Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea ˶ȘtefancelMareˮ din Suceava

Facultatea de InginerieAlimentară

Protecțiaconsumatoruluiși a mediului

Determinarea indicelui de
refracție al unei lamele cu fețe
plan – paralele

Îndrumător : Student :

Lector univ.dr.Mihaela Jarcău Laurențiu Mihăilă

1
Determinarea indicelui de refracție al unei lamele cu fețe
plan – paralele
Scopul lucrării:
Scopul lucrării este de a ne familiariza cu metodele și aparatele de măsurare a
indicelui de refracție al unei lamele cu fețe plan – paralele.

Descrierea microscopului:
Microscopul este un instrument optic alcătuit din două sisteme optice – obiectivul și
ocularul - care formează imagini virtuale mărite pentru obiectele mici, permițând distingerea
unor detalii ce nu se pot vedea cu ochiul liber.

Principiul de funcționare al microscopului – formarea de imagini cu acest instrument


este prezentat mai jos:

Dacă distanțele focale ale obiectivului și ocularului sunt 𝑓1 și respectiv 𝑓2 , distanța


focală a microscopului (f) va fi:

𝑓1 ∗ 𝑓2
𝑓=
𝛥
Δ fiind distanța dintre focarele interioare ale celor două sisteme optice ce alcătuiesc
microscopul.

Cea mai mică distanță dintre două puncte (puncte care pot fi observate separat prin
microscop) o vom nota  și poate fi calculată cu ajutorul relației:


=
2 ∗ 𝑛 ∗ sin 𝑢

2
unde:  este lungimea de undă a luminii folosite
n este indicele de refracție al mediului ce separă obiectul de obiectiv
2u este deschiderea obiectivului

Calcularea indicelui de refracție al unei lamele transparente cu fețe plan –


paralele
Considerăm un punct A1 situat pe fața inferioară a unei lame cu fețe plan – paralele.
Privit de sus prin lamă, punctul luminos A1 apare mai aproape de observator ca în realitate.

Să considerăm două raze de lumină ce pleacă din A1. Ele vor conduce la o imagine
virtuală A2 la intersecția razelor reflectate. Prin calcule simple, rezultă:

dar:

sin 𝑖2
=𝑛
sin 𝑖1
𝐴 𝐼
deci: 𝑛 = 𝐴1 𝐼 (10)
2

Pentru unghiuri de incidență mici, deci raze aproape normale pe suprafața lamelei
putem face aproximație: 𝐴1 𝐼𝐴1 𝐷 = 𝐼 ș𝑖 𝐴2 𝐼𝐴2 𝐷 = 𝐼 − 𝑑. Deci relația se rescrie:

𝑙
𝑛= (10! )
𝑙−𝑑

3
unde: d-deplasarea imaginii față de obiect
l-grosimea lamelei

Mod de lucru:

Determinarea indicelui de refracție al unei lamele cu fețe plan paralele:


Considerăm punctul A1 situat pe fața inferioară a unei lame cu fețe plan paralele
(vezi fig.3).

Fig.4

Vom folosi microscopul pentru a determina mărimile l și d în cazul unei lamele de sticlă.
Metodica este următoarea (vezi fig.4):

 Se pune la minim șurubul micrometric al microscopului;


 Se așează pe măsuța microscopului o lamelă de sticlă (L1) și se pune la punct cu
microscopul imaginea punctului A1 (pictat în albastru pe suprafața superioară a
acesteia). Se citește pe șurubul micrometric poziția obiectului, în acest caz (P1);
 Așezăm lamela L2 al cărei indice vrem să-l determinăm. Se ridică tubul obiectivului
prin rotirea șurubului micrometric, numărându-se totodată de câte ori acesta trece prin
poziția de zero, până ce imaginea punctului A1 se vede clar din nou. Poziția acestei
imagini este notată cu P2. Se înregistrează diviziunile corespunzătoare de pe șurubul
micrometric;
 Se continuă ridicarea tubului microscopului până ce apare clar imaginea unui punct
arbitrar ales de pe fața superioară a lamelei L2 (D pictat cu roșu). Fie P3 poziția
acesteia pe scala gradată.

Cu ajutorul formulei (10) indicele de refracție se calculează simplu astfel:


𝑙 |𝑃 −𝑃 |
𝑛 = 𝑙−𝑑 = |𝑃3 −𝑃1 |.
3 2

4
Rezultatele se trec în tabelul 4:

Nr.det. 𝑃1 (div.) 𝑃2 (div.) 𝑃3 (div.) n 𝑛


1 0,7 0,74 0,79 1,8
2 0,75 0,78 0,8 2,5
3 0,74 0,75 0,79 1,25
4 0,73 O,78 0,75 −0,66 1,23
5 0,7 0,75 0,8 2
6 0,7 0,75 0,79 1,8
7 0,79 0,75 0,92 −0,04

𝑙 |𝑃 −𝑃 |
n= = |𝑃3 −𝑃1 |
𝑙−𝑑 3 2

0,79−0,7 0,09
n1=0,79−0,74 = 0,05 = 1,8

0,8−0,75 0,05
n2=0,8−0,78 = 0,02 = 2,5

0,79−0,74 0,05
n3 =0,79−0,75 = 0,04 = 1,25

0,75−0,73 0,02
n4=0,75−0,78 = −0,03 = −0,66

0,8−0,7 0,1
n5=0.8−0.75 = 0,05 = 2

0,79−0,7 0,09
n6=0,79−0,75 = 0,05 = 1,8

0,92−0,79 0,13
n7=0,92−0,75 = 0,17 = −0,04

1,8+2,5+1,25−0,66+2+1,8−0,04 8,65
𝑛̅= = =1,23
7 7

Concluzii: