bath Spa este singurul Spa în Marea Britanie care oferă scăldatul în apele
termale de izvor natural. Se crede că apa din aceste izvoare este acumulată din ploile
vărsate aici în jurul a 10,000 de ani în urmă, şi apoi s-a scufundat la o adâncime de
aproximativ 2 km mai jos de suprafaţa pământului. Aici a fost încălzită de temperatură înaltă
trecând prin roci înainte de a creşte înapoi trecând printr-o pânză de calcar ce se află sub
oraşul Bath.
Peste 1 milion de litri de apă minerală bogată curg din izvoarele termale în fiecare zi,
la o temperatura medie de 45°C sau 113°F. Apele termice s-au folosit de mai mulţi ani în
Bath pentru tratarea tulburărilor reumatice musculare, precum şi maladii ale pielii şi
probleme respiratorii.
Bazinul termal de la Crucea Bath atrage apă de la un izvor natural prin piatra de calcar
din adâncime. Pe tot parcursul anului se pot folosi aceste ape de izvor, deoarece acestea
iau naştere liber într-un bazin special amenajat pe o zonă cu fântână. Temperatura apei
este de aproximativ 33,5 ° C şi are o adâncime de 1,35 metri.
Crucea Bath şi baia fierbinte sunt alimentate de către Izvoarele Crucea de primăvară,
în timp ce la New Royal Bath se alimentează cu apă în principal din Primăvara Hetling în
timp ce Primăvara Regilor furnizează Kings Bath în Baia romană.
Un cadru intim cu baie termică proprie în aer liber cu facilităţi multiple, Cruce Bath este
o clădire separată şi oferă o alternativă la Tratamentele naturiste mai extinse din New Royal
Bath.

Trasee turistice în Bath:


Un traseu de poate fi cel mai bun mod de a face o vizită scurtă cât mai cuprinzătoare a
acestui site din Patrimoniului Mondial. Se poate face un tur pe jos în centrul oraşului cu un
Ghid al primăriei Bath. Toate tururile includ mari atracţii în Bath, cum ar fi Pulteney Bridge,
la circ şi la Royal Crescent, Abatia Biserica Yard ce vă oferă o perspectivă asupra
fascinantului Bath ce a devenit o atracţie de clasă mondială. Dacă mersul pe jos nu este
agreat, există tururi ale oraşului cu autobuzul care circulă la intervale regulate şi dau
posibilitatea vizitării tuturor marilor atracţii: celebrul Roman Bath, Hot Springs, unde romanii
au construit un templu magnific şi complexe pentru scăldat cu apă termală bogate în
minerale, se pot vizita izvoarele circulaţia facându-se pe trotuare romane vechi de piatră.
Ruine ample şi comori arhitecturale foarte bine conservate şi prezentate. Se poate lua
masa de prânz sau ceaiul de după-amiază în Pump Room, alături de Băile romane.
Camera de pompe este considerată ca fiind inima socială a băii de peste două secole, este
un salon neo-clasic şi este locul în care apa caldă Spa este potabilă.

Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 23


(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

Desemnat de către UNESCO ca obiectiv din Patrimoniului Mondial, Bath are unele din
cele mai remarcabile monumente de arhitectura din Europa, cum ar fi Royal Crescent, circul
şi Pulteney Bridge, alături de o colecţie de diverse atractii şi muzee. Oraş cu o combinaţie
deosebită de arhitectură georgiană, peisaj mirific, de cazare în hoteluri de lux şi restaurante
superbe - este destinaţia perfectă. Muzeele din Bath: Muzeul de Modă ("400 de ani de
modă"), Centrul de cultură Jane Austen, Royal Crescent, clădirea Muzeului din Bath şi a lui
Sally Lunn, Casa-muzeu (cea mai veche casa din Bath), pentru iubitorii de artă Muzeul de
Artă Holburne şi galerie de artă Victoria, precum şi fascinantul Teatru Aqua Bath de sticlă în
care puteţi urmări parte lucrari de artă făcute din sticlă.
În apropierea oraşului o introspecţie în cele mai vechi timpuri ale britanicilor, o
plimbare în jurul Stanton Drew, o zi excursie la Stonehenge, sau o plimbare în jurul
castelului medieval Farleigh Hungerford.

Deasemenea se poate face turism rural în paşnica zonă rurală, dealuri şi poteci
şerpuite prin sate fermecătoare, oraşe şi târguri ce sunt repere istorice care aşteaptă să fie
descoperite.
La vest de Bath, cursul Râului Avon trece prin orasul Keynsham în drum spre Bristol.
La est de Bath călătorii prin fermecătoarea Vale Limpley Stoke şi Canalul Kennet Avon.
Bath este, de asemenea, înconjurat de trei peisaje distinctive: dealurile, satele şi spaţiile
vechilor aşezări Sud-Cotswolds Gloucestershire; West Wiltshire larg descrise şi în mituri şi
legende ale Mendip Hills din Somerset.

Asemănări şi deosebiri între Băile Herculane şi Bath


Ambele staţiuni termale au fost fondate de romani purtând o puternică semnificaţie
istorică.
Băile Herculane sunt recunsocute pentru apa termala salină si sulfo-salină, pe când
staţiunea Bath este recunsocută pentru apele termale minerale ce s-au format din poile
acumulate de 10.000 de ani în urmă, ce s-au scurs apoi în adâncurile pământului.
Temperature medie a izvoarelor termale din Bath este de 45 grade C, iar în Băile
Herculane temperaturile medii variază între 41 şi 54 grade C în funcţie de izvor.
La Băile Herculane, principalul factor terapeutic, alături de aerul cu o puternică
ionizare negativă, îl reprezintă bogaţia izvoarelor sulfuroase, termo-minerale şi cloruro-
sodice, indicate atât pentru cura externă cât şi pentru cea internă, atât în tratamentul
afecţiunilor reumatismale severe cât şi în profilaxia anumitor boli.
În Bath apele termale se folosesc pentru tratarea tulburărilor reumatice musculare,
precum şi maladii ale pielii şi probleme respiratorii.
Desemnat de către UNESCO ca obiectiv din Patrimoniului Mondial, Bath are
remarcabile monumente de arhitectură, cum ar fi Royal Crescent, circul şi Pulteney Bridge,

Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 24


(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

alături de o colecţie de diverse atracţii şi muzee, pe când ăn Baile Herculane care nu sunt
înscrise în patrimoniul UNESCO, vom putea parcurge trasee pitoreşti şi vom putea regăsi
ruinele celor mai vechi mănăstiri din piatră şi, nu în ultimul rând în apropiere, Parcul
Naţional Domogled-Valea Cernei.
Cu siguranţă staţiunea Băile Herculane nu poate concura cu abundenţa de
monumente grandioase ale staţiunii Bath, însă staţiunea românească iese fruntaşă la
numărul mare de izvoare pe care îl deţine - 17 la număr şi la multitudinea traseelor turistice
de un pitoresc desăvârşit.
Bath este o staţiune balneară în care s-a investit permanent de-a lungul anilor şi care
şi-a conservat cu grijă arhitectura neo-clasică putând satisface nevoile oricărui turist din
multe puncte de vedere încadrându-se în topul staţiunilor moderne cu o abundenţa de
hoteluri de lux. Cum era de aşteptat staţiunea balneară Băile Herculane, deşi are un
potenţial uriaş în a putea pe viitor satisface nevoile chiar şi celor mai exigenţi turişti este
momentan în declin deoarece lipsa invesţitiilor îşi spune cuvântul. Cea a fost o dată înainte
de al II-lea Război Mondial cea mai mare şi mai modernă staţiune din Romania şi una din
cele mai mari şi mai moderne din Europa, începe să-şi piardă din strălucire de la un an la
altul.

Concluzii

Staţiunea Băile Herculane


Potenţialul turistic regional este foarte ridicat, cu un bogat patrimoniu cultural şi
arhitectural, dar cu toate acestea nu sunt folosite la întreaga lor capacitate din cauza dotării
tehnice necorespunzătoare, a neclarităţii situaţiei juridice a proprietăţii, a reclamei turistice
insuficiente sau datorită prestării unor servicii de slabă calitate.
Activitatea economică a staţiunii în ultimii ani se caracterizează prin intrarea în declin a
activităţiilor economice din cadrul staţiunii, această situaţie având un impact negativ asupra
şomajului. Şomajul afectează toate categoriile de vârstă, o mulţime de profesii şi ambele
sexe, având în vedere procesul de restructurare care se manifestă în economie.
Turismul montan reprezintă prin varietatea sa peisagistică un mare potenţial care
aşteaptă să fie exploatat.
Din punct de vedere ecologic, există un bogat fond forestier în zonă, ceea ce
contribuie la menţinerea unui echilibru pe termen lung, condiţionat de altfel de exploatarea
raţională a resurselor forestiere. Vegetaţia silvică a favorizat şi dezvoltarea unei variate şi
bogate faune de animale sălbatice pentru vânat.
Elementele fizico-geografice pozitive pot fi numeroasele rezervaţii şi monumente ale
naturii (Parcul naţional Domogled - Valea Cernei) precum şi complexitatea mare de resurse
ale naturii, zone ce prezintă totodată valori peisagistice deosebite şi de patrimoniu istoric,
cultural, de arhitectură şi etnografie.

Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 25


(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

Din punct de vedere social se constată în ultimii ani migraţia demografică, în special a
populaţiei tinere şi mature (19-49 ani), spre oraşe mari - municipii, cu mai multe facilităţi
economice motivaţi de condiţiile de viaţă şi muncă oferite de centrele urbane mari, fapt ce
conduce la îmbătrânirea populaţiei.
În urma considerentelor de mai sus, se pot trage mai multe concluzii.
În ciuda elementelor valoroase de potenţial, perturbaţiile majore care s-au produs în
cadrul staţiunii Băile Herculane în ultimele decenii au afectat toate componentele vieţii
economico-sociale: s-au schimbat relaţiile economice, sistemul de valori, comportamentul
individual, fundamentele vieţii comunitare ale regiunii. În aceste condiţii aşezarea, ca de
altfel la nivelul întregii ţări, a cunoscut, în ansamblu, un proces regresiv.
Cu toate acestea, regiunea are un potenţial turistic foarte important, prezentând
interes atât pe plan intern, cât şi pe plan extern.
Patrimoniul cultural-istoric al regiunii este o valoare componentă a patrimoniului
cultural-european şi internaţional, rezultat dintr-o evoluţie istorică bine cunoscută.
Valoarea deosebită a zestrei patrimoniale este conferită mai ales de componentele
cadrului natural de cură, a calităţii mediului, ea fiind completată de ansambluri construite
arhitecturale de valoare. În acest context favorabil valorificării puternicului potenţial turistic
al zonei, unităţile turistice nu sunt însă aliniate la standarde moderne (din punct de vedere
al calităţii serviciilor, capabilităţii organizaţionale, dotarea cu resurse).
În urma analizei efectuate la nivel regional (în care au fost implicaţi consultanţi
europeni şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, centrale şi ai partenerilor sociali), au fost
identificate axele prioritare ale strategiei de dezvoltare.
Conform documentelor programatice care stau la baza dezvoltării sectorului de
turism în România, principalele concluzii care fundamentează necesitatea şi oportunitatea
investiţiilor în acest domeniu, sunt următoarele:
- Investiţii inadecvate în sectorul turismului şi al serviciilor; necesitatea atragerii de
investitori puterncii care să aducă o infuzie de capital pentru reamenajarea şi
dezvoltarea staţiunii;
- Prin redeschiderea unităţilor de cazare şi/sau deschiderea altora noi şi a celor pentru
terapiile balneare specifice să constituie înfiinţarea de locuri de muncă pentru
localnicii din zonă care acum resimt aceste lipsuri acut;
- ridicarea nivelului calitativ al pregătirii profesionale în industria turismului, având în
vedere ca sezonalitatea în staţiune este foarte puţin reliefată deci, poate exista o
continuitate în acest tip de servicii;
- Productivitate sectorială a turismului scăzută, comparativ cu standardele europene;
- Dezvoltarea sectorului privat ca generator de locuri de muncă în turism şi activităţile
conexe;
- Existenţa unui potenţial ridicat de dezvoltare turistic în regiune datorită resurselor
naturale unice, staţiunilor balneare, monumentelor de arhitectură, a habitatelor
naturale deosebite;

Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 26


(Spinulescu) Veronica
Proiect Sisteme în turism - Staţiuni balneo- Economia Turismului
climaterice Intern şi Internaţional
an III FR
Studiu de caz: “Herculane - România vs. Bath
- Marea Britanie”

- Promovarea monumentelor istorice şi religioase, reabilitarea şi punerea în valoare a


patrimoniului arhitectural;
- Oportunităţile unice de dezvoltare a turismului balnear cu oportunităţi deosebite în
ceea ce priveşte factorii fizico-chimici şi meteorologici, microclimatul terapeutic şi
componenţa apelor sale termale care pot fi promovate la nivel internaţional, în scopul
atragerii turiştilor cu venituri de orice nivel;
- Identitatea folclorică puternică, ce poate fi mai mult dezvoltată şi care poate creea
oportunităţi de afaceri şi noi locuri de muncă.

Staţiunea Bath
De la înfiinţare şi până în prezent staţiunea nu a suferit de descreşteri în dezvoltarea
sa, aceasta aflându-se într-o permanentă atenţie a administraţiilor locale şi internaţionale, şi
datorită includerii sale în lista Patrimoniului Mondial, şi într-o bunaă măsură a nefluctuaţiei
statutului juridic al imobilelor şi amenajărilor antropice.
Aceasta se reflectă în grija deosebită pentru păstrarea nealterată a valorilor
patrimoniale şi a celor naturale.
Deasemenea, există o permanentă atenţie pentru dezvoltarea infrastructurii
permanent, conform cu noile descoperiri tehnologice.
La acestea se remarcă promovarea deosebită ce se face pentru această staţiune şi
pentru zonele limitrofe, în domeniul turismului sub toate formele sale: turism balnear, turism
de afaceri, turism rural şi de odihnă şi loisir.

Bibliografie:

Institutul Naţional al Monumentelor Istorice - şef proiect arh. R. Nemţeanu - Proiect “IITER – Metodă
operativă de abordare a zonelor cu potenţial balnear. Studiu pilot: tradiţie şi dezvoltare durabilă
pentru staţiuni termale”
E. Ţeposu şi V. Puşcariu - România Balneară şi Turistică Ed. “Cartea Românească”, Bucureşti,
1932.
http://visitbath.co.uk/site/pictures-and-videos/bath-sightseeing
www. wilkipedia.com

Institutul Naţional de Statistică - Statistica pentru oraşul Herculane a nr. de unităţi de cazare şi a nr.
de turişti cazaţi în anii 2005-2008
Autori: Rotaru (Şerban) Ruxandra Marcela, Cuciuc Ioana Adina, Mircioiu 27
(Spinulescu) Veronica